Partea 2 - INTRODUCERE - Metodologie din 2011 DE IMPLEMENTARE A CADRULUI NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR

M.Of. 880 bis

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 13 Decembrie 2011
PARTEA 2:
CAPITOLUL 1:INTRODUCERE
SECŢIUNEA 1:1.1. Context
Obiectivele stabilite de Uniunea Europeană prin Strategia Lisabona şi Procesul Bologna au ca scop reformarea sistemelor de învăţământ superior, în vederea transformării acestora în sisteme mai flexibile, mai coerente şi mai deschise la nevoile societăţii, capabile să răspundă provocărilor globalizării şi necesităţii de formare şi reformare a forţei de muncă europene.
În acest context, în România se implementează Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (CNCIS), ca instrument unic care stabileşte structura calificărilor şi asigură recunoaşterea naţională, precum şi compatibilitatea şi comparabilitatea internaţională a calificărilor dobândite în cadrul sistemului de învăţământ superior. Prin intermediul acestuia pot fi recunoscute, măsurate şi relaţionate toate rezultatele învăţării dobândite în cadrul sistemului de învăţământ superior (ciclurile de studii Licenţă, Masterat şi Doctorat) şi este asigurată coerenţa calificărilor şi a titlurilor acordate.
SECŢIUNEA 2:1.2. Misiunea ANC în domeniul calificărilor din învăţământul superior
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 556/2011, Autoritatea Naţională pentru Calificări îndeplineşte următoarele misiuni:
a)elaborarea Cadrului naţional al calificărilor în concordanţă cu Cadrul european al calificărilor şi gestionarea Registrului naţional al calificărilor;
b)monitorizarea, evaluarea şi controlul implementării Cadrului naţional al calificărilor la nivelul instituţiilor din sistemul naţional de calificări;
c)monitorizarea, evaluarea şi controlul sistemului naţional de educaţie şi formare profesională continuă.
SECŢIUNEA 3:1.3. Principiile elaborării şi implementării Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior
În elaborarea şi implementarea CNCIS, ANC adoptă următoarele principii:
a)Consens şi incluziune
ANC poartă un dialog permanent cu instituţiile implicate în sistemul naţional al calificărilor: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, instituţiile de învăţământ superior, agenţiile de asigurare a calităţii învăţământului, organizaţiile studenţeşti, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), comitete sectoriale, alţi parteneri sociali (patronate, sindicate), asociaţii profesionale, precum şi cu alte autorităţi de reglementare.
ANC consultă toate categoriile de organisme cu privire la:
- armonizarea calificărilor învăţământului superior cu cerinţele pieţei muncii;
- articularea calificărilor din învăţământul superior cu celelalte niveluri de calificare;
- compatibilizarea calităţii programelor de studii universitare cu cerinţele calificărilor profesionale;
- realizarea curriculum-ului universitar pornind de la competenţele profesionale cerute de piaţa muncii.
b)Cercetare şi previziune
Activităţile ANC se bazează pe cercetări teoretice şi aplicative care vizează deopotrivă situaţia naţională şi pe cea internaţională în domeniul definirii calificărilor şi constituirii Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior.
Activitatea de cercetare îndeplineşte o funcţie anticipativ-predictivă cu privire la evoluţia tendinţelor calificărilor pe piaţa muncii. Din această perspectivă, ANC orientează şi facilitează demersurile instituţiilor de învăţământ superior, în procesul de elaborare şi implementare a unor programe de studii adecvate.
c)Asigurarea calităţii CNCIS
ANC stabileşte proceduri şi instrumente pentru descrierea calificărilor oferite de învăţământul superior, pentru promovarea unor noi calificări, precum şi proceduri şi instrumente de monitorizare, evaluare periodică şi actualizare a CNCIS. Totodată, ANC asigură consultanţă şi asistenţă tehnică în domeniul său de activitate.
Asigurarea calităţii implică mecanisme de evaluare şi reglare a demersului de proiectare, implementare, monitorizare şi actualizare a CNCIS.
d)Facilitarea schimbării
Societatea impune schimbări semnificative cu privire la raportul cerere-ofertă pe piaţa muncii şi la structura competenţelor profesionale necesare exercitării unei activităţi profesionale. CNCIS vine în întâmpinarea acestor schimbări prin actualizarea permanentă a procedurilor şi instrumentelor de dezvoltare a unui învăţământ superior centrat pe competenţe.
