Partea v - INSTITUTIILE COMUNITATII - Tratat din 25-mar-1957 DE INSTITUIRE A COMUNITĂŢII EUROPENE - VERSIUNE CONSOLIDATĂ
Acte UE
Jurnalul Oficial 325C
În vigoare Versiune de la: 7 Iunie 2016
PARTEA V:INSTITUTIILE COMUNITATII
Art. 189: (FOSTUL ARTICOL 137)
Parlamentul European, constituit din reprezentanti ai popoarelor statelor reunite în Comunitate, exercita prerogativele care îi sunt conferite prin prezentul tratat.
Numarul de membri ai Parlamentului European nu poate depasi sapte sute treizeci si doi.
Art. 190: (FOSTUL ARTICOL 138)
(1)Reprezentantii în Parlamentul European ai popoarelor statelor reunite în Comunitate sunt alesi prin vot universal direct.
(2)Numarul reprezentantilor alesi în cadrul fiecarui stat membru se stabileste dupa cum urmeaza:
Belgia | 25 |
Danemarca | 16 |
Germania | 99 |
Grecia | 25 |
Spania | 64 |
Franta | 87 |
Irlanda | 15 |
Italia | 87 |
Luxemburg | 6 |
Olanda | 31 |
Austria | 21 |
Portugalia | 25 |
Finlanda | 16 |
Suedia | 22 |
Regatul Unit | 87 |
În caz de modificare a prezentului alineat, numarul de reprezentanti alesi în cadrul fiecarui stat membru trebuie sa asigure o reprezentare adecvata a popoarelor statelor reunite în Comunitate.
(3)Reprezentantii sunt alesi pentru un mandat de cinci ani.
(4)Parlamentul European elaboreaza un proiect pentru a permite alegerea prin vot universal direct în conformitate cu o procedura uniforma în toate statele membre sau în conformitate cu principii comune tuturor statelor membre.
Consiliul, hotarând în unanimitate, dupa avizul conform al Parlamentului European care se pronunta cu majoritatea membrilor sai, va stabili dispozitiile pe care le va recomanda spre adoptare statelor membre, în conformitate cu normele lor constitutionale.(5) Dupa avizul Comisiei si cu aprobarea Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata, Parlamentul European stabileste statutul si conditiile generale privind exercitarea functiilor membrilor sai. Consiliul hotaraste în unanimitate cu privire la orice regula si orice conditie referitoare la regimul fiscal al membrilor sau fostilor membri.
Art. 191: (FOSTUL ARTICOL 138a)
Partidele politice la nivel european sunt importante ca factor de integrare în Uniune. Acestea contribuie la formarea unei constiinte europene si la exprimarea vointei politice a cetatenilor Uniunii.
Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura mentionata la articolul 251, stabileste statutul partidelor politice la nivel european, în special regulile legate de finantarea acestora.
Art. 192: (FOSTUL ARTICOL 138b)
În masura în care prezentul tratat prevede acest lucru, Parlamentul European participa la procesul care conduce la adoptarea actelor comunitare, exercitându-si atributiile în cadrul procedurilor mentionate la articolele 251 si 252, precum si emitând avize conforme sau avize consultative.
Parlamentul European, hotarând cu majoritatea membrilor sai, poate cere Comisiei sa prezinte orice propunere corespunzatoare privind chestiunile despre care considera ca necesita elaborarea unui act comunitar pentru punerea în aplicare a prezentului tratat.
Art. 193: (FOSTUL ARTICOL 138c)
În îndeplinirea misiunilor sale, Parlamentul European poate constitui, la cererea unui sfert dintre membrii sai, o comisie temporara de ancheta pentru a examina, fara a aduce atingere atributiilor conferite prin prezentul tratat altor institutii sau organe, pretinsa încalcare a normelor de drept sau administrare defectuoasa în aplicarea dreptului comunitar, cu exceptia cazului în care pretinsele fapte sunt examinate de o instanta judecatoreasca si atât timp cât procedura jurisdictionala nu este încheiata.
Comisia temporara de ancheta îsi înceteaza existenta prin depunerea raportului sau.
Normele privind exercitarea dreptului de ancheta se stabilesc de comun acord de Parlamentul European, de Consiliu si de Comisie.
Art. 194: (FOSTUL ARTICOL 138d)
Orice cetatean al Uniunii, precum si orice persoana fizica sau juridica având resedinta sau sediul social într-un stat membru are dreptul de a adresa Parlamentului European, cu titlu individual sau în asociere cu alti cetateni sau cu alte persoane, o petitie privind un subiect care tine de domeniile de activitate ale Comunitatii si care îl priveste în mod direct.
Art. 195: (FOSTUL ARTICOL 138e)
(1)Parlamentul European numeste un Ombudsman, împuternicit sa primeasca plângeri din partea oricarui cetatean al Uniunii sau a oricarei persoane fizice sau juridice cu resedinta sau sediul social într-un stat membru, care privesc cazuri de administrare defectuoasa în activitatea institutiilor sau organelor comunitare, cu exceptia Curtii de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta în exercitarea functiilor lor jurisdictionale.
Potrivit misiunii sale, Ombudsmanul efectueaza investigatiile pe care le considera justificate, din proprie initiativa sau pe baza plângerilor care i-au fost adresate direct sau prin intermediul unui membru al Parlamentului European, cu exceptia cazului în care pretinsele fapte fac sau au facut obiectul unei proceduri judiciare. În cazul în care Ombudsmanul constata un caz de administrare defectuoasa, acesta sesizeaza institutia în cauza, care dispune de un termen de trei luni pentru a-i comunica punctul sau de vedere. Ombudsmanul transmite apoi un raport Parlamentului European si institutiei în cauza. Persoana care a formulat plângerea este informata cu privire la rezultatul acestor investigatii.
În fiecare an, Ombudsmanul prezinta un raport Parlamentului European cu privire la rezultatele investigatiilor sale.
(2)Ombudsmanul este numit, dupa fiecare alegere a Parlamentului European, pe durata legislaturii. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Ombudsmanul poate fi destituit de Curtea de Justiţie, la plângerea Parlamentului European, în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile necesare exercitării funcţiilor sale sau a comis o abatere gravă.
(3)Ombudsmanul îsi exercita functiile în deplina independenta. În îndeplinirea îndatoririlor sale, acesta nu solicita si nici nu accepta instructiuni din partea vreunui organism. Pe durata exercitarii functiilor sale, Ombudsmanul nu poate exercita nici o alta activitate profesionala, remunerata sau nu.
(4)Parlamentul European stabileste statutul si conditiile generale de exercitare a functiilor Ombudsmanului, dupa avizul Comisiei si cu aprobarea Consiliului, hotarând cu majoritate calificata.
Art. 196: (FOSTUL ARTICOL 139)
Parlamentul European se întruneste în sesiune anuala. Parlamentul se întruneste de drept în a doua zi de marti a lunii martie.
Parlamentul European se poate întruni în sesiune extraordinara, la cererea majoritatii membrilor sai, a Consiliului sau a Comisiei.
Art. 197: (FOSTUL ARTICOL 140)
Parlamentul European îsi desemneaza dintre membrii sai presedintele si biroul.
Membrii Comisiei pot asista la toate sedintele Parlamentului si, la cerere, sunt audiati în numele Comisiei.
Comisia raspunde oral sau în scris la întrebarile pe care i le adreseaza Parlamentul European sau membrii acestuia.
Consiliul este audiat de Parlamentul European în conditiile adoptate prin regulamentul sau de procedura.
Art. 198: (FOSTUL ARTICOL 141)
Cu exceptia cazului în care prezentul tratat dispune altfel, Parlamentul European hotaraste cu majoritatea absoluta a voturilor exprimate.
Cvorumul se stabileste prin regulamentul de procedura.
Art. 199: (FOSTUL ARTICOL 142)
Parlamentul European îsi adopta regulamentul de procedura cu majoritatea voturilor membrilor sai.
Actele Parlamentului European se publica în conditiile prevazute de acest regulament.
Art. 200: (FOSTUL ARTICOL 143)
Parlamentul European dezbate, în sedinta publica, raportul general anual care îi este prezentat de catre Comisie.
Art. 201: (FOSTUL ARTICOL 144)
Parlamentul European, sesizat printr-o motiune de cenzura privind activitatea Comisiei, se poate pronunta asupra acestei motiuni numai dupa cel putin trei zile de la depunerea acesteia si numai prin vot deschis.
În cazul în care motiunea de cenzura se adopta cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate si de catre majoritatea membrilor Parlamentului European, membrii Comisiei trebuie sa renunte colectiv la functiile lor. Acestia continua sa rezolve problemele curente pâna la înlocuirea lor în conformitate cu articolul 214. În acest caz, mandatul membrilor Comisiei numiti pentru a-i înlocui expira la data la care ar fi trebuit sa expire mandatul membrilor Comisiei obligati sa renunte colectiv la functiile lor.
Art. 202: (FOSTUL ARTICOL 145)
Pentru a asigura realizarea obiectivelor stabilite de prezentul tratat si în conditiile prevazute de acesta, Consiliul:
- asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre;
- dispune de atributii de decizie,
- confera Comisiei, prin actele pe care le adopta, competentele de executare a normelor pe care le adopta. Consiliul poate impune anumite conditii pentru exercitarea acestor competente. Consiliul îsi poate de asemenea rezerva dreptul, în anumite cazuri, de a exercita în mod direct competentele de executare. Conditiile prevazute mai sus trebuie sa fie conforme cu principiile si normele ce urmeaza a fi stabilite în prealabil de catre Consiliu, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa obtinerea avizului Parlamentului European.
Art. 203: (FOSTUL ARTICOL 146)
Consiliul este constituit din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru, împuternicit sa angajeze guvernul statului membru respectiv.
Presedintia este exercitata, prin rotatie, de fiecare stat membru al Consiliului, pentru o perioada de sase luni, în ordinea stabilita de Consiliu, hotarând în unanimitate.
Art. 204: (FOSTUL ARTICOL 147)
Consiliul se întruneste la convocarea presedintelui sau, la initiativa acestuia, a unuia dintre membrii sai ori a Comisiei.
Art. 205: (FOSTUL ARTICOL 148)
(1)Cu exceptia cazului în care prezentul tratat dispune altfel, hotarârile Consiliului se iau cu votul majoritatii membrilor sai.
(2)În cazul hotarârilor pentru care este necesara majoritatea calificata, voturile membrilor se distribuie astfel:
Belgia | 5 |
Danemarca | 3 |
Germania | 10 |
Grecia | 5 |
Spania | 8 |
Franta | 10 |
Irlanda | 3 |
Italia | 10 |
Luxemburg | 2 |
Olanda | 5 |
Austria | 4 |
Portugalia | 5 |
Finlanda | 3 |
Suedia | 4 |
Regatul Unit | 10 |
Hotarârile sunt valabil adoptate daca întrunesc cel putin:
- saizeci si doua de voturi, în cazurile în care prezentul tratat prevede ca hotarârile sa fie luate la propunerea Comisiei,
- saizeci si doua de voturi favorabile exprimate de cel putin zece membri, în celelalte cazuri.
(3)Abtinerile membrilor prezenti sau reprezentati nu împiedica adoptarea hotarârilor Consiliului pentru care este necesara unanimitatea.
Art. 206: (FOSTUL ARTICOL 150)
În caz de vot, fiecare membru al Consiliului poate primi mandat din partea unui singur alt membru.
Art. 207: (FOSTUL ARTICOL 151)
(1)Un Comitet constituit din reprezentantii permanenti ai statelor membre are misiunea de a pregati lucrarile Consiliului si de a îndeplini mandatele care îi sunt încredintate de catre acesta. Comitetul poate adopta decizii de procedura în cazurile prevazute de regulamentul de procedura al Consiliului.
(2)Consiliul este sprijinit de un Secretariat General, condus de un Secretar General, Înalt Reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna, asistat de un Secretar General adjunct însarcinat cu administrarea Secretariatului General. Secretarul General si Secretarul General adjunct sunt numiti de Consiliu, care hotaraste cu majoritate calificata.
Consiliul decide cu privire la organizