Secţiunea 1 - Drepturile persoanelor private de libertate - Regulament din 2006 de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

M.Of. 24

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 14 Decembrie 2010
SECŢIUNEA 1:Drepturile persoanelor private de libertate
SUBSECŢIUNEA 1:Dreptul la asistenţă medicală
Art. 23: Reglementarea cadrului de realizare a asistenţei medicale
(1)Activitatea de acordare a asistenţei medicale persoanelor private de libertate se desfăşoară cu respectarea reglementărilor Ministerului Sănătăţii Publice şi este stabilită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii publice.
(2)Persoanele private de libertate sunt asigurate cu plata contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate de la bugetul de stat prin sume cu destinaţie specială, prin bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, respectiv al Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(3)Persoanele private de libertate beneficiază în mod gratuit de servicii de asistenţă medicală şi de medicamente asigurate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din bugetul locului de deţinere şi din alte surse, potrivit legii.

Art. 24: Spaţii şi dotări necesare asigurării asistenţei medicale
(1)Pentru asigurarea asistenţei medicale persoanelor private de libertate, în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor funcţionează o reţea sanitară proprie, care cuprinde: cabinete de medicină primară, cabinete de medicină dentară, farmacii, puncte farmaceutice, infirmerii, cabinete şi ambulatorii de specialitate, penitenciare-spital şi mijloace de transport medical.
(2)Sectorul medical din cadrul unui loc de deţinere cuprinde cel puţin următoarele spaţii şi echipamente:
a)camere de infirmerie pentru bolnavi cu afecţiuni acute, cronice reacutizate, infectocontagioase, tratament antituberculos, persoane aflate în refuz de hrană;
b)camere pentru izolare respiratorie;
c)camere pentru recoltarea sputei;
d)cabinete de consultaţii medicale şi stomatologice;
e)săli de tratament;
f)punct farmaceutic;
g)laborator de tehnică dentară;
h)mijloace de transport adecvate.
Art. 25: Asistenţa medicală primară
(1)La nivelul fiecărui sector medical al unui loc de deţinere se asigură cel puţin un medic de medicină generală sau medic cu specialitatea medicină de familie, precum şi un număr corespunzător de cadre medii sanitare pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale.

(2)Serviciile de asistenţă medicală primară sunt acordate de către medici, fie în cabinetele medicale din locurile de deţinere, fie în infirmerii, dacă pacientul necesită supraveghere medicală permanentă, dar nu se impune internarea în spital.
Art. 26: Asistenţa medicală ambulatorie
(1)Asistenţa medicală ambulatorie se realizează la nivelul cabinetelor de specialitate din locurile de deţinere şi în ambulatoriile din structura penitenciarelor-spital. La nivelul fiecărui sector medical al unui loc de deţinere se asigură, după caz, un medic psihiatru, un medic dentist sau un medic ginecolog. Asistenţa medicală ambulatorie poate fi acordată şi în ambulatoriile din reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice sau ministerelor cu reţea sanitară proprie, aflate în relaţii contractuale cu casa de asigurări sociale de sănătate.
(2)Asistenţa medicală ambulatorie se acordă la recomandarea medicului curant, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
Art. 27: Internarea şi externarea persoanelor private de libertate
(1)Serviciile medicale spitaliceşti se realizează prin internare în penitenciarele-spital, precum şi în alte unităţi sanitare de profil, aflate în relaţii contractuale cu casa de asigurări sociale de sănătate.
(2)Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de trimitere eliberat de către medicul curant sau de către medicul de specialitate.
(3)La externare, persoanele private de libertate se transferă la locurile de deţinere de unde au fost internate.
(4)În situaţii justificate, după externare, persoanele private de libertate pot fi transferate şi în alte locuri de deţinere, cu aprobarea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(5)Serviciile medicale spitaliceşti se acordă în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
Art. 28: Asistenţa medicală dentară
(1)Serviciile de medicină dentară sunt acordate prin cabinetele de medicină dentară din locurile de deţinere.
(2)Serviciile de medicină dentară preventivă, tratamentele odontale prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi radiografiile dentare sunt gratuite şi sunt decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

(3)Orice alt tratament de medicină dentară, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) şi acordate în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, solicitat de persoanele private de libertate, se va efectua contra cost. Preţurile pentru lucrările protetice şi alte servicii de medicină dentară, care nu sunt prevăzute la alin. (2) şi nu sunt acordate în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, sunt stabilite anual de fiecare loc de deţinere în parte, potrivit metodologiei de calcul aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Lista preţurilor astfel stabilită va fi adusă la cunoştinţa persoanelor private de libertate prin afişare în locuri vizibile.