e)Colaborare şi transparenţă internaţională
ANC stabileşte relaţii de colaborare cu instituţiile similare din alte state europene şi se implică în grupurile de lucru transnaţionale pe tema calificărilor din învăţământul superior. De asemenea, ANC realizează corespondenţa şi corelarea CNCIS atât cu nivelurile Cadrului Naţional al Calificărilor (CNC) din România, cât şi cu cele ale Cadrului European al Calificărilor (CEC). Pentru facilitarea colaborării şi transparenţei, ANC gestionează Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS). Prin RNCIS, accesibil electronic în limbile română şi engleză, se asigură transparenţa la nivel naţional şi european a calificărilor universitare româneşti aflate pe piaţa muncii.
f)Autonomie şi subsidiaritate
ANC propune MECTS politici, metodologii şi proiecte de acte normative privind elaborarea şi actualizarea Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior şi asigură condiţii pentru implementarea lor.
ANC respectă autonomia legal recunoscută a instituţiilor furnizoare de calificări universitare şi deleagă acestora funcţii, roluri şi responsabilităţi în cadrul demersului de dezvoltare al CNCIS.
CAPITOLUL 2:CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR (CNCIS)
Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior este parte integrantă a Cadrului Naţional al Calificărilor şi reprezintă instrumentul care stabileşte structura calificărilor din învăţământul superior.
SECŢIUNEA 1:2.1. Structura Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior
Calificările obţinute prin absolvirea studiilor universitare sunt structurate astfel:
- studiile universitare de licenţă corespund nivelului 6 de calificare din Cadrul European al Calificărilor (CEC);
- studiile universitare de masterat corespund nivelului 7 de calificare din CEC;
- studiile universitare de doctorat corespund nivelului 8 de calificare din CEC.
CNCIS descrie calificările corespunzătoare celor trei cicluri stabilite de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi de Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare: licenţă, masterat şi doctorat. Corelarea calificărilor obţinute anterior aplicării prevederilor Procesului Bologna se realizează prin proceduri separate în cadrul CMC, care ţin seama de specificităţile şi corespondenţele din învăţământul superior românesc. Fiecare calificare este definită prin rezultatele învăţării, exprimate în termeni de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe, aferente nivelului respectiv de studii universitare.
În descrierea calificărilor, se ţine seama de faptul că activitatea profesională presupune existenţa mai multor competenţe, de diferite grade de complexitate: competenţe profesionale şi competenţe transversale.
SECŢIUNEA 2:2.2. Baze conceptuale
SUBSECŢIUNEA 1:2.2.1. Concepte-cheie
Conceptele-cheie cu care se operează în definirea CNCIS sunt: calificare, rezultate ale învăţării, cunoştinţe, abilităţi, competenţă.
Calificarea reprezintă un rezultat formal al unui proces de evaluare şi de validare, care este obţinut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a obţinut rezultate ca urmare a învăţării la anumite standarde2. Prin urmare, calificarea înseamnă recunoaşterea oficială a valorii rezultatelor individuale ale învăţării pentru piaţa muncii, precum şi pentru educaţia şi formarea profesională continuă, printr-un act de studii (diplomă, certificat, atestat) ce conferă dreptul legal de a practica o profesie/meserie.
2"Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul întregii vieţi", în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C111 din 6.05.2008 (2008/C 111/01), anexa 1 - Definiţii, p. 4.
Rezultatele învăţării înseamnă ceea ce recunoaşte, înţelege şi poate face persoana care învaţă, la terminarea procesului de învăţare. Acestea sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe3.
3Ibidem.
Prin urmare, rezultatele învăţării reprezintă setul de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe pe care o persoană le-a dobândit şi este capabilă să le demonstreze după finalizarea procesului de învăţare pe un anumit ciclu de şcolarizare.
Cunoştinţele reprezintă rezultatul asimilării, prin învăţare, a unor informaţii. Cunoştinţele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. Similar Cadrului European al Calificărilor, cunoştinţele sunt descrise ca teoretice şi/sau faptice4.
4Ibidem.
Abilitatea înseamnă capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştinţe pentru a duce la îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva probleme. Similar Cadrului European al Calificărilor, abilităţile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative) sau practice (implicând dexteritate manuală şi utilizarea de metode, materiale, unelte şi instrumente)5.
5Ibidem.
Abilitatea include anumite tipuri de structuri operatorii, de la deprinderi până la capacităţi de interpretare şi rezolvare de probleme.
Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii (valori şi atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională sau personală în condiţii de eficacitate şi eficienţă. Similar Cadrului European al Calificărilor, competenţa este descrisă din perspectiva responsabilităţii şi autonomiei6.
