Capitolul i - Norme generale - Norme Metodologice din 2016 pentru stabilirea indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari şi a componentei variabile a remuneraţiei membrilor consiliului de administraţie sau, după caz, de supraveghere, precum şi a directorilor, respectiv a membrilor directoratului

M.Of. 803

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 12 Octombrie 2016

CAPITOLUL I:Norme generale

În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1.cadrul de rezultate - prezentări grafice, matrice, tabele sau rezumate, care prezintă analize pe baza datelor de intrare, rezultatelor intermediare şi finale, datelor de ieşire şi relaţiile dintre acestea;

2.măsurarea performanţei - metodologia în baza căreia o autoritate publică tutelară evaluează rezultatele întreprinderilor sale publice raportat la obiectivele, ţintele şi misiunea pe care lea stabilit autoritatea publică tutelară pentru acestea;

3.consiliul - consiliul de administraţie, în cazul întreprinderilor publice administrate potrivit sistemului unitar, respectiv consiliul de supraveghere, în cazul celor administrate potrivit sistemului dualist;

4.eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective;

5.eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în raport cu resursele utilizate;

6.indicatori de performanţă - instrumente de măsurare cantitativă şi calitativă a performanţei financiare şi nefinanciare care indică atingerea unor obiective cuantificabile raportate la ţinte specifice de performanţă;

7.indicatori-cheie de performanţă - indicatori de performanţă prevăzuţi în anexă la contractul de mandat, denumiţi în continuare ICP;

8.indicatorii de performanţă financiari - instrumente de măsurare a performanţei, utilizate pentru a determina eficienţa utilizării resurselor pentru generarea veniturilor, acoperirea costurilor şi obţinerea profitului. De obicei, aceştia se exprimă sub forma unui raport dintre două mărimi, două categorii de mărimi din cadrul situaţiilor financiare anuale, contului de profit şi pierdere şi bugetul de venituri şi cheltuieli ale întreprinderii publice;

9.indicatorii de performanţă nefinanciari - instrumente de măsurare a performanţei, care determină cât de bine utilizează întreprinderea publică resursele, în principal pentru:

a)eficientizarea activităţii interne;

b)furnizarea de servicii externe pentru clienţi;

c)îndeplinirea cerinţelor legale.

Indicatorii de performanţă nefinanciari sunt, de obicei, derivaţi din politica întreprinderii, nivelul de satisfacţie a clienţilor, cota de piaţă a întreprinderii publice etc.;

10.misiune - enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale şi a concepţiei privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor întreprinderii publice, prin care se diferenţiază de întreprinderile similare şi din care decurg sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită;

11.obiective - rezultatele concrete aşteptate de la întreprinderea publică sau autoritatea publică tutelară, exprimate, în măsura posibilului, în termeni numerici;

12.rentabilitatea capitalului angajat (ROCE) - reprezintă profitul pe care îl obţine întreprinderea publică din banii investiţi în afacere;

13.rezultate - efectele activităţii întreprinderii publice, care au impact fie asupra creării sau livrării de valoare, fie asupra reducerii sau diminuării valorii;

14.scopuri - afirmaţii generale despre activităţile prin care se ating rezultatele dorite. Dacă scopurile sau rezultatele au fost atinse este determinat ex post în urma activităţilor desfăşurate într-o perioadă de timp relevantă şi, de obicei, se stabilesc pe termen mediu sau pe termen lung;

15.ţintă - o valoare numerică a indicatorului de performanţă raportată la perioada de timp pentru care a fost stabilit indicatorul, care îndeplineşte un obiectiv de performanţă.

SECŢIUNEA 2:Măsurarea performanţei, informaţii legate de performanţă şi cadrul de rezultate al măsurării performanţei

Art. 2

(1)Măsurarea performanţei întreprinderii publice este un proces al cărui scop este:

a)de a îmbunătăţi activităţile şi utilizarea resurselor întreprinderii publice pentru a atinge într-un mod cât mai eficace şi eficient obiectivele acesteia;

b)de a obliga la responsabilitate în conformarea la cerinţele prevăzute de ordonanţa de urgenţă.

(2)Procesele de măsurare a performanţei întreprinderii publice trebuie să fie formalizate, comunicate şi gestionate în conformitate cu prevederile legale incidente, cu principiile de bună guvernanţă şi conform prezentelor norme metodologice. Procesele de măsurare se îmbunătăţesc permanent, pentru îndeplinirea nevoilor în schimbare ale întreprinderilor publice şi ale autorităţilor publice tutelare.

Art. 3

În aplicarea principiilor prevăzute la art. 3 pct. 1 lit. e), art. 3 pct. 2 lit. d) şi art. 3 pct. 3 lit. c) din ordonanţa de urgenţă, întreprinderile publice trebuie să fie administrate şi conduse în aşa fel încât să fie eficiente din punct de vedere economic. Valoarea resurselor folosite de către întreprinderea publică trebuie maximizată prin alegerea celei mai bune alternative de a folosi acele resurse.

Art. 4

(1)Fiecare autoritate publică tutelară trebuie să dezvolte un cadru de rezultate pentru măsurarea performanţelor întreprinderii publice, raportat la misiunea şi obiectivele stabilite conform prevederilor legale.

(2)La stabilirea cadrului de rezultate prevăzut la alin. (1) autoritatea publică tutelară trebuie să respecte prevederile prezentelor norme metodologice.

SECŢIUNEA 3:Responsabilităţile membrilor consiliului avute în vedere la stabilirea componentei variabile a remuneraţiei

Art. 5

(1)În aplicarea art. 8 alin. (3), (4) şi (6) şi a art. 37 alin. (2)-(4) din ordonanţa de urgenţă, la stabilirea şi revizuirea componentei variabile a remuneraţiei, consiliul trebuie să respecte următoarele:

a)implementarea unor politici corporative privind: raportarea operaţiunilor desfăşurate, protecţia activelor acţionarilor, managementul riscului, controale interne, raportare financiară, remuneraţia directorilor şi a angajaţilor, dividende, investiţii de capital şi structura datoriei;

b)supravegherea conducerii prin revizuirea şi evaluarea sistemelor de control intern, inclusiv implementarea bugetului de venituri şi cheltuieli, activităţilor financiare, activităţilor operaţionale, capacităţii întreprinderilor publice, îndeplinirii obiectivelor, ţintelor şi rezultatelor;

c)dispoziţiile legale, normele etice, sociale şi de mediu aplicabile, opiniile auditului extern, comunicarea şi raportarea corectă către părţile interesate.

(2)Conform prevederilor alin. (1), conduita aşteptată de la administratorii neexecutivi este următoarea:

a)ca grup, să aibă o proporţie echilibrată de abilităţi, experienţă, diversitate, independenţă şi cunoştinţe suficiente pentru a-şi îndeplini rolurile şi responsabilităţile în concordanţă cu misiunea întreprinderii publice, rezultatele şi obiectivele urmărite;

b)să participe în mod activ şi constructiv la misiunile comitetelor consultative constituite conform legii şi să elaboreze politici eficiente care să ofere direcţie strategică întreprinderii publice;

c)să ofere o supraveghere şi raportare eficace cu privire la managementul activităţilor operaţionale şi financiare ale întreprinderii publice şi la sistemele sale de control intern;

d)să îşi asume un rol activ în analiza riscului şi să avizeze politici eficiente de managementul riscului în întreprinderile publice;

e)să se asigure că raportarea cu privire la evenimentele semnificative din activitatea întreprinderii publice de ordin juridic se realizează într-o manieră corectă, la timp şi completă către autorităţile îndreptăţite şi către părţile interesate.

(3)Conform prevederilor alin. (1), conduita aşteptată de la administratorii executivi este următoarea:

a)să transpună planul de administrare într-o componentă de management eficace şi eficientă şi să informeze consiliul cu privire la îndeplinirea acesteia, conform cerinţelor consiliului;

b)să delege responsabilitatea operaţională şi financiară şi actele de autoritate într-un mod adecvat în cadrul organelor de conducere;

c)să ofere consiliului informaţii la calitatea cerută, în formatul şi la termenul solicitat, astfel încât şedinţele consiliului să se poată desfăşura într-o manieră bine informată, eficace şi eficientă.

(4)La revizuirea componentei variabile a remuneraţiei administratorilor neexecutivi şi executivi de către adunarea generală a acţionarilor sau, după caz, de autoritatea publică tutelară, se ţine cont de conduita prevăzută la alin. (1)-(3).