(4)Tratamentele protetice sunt asigurate conform prevederilor Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(5)Contravaloarea contribuţiei personale pentru lucrările protetice se suportă de către persoana privată de libertate.
(6)La solicitarea persoanei private de libertate care are afectată grav funcţia masticatorie în perioada detenţiei, cu consecinţe asupra funcţiei digestive, situaţie identificată de un medic specialist din sistemul penitenciar, şi atunci când se constată din analizarea veniturilor sale că nu are mijloacele financiare necesare, contravaloarea contribuţiei personale va fi suportată din bugetul unităţii, în limita fondurilor alocate în acest scop, sau din alte surse, potrivit legii.

Art. 29: Asigurarea medicamentelor
(1)Persoanele private de libertate beneficiază gratuit de medicamentele prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman, aprobat de Agenţia Naţională a Medicamentului.
(2)Prescrierea medicamentelor se face numai de către medicul curant, în urma consultaţiilor acordate sau la recomandarea medicilor de specialitate.
(3)Modul de acordare a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală decontate din Fondul naţional de asigurări sociale de sănătate este stabilit prin Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Art. 30: Examenul medical
Examenul medical al persoanelor private de libertate se realizează la primirea în locul de deţinere, în mod periodic în timpul executării pedepsei, la transfer, la punerea în libertate, la solicitarea persoanelor private de libertate, precum şi ori de câte ori este necesar.
Art. 31: Confidenţialitatea datelor privind starea de sănătate a persoanelor private de libertate
(1)Examenul medical se realizează cu respectarea confidenţialităţii acestuia şi a intimităţii persoanei în cauză.
(2)Informaţiile cu privire la starea de sănătate pot fi furnizate numai în cazul în care persoanele private de libertate îşi dau consimţământul explicit sau în cauzele expres prevăzute de lege.
(3)Informaţiile rezultate din examenul medical vor fi arhivate în dosarul medical al persoanei private de libertate, aceasta având dreptul să îşi consulte dosarul medical sau să primească, la cerere, fotocopii de pe acesta, conform dispoziţiilor art. 42 din Lege, precum şi să solicite şi să primească, la externarea din spital, un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării, în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.
Art. 32: Măsuri ocazionate de constatarea urmelor de violenţă
(1)În cazul în care la examenul medical se constată că persoana privată de libertate prezintă semne de violenţă, medicul are obligaţia de a consemna cele constatate în dosarul medical al persoanei private de libertate şi de a înştiinţa imediat directorul locului de deţinere. În cazul în care medicul constată că persoana condamnată a fost supusă la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, acesta va proceda potrivit prevederilor art. 51 alin. (3) din Lege.
(2)În cazurile prevăzute la alin. (1), persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate are dreptul de a cere, în scris, să fie examinată, la locul de deţinere, de către un medic legist sau de către un medic din afara sistemului penitenciar.
(3)Constatările medicului din afara locului de deţinere sunt consemnate în dosarul medical al persoanei private de libertate, iar certificatul medico-legal se anexează la fişa medicală, după ce pacientul a luat cunoştinţă de conţinutul său, sub semnătură.
(4)Cheltuielile ocazionate de examenele medicale prevăzute la alin. (2) se suportă de către solicitant, cu excepţia cazurilor în care se constată că acesta nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contribuţiei personale, caz în care cheltuielile vor fi suportate din bugetul unităţii.
Art. 33: Măsuri în caz de autoagresiune
(1)În cazul în care medicul locului de deţinere constată că persoana privată de libertate a recurs la acţiuni de autoagresiune, întocmeşte un proces-verbal care, după ce este avizat de către directorul unităţii, se aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate, sub semnătură, şi se ataşează la dosarul individual. O copie a procesului-verbal se transmite instanţei de executare.
(2)Durata internării în spital se menţionează în procesul-verbal care se comunică de către administraţia locului de deţinere instanţei de executare, pentru a proceda conform dispoziţiilor legale.
(3)Cheltuielile ocazionate de îngrijirile medicale şi tratamentul aplicat persoanelor private de libertate în situaţiile prevăzute la alin. (1) sunt imputabile celor în cauză.
Art. 34: Informarea persoanelor private de libertate despre evoluţia stării de sănătate
(1)Cu prilejul consultaţiei, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la starea personală de sănătate, despre prognosticul evolutiv, investigaţiile necesare, precum şi despre condiţiile terapeutice.
(2)Persoanele private de libertate au dreptul să refuze o intervenţie medicală, asumându-şi în scris răspunderea pentru această decizie. Pacientul este informat despre consecinţele medicale ale refuzului sau întreruperii actelor medicale.
(3)Refuzul persoanei private de libertate privind efectuarea unei intervenţii medicale sau întreruperea actelor medicale la cererea acesteia nu poate face obiectul unui raport de incident şi nu constituie abatere disciplinară.
Art. 35: Interzicerea experimentelor ştiinţifice
Persoanele private de libertate nu pot fi supuse, nici chiar cu consimţământul lor, experimentelor ştiinţifice.
Art. 36: Asistenţa medicală a femeii gravide
(1)Medicul locului de deţinere trebuie să ia în evidenţă femeia gravidă încă de la primire, dispensarizarea acesteia fiind efectuată conform indicaţiilor medicului de specialitate obstetrică-ginecologie.
(2)Femeia gravidă beneficiază pe perioada sarcinii de regim alimentar şi de condiţii de muncă potrivit normelor legale. Conţinutul acestor norme legale este adus la cunoştinţă femeii gravide prin înmânarea unei fotocopii a acestor norme. Femeia gravidă semnează pentru primirea acestor fotocopii.
(3)Femeia gravidă cu evoluţie normală a sarcinii este internată cu 30 de zile anterior datei probabile a naşterii într-o secţie de specialitate a unui penitenciar-spital.
(4)Penitenciarul-spital în care se află femeia gravidă ia măsuri pentru ca naşterea copilului să se realizeze într-un spital din reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice.
Art. 37: Dispoziţii referitoare la îngrijirea unui copil în locul de deţinere
(1)Locurile de deţinere, desemnate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, asigură condiţiile necesare pentru ca mama privată de libertate, la solicitarea acesteia, să îşi poată îngriji copilul până la împlinirea vârstei de un an.