6Ibidem.
SUBSECŢIUNEA 2:2.2.2. Categorii de competenţe
Competenţele se pot clasifica în două categorii:
a)competenţe profesionale;
b)competenţe transversale.
Prin competenţă profesională se înţelege capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii (valori şi atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, circumscrise profesiei respective, în condiţii de eficacitate şi eficienţă.
Competenţele transversale sunt acele capacităţi care transcend un anumit domeniu, respectiv program de studii, având o natură transdisciplinară. Acestea constau în abilităţi de lucru în echipă, abilităţi de comunicare orală şi scrisă în limba maternă/străină, utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării - TIC, rezolvarea de probleme şi luarea deciziilor, recunoaşterea şi respectul diversităţii şi multiculturalităţii, autonomia învăţării, iniţiativă şi spirit antreprenorial, deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii, respectarea şi dezvoltarea valorilor şi eticii profesionale etc.
SUBSECŢIUNEA 3:2.2.3. Rezultatele învăţării şi descriptorii acestora
a)Competenţele profesionale reprezintă ansamblul unitar şi dinamic al cunoştinţelor şi abilităţilor.
1.Cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori:
1.1.(1) Cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific;
1.2.(2) Explicare şi interpretare.
2.Abilităţile se exprimă prin următorii descriptori:
2.1.(3) Aplicare, transfer şi rezolvare de probleme;
2.2.(4) Reflecţie critică şi constructivă;
2.3.(5) Creativitate şi inovare.
3.Fiecare calificare corelată unui anumit ciclu de studii (licenţă, masterat, doctorat) este definită în baza descrierii generale a rezultatelor învăţării şi se exprimă prin:
- Competenţe profesionale generale, care se dezvoltă în cadrul mai larg al domeniului de studii;
- Competenţe profesionale specifice, care se dezvoltă în cadrul mai restrâns al unui program de studii.
b)Competenţele transversale reprezintă achiziţii valorice şi atitudinale care transcend un anumit domeniu/program de studii şi se exprimă prin următorii descriptori:
1.(6) Autonomie şi responsabilitate;
2.(7) Interacţiune socială;
3.(8) Dezvoltare personală şi profesională.
SECŢIUNEA 3:2.3. Modelul conceptual-metodologic de descriere a calificărilor din învăţământul superior
Modelul conceptual-metodologic reprezintă un cadru de referinţă elaborat pentru analiza, descrierea şi interpretarea calificărilor din învăţământul superior.
Modelul CNCIS este compatibil cu viziunea Cadrului European al Calificărilor (CEC)7, în principal, cu rezultatele învăţării specificate de acesta pentru nivelurile de calificare 6, 7 şi 8.
7Ibidem.
Structura şi conţinutul modelului valorifică descriptorii cadrului general al calificărilor pentru spaţiul european al învăţământului superior, precum şi elementele de conţinut ale unor modele care se bucură deja de aprecierea experţilor europeni (modelele francez, irlandez, cele britanice ş.a.).
În acelaşi timp, modelul CNCIS are o identitate proprie; el integrează categorii şi tipuri de competenţe, niveluri de calificare şi descriptori specifici, respectând, în mod consecvent, bazele conceptuale prezentate în paragraful 2.2.
Elementele esenţiale ale modelului se concretizează în Matricea CNCIS (Figura 1) şi în două instrumente complementare: Grila 1 (Anexele 1, 1a, 1b şi 1c la prezenta Metodologie) şi Grila 2 (Anexa 2 la prezenta Metodologie).
SUBSECŢIUNEA 1:2.3.1. Matricea Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior
Matricea CNCIS cuprinde: nivelurile de calificare, rezultatele învăţării exprimate prin cunoştinţe, abilităţi şi competenţe, precum şi descriptorii de nivel pentru calificările din învăţământul superior.
Descriptorii de nivel pentru fiecare tip de rezultat al învăţării explicitează descriptorii generici pentru fiecare tip de competenţă şi pentru fiecare nivel de calificare: licenţă, masterat şi doctorat.
Din punct de vedere structural, matricea CNCIS integrează competenţele profesionale şi competenţele transversale, fiecare dintre cele două categorii de competenţe avându-şi legitimitatea şi importanţa sa în exercitarea unei profesii. Ele formează un cuplu solidar, prin care se exprimă eficacitatea şi eficienţa profesională a absolventului unui program de studii.
Competenţele profesionale sunt exprimate prin cunoştinţele şi abilităţile care acoperă comprehensiv dimensiunea profesională pentru orice calificare.
