Norme Metodologice din 2016 pentru stabilirea indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari şi a componentei variabile a remuneraţiei membrilor consiliului de administraţie sau, după caz, de supraveghere, precum şi a directorilor, respectiv a membrilor directoratului

M.Of. 803

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 12 Octombrie 2016
Norme Metodologice din 2016 pentru stabilirea indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari şi a componentei variabile a remuneraţiei membrilor consiliului de administraţie sau, după caz, de supraveghere, precum şi a directorilor, respectiv a membrilor directoratului
Dată act: 28-sept-2016
Emitent: Guvernul
CAPITOLUL I:Norme generale
SECŢIUNEA 1:Definiţii
Art. 1
În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1.cadrul de rezultate - prezentări grafice, matrice, tabele sau rezumate, care prezintă analize pe baza datelor de intrare, rezultatelor intermediare şi finale, datelor de ieşire şi relaţiile dintre acestea;
2.măsurarea performanţei - metodologia în baza căreia o autoritate publică tutelară evaluează rezultatele întreprinderilor sale publice raportat la obiectivele, ţintele şi misiunea pe care lea stabilit autoritatea publică tutelară pentru acestea;
3.consiliul - consiliul de administraţie, în cazul întreprinderilor publice administrate potrivit sistemului unitar, respectiv consiliul de supraveghere, în cazul celor administrate potrivit sistemului dualist;
4.eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective;
5.eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în raport cu resursele utilizate;
6.indicatori de performanţă - instrumente de măsurare cantitativă şi calitativă a performanţei financiare şi nefinanciare care indică atingerea unor obiective cuantificabile raportate la ţinte specifice de performanţă;
7.indicatori-cheie de performanţă - indicatori de performanţă prevăzuţi în anexă la contractul de mandat, denumiţi în continuare ICP;
8.indicatorii de performanţă financiari - instrumente de măsurare a performanţei, utilizate pentru a determina eficienţa utilizării resurselor pentru generarea veniturilor, acoperirea costurilor şi obţinerea profitului. De obicei, aceştia se exprimă sub forma unui raport dintre două mărimi, două categorii de mărimi din cadrul situaţiilor financiare anuale, contului de profit şi pierdere şi bugetul de venituri şi cheltuieli ale întreprinderii publice;
9.indicatorii de performanţă nefinanciari - instrumente de măsurare a performanţei, care determină cât de bine utilizează întreprinderea publică resursele, în principal pentru:
a)eficientizarea activităţii interne;
b)furnizarea de servicii externe pentru clienţi;
c)îndeplinirea cerinţelor legale.
Indicatorii de performanţă nefinanciari sunt, de obicei, derivaţi din politica întreprinderii, nivelul de satisfacţie a clienţilor, cota de piaţă a întreprinderii publice etc.;
10.misiune - enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale şi a concepţiei privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor întreprinderii publice, prin care se diferenţiază de întreprinderile similare şi din care decurg sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită;
11.obiective - rezultatele concrete aşteptate de la întreprinderea publică sau autoritatea publică tutelară, exprimate, în măsura posibilului, în termeni numerici;
12.rentabilitatea capitalului angajat (ROCE) - reprezintă profitul pe care îl obţine întreprinderea publică din banii investiţi în afacere;
13.rezultate - efectele activităţii întreprinderii publice, care au impact fie asupra creării sau livrării de valoare, fie asupra reducerii sau diminuării valorii;
14.scopuri - afirmaţii generale despre activităţile prin care se ating rezultatele dorite. Dacă scopurile sau rezultatele au fost atinse este determinat ex post în urma activităţilor desfăşurate într-o perioadă de timp relevantă şi, de obicei, se stabilesc pe termen mediu sau pe termen lung;
15.ţintă - o valoare numerică a indicatorului de performanţă raportată la perioada de timp pentru care a fost stabilit indicatorul, care îndeplineşte un obiectiv de performanţă.
SECŢIUNEA 2:Măsurarea performanţei, informaţii legate de performanţă şi cadrul de rezultate al măsurării performanţei
Art. 2
(1)Măsurarea performanţei întreprinderii publice este un proces al cărui scop este:
a)de a îmbunătăţi activităţile şi utilizarea resurselor întreprinderii publice pentru a atinge într-un mod cât mai eficace şi eficient obiectivele acesteia;
b)de a obliga la responsabilitate în conformarea la cerinţele prevăzute de ordonanţa de urgenţă.
(2)Procesele de măsurare a performanţei întreprinderii publice trebuie să fie formalizate, comunicate şi gestionate în conformitate cu prevederile legale incidente, cu principiile de bună guvernanţă şi conform prezentelor norme metodologice. Procesele de măsurare se îmbunătăţesc permanent, pentru îndeplinirea nevoilor în schimbare ale întreprinderilor publice şi ale autorităţilor publice tutelare.
Art. 3
În aplicarea principiilor prevăzute la art. 3 pct. 1 lit. e), art. 3 pct. 2 lit. d) şi art. 3 pct. 3 lit. c) din ordonanţa de urgenţă, întreprinderile publice trebuie să fie administrate şi conduse în aşa fel încât să fie eficiente din punct de vedere economic. Valoarea resurselor folosite de către întreprinderea publică trebuie maximizată prin alegerea celei mai bune alternative de a folosi acele resurse.
Art. 4
(1)Fiecare autoritate publică tutelară trebuie să dezvolte un cadru de rezultate pentru măsurarea performanţelor întreprinderii publice, raportat la misiunea şi obiectivele stabilite conform prevederilor legale.
(2)La stabilirea cadrului de rezultate prevăzut la alin. (1) autoritatea publică tutelară trebuie să respecte prevederile prezentelor norme metodologice.
SECŢIUNEA 3:Responsabilităţile membrilor consiliului avute în vedere la stabilirea componentei variabile a remuneraţiei
Art. 5
(1)În aplicarea art. 8 alin. (3), (4) şi (6) şi a art. 37 alin. (2)-(4) din ordonanţa de urgenţă, la stabilirea şi revizuirea componentei variabile a remuneraţiei, consiliul trebuie să respecte următoarele:
a)implementarea unor politici corporative privind: raportarea operaţiunilor desfăşurate, protecţia activelor acţionarilor, managementul riscului, controale interne, raportare financiară, remuneraţia directorilor şi a angajaţilor, dividende, investiţii de capital şi structura datoriei;
b)supravegherea conducerii prin revizuirea şi evaluarea sistemelor de control intern, inclusiv implementarea bugetului de venituri şi cheltuieli, activităţilor financiare, activităţilor operaţionale, capacităţii întreprinderilor publice, îndeplinirii obiectivelor, ţintelor şi rezultatelor;