(2)În cazul naşterii unui copil, administraţia locului de deţinere asigură condiţii pentru declararea naşterii potrivit dispoziţiilor art. 17-26 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cu modificările şi completările ulterioare, încunoştinţând femeia gravidă cu privire la conţinutul acestor dispoziţii legale. Dispoziţiile art. 36 alin. (2) teza finală din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.
(3)Copilul poate rămâne cu mama în camere special amenajate până la împlinirea vârstei de un an, după care este încredinţat tatălui, unui membru de familie sau unei instituţii specializate indicate de mamă.
(4)Cu acordul mamei, copilul poate fi încredinţat şi înainte de împlinirea vârstei de un an. Încredinţarea se realizează şi atunci când mama nu este aptă să aibă grijă de el sau ti supune la rele tratamente.
(5)În cazul când mama îşi poate manifesta voinţa cu privire la încredinţarea copilului, i se ia consimţământul, în scris, în două exemplare, de către judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, dintre care unul se trimite persoanei fizice sau instituţiei de ocrotire căreia i se încredinţează copilul, iar al doilea exemplar rămâne la dosarul individual al persoanei private de libertate.
(6)În situaţiile prevăzute de alin. (2)-(5), se înştiinţează Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, care procedează potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
SUBSECŢIUNEA 2:Dreptul la vizită
Art. 38: Organizarea acordării dreptului la vizită
(1)Pentru menţinerea legăturii cu familia şi pentru medierea contactului cu diverse persoane şi organizaţii, administraţia locului de deţinere asigură posibilitatea vizitării persoanelor private de libertate.
(2)Administraţia locului de deţinere este obligată să asigure un program zilnic de 12 ore pentru exercitarea dreptului la vizită de către persoanele private de libertate.
(3)În cazul persoanelor condamnate din regimul de maximă siguranţă şi închis, precum şi în cazul acelora pentru care nu s-a stabilit încă regimul de executare a pedepsei vizita se desfăşoară în spaţii special amenajate, de regulă, cu dispozitive de separare între vizitat şi vizitator, sub supraveghere vizuală.