SECŢIUNEA 4:Cadrul general de stabilire a obiectivelor relevante pentru întreprinderile publice

Art. 6

La stabilirea obiectivelor pentru întreprinderile publice se ţine cont, fără a se limita la acestea, de următoarele:

a)cadrul legal în vigoare aplicabil întreprinderii publice;

b)obiectivele de politică publică şi economică ale Guvernului;

c)obiectivele de politică ale autorităţii publice tutelare;

d)factorii relevanţi pentru sectorul economic în care operează întreprinderea publică;

e)factorii specifici fiecărei întreprinderi publice.

Art. 7

(1)Obiectivele întreprinderii publice trebuie să fie prezentate descriptiv, într-un limbaj clar, neechivoc, în ceea ce priveşte rezultatele, prin scrisoarea de aşteptări.

(2)Autorităţile publice tutelare stabilesc ţinte la termenul pentru care sunt stabiliţi ICP, care sunt cuantificate în măsura în care acest lucru este posibil. Dacă nu este fezabilă cuantificarea rezultatelor specifice dintr-o anumită perioadă de timp relevantă, pentru a putea stabili ţintele, datele existente pot fi folosite pentru realizarea unor prognoze ale acestora.

SECŢIUNEA 5:Utilizarea obiectivelor şi ţintelor pentru stabilirea componentei variabile a remuneraţiei

Art. 8

Obiectivele întreprinderii publice şi ţintele aferente acestora se iau în calcul de către autoritatea publică tutelară atunci când sunt analizate în vederea aprobării următoarele:

a)indicatorii de performanţă financiari şi nefinanciari;

b)componenta variabilă a remuneraţiei administratorilor.

Art. 9

(1)Evaluarea eficienţei activităţii administratorilor întreprinderilor publice se face pe baza îndeplinirii obiectivelor cuprinse în planul de administrare şi a indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari cuprinşi în contractul de mandat.

(2)Rezultatul evaluării eficienţei activităţii administratorilor stă la baza acordării componentei variabile a remuneraţiei administratorilor întreprinderilor publice.

SECŢIUNEA 6:Clasificarea indicatorilor de performanţă în înţelesul ordonanţei de urgenţă

Art. 10

În înţelesul ordonanţei de urgenţă, există două clasificări generale ale indicatorilor de performanţă:

a)indicatori de performanţă pentru monitorizarea performanţei întreprinderilor publice;

b)indicatori-cheie de performanţă pentru acordarea componentei variabile a remuneraţiei pentru administratori.

Art. 11

(1)Prezentele norme metodologice stabilesc indicatorii standardizaţi de performanţă pentru măsurarea performanţei întreprinderilor publice şi a administratorilor acestora.

(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul entităţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, care îndeplinesc cerinţele prevederilor art. 2 pct. 2 din ordonanţa de urgenţă, indicatorii de performanţă se stabilesc de către autoritatea publică tutelară ţinând seama de specificul activităţii desfăşurate şi de legislaţia aplicabilă.

(3)Autorităţile publice tutelare pot stabili prin act administrativ indicatori de performanţă suplimentari raportaţi la specificul şi complexitatea activităţii întreprinderii publice.

Art. 12

(1)Indicatorii de performanţă au rolul de a oferi o imagine a performanţei şi operaţiunilor întreprinderii publice utilă pentru a o compara cu alte întreprinderi similare şi permit părţilor interesate să analizeze îndeplinirea obiectivelor, ţintelor şi rezultatelor pentru o varietate de scopuri.

(2)În efectuarea analizei comparative a performanţei întreprinderii publice se vor avea în vedere, fără a se limita la acestea, următoarele criterii:

a)forma juridică de organizare a întreprinderii publice;

b)structura acţionariatului la societăţi sau deţinătorul patrimoniului la regiile autonome;

c)sectorul şi subsectorul economic în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea publică;

d)dimensiunea în funcţie de venituri, active, capitalizare, numărul de angajaţi şi alţi asemenea indicatori;

e)profitabilitatea;

f)structura datoriilor;

g)autorizarea de a furniza servicii publice la un cost acceptabil;

h)deţinerea unui monopol reglementat;

i)apariţia situaţiilor de forţă majoră.