c)dispoziţiile legale, normele etice, sociale şi de mediu aplicabile, opiniile auditului extern, comunicarea şi raportarea corectă către părţile interesate.
(2)Conform prevederilor alin. (1), conduita aşteptată de la administratorii neexecutivi este următoarea:
a)ca grup, să aibă o proporţie echilibrată de abilităţi, experienţă, diversitate, independenţă şi cunoştinţe suficiente pentru a-şi îndeplini rolurile şi responsabilităţile în concordanţă cu misiunea întreprinderii publice, rezultatele şi obiectivele urmărite;
b)să participe în mod activ şi constructiv la misiunile comitetelor consultative constituite conform legii şi să elaboreze politici eficiente care să ofere direcţie strategică întreprinderii publice;
c)să ofere o supraveghere şi raportare eficace cu privire la managementul activităţilor operaţionale şi financiare ale întreprinderii publice şi la sistemele sale de control intern;
d)să îşi asume un rol activ în analiza riscului şi să avizeze politici eficiente de managementul riscului în întreprinderile publice;
e)să se asigure că raportarea cu privire la evenimentele semnificative din activitatea întreprinderii publice de ordin juridic se realizează într-o manieră corectă, la timp şi completă către autorităţile îndreptăţite şi către părţile interesate.
(3)Conform prevederilor alin. (1), conduita aşteptată de la administratorii executivi este următoarea:
a)să transpună planul de administrare într-o componentă de management eficace şi eficientă şi să informeze consiliul cu privire la îndeplinirea acesteia, conform cerinţelor consiliului;
b)să delege responsabilitatea operaţională şi financiară şi actele de autoritate într-un mod adecvat în cadrul organelor de conducere;
c)să ofere consiliului informaţii la calitatea cerută, în formatul şi la termenul solicitat, astfel încât şedinţele consiliului să se poată desfăşura într-o manieră bine informată, eficace şi eficientă.
(4)La revizuirea componentei variabile a remuneraţiei administratorilor neexecutivi şi executivi de către adunarea generală a acţionarilor sau, după caz, de autoritatea publică tutelară, se ţine cont de conduita prevăzută la alin. (1)-(3).
SECŢIUNEA 4:Cadrul general de stabilire a obiectivelor relevante pentru întreprinderile publice
Art. 6
La stabilirea obiectivelor pentru întreprinderile publice se ţine cont, fără a se limita la acestea, de următoarele:
a)cadrul legal în vigoare aplicabil întreprinderii publice;
b)obiectivele de politică publică şi economică ale Guvernului;
c)obiectivele de politică ale autorităţii publice tutelare;
d)factorii relevanţi pentru sectorul economic în care operează întreprinderea publică;
e)factorii specifici fiecărei întreprinderi publice.
Art. 7
(1)Obiectivele întreprinderii publice trebuie să fie prezentate descriptiv, într-un limbaj clar, neechivoc, în ceea ce priveşte rezultatele, prin scrisoarea de aşteptări.
(2)Autorităţile publice tutelare stabilesc ţinte la termenul pentru care sunt stabiliţi ICP, care sunt cuantificate în măsura în care acest lucru este posibil. Dacă nu este fezabilă cuantificarea rezultatelor specifice dintr-o anumită perioadă de timp relevantă, pentru a putea stabili ţintele, datele existente pot fi folosite pentru realizarea unor prognoze ale acestora.
SECŢIUNEA 5:Utilizarea obiectivelor şi ţintelor pentru stabilirea componentei variabile a remuneraţiei
Art. 8
Obiectivele întreprinderii publice şi ţintele aferente acestora se iau în calcul de către autoritatea publică tutelară atunci când sunt analizate în vederea aprobării următoarele:
a)indicatorii de performanţă financiari şi nefinanciari;
b)componenta variabilă a remuneraţiei administratorilor.
Art. 9
(1)Evaluarea eficienţei activităţii administratorilor întreprinderilor publice se face pe baza îndeplinirii obiectivelor cuprinse în planul de administrare şi a indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari cuprinşi în contractul de mandat.
(2)Rezultatul evaluării eficienţei activităţii administratorilor stă la baza acordării componentei variabile a remuneraţiei administratorilor întreprinderilor publice.
SECŢIUNEA 6:Clasificarea indicatorilor de performanţă în înţelesul ordonanţei de urgenţă
Art. 10
În înţelesul ordonanţei de urgenţă, există două clasificări generale ale indicatorilor de performanţă:
a)indicatori de performanţă pentru monitorizarea performanţei întreprinderilor publice;
b)indicatori-cheie de performanţă pentru acordarea componentei variabile a remuneraţiei pentru administratori.
Art. 11
(1)Prezentele norme metodologice stabilesc indicatorii standardizaţi de performanţă pentru măsurarea performanţei întreprinderilor publice şi a administratorilor acestora.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul entităţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, care îndeplinesc cerinţele prevederilor art. 2 pct. 2 din ordonanţa de urgenţă, indicatorii de performanţă se stabilesc de către autoritatea publică tutelară ţinând seama de specificul activităţii desfăşurate şi de legislaţia aplicabilă.
(3)Autorităţile publice tutelare pot stabili prin act administrativ indicatori de performanţă suplimentari raportaţi la specificul şi complexitatea activităţii întreprinderii publice.
Art. 12
(1)Indicatorii de performanţă au rolul de a oferi o imagine a performanţei şi operaţiunilor întreprinderii publice utilă pentru a o compara cu alte întreprinderi similare şi permit părţilor interesate să analizeze îndeplinirea obiectivelor, ţintelor şi rezultatelor pentru o varietate de scopuri.
(2)În efectuarea analizei comparative a performanţei întreprinderii publice se vor avea în vedere, fără a se limita la acestea, următoarele criterii:
a)forma juridică de organizare a întreprinderii publice;
b)structura acţionariatului la societăţi sau deţinătorul patrimoniului la regiile autonome;
c)sectorul şi subsectorul economic în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea publică;
d)dimensiunea în funcţie de venituri, active, capitalizare, numărul de angajaţi şi alţi asemenea indicatori;
e)profitabilitatea;
f)structura datoriilor;
g)autorizarea de a furniza servicii publice la un cost acceptabil;
h)deţinerea unui monopol reglementat;
i)apariţia situaţiilor de forţă majoră.
CAPITOLUL II:Metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanţă financiari şi nefinanciari şi a componentei variabile a remuneraţiei
SECŢIUNEA 1:Principii generale privind stabilirea indicatorilor-cheie de performanţă
Art. 13