(4)Directorul unităţii poate aproba, în situaţiile prevăzute la alin. (3), ca vizita să se desfăşoare în spaţii fără dispozitive de separare în următoarele situaţii:
a)pentru stimularea persoanelor private de libertate care au o conduită corespunzătoare, participă activ la activităţile lucrative, de educaţie şi asistenţă psihosocială şi îndeplinesc obiectivele stabilite în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică.

b)cu ocazia unor evenimente deosebite, zi de naştere, căsătorie, naşterea unui copil, decesul unui membru de familie;
c)la solicitarea membrilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, cu ocazia vizitelor întreprinse de aceştia în penitenciare.
(5)În cazul persoanelor private de libertate, încadrate în regimul semideschis şi deschis, vizita se desfăşoară în spaţii special amenajate, fără dispozitive de separare între vizitat şi vizitator, sub supraveghere vizuală. În aceleaşi condiţii se desfăşoară vizita în cazul minorilor, indiferent de regimul de executare în care sunt încadraţi.

(6)În cazuri temeinic justificate, directorul unităţii poate dispune, în situaţiile prevăzute la alin. (5), ca vizita să se desfăşoare în spaţii cu dispozitive de separare, numai pe perioada care a determinat această măsură.
(7)Amenajarea şi dotarea spaţiilor pentru acordarea dreptului la vizită se stabilesc prin regulamentul prevăzut de art. 16 din Lege.

(8)Durata şi periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 39: Persoanele vizitatoare
(1)Persoanele private de libertate pot fi vizitate de soţ sau soţie ori de rudele până la gradul al IV-lea inclusiv. Cu consimţământul persoanei private de libertate, aceasta poate fi vizitată şi de alte persoane, cu aprobarea scrisă a directorului locului de deţinere.
(2)Persoanele vizitatoare nu pot vizita simultan două sau mai multe persoane private de libertate. Prin excepţie, soţul sau soţia ori rudele până la gradul al IV-lea inclusiv pot vizita simultan două sau mai multe persoane private de libertate, cu respectarea regulilor de acordare a vizitei, corespunzătoare regimului de executare cel mai sever în care se află una dintre persoanele vizitate.
(3)Numărul de persoane care pot vizita simultan una sau mai multe persoane private de libertate poate fi limitat, prin decizie motivată a directorului penitenciarului, în cazul în care nu sunt condiţii pentru desfăşurarea în condiţii normale a vizitei. Copiii în vârstă de până la 14 ani pot vizita persoana privată de libertate numai însoţiţi de o persoană majoră.
(4)Persoana sosită în vizită este obligată să-şi dovedească identitatea. Dovada identităţii se face cu cartea sau buletinul de identitate, cu paşaportul sau cu orice alt act prevăzut cu fotografie, emis de o autoritate a statului al cărui cetăţean sau rezident este. În caz de îndoieli asupra realităţii identităţii, vizita nu se aprobă.
(41)Relaţia de rudenie se dovedeşte de către persoanele vizitatoare prin actele de stare civilă sau declaraţie pe propria răspundere.

(5)Nu este permisă vizita persoanelor care pot avea o influenţă negativă asupra comportamentului persoanelor private de libertate, a persoanelor care se află în stare de ebrietate sau a celor care încearcă să introducă alcool ori obiecte interzise în locul de desfăşurare a vizitei. Persoanele despre care se deţin date şi informaţii că ar putea periclita siguranţa locului de deţinere nu sunt primite la vizită.
(6)Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (5) se face prin dispoziţie a directorului locului de deţinere.
Art. 40: Vizitele între persoanele private de libertate
(1)Directorul locului de deţinere poate aproba vizite între persoane private de libertate, indiferent de regimul de executare, în sectorul de acordare a drepturilor la vizite, în spaţii prevăzute cu dispozitive de separare.
(11)Dispoziţiile art. 38 alin. (4) lit. a) şi b) se aplică în mod corespunzător.

(2)Despre efectuarea vizitei se fac menţiuni în documentele de evidenţă ale fiecărei persoane private de libertate.
Art. 41: Controlul corporal şi al bagajelor
(1)În scopul prevenirii introducerii în locul de deţinere de armament, muniţie ori substanţe stupefiante, toxice sau explozive, precum şi a altor bunuri şi obiecte interzise a se afla în posesia persoanelor private de libertate, vizitatorii sunt supuşi în mod obligatoriu controlului antiterorist ori de specialitate, prin observare, palpare, control corporal sau utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare a celor menţionate, şi sunt obligaţi să depună la postul de control bagajele şi obiectele care nu au legătură cu efectuarea vizitei.

(11)Înainte de efectuarea controlului, persoanele vizitatoare sunt informate, prin afişare în locuri accesibile acestora, cu privire la bunurile şi obiectele permise a se afla în posesia persoanelor private de libertate.
(12)Bunurile şi obiectele interzise, nedeclarate, descoperite cu prilejul controlului asupra persoanelor vizitatoare, se ridică şi se conservă, întocmindu-se un proces-verbal în acest sens, fiind anunţate de îndată organele de cercetare penală.
(13)Bunurile şi obiectele interzise care intră sub incidenţa art. 742 din Lege sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.

(2)Acordarea dreptului la vizită implică efectuarea percheziţiei corporale a persoanei private de libertate, atât înainte, cât şi după efectuarea acesteia, în condiţiile prevăzute de art. 200 din prezentul regulament.
Art. 42: Sancţiunea nerespectării regulilor de desfăşurare a vizitei
Nerespectarea regulilor privind desfăşurarea vizitei atrage întreruperea acesteia, iar motivele se consemnează de către cel care a luat măsura într-un registru special constituit. În aceste situaţii, vizita întreruptă se înregistrează ca fiind efectuată.
Art. 43: Condiţii de acordare a vizitei intime
(1)Persoanele private de libertate beneficiază, la cerere, de vizită intimă dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)sunt condamnate definitiv şi sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;
b)nu sunt cercetate sau în curs de judecată în alte cauze penale;
c)există o relaţie de căsătorie, dovedită prin copie a certificatului de căsătorie, sau, după caz, o relaţie de parteneriat similară relaţiilor stabilite între soţi;
d)nu au beneficiat, în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, de permisiunea de ieşire din penitenciar;
e)nu au fost sancţionate disciplinar pe o perioadă de 6 luni anterioară solicitării vizitei intime sau sancţiunea a fost ridicată;
f)participă activ la programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială recomandate în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică ori la activităţi productive.
(2)În cazul în care între momentul aprobării cererii şi cel al acordării dreptului persoana privată de libertate nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de alin. (1), vizita intimă nu se acordă.
(3)Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie să fi avut o relaţie similară relaţiilor stabilite între soţi de minimum 6 luni, anterior momentului solicitării vizitei intime. Solicitanţii vor da declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte îndeplinirea condiţiei.
(4)Pentru relaţiile între persoane private de libertate, existenţa relaţiei de parteneriat anterioare solicitării vizitei intime se dovedeşte prin vizitele efectuate între acestea, potrivit dispoziţiilor art. 40.

Art. 44: Periodicitatea şi durata acordării vizitei intime
(1)Persoanele private de libertate beneficiază trimestrial de vizită intimă, cu durata de două ore. Prin excepţie, frecvenţa vizitei intime poate fi lunară, pentru primul an după încheierea căsătoriei, în cazul persoanelor care s-au căsătorit în timpul detenţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 43.
(2)Atunci când vizita intimă este determinată, potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (1) din Lege, de încheierea căsătoriei în timpul detenţiei, durata acesteia este de 48 de ore. Vizita se va desfăşura cu acordul directorului penitenciarului, care va stabili totodată şi momentul în care se desfăşoară vizita, informând în timp util soţii.
(3)În mod excepţional, vizita prevăzută la alin. (2) poate fi întreruptă pentru o perioadă de maximum 24 de ore, fără ca perioada de timp pentru care a avut loc întreruperea să se calculeze la durata totală a vizitei.
(4)Pentru vizita prevăzută la alin. (2) nu este necesar să fie îndeplinite condiţiile menţionate la art. 43.

Art. 45: Procedura acordării vizitei intime
(1)Vizita intimă se aprobă de directorul locului de deţinere, la solicitarea scrisă a persoanei private de libertate.

(2)Persoana privată de libertate, soţul sau soţia ori, după caz, partenerul sau partenera are obligaţia, sub sancţiunea prevederilor art. 309 din Codul penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, să se informeze reciproc cu privire la existenţa unei boli venerice sau a sindromului imunodeficitar dobândit - SIDA, întocmind fiecare o declaraţie pe propria răspundere despre această informare. Declaraţiile se depun la dosarul individual al persoanei private de libertate.
(3)Menţiuni despre acordarea vizitei intime se fac în documentele de evidenţă de la sectorul vizită şi în modulul corespunzător al aplicaţiei informatizate de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.
(4)Dispoziţiile art. 39 alin. (4)-(6), ale art. 41 şi 42 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.
(5)Administraţia locului de deţinere pune la dispoziţie mijloace de protecţie şi materiale de informare pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuală.
(6)Modul de desfăşurare, măsurile de siguranţă, supraveghere, amenajarea şi dotarea spaţiilor destinate acordării acestui tip de vizită se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
Art. 46: Vizita apărătorului
(1)Persoanele private de libertate au dreptul de a primi oricând vizite ale apărătorului.
(2)Întrevederea cu apărătorul se realizează în încăperi special amenajate, în condiţii de confidenţialitate, sub supraveghere vizuală.
(3)Amenajarea şi dotarea spaţiilor destinate vizitei apărătorului, precum şi condiţiile în care se acordă vizita se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
Art. 47: Vizita altor persoane cu atribuţii oficiale
(1)Vizitele notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti se desfăşoară în condiţiile art. 46 alin. (2) şi (3) din prezentul regulament.
(2)Vizita persoanelor prevăzute la alin. (1) se efectuează în intervalul orar stabilit potrivit art. 38 alin. (2) din prezentul regulament. În situaţii excepţionale, cu aprobarea directorului unităţii, vizita se poate efectua şi în afara programului de vizite stabilit.
Art. 48: Vizita reprezentanţilor diplomatici
(1)Administraţia locului de deţinere informează persoanele private de libertate de cetăţenie străină despre posibilitatea de a lua legătura cu reprezentanţii diplomatici şi îi sprijină în vederea contactării acestora, în conformitate cu prevederile art. 53 din Lege.
(2)Persoanele private de libertate cu altă cetăţenie decât cea română, precum şi apatrizii pot fi vizitate, cu informarea directorului unităţii, de către funcţionari ai reprezentanţelor diplomatice sau consulare, care le reprezintă interesele.
(3)Vizitele se desfăşoară în timpul zilei, în condiţiile prevăzute la art. 46 alin. (2) şi (3) din prezentul regulament.
Art. 49: Evidenţierea vizitelor apărătorului, reprezentanţilor diplomatici şi ale altor persoane cu atribuţii oficiale
Vizitele efectuate în condiţiile prevăzute la art. 46-48 din prezentul regulament se acordă în afara drepturilor reglementate prin ordin al ministrului justiţiei privind durata şi periodicitatea vizitelor, dar se consemnează în documentele de evidenţă de la sectorul vizită şi în modulul corespunzător din aplicaţia informatizată de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.
SUBSECŢIUNEA 3:Dreptul de petiţionare şi la corespondenţă
Art. 50: Dreptul de petiţionare
(1)În baza dreptului de petiţionare, orice persoană privată de libertate poate, pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale, să scrie şi să adreseze cereri, reclamaţii şi sesizări către orice persoană autorizată, instituţie, organizaţie guvernamentală, neguvernamentală, locală, centrală, naţională sau internaţională.
(2)Persoanele private de libertate sunt informate cu privire la condiţiile de exercitare a dreptului de petiţionare, de îndată ce sunt primite în locurile de deţinere şi pe toată perioada executării pedepsei, de către personalul administraţiei ori de alte persoane autorizate.
(3)Fiecare persoană privată de libertate are posibilitatea de a se adresa direct, în scris sau verbal, judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, directorului locului de deţinere ori persoanelor desemnate de acesta din urmă.
(4)Persoanelor private de libertate li se asigură posibilitatea de a fi ascultate de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, inspectori sau alţi reprezentanţi autorizaţi, fără prezenţa personalului locului de deţinere.
(5)Persoanele private de libertate, la cerere, pot fi audiate de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, conform programului stabilit de acesta, precum şi săptămânal, de directorul locului de deţinere.

Art. 51: Dreptul la corespondenţă
(1)Orice persoană privată de libertate are dreptul de a trimite şi de a primi corespondenţă.
(2)Dreptul la corespondenţă este nelimitat pentru toate categoriile de persoane private de libertate.
(3)Corespondenţa primită de către persoana privată de libertate, este supusă controlului antiterorist şi de specialitate.
(4)În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondenţei, a drogurilor, substanţelor toxice, explozibililor sau altor asemenea obiecte a căror deţinere este interzisă, corespondenţa poate fi deschisă, fără a fi citită, în prezenţa persoanei condamnate.
Art. 52: Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiţionare şi la corespondenţă
(1)Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiţionare şi la corespondenţă sunt suportate de persoana privată de libertate care exercită acest drept.
(2)Dacă persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele băneşti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petiţionare şi la corespondenţă sunt suportate de către administraţia locului de deţinere, în conformitate cu dispoziţiile art. 46 alin. (5) şi (6) din Lege.

(3)Cheltuielile ocazionate de exercitarea drepturilor de petiţionare şi la corespondenţă, prin trimiteri poştale în alt regim decât cel simplu, sunt suportate în totalitate de persoanele private de libertate.
Art. 53: Distribuirea şi evidenţa materialelor destinate exercitării dreptului de petiţionare şi la corespondenţă
Procedura de distribuire a materialelor destinate exercitării dreptului de petiţionare şi la corespondenţă se aprobă prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
SUBSECŢIUNEA 4:Dreptul la convorbiri telefonice
Art. 54: Exercitarea dreptului
(1)Orice persoană privată de libertate are dreptul de a efectua săptămânal, pe cheltuiala sa, cel puţin o convorbire telefonică de la telefoanele instalate în incinta locului de deţinere, cu persoane din exteriorul locului de deţinere, atât din ţară, cât şi din străinătate.
(2)Sunt interzise deţinerea şi folosirea telefoanelor mobile, precum şi a altor dispozitive de comunicare la distanţă, de către persoanele private de libertate, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 127 alin. (7).

SUBSECŢIUNEA 5:Dreptul de a primi bunuri şi de a efectua cumpărături
Art. 55: Exercitarea dreptului de a primi bunuri
(1)Pachetele cu bunuri permise la păstrare de persoanele private de libertate se primesc cu prilejul vizitelor. Acestea se distribuie numai în cadrul sectorului de acordare a dreptului la vizită.
(2)Sumele de bani se primesc de la familie sau de la alte persoane, prin mandat poştal ori prin depunere directă la sectorul vizită, şi se consemnează în fişa contabilă nominală, putând fi folosite conform prevederilor art. 49 alin. (4) şi ale art. 63 din Lege.

(21)Sumele de bani introduse în locul de deţinere pe alte căi decât cele prevăzute la alin. (2), precum şi cele găsite asupra persoanelor private de libertate cu ocazia percheziţiilor se confiscă şi se fac venit la bugetul de stat.
(22)Pentru motive temeinic justificate, persoanele private de libertate pot transfera altor persoane private de libertate sume de bani, cu aprobarea directorului locului de deţinere în care se află solicitantul.

(3)Se interzice primirea de articole şi bunuri care ar putea pune în pericol siguranţa locului de deţinere, buna convieţuire sau sănătatea persoanelor private de libertate, de stupefiante, substanţe psihotrope, substanţe care conţin alcool, precum şi a celor a căror manipulare implică risc de deteriorare.
(4)Se interzice primirea de bunuri, alimente şi obiecte peste limitele admise, prevăzute în ordinul ministrului justiţiei privind bunurile care pot fi primite, păstrate şi folosite de aceste persoane.

(5)Articolele şi bunurile sunt supuse controlului specific în prezenţa persoanelor private de libertate, înainte de a le fi predate.
(6)[textul din Art. 55, alin. (6) din titlul III, capitolul III, sectiunea 1, subsectiunea 5 a fost abrogat la 14-dec-2010 de Art. 1, punctul 30. din Hotarirea 1113/2010]
Art. 56: Exercitarea dreptului de a efectua cumpărături
(1)Persoanele private de libertate au dreptul de a cumpăra săptămânal de la punctele comerciale din incinta locurilor de deţinere, în limita a 1/2 din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, apă minerală, băuturi răcoritoare, ţigări şi alte bunuri de natura celor permise să fie primite, precum şi cele necesare exercitării drepturilor de petiţionare, la corespondenţă şi la convorbiri telefonice.
(11)În situaţia în care administraţia locului de deţinere nu poate asigura un punct comercial în incinta locului de deţinere, cumpărăturile pot fi făcute din afara acestuia de către administraţia locului de deţinere, în baza cererii persoanelor private de libertate şi a ofertelor puse la dispoziţie de către operatorii economici, cuprinzând toate tipurile de produse ce pot fi asigurate de către aceştia, în conformitate cu categoriile de bunuri prevăzute de normele legale în vigoare.

(2)Medicul curant poate restricţiona cumpărarea de către persoanele private de libertate bolnave a unor alimente contraindicate în afecţiunile de care suferă ori a produselor din tutun.
SUBSECŢIUNEA 6:Contactul cu exteriorul
Art. 57: Informarea autorităţilor cu privire la prezenţa persoanelor private de libertate în diferite zone din afara locului de deţinere
În toate situaţiile în care persoanele private de libertate se află nesupravegheate de către personalul locului de deţinere, în diferite zone din afara acestuia, sunt informate organele de poliţie din raza teritorială a acestor zone.

Art. 58: Contactul cu diferite persoane şi organizaţii
Administraţia Naţională a Penitenciarelor încurajează şi susţine iniţiativele organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale şi internaţionale, precum şi ale persoanelor fizice care contribuie sau sprijină financiar activitatea de educaţie, asistenţă psihosocială şi asistenţă religioasă desfăşurată în locurile de deţinere, dacă acestea nu contravin prevederilor legale şi regulilor privind siguranţa locului de deţinere.

Art. 59: Relaţia cu mass-media
(1)Directorul locului de deţinere poate aproba contactarea, inclusiv prin încuviinţarea de întâlniri, între reprezentanţii mass-media şi persoanele condamnate definitiv, cu acordul scris al persoanelor în cauză, în condiţiile în care nu se periclitează siguranţa locului de deţinere sau drepturile şi libertăţile persoanelor private de libertate.
(2)În cazul nerespectării regulilor stabilite de administraţia locului de deţinere de către reprezentantul mass-media, pe timpul cât se află în locul de deţinere, directorul locului de deţinere poate întrerupe întâlnirea cu persoanele condamnate definitiv. In situaţii grave, în cazul în care reprezentantul mass-media a încălcat în mod repetat regulile stabilite de administraţia locului de deţinere, directorul locului de deţinere poate anula aprobarea emisă.
(3)Întâlnirile cu reprezentanţii mass-media nu se calculează în numărul vizitelor la care are dreptul persoana privată de libertate.
Art. 60: Accesul la mijloacele de informare în masă
Persoanele private de libertate, indiferent de regimul de executare în care sunt clasificate, au acces la mijloacele de informare în masă, prin intermediul radioului, televizorului, revistelor şi ziarelor, literatură beletristică şi de specialitate.
SUBSECŢIUNEA 7:Căile de atac împotriva măsurilor luate de administraţia locului de deţinere
Art. 61: Exercitarea drepturilor persoanelor private de libertate
(1)Împotriva măsurilor referitoare la exercitarea drepturilor prevăzute în prezenta secţiune, dispuse de administraţia locului de deţinere, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoştinţă de măsura luată, în conformitate cu dispoziţiile art. 38 din Lege.
(2)Persoana privată de libertate este ascultată, în mod obligatoriu, la locul de deţinere, de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(3)Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricărei alte persoane în vederea aflării adevărului.
(4)Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate soluţionează plângerea, prin încheiere motivată, în termen de 10 zile de la primirea acesteia şi pronunţă una dintre următoarele soluţii:
a)admite plângerea şi dispune anularea, revocarea sau modificarea măsurii luate de administraţia locului de deţinere;
b)respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată.
(5)Încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei private de libertate şi administraţiei locului de deţinere în termen de două zile de la data pronunţării acesteia.

(6)Împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana privată de libertate şi administraţia locului de deţinere pot introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

(7)Contestaţia se judecă potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. (2)-(5) din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.
(8)Hotărârea judecătoriei este definitivă.