În matrice, competenţele transversale sunt structurate în: competenţe de rol şi competenţe de dezvoltare personală şi profesională. Acestea au în vedere contextul social şi de grup al exercitării unei profesii, precum şi conştientizarea nevoii de formare profesională continuă.
Descriptorii de nivel, introduşi în matrice, indică activităţi, rezultate şi performanţe aşteptate pentru fiecare nivel de calificare. Ei permit descrierea calificărilor şi, totodată, formulează repere necesare evaluării nivelului de atingere sau obţinere a rezultatelor învăţării.
Matricea reprezintă o abordare integratoare a calificărilor din învăţământul superior şi oferă două perspective de analiză a acestora: pe verticală şi pe orizontală.
a)Analiza pe verticală indică progresul competenţelor profesionale de la cunoaştere şi înţelegere (descriptorul generic 1), nivelul de bază al unui rezultat al învăţării, până la stadiul creativitate şi inovare (descriptorul generic 5), dar şi competenţele transversale (descriptorii generici 6, 7 şi 8). În acest fel, competenţele profesionale sunt examinate şi descrise din perspectiva descriptorilor generici de la 1 la 5, iar competenţele transversale sunt examinate şi descrise din perspectiva descriptorilor generici 6,7 şi 8.
b)Analiza pe orizontală concretizează un descriptor generic în raport cu cele trei cicluri de studii universitare: licenţă, masterat şi doctorat. În acest caz, descriptorii evidenţiază dezvoltarea competenţelor şi creşterea gradului de calificare profesională. Se observă că modelul vizează un alt tip de progres, sugerând creşterea valorii adăugate la fiecare tip de rezultat al învăţării, odată cu trecerea de la un nivel de calificare universitară la altul.
Perspectiva verticală evidenţiază faptul că un anumit rezultat al învăţării nu poate fi atins dacă palierele subordonate nu au fost realizate şi consolidate.
Perspectiva orizontală demonstrează că fiecare tip de rezultat all învăţării, aferent celor trei cicluri de studii, integrează în mod obligatoriu nivelurile anterioare. Rezultă că fiecare rezultat al învăţării are o autonomie relativă, fiind condiţionat de achiziţiile anterioare, atât pe orizontală, cât şi pe verticală.
Figura 1 - Matricea Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (tipuri de rezultate ale învăţării, niveluri de calificare, descriptori)
SUBSECŢIUNEA 2:2.3.2. Grila 1: Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale
Grila 1 (Anexa 1 la prezenta Metodologie), fundamentată pe matricea CNCIS, reprezintă un instrument de analiză, descriere şi evaluare a unei calificări obţinute printr-un program de licenţă, de masterat sau de doctorat. Ea cuprinde: denumirea domeniului/programului de studii8, denumirea şi nivelul calificării, descriptorii de nivel ai competenţelor profesionale şi transversale, precum şi standardele minimale de performanţă.
8Termenul program de studii înlocuieşte termenul specializare.
Grila 1 reprezintă suportul pentru identificarea ocupaţiilor posibile pentru calificarea în cauză şi a principalelor competenţe profesionale şi competenţe transversale. Competenţele profesionale şi competenţele transversale identificate se particularizează în raport de fiecare descriptor de nivel.
Fiecare instituţie de învăţământ superior poate să adauge elemente specifice ofertei curriculare, completând după aceeaşi metodă ca şi în cazul Grilei 1, formularul din Anexa 1bis la prezenta Metodologie, denumită Grila 1s - "Elemente specifice de descriere a domeniului/programului de studii", în care vor menţiona maximum trei competenţe: două competenţe profesionale şi o competenţă transversală, altele decât cele comune prevăzute în Grila 1.
Pentru nivelul de studii Licenţă, Grila 1 va fi realizată atât pentru programele de studii, cât şi pentru domeniile de studii. În cazul programului de studii, competenţele profesionale înscrise în Grila 1 sunt cele specifice programului de studii, iar în cazul domeniului de studii, competenţele profesionale sunt cele comune acestuia.
Evaluarea competenţei presupune precizarea standardelor minimale de performanţă. Evaluarea competenţelor transversale este, în principal, una calitativă. Ea necesită, de regulă, o abordare holistică a variatelor contexte sociale şi de grup în exercitarea profesiei, precum şi a dezvoltării personale şi profesionale.
Etapele necesare pentru analiza, descrierea şi evaluarea calificării prin completarea Grilei 1 sunt prezentate în Capitolul 3.
SUBSECŢIUNEA 3:2.3.3. Grila 2: Corelaţia dintre competenţele profesionale şi competenţele transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate
Grila 2 (Anexa 2 la prezenta Metodologie) se fundamentează pe Grila 1 şi reprezintă suportul pentru identificarea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi competenţele transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate.
Ariile de conţinut reprezintă principalele câmpuri curriculare - o structurare a cunoştinţelor teoretice şi aplicative, în funcţie de domeniul/programul de studii şi setul de competenţe ce vor fi formate.
Disciplinele de studiu sunt stabilite după analiza şi selectarea ariilor de conţinut, respectând principiile specifice de dezvoltare, de tip psihopedagogic şi ştiinţific.
Punctele de credit asociate trebuie să fie rezultatul analizei volumului de muncă şi al ponderii disciplinei la formarea şi/sau dezvoltarea competenţelor de bază ale calificării.
Etapele de parcurs pentru completarea Grilei 2 sunt prezentate în Capitolul 3.
Modelul conceptual-metodologic de descriere a calificărilor din învăţământul superior presupune utilizarea unitară şi într-o manieră complementară a matricei CNCIS şi a celor două instrumente, Grila 1 şi Grila 2.
CAPITOLUL 3:DESCRIEREA CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
Descrierea calificărilor obţinute prin studii universitare necesită parcurgerea următoarelor patru etape:
- Etapa I - Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale (se completează Grila 1);
- Etapa a II-a - Identificarea, pentru fiecare program de studii, a corelaţiilor dintre competenţe şi arii de conţinut, discipline de studiu şi creditele aferente acestora din urmă (se completează Grila 2);
- Etapa a III-a - Elaborarea planului de învăţământ al programului de studii, în concordanţă cu competenţele care definesc calificarea;
- Etapa a IV-a - Elaborarea fişelor disciplinelor, în concordanţă cu planul de învăţământ şi competenţele care definesc calificarea.
După parcurgerea acestor patru etape, documentele rezultate (Grila 1, Grila 2, planul de învăţământ şi fişele disciplinelor) se transmit la ANC, în vederea validării şi înscrierii în RNCIS.
SECŢIUNEA 1:3.1. Etapa I: Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţe profesionale şi competenţe transversale
În etapa I, se utilizează Grila 1 - "Descrierea domeniului/programului de studii prin competenţele profesionale şi competenţe transversale" (Anexa 1 la prezenta Metodologie), care se completează pentru fiecare nivel de calificare, pe domenii şi programe de studii, după caz, astfel:
- Licenţă: pentru domenii şi programe de studii;
- Masterat: pentru programe de studii;
- Doctorat: pentru domenii.
În consecinţă, Grila 1 are 3 variante: G1L, G1M şi G1D, corespunzătoare ciclurilor de studii Licenţă, Masterat şi Doctorat (Anexele 1a, 1b şi 1c la prezenta Metodologie).
Pentru o nouă calificare, Grila 1 se completează de către ofertantul de formare profesională care o propune şi se transmite la ANC împreună cu dosarul pentru validarea calificării, prezentat în Capitolul 4.
După finalizarea etapei I, descrierea calificării se înscrie în secţiunea generală a RNCIS.
SECŢIUNEA 2:3.2. Etapa a II-a: Identificarea pentru fiecare program de studii a corelaţiilor dintre competenţe şi arii de conţinut, discipline de studii şi creditele aferente acestora din urmă
În etapa a II-a, competenţele identificate în etapa I (Grila 1) se corelează cu ariile de conţinut şi cu disciplinele de învăţământ care conduc la dezvoltarea competenţelor respective, utilizându-se Grila 2 - "Stabilirea corelaţiilor dintre competenţele profesionale şi transversale şi ariile de conţinut, disciplinele de învăţământ şi creditele alocate" (Anexa 2 la prezenta Metodologie).
Ariile de conţinut reprezintă principalele câmpuri curriculare sau zone interdisciplinare din planul de studii, raportate la logica domeniului şi la setul competenţelor ce vor fi formate. Ariile de conţinut îndeplinesc rolul de a ghida dezvoltarea ulterioară a disciplinelor de studiu.
Grila 2 se completează pentru fiecare program de studii de către furnizor şi angajează responsabilitatea instituţiei de învăţământ superior cu privire la respectarea ei.
SECŢIUNEA 3:3.3. Etapa a III-a: Elaborarea planului de învăţământ al programului de studii în concordanţă cu competenţele care definesc calificarea
În etapa a III-a, se elaborează planurile de învăţământ, prin analiza corelaţiilor cuprinse în Grila 2, referitoare la: competenţe - arii de conţinut - discipline de învăţământ - puncte de credit.
Planul de învăţământ al programului universitar de studii se elaborează în conformitate cu reglementările legislative în vigoare la nivel naţional şi cu cele existente la nivelul instituţiei de învăţământ superior. Planul de învăţământ trebuie să conţină ca informaţii minime: disciplinele de studii, numărul de ore de curs şi de seminar, aplicaţii, proiect, forma de examinare, precum şi numărul de credite. Pentru calificările existente, această etapă se parcurge în situaţia în care din etapele I şi a II-a rezultă necesitatea unor schimbări importante în structura planurilor de învăţământ. Etapa a III-a este obligatorie pentru calificările nou propuse.
SECŢIUNEA 4:3.4. Etapa a IV-a: Elaborarea fişelor disciplinelor în concordanţă cu planul de învăţământ şi competenţele care definesc calificarea
Fişa disciplinei se elaborează în conformitate cu prevederile în vigoare ale fiecărui furnizor de program de studii. Fişa disciplinei trebuie să conţină, ca date minime, informaţiile din modelul prezentat în Anexa 3 la prezenta Metodologie.
La cerere, ANC poate acorda furnizorilor de formare consultanţă sau asistenţă de specialitate pentru descrierea calificărilor, pe baza unor tarife stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
CAPITOLUL 4:VALIDAREA ŞI ÎNREGISTRAREA UNEI NOI CALIFICĂRI UNIVERSITARE ÎN REGISTRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
SECŢIUNEA 1:4.1. Etapa I: Elaborarea şi depunerea dosarului de aplicaţie, în vederea validării unei calificări
Aplicantul transmite ANC un dosar de validare a calificării universitare sau postuniversitare propuse a fi atestată printr-o diplomă sau un certificat ce vor fi recunoscute pe piaţa muncii şi în cadrul diviziunii academice a calificărilor. Acest dosar se completează distinct pentru fiecare tip de calificare şi trebuie să cuprindă următoarele:
- Formularul de aplicaţie pentru noua calificare (Anexa 4 la prezenta Metodologie);
- Anexe: copii ale documentelor care, potrivit legilor în vigoare în România, îi dau aplicantului dreptul legal de a conferi diplome şi/sau certificate de studii recunoscute pe piaţa muncii, care atestă o calificare specifică învăţământului superior pe baza rezultatelor învăţării;
- Grila 1 (Anexa 1 la prezenta Metodologie);
- Grila 2 (Anexa 2 la prezenta Metodologie);
- planul de învăţământ;
- fişele disciplinelor (Anexa 3 la prezenta Metodologie);
- Rezumatul descrierii calificării pentru introducerea în RNCIS, după validare (Anexa 5 la prezenta Metodologie);
- Dovada achitării tarifului de evaluare.
Aplicaţiile pot fi depuse pe întreg parcursul anului la sediul ANC. Documentaţia se prezintă pe suport de hârtie şi electronic. Tariful de evaluare a unui dosar de aplicaţie în vederea validării unei calificări se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi se constituie în venituri proprii ale ANC.
SECŢIUNEA 2:4.2. Etapa a II-a: Evaluarea şi validarea calificării
ANC analizează dosarul şi îl evaluează prin aplicarea următoarelor criterii:
- Eligibilitatea furnizorului pentru acordarea dreptului de a conferi diplome şi/sau certificate care atestă calificări de nivel universitar şi/sau postuniversitar;
- Noutatea calificării şi corelarea cu necesitatea pieţei muncii;
- Relevanţa academică şi profesională a calificării propuse, din perspectiva diviziunii academice a cunoaşterii;
- Consistenţa calificării propuse prin prisma acoperirii calificării cu competenţele profesionale şi transversale necesare la absolvirea programului;
- Respectarea cerinţelor de încadrare a calificării în RNCIS, din punctul de vedere al nivelului şi domeniului de studii, potrivit competenţelor profesionale şi transversale dobândite la absolvirea cu succes a programului de studii.
SUBSECŢIUNEA 1:4.2.1. Verificarea dosarului din punctul de vedere al componentelor sale (conformitatea administrativă)
La nivelul ANC, o comisie tehnică va verifica existenţa documentelor precizate la etapa 1.
Eligibilitatea aplicantului va fi stabilită de către ANC în felul următor:
- în cazul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, eligibilitatea este implicită, întrucât acestea au dreptul să confere o calificare universitară atestată prin diplomă sau certificat de studii de nivel universitar şi/sau postuniversitar.
- în cazul instituţiilor de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu este necesară prezentarea documentului care atestă dreptul legal de a desfăşura pe teritoriul României activităţi de formare iniţială sau continuă de nivel universitar sau postuniversitar (statut, certificat de înmatriculare la Registrul Comerţului etc.).
SUBSECŢIUNEA 2:4.2.2. Analiza şi evaluarea dosarului (conformitatea metodologică)
Dacă entitatea solicitantă este eligibilă, se trece la analiza şi evaluarea calificării propuse urmărindu-se: noutatea calificării, relevanţa academică şi profesională, consistenţa calificării şi respectarea cerinţelor de încadrare în RNCIS. Rezultatul evaluării efectuate de către comisia de experţi se prezintă sub forma unui raport de acceptare/respingere a cererii de validare a calificării. Raportul este supus spre aprobare Comitetului de direcţie al ANC. Rezultatul este comunicat solicitantului sub forma unei adrese de acceptare, de amânare sau de refuz privind validarea calificării universitare propuse, la care se anexează raportul comisiei de experţi.
În cazul acceptării, ANC menţionează şi codul/poziţia de identificare a calificării în RNCIS.
Dacă amânarea validării este determinată de faptul că noua calificare nu are suficiente elemente pentru a se distinge de o altă calificare acordată în acelaşi domeniu de studii de acelaşi furnizor sau de către alţi furnizori de programe de studii de acelaşi nivel, ANC propune solicitantului o redefinire şi, respectiv, o nouă încadrare a calificării, astfel încât aceasta să fie compatibilă cu RNCIS.
Dacă amânarea este determinată de lipsa unor informaţii relevante, comisiile de evaluare pot solicita instituţiei aplicante informaţiile suplimentare necesare sau pot transmite recomandări pentru îmbunătăţirea propunerii, în vederea continuării procesului de validare.
Refuzul de validare a unei calificări poate fi determinat de: inconsistenţa programului, documente doveditoare incomplete sau insuficient de detaliate, declaraţii incorecte, nerespectarea recomandărilor făcute de către comisiile de evaluare etc.
SECŢIUNEA 3:4.3. Etapa a III-a: Formularea recomandării de înaintare a cererii de autorizare a funcţionării provizorii (pentru programele de licenţă) sau de acreditare (pentru programele de masterat şi doctorat)
Pe baza deciziei de validare, ANC recomandă, furnizorului de programe de studii să solicite ARACIS autorizarea funcţionării provizorii. ANC informează Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului cu privire la deciziile luate şi propune introducerea noilor calificări în anexa hotărârii de guvern sau a ordinului de ministru care stabilesc anual nomenclatorul specializărilor şi programelor de studii de licenţă şi respectiv de master. După obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie, furnizorul de programe de studii prezintă ANC copia documentului de autorizare pentru a completa în Secţiunea specifică a RNCIS informaţiile corespunzătoare instituţiei care asigură calificarea în discuţie.
SECŢIUNEA 4:4.4. Etapa a IV-a: Înscrierea în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior şi diseminarea informaţiei
După publicarea în Monitorul Oficial hotărârii de guvern sau a ordinului de ministru care stabilesc anual nomenclatorul specializărilor şi programelor de studii de licenţă şi respectiv de master, ANC înscrie noua calificare în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS) la domeniul şi pentru nivelul de studii pentru care s-a făcut validarea, menţionând expres codul/poziţia de identificare în cadrul Registrului. Din acest moment, descrierea calificării este publică, accesibilă prin intermediul internetului.
CAPITOLUL 5:REGISTRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR (RNCIS)
RNCIS se dezvoltă în strânsă legătură cu CNCIS şi reprezintă instrumentul de identificare, înregistrare, consultare permanentă şi actualizare a calificărilor, respectiv a diplomelor şi certificatelor emise de către instituţiile de învăţământ superior. RNCIS este o construcţie comună, implicând ANC, instituţii de învăţământ superior, angajatori, asociaţii profesionale etc. şi este corelat metodologic cu Registrul Naţional al Calificărilor (RNC).
Responsabilitatea implementării, permanentei actualizări şi modernizări a RNCIS revine ANC.
SECŢIUNEA 1:5.1. Structura RNCIS
(1)RNCIS cuprinde două secţiuni pentru descrierea fiecărei calificări: una generală şi una specifică. Prima se referă la informaţiile generale despre o calificare, iar a doua secţiune cuprinde date despre instituţiile care oferă formare în această calificare şi informaţii despre competenţele specifice asigurate de acestea.
1.Secţiunea generală, comună unei calificări, cuprinde informaţii:
a)referitoare la nomenclatorul calificărilor
- titlul obţinut de absolvent;
- denumirea calificării;
- domeniul de studii;
- programul de studii;
- codul calificării.
b)referitoare la competenţele asociate calificării
- rezultatele învăţării exprimate în cunoştinţe, abilităţi şi competenţe - Grila 1 (Anexa 1 la prezenta Metodologie);
- domenii de activitate în care absolventul poate lucra;
- ocupaţii posibile;
- relaţionarea cu Clasificarea Ocupaţiilor din România - COR;
- conexiuni cu alte calificări.
2.Secţiunea specifică cuprinde următoarele informaţii:
- denumirea instituţiei de învăţământ superior, cu datele complete de identificare;
- denumirea facultăţii;
- denumirea programului de studiu care conduce la calificarea în discuţie;
- Grila 1s (Anexa 1bis la prezenta Metodologie);
- Grila 2 (Anexa 2 la prezenta Metodologie);
- planul de învăţământ al programului de studiu.
Fiecare universitate va avea acces direct la propriile date din secţiunea specifică pentru a opera actualizări şi completări în RNCIS, în anumite limite, cu notificarea prealabilă a ANC.
(2)RNCIS va asigura transparenţa CNCIS şi va permite căutări simple sau avansate, în funcţie de criterii multiple, precum şi obţinerea unor rapoarte privind aspecte ale calificărilor din învăţământul superior din România.
SECŢIUNEA 2:5.2. Implementarea RNCIS
RNCIS contribuie la asigurarea transparenţei şi a lizibilităţii învăţământului superior în raporturile cu piaţa muncii, în ceea ce priveşte cunoaşterea rezultatelor învăţării, precum şi compararea calificărilor obţinute în urma absolvirii diferitelor programe de studii furnizate de instituţiile de învăţământ superior. Pentru implementare, ANC stabileşte procedurile tehnice de pilotare şi de experimentare, precum şi modalităţile de utilizare consecventă, regulată a acestui sistem de către toate instituţiile implicate.
După încheierea fiecărei etape de realizare a CNCIS, rezultatele parţial obţinute vor fi introduse în RNCIS. După parcurgerea tuturor celor patru etape de descriere a calificărilor (Capitolul 3), versiunile finale vor fi introduse în RNCIS.
SECŢIUNEA 3:5.3. Actualizarea RNCIS
Actualizarea RNCIS presupune:
- definirea procedurilor şi instrumentelor de actualizare periodică a calificărilor;
- monitorizarea programelor de formare şi a modalităţilor de evaluare şi certificare a calificărilor;
- stabilirea mecanismelor de corelare cu alte cadre naţionale ale calificărilor;
- elaborarea metodologiei de evaluare a competenţelor corespunzătoare unei calificări.
ANC asigură periodic actualizarea RNCIS şi întreprinde măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii funcţiilor acestuia pentru a asigura compatibilitatea cu societatea informaţională.
RNCIS este un construct multi-actor şi un instrument de interes naţional şi internaţional de informare:
- RNCIS reprezintă rezultatul conlucrării mai multor categorii de instituţii/organisme, în calitate de actori direct implicaţi în dezvoltarea şi implementarea sa, cât şi de beneficiari: MECTS, ANC, instituţii de învăţământ superior, dar şi actori/organisme din mediul social şi economic;
- RNCIS este disponibil în varianta sa electronică în limba română şi în limba engleză, asigurând transparenţa şi lizibilitatea învăţământului superior românesc pentru angajatori, asociaţii profesionale, sindicate, patronate, profesori, studenţi etc. Registrul este public, putând fi accesat la nivel naţional, european şi internaţional.
CAPITOLUL 6:Anexe la Metodologie
1.ANEXA 1 - GRILA 1
2.ANEXA 1bis - GRILA 1s
3.ANEXA 1a - GRILA 1L
4.ANEXA 1b - GRILA 1M
5.ANEXA 1c - GRILA 1D
6.ANEXA 2 - GRILA 2
7.ANEXA 3 - FIŞA DISCIPLINEI
8.ANEXA 4 - FORMULARUL DE APLICAŢIE PENTRU VALIDAREA UNEI CALIFICĂRI UNIVERSITARE
9.ANEXA 5 - REZUMATUL DESCRIERII CALIFICĂRII ÎN CADRUL REGISTRULUI NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
Aceste anexe lac parte integrantă din prezenta Metodologie.