(1)Indicatorii-cheie de performanţă pentru acordarea componentei variabile a remuneraţiei pentru administratori permit părţilor interesate să analizeze aspectele importante ale remuneraţiei acestora.
(2)Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt clasificaţi ca financiari şi nefinanciari. ICP nefinanciari sunt prin natura lor operaţionali şi de guvernanţă corporativă.
(3)Clasificarea categoriilor indicatorilor de performanţă este prevăzută în anexa nr. 2a.
(4)Modul de utilizare a categoriilor de indicatori de performanţă, în funcţie de categoria întreprinderilor publice, este prevăzut în anexa nr. 2b.
Art. 14
(1)Fiecare autoritate publică tutelară trebuie să stabilească obiectivele, ţintele şi indicatorii-cheie de performanţă din categoriile de indicatori prevăzute în anexa nr. 2b, aplicabili categoriei întreprinderii publice.
(2)În procesul de stabilire a denumirii, a numărului şi importanţei indicatorilor-cheie de performanţă se au în vedere obiectivele de performanţă aferente.
(3)Criteriile folosite pentru alegerea indicatorilor de performanţă trebuie:
a)să fie în concordanţă cu legislaţia în vigoare;
b)să fie importante pentru îndeplinirea obiectivelor de politică ale Guvernului şi ale autorităţii publice tutelare;
c)să aibă legătură cu rezultatele favorabile din sectorul economic;
d)să fie în relaţie cu obţinerea unor rezultate favorabile pentru fiecare întreprindere publică, corespunzător domeniului de activitate în care operează întreprinderea publică.
Art. 15
ICP prevăzuţi la art. 14 alin. (1) sunt selectaţi pentru determinarea componentei variabile a remuneraţiei administratorilor.
Art. 16
Structurile de guvernanţă corporativă din cadrul fiecărei autorităţi publice tutelare propun conducerii acesteia ceea ce consideră a fi indicatorii financiari şi nefinanciari de performanţă potriviţi, în concordanţă cu interesele întreprinderii publice.
Art. 17
Structurile de guvernanţă corporativă, împreună cu compartimentele specializate ale fiecărei autorităţi publice tutelare, precum şi consiliul, selectează ICP relevanţi pentru categoriile de întreprinderi publice prezentate în anexa nr. 2b, precum şi pentru entităţile prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă.
Art. 18
Criteriile folosite pentru selectarea ICP trebuie să îndeplinească, dar fără a se limita la acestea, următoarele cerinţe:
a)să fie specifice, măsurabile, orientate în timp, posibil de obţinut;
b)să fie general aplicabile în cadrul sectorului de activitate, acolo unde este posibil;
c)să fie transparente;
d)să fie verificabile în mod independent;
e)să ia în calcul obiectivele, ţintele şi rezultatele stabilite pentru întreprinderea publică;
f)să fie compatibile cu specificul întreprinderii publice.
Art. 19
Setul de ICP elaborat pentru a fi folosit de către fiecare întreprindere publică trebuie stabilit şi echilibrat într-o asemenea manieră încât să nu ofere stimulente pentru a distorsiona obiectivele întreprinderii publice sau să afecteze operaţiunile financiare în mod negativ.
Art. 20
ICP selectaţi în conformitate cu prezentele norme se supun aprobării autorităţii publice tutelare sau adunării generale a acţionarilor, după caz, şi vor fi folosiţi ca bază de negociere pentru indicatorii de performanţă financiari şi nefinanciari rezultaţi din planul de administrare.
Art. 21
ICP referitori la obiectivele cuantificabile prevăzute la art. 12 alin. (2) teza a 2-a şi art. 29 alin. (11) din ordonanţa de urgenţă, stabiliţi conform prezentelor norme, se cuprind obligatoriu în contractul de mandat şi se iau în calcul la determinarea componentei variabile a remuneraţiei.
SECŢIUNEA 2:Principii generale privind politica de remunerare
Art. 22
Principiile generale pentru stabilirea politicilor de remunerare a administratorilor sunt următoarele:
a)atragerea, păstrarea şi motivarea celor mai buni administratori;
b)asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a profiturilor întreprinderii publice şi a activităţii acesteia şi generarea unei valori pe termen lung;
c)recompensarea îndeplinirii obiectivelor;
d)păstrarea competitivităţii în piaţa de remunerare;
e)alinierea remuneraţiei cu recomandările privind buna guvernanţă;
f)promovarea transparenţei privind remunerarea şi criteriile de stabilire a acesteia;
g)păstrarea unui echilibru just între indemnizaţia fixă şi componenta variabilă a remuneraţiei.
Art. 23
(1)În vederea selectării categoriilor de ICP se au în vedere relevanţa acestora în administrarea întreprinderii publice şi măsura în care acestea sunt aplicabile sau nu, aşa cum sunt prezentate în anexa nr. 2c la prezente norme.
(2)Componenta variabilă a administratorilor se determină în funcţie de gradul de realizare a ICP pe termen scurt, mediu şi lung, aşa cum au fost negociaţi şi aprobaţi.
(3)Componenta variabilă pe termen scurt este cea care este calculată şi plătită pentru un exerciţiu financiar.
(4)Componenta variabilă pe termen mediu este cea care este calculată şi plătită pentru o perioada de două sau trei exerciţii financiare.
(5)Componenta variabilă pe termen lung este cea care este calculată şi plătită pentru întregul mandat de patru ani de activitate.
(6)Modalitatea de calcul şi de acordare a componentei variabile se negociază cu autoritatea publică tutelară, se aprobă în condiţiile legii şi se concretizează în anexa la contractul de mandat.
(7)Componenta variabilă se achită în bani. La întreprinderile publice ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată, pentru administratorii executivi, plata se poate face printr-o opţiune de cumpărare a unui număr negociat de acţiuni la preţul pieţei.
(8)ICP sunt selectaţi din categoriile de indicatori de performanţă stabilite a fi cele mai relevante pentru sectorul economic în care operează întreprinderea publică şi pentru dimensiunea şi categoria sa (comercială, monopol reglementat, serviciu public). ICP ce vizează procesul de guvernanţă corporativă vor fi selectaţi dintre aceia care pot conduce la îmbunătăţirea sau realizarea unor rezultate şi scopuri-cheie pe parcursul termenului specificat.
Art. 24
În urma negocierii componentei variabile a remuneraţiei cu candidaţii numiţi pentru funcţia de administratori, autoritatea publică tutelară sau adunarea generală a acţionarilor, după caz, are următoarele competenţe de aprobare:
a)a ICP care trebuie să fie folosiţi pentru determinarea componentei variabile;
b)a ponderii fiecărui ICP la determinarea componentei variabile;
c)a parametrilor pentru plata componentei variabile.
SECŢIUNEA 3:Procesul de stabilire a remuneraţiei variabile a administratorilor neexecutivi
Art. 25
(1)La stabilirea remuneraţiei variabile se au în vedere responsabilităţile administratorilor neexecutivi, respectiv de identificare a strategiei pe termen lung, de dezvoltare a politicilor de guvernare, de reprezentare a intereselor acţionarilor, de comunicare cu acţionarii şi de supraveghere a implementării de către management a strategiilor întreprinderii publice. Mare parte din componenta variabilă trebuie să rezulte din responsabilităţile specifice activităţilor de guvernanţă corporativă.
(2)Pentru o abordare echilibrată a evaluării performanţei şi a componentei variabile, ponderile ICP, care însumate să reprezinte un procent de 100%, se stabilesc conform modelului de mai jos:
- 5-20% ICP financiari;
- 5-20% ICP operaţionali;
- 5-25% ICP orientaţi către servicii publice;
- 50-75% ICP responsabilităţi specifice activităţii de guvernanţă corporativă.
(3)Ponderile indicatorilor prevăzuţi la alin. (2) se stabilesc prin negociere între părţile implicate, în baza particularităţilor întreprinderii publice şi ale sectorului economic în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.
SECŢIUNEA 4:Procesul de stabilire a remuneraţiei variabile a administratorilor executivi
Art. 26
(1)La stabilirea remuneraţiei variabile se au în vedere responsabilităţile administratorilor executivi privind implementarea de strategii, implementarea politicilor guvernamentale şi managementul profitabil al întreprinderilor publice, care includ managementul activelor financiare, fizice şi umane, stabilirea unor procese operaţionale eficiente şi eficace şi raportarea cu privire la progresul înregistrat în toate domeniile. Mare parte din componenta variabilă trebuie să rezulte din responsabilităţile privind activităţile operaţionale, financiare şi nefinanciare.
(2)Pentru o abordare echilibrată a evaluării performanţei şi a componentei variabile, ponderile ICP, care însumate să reprezinte un procent de 100%, se stabilesc conform modelului de mai jos:
- 25-50% ICP financiari;
- 10-25% ICP operaţionali;
- 5-25% ICP orientaţi către servicii publice;
- 10-25% ICP responsabilităţi specifice activităţii de guvernanţă corporativă.
(3)Ponderile indicatorilor prevăzuţi la alin. (2) se stabilesc prin negociere între părţile implicate, în baza particularităţilor întreprinderii publice şi ale sectorului economic în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.
SECŢIUNEA 5:Metodologia de revizuire a componentei variabile a remuneraţiei administratorilor neexecutivi şi administratorilor executivi
Art. 27
Indicatorii-cheie de performanţă, ţintele şi gradul de îndeplinire a ICP pot fi modificaţi, după caz, în următoarele situaţii:
a)forţa majoră;
b)nealocarea integrală a sumelor de la bugetul de stat sau bugetul local, conform angajamentelor asumate de autoritatea publică tutelară la momentul încheierii contractelor de mandat;
c)alte cauze neimputabile administratorilor şi care nu afectează realizarea obiectivelor şi a ţintelor stabilite pentru întregul mandat.
Art. 28
Iniţiativa modificării ICP şi a componentei variabile poate aparţine atât consiliului, cât şi autorităţii publice tutelare.
Art. 29
(1)Consiliul transmite recomandările pentru schimbarea indicatorilor de performanţă folosiţi ca bază pentru stabilirea componentei variabile a remuneraţiei, acţionarului-stat, prin autoritatea publică tutelară, şi celorlalţi acţionari, dacă este cazul.
(2)În cazul iniţierii de către autoritatea publică tutelară, aceasta transmite propunerile sale către consiliu şi, după caz, celorlalţi acţionari.
Art. 30
(1)Fiecare parte implicată decide dacă schimbările recomandate ale indicatorilor de performanţă folosiţi ca bază pentru stabilirea componentei variabile a remuneraţiei administratorilor ar îmbunătăţi eficacitatea şi eficienţa întreprinderii.
(2)În cazul în care se decide că schimbările prevăzute la alin. (1) ar îmbunătăţi eficacitatea şi eficienţa întreprinderii, se iniţiază procedura convocării adunării generale a acţionarilor în cazul societăţilor, pentru aprobarea noilor niveluri ale indicatorilor supuşi modificării.
(3)În cazul regiilor autonome, consiliul supune aprobării autorităţii publice tutelare noile niveluri ale indicatorilor de performanţă.
(4)Indicatorii aprobaţi de adunarea generală sau autoritatea publică tutelară, după caz, se vor concretiza într-un act adiţional la contractul de mandat.
Art. 31
În procedura de negociere, dispoziţiile art. 13 alin. (4), respectiv art. 30 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă se aplică în mod corespunzător.
Art. 32
În cazul întreprinderii publice care intră într-una din situaţiile prevăzute la art. 27, ICP stabiliţi ca bază pentru determinarea componentei variabile a remuneraţiei administratorilor sunt revizuiţi şi modificaţi dacă efectul asupra performanţei specificate de oricare dintre ICP este de aşa natură încât acesta/aceştia să nu mai poate fi îndeplinit/îndepliniţi.
Art. 33
Pentru modificarea ICP se respectă procedura prevăzută pentru aprobarea lor iniţială.
Art. 34
Sistemele de colectare şi raportare cu privire la ICP folosiţi ca bază pentru determinarea componentei variabile a remuneraţiei administratorilor trebuie să indice faptul că evenimentele prevăzute la art. 27 s-au produs şi să permită o explicaţie scrisă a motivului şi modului în care aceşti indicatori au fost schimbaţi.
CAPITOLUL III:Alte dispoziţii
Art. 35
(1)Autoritatea publică tutelară poate fi ajutată pentru determinarea ICP şi a componentei variabile de experţi independenţi, persoane fizice sau juridice, care sunt specializaţi în măsurarea performanţei, ale căror servicii sunt contractate potrivit legii.
(2)În procesul de stabilire a indicatorilor de performanţă sau a componentei variabile, autoritatea publică tutelară poate consulta comitetele de nominalizare şi remunerare sau consiliul, ca întreg, şi directorii/directoratul întreprinderii publice.
Art. 36
Categoriile de indicatori prevăzuţi în anexele nr. 2a şi 2b, precum şi indicatorii de performanţă prevăzuţi în anexele nr. 2c şi 2d sunt cu titlu exemplificativ.
Art. 37
Ministerul Finanţelor Publice, cu consultarea ministerelor de resort care îndeplinesc atribuţii de autoritate publică tutelară, stabileşte, în temeiul art. 31 din ordonanţa de urgenţă, cerinţe de raportare pentru întreprinderile publice, în scopul exercitării atribuţiilor de monitorizare.
Art. 38
Anexele nr. 2a-2d fac parte integrantă din prezentele Norme metodologice pentru stabilirea indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari şi a componentei variabile a remuneraţiei membrilor consiliului de administraţie sau, după caz, de supraveghere, precum şi a directorilor, respectiv a membrilor directoratului.
ANEXA nr. 2a:Clasificările categoriilor de indicatori

Categoria indicatorilor financiari de performanţă

Categoria indicatorilor nefinanciari de performanţă, din care:

Operaţionali

Guvernanţă corporativă

1. Lichiditate

1. Politici sociale guvernamentale (egalitatea de gen, muncă, sănătate etc.)

1. Strategia întreprinderii este dezvoltată şi aprobată la timp

2. Cost

2. Calitate servicii/produse (valoare)

2. Revizuirea şi raportarea la timp a progresului strategiei întreprinderii

3. Datorie

3. Acoperire servicii/produse (disponibilitate)

3. Stabilirea, revizuirea şi raportarea la timp a indicatorilor de performanţă ai întreprinderii

4. Investiţii

4. Productivitatea activelor (adecvarea activelor, utilizarea capacităţii)

4. Stabilirea politicilor managementului de risc şi monitorizarea riscului

5. Profitabilitatea

5. Satisfacţia clienţilor

5. Realizarea şi raportarea revizuirii la timp a managementului riscului

6. Venituri

6. Dezvoltarea capacităţii angajaţilor şi a satisfacţiei acestora

6. Se stabilesc şi se respectă politicile de transparenţă şi comunicare

7. Politica privind dividendele

7. Strategie de investiţii şi implementare

7. Revizuirea, evaluarea şi raportarea performanţei administratorului şi directorului

8. Altele, conform cerinţelor legale

8. Altele, conform cerinţelor legale

8. Stabilirea şi revizuirea periodică a politicilor de remuneraţie a administratorului şi directorului

Încadrarea indicatorilor în categoriile prezentate în tabelul de mai sus este în competenţa autorităţii publice tutelare sau a adunării generale a acţionarilor, după caz.
ANEXA nr. 2b:Gruparea indicatorilor pe categorii de scopuri ale întreprinderii publice

Indicatori de performanţă

Întreprinderi publice comerciale

Monopoluri reglementate

Întreprinderi de servicii publice1

FINANCIARI

Flux de numerar

X

X

X

Cost

X

X

X

Datorie

X

X

X

Investiţii

X

X

X

Profitabilitatea

X

Venituri

X

X

X

Politica privind dividendele

X

X

NONFINANCIARI OPERAŢIONALI

Politici social guvernamentale

X

X

X

Calitate servicii/produse

X

X

X

Acoperire servicii/produse

X

X

X

Productivitatea activelor

X

X

X

Satisfacţia clienţilor

X

X

X

Capacitatea angajaţilor

X

X

X

GUVERNANŢA CORPORATIVA

X

X

X

1Apă, canalizare, electricitate, gaze naturale, poştă, sănătate publică, transport public etc.
ANEXA nr. 2c:Indicatori-cheie de performanţă folosiţi ca bază pentru acordarea componentei variabile a remuneraţiei

INDICATORI CHEIE DE PERFORMANŢĂ

DOMENIU DE APLICARE

CATEGORIA ICP

Sub-Categorie a ICP

Administratori neexecutivi

Administratori executivi

FINANCIAR*

Aplicabilitate Medie

Aplicabilitate Ridicată

ICP Flux de numerar

Nu se aplică

Aplicabilitate Ridicată

ICP Costuri

Aplicabilitate Medie

Aplicabilitate Ridicată

ICP Pasive

Aplicabilitate Medie

Aplicabilitate Medie

ICP Investiţii

Aplicabilitate Medie

Aplicabilitate Medie

ICP Rentabilitate

Aplicabilitate Scăzută

Aplicabilitate Ridicată

ICP Venituri

Nu se aplică

Aplicabilitate Ridicată

ICP Politica de Dividende

Aplicabilitate Medie

Nu se aplică

NEFINANCIAR

Aplicabilitate Medie

Aplicabilitate Ridicată

Politici Sociale Guvernamentale (egalitatea de gen, muncă, sănătate, mediu, servicii echitabile, etc.)

Aplicabilitate Ridicată

Aplicabilitate Medie

Calitatea serviciului/Produsului (valoare)

Aplicabilitate Scăzută

Aplicabilitate Ridicată

Acoperire serviciu/produs (disponibilitate)

Aplicabilitate Scăzută

Aplicabilitate Ridicată

Productivitatea Activelor (conformitatea activelor, capacitatea de utilizare)

Aplicabilitate Medie

Aplicabilitate Ridicată

Satisfacţia Clientului

Aplicabilitate Scăzută

Aplicabilitate Ridicată

Capacitatea de Dezvoltarea Angajaţilor şi Satisfacţia

Aplicabilitate Medie

Aplicabilitate Ridicată

Strategia de Investiţii şi Implementare

Aplicabilitate Ridicată

Aplicabilitate Ridicată

ICP în Gestiunea Eficientă a întreprinderii publice

Aplicabilitate Ridicată

Aplicabilitate Medie

dezvoltă, aprobă, monitorizează şi revizuiesc strategia gestiunii întreprinderii publice

Aplicabilitate Ridicată

Aplicabilitate Medie

implementează şi raportează progresul strategiei gestiunii întreprinderii publice

Aplicabilitate Scăzută

Aplicabilitate Ridicată

stabilesc indicatori de performanţă adecvaţi întreprinderii publice

Aplicabilitate Ridicată

Aplicabilitate Medie

dezvoltă şi supraveghează politici eficiente de gestiune a riscului

Aplicabilitate Ridicată

Aplicabilitate Scăzută

implementează şi raportează politicile eficiente de gestiune a riscului

Aplicabilitate Scăzută

Aplicabilitate Ridicată

monitorizează procesele de transparenţă şi comunicare

Aplicabilitate Ridicată

Aplicabilitate Scăzută

monitorizează şi evaluează performanţa conducerii

Aplicabilitate Ridicată

Nu se aplică

stabilesc politici de remuneraţie ale Directorilor

Aplicabilitate Ridicată

Nu se aplică

*) detalierea indicatorilor este prezentată în tabelul din anexa nr. 2d

Legendă:

Aplicabilitate ridicată

Aplicabilitate medie sau scăzută

Nu se aplică

ANEXA nr. 2d:Exemple de indicatori de performanţă

Denumire indicator

Explicaţie

Indicatori-cheie de performanţă privind fluxul de numerar

Capitalul de lucru

Reprezintă o analiză a resurselor disponibile imediat, care ar putea fi folosite pentru realizarea obligaţiilor pe termen scurt.

Fluxul de numerar operaţional

Însumarea fluxurilor de încasări din operaţiuni comerciale regulate

Rotaţia numerarului (365/Ciclu numerar)

Numărul de momente când numerarul revine la întreprinderea publică pentru o perioadă de un an

Fluxul de numerar din activităţile de investiţii

Indică măsura în care sumele alocate investiţiilor au generat fluxuri pozitive pentru firmă şi poziţia adoptată pe piaţă.

Fluxul de numerar din activităţi de finanţare

Arată puterea financiară a unei întreprinderi publice, evidenţiind evoluţia numerarului primit de la investitori.

Formula: (Numerar primit din emiterea stocurilor sau datoriilor) - (numerar plătit ca dividende şi redobândirea datoriilor/stocurilor) = (Flux de numerar din activităţi de finanţare)

Fluxul de numerar

Suma totală de bani care se transferă în cadrul şi în afara întreprinderii publice

Ciclul de conversie al numerarului

Arată cantitatea de timp necesară întreprinderii publice pentru vinderea stocurilor, încasarea creanţelor şi achitarea datoriilor.

Viteza de rotaţie a creanţelor

Rata la care o întreprindere publică îşi colectează creanţele.

Formula (Vânzări nete de creditare)/(Creanţe medii) = (Viteza de rotaţie a creanţelor)

Creanţe

Suma de bani datorată unei întreprinderi publice de clienţii săi

Rata de rotaţie a datoriilor

Rata la care o întreprindere publică îşi plăteşte furnizorii şi alte cheltuieli.

Formula: (Total achiziţii furnizor)/(Datorii medii către furnizori)

Rata datoriilor către furnizori

Arată suma de bani pe care o întreprindere publică o datorează furnizorilor săi.

Număr/Procent al facturilor restante

Facturile care rămân neplătite după data scadentă

Indicatori-cheie de performanţă privind costurile

Cheltuieli totale

Reprezintă totalitatea costurilor suportate de o întreprindere publică în timpul unei perioade de raportare (inclusiv marketing, vânzări şi costuri operaţionale).

Costuri VAG

Costurile de exploatare a unei întreprinderi publice - inclusiv de vânzare şi cheltuieli generale şi administrative - sunt denumite în mod colectiv VAG.

Cheltuieli de vânzări

Costurile suportate de departamentul de vânzări - inclusiv salarii şi comisioane.

Cheltuieli de marketing

Cuprinde totalitatea costurilor suportate de departamentul de marketing, inclusiv publicitate, salarii, cercetare şi studii.

Rata de rotaţie a stocurilor

Numărul de situaţii în care o întreprindere publică este în măsură să vândă stocurile sale într-o perioadă de timp dată.

Formula: (Vânzări)/(Stocuri) = (Rata de rotaţie a stocurilor)

Costul pe unitate

Preţul pentru a produce, a depozita şi a vinde o unitate a unui anumit produs, inclusiv costurile fixe şi variabile de producţie.

Formula: ([Cost variabil] + [Cost fix])/(Număr unităţi produse) = (Cost pe unitate)

Cost per angajare

Costul mediu înregistrat cu noii angajaţi, inclusiv taxele de publicitate, recomandări angajat, cheltuieli de deplasare, cheltuieli de relocare şi costurile agenţiei de recrutare.

Formula: (Cheltuieli angajare nouă)/(Număr angajări noi) = (Costul per angajare)

Costul bunurilor vândute (COGS)

Reprezintă costul materialelor şi al forţei de muncă direct utilizate pentru a produce un bun.

Cheltuieli anuale medii pentru a servi un singur client

Reprezintă suma medie necesară pentru a servi un singur client.

Formula: (Cheltuieli totale)/(Clienţi totali) = (Cheltuieli anuale medii pentru a servi un singur client)

Cost achiziţie client

Costul obţinerii unui client nou

Costul pe click

Măsoară costul unei campanii de publicitate de tipul pay-per-click (precum Google AdWords).

Procentul costurilor cu forţa de muncă

Costul forţei de muncă în raport cu toate costurile poate fi măsurat prin însumarea tuturor salariilor şi

împărţirea la costurile totale ale societăţii într-o anumită perioadă de timp.

Formula: (Costuri salariale)/(Costuri totale ale societăţii) = (Procent cost forţă de muncă)

Cheltuieli asistenţă de sănătate per salariat actual

Preţul total al costurilor de asistenţă de sănătate împărţit la toţi angajaţii oferă o înţelegere a caracterului complet al planului de asistenţă medicală al unei societăţi.

Indicatori-cheie de performanţă privind datoriile

Rata lichidităţii curente ("Testul Acid")

Arată capacitatea unei întreprinderi publice de a-şi îndeplini orice datorii financiare pe termen scurt, cum ar fi facturile viitoare.

Formula: ([Active Curente] - [Stocuri])/(Pasive curente) = (Rata lichidităţii curente)

Raport preţ-câştig (P/E)

O evaluare multiplă a capitalului propriu care compară preţul unei acţiuni al unei întreprinderi publice cu câştigurile sale per acţiune.

Formula: (Valoare de piaţă per acţiune)/(Câştiguri per acţiune) = (Raport preţ-câştiguri)

Raportul datorii-capital propriu

Măsoară modul în care o întreprindere publică îşi finanţează dezvoltarea şi foloseşte investiţiile acţionarilor.

Formula: (Total datorii)/(Capital propriu acţionari) = (Raportul datorii-capital propriu)

Nivelul datoriei

Valoarea datoriilor pe care o întreprindere publică le are în prezent.

Lichiditatea generală

Măsoară capacitatea unei întreprinderi publice de a-şi plăti toate datoriile într-o anumită perioadă de timp.

Formula: (Active curente)/(Pasive curente) = (Lichiditatea generală)

Restanţe

Datorii care nu sunt de încasat şi adesea amortizate ca şi cheltuieli.

Indicatori-cheie de performanţă privind investiţiile

Niveluri de economii datorate eforturilor de îmbunătăţire

Multe întreprinderi publice se gândesc să investească în îmbunătăţiri sau operaţiuni de fuziune (sau chiar societăţi). Aceşti indicatori-cheie de performanţă analizează valoarea economiilor obţinute ca rezultat al acestor investiţii.

Rentabilitatea investiţiilor în inovare

Poate fi calculată prin analiza veniturilor obţinute din produse noi sau numărul produselor noi care ating un prag de venituri. Acest lucru este în general analizat de întreprinderi publice care au creat un departament sau buget în domeniul inovării.

Inventar active

Costul mărfurilor achiziţionate sau fabricate, dar care nu sunt încă vândute, poate fi un bun indicator principal cu privire la pregătirea în vederea creşterii sau chiar a unei creşteri încete.

Cheltuieli pentru inovare

Suma de bani pe care o întreprindere publică o cheltuie pentru inovare. Anumite întreprinderi publice au prevăzut un buget acestui aspect ca reprezentând cercetare şi dezvoltare, iar altele utilizează diferiţi termeni de contabilitate. În cele din urmă, prin utilizarea acestei măsuri se valorifică inovarea ca o forţă strategică cheie.

Timpul pentru pragul de rentabilitate

Timpul necesar ca o întreprindere publică să atingă pragul de rentabilitate a investiţiilor sale într-un nou produs sau proces. În cazul în care costurile sunt mari la început, această măsură ajută la determinarea perioadei de timp necesare pentru a recupera aceste cheltuieli.

Procentul de investiţii în ......

Folosit pentru măsurarea investiţiilor în diferite domenii de activitate. De exemplu, se poate măsura procentul investiţiei în produse ecologice vs. investiţii totale în produse globale.

Formula: (Valoarea investiţiei)/(Capital total cheltuit) = (Procentul de investiţii)

Numărul investiţiilor de capital-cheie care respectă sau depăşesc aşteptările ROI

Se poate baza pe planul de investiţii sau pe rezultatele investiţiilor anterioare. Util pentru întreprinderile publice care investesc în multe proiecte de capital.

Indicatori-cheie de performanţă privind profitabilitatea

Creşterea vânzărilor

Schimbarea în domeniul vânzărilor unei întreprinderi publice de la o perioadă de raportare la alta.

Formula: ([Vânzări actuale] - [Vânzări anterioare])/(Vânzări anterioare) = (Creşterea vânzărilor)

ROI (rentabilitatea investiţiei)

Arată eficienţa unei investiţii.

Formula: ([Câştig din investiţie] - [Costul investiţiei])/(Costul investiţiei) = (ROI)

ROE (rentabilitatea capitalului propriu)

Valoarea venitului net pe care o întreprindere publică îl generează în raport cu valoarea capitalurilor proprii.

Formula: (Venit net)/(Capital propriu) = (ROE)

ROA (rentabilitatea activelor)

Indică cât de profitabilă este o întreprindere publică în raport cu totalul activelor sale.

Formula: (Venit net)/(Total active) = (ROA)

Rentabilitatea capitalului angajat

Măsoară profitabilitatea unei întreprinderi publice şi eficienţa cu care este investit capitalul său.

Profitabilitatea programului

Urmăreşte profitabilitatea unui program individual.

Marja profitului operaţional

Măsoară venitul după ce costurile variabile de producţie sunt luate în considerare.

Formula: (Venit operaţional)/(Vânzări nete) = (Marja de profit operaţional)

Marja de profit net

Procentul veniturilor unei întreprinderi publice care reprezintă profitul net.

Formula: (Profit net)/(Venit) = (Marja de profit net)

Profit net

Suma de bani pe care o realizează o întreprindere publică după scăderea tuturor cheltuielilor şi a altor costuri.

Formula: (Venit) - (Cheltuieli) = (Profit net)

Marja de profit brut

Procentul veniturilor care reprezintă profitul după luarea în considerare a costurilor de producţie şi vânzări.

Formula: (Profit brut)/(Venit) = (Marja de profit brut)

Profit brut

Profitul unei întreprinderi publice, după luarea în considerare a costurilor de producţie şi a vânzărilor.

Formula: (Venit) - (COGS) =)Profit brut).

Valoarea economică adăugată (EVA)

O estimare a profitului economic suplimentar al unei întreprinderi publice

Capital mediu angajat

Indicator ce prezintă profitabilitatea în raport cu investiţiile făcute în capital nou

Valoarea de viaţă a clientului

Indicator care reprezintă profitul net pe care o întreprindere publică anticipează că îl va obţine de la un client pe întreaga durată a unei relaţii, ajutând la determinarea costurilor/beneficiilor şi a eforturilor de achiziţie.

(Valoarea de viaţă a clientului)/(Costul de achiziţie a clientului)

În mod ideal raportul dintre valoarea de viaţă a clientului şi costul de achiziţie a clientului ar trebui să fie mai mare de unu, având în vedere că un client nu este profitabil în cazul în care costul de achiziţie este mai mare decât profitul pe care îl va aduce societăţii.

Formula: (Profit de viaţă net anticipat din partea clientului)/(Costul de achiziţie al clientului)

Valoarea adăugată a capitalului uman (HCVA)

Prin scăderea costurilor legate de persoanele nesalariate din venit şi împărţirea rezultatului cu numărul angajaţilor cu normă întreagă, se poate deduce cât este de profitabil un angajat mediu în cadrul unei întreprinderi publice.

Formula: ([Venit] - [Costuri legate de nesalariaţi])/(Număr angajaţi cu normă întreagă) = (HCVA)

Indicatori-cheie de performanţă privind venitul

Volumul de vânzări

Valoarea vânzărilor obţinută într-o perioadă de raportare şi exprimată într-un număr de unităţi vândute

Acurateţea prognozării vânzărilor

Proximitatea cantităţii de vânzări prognozată la cantitatea efectivă de vânzări

ROI cercetare şi dezvoltare

Venitul generat prin investirea banilor în cercetare şi dezvoltare.

Formula: ([Câştig din investiţii] - [Costurile investiţiei])/(Costurile investiţiei) = (ROI cercetare şi dezvoltare)

Venit per angajat cu normă întreagă

Arată cât de scump se conduce o întreprindere publică.

Formula: (Venit)/(Număr angajaţi cu normă întreagă) = (Venit per angajat cu normă întreagă)

Rata de creştere a venitului

Rata la care venitul unei întreprinderi publice creşte.

Formula: ([Venit actual] - [Venit anterior])/(Venit anterior) = (Rata de creştere a venitului)

Venit

Venitul total pe care îl obţine o întreprindere publică.

Formula: (Preţul bunurilor) x (Numărul de bunuri vândute) = (Venit)

Venit operaţional

Profitul obţinut din operaţiuni după scăderea cheltuielilor operaţionale.

Formula: (Venit brut) - (Cheltuieli operaţionale) - (Depreciere şi amortizare) = (Venit operaţional)

Venit net

Valoarea vânzărilor după scăderea reducerilor, returnărilor şi a bunurilor deteriorate.

Formula: (Venit) - (Cheltuieli) = (Venit net)

EBT (Profit obţinut înainte de plata impozitului)

Arată profitul realizat de o întreprindere publică după luarea în calcul a COGS (costurile bunurilor vândute), a dobânzilor, cheltuielilor administrative (VAG), înainte de scăderea impozitului.

Formula: (Venit) - (COGS) - (Dobândă) - (VAG) = (EBT)

EBITDA (Rezultatul brut al exploatării)

Măsoară profitul după efectuarea cheltuielilor şi după scăderea dobânzii, impozitului, deprecierii şi amortizării.

Formula: (Venit) - (Cheltuieli care exclud dobânda, impozitul, deprecierea şi amortizarea) = (EBITDA)

Volumul anual mediu de vânzări per client

Reprezintă cantitatea medie de vânzări per client, exprimată în valută.

Formula: (Vânzări totale)/(Total clienţi) = Volum anual mediu de vânzări per client

Utilizarea activelor

Totalul veniturilor obţinute raportat la totalul de active deţinute de o întreprindere publică Formula: (Venituri totale)/(Total active) = (Utilizarea activelor)

Cotă-parte potenţial client

Indicator care măsoară cota din cheltuielile totale ale unui client în raport cu produsele şi serviciile societăţii.

Profit înainte de plata dobânzilor şi impozitului (EBIT)

Un indicator al profitabilităţii societăţii, ce indică profitul obţinut înainte de plata dobânzilor şi a impozitului

Formula: (Venit) - (COGS) - (Cheltuieli operaţionale) sau Profit din exploatare + Venituri financiare = (EBIT)

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 803 din data de 12 octombrie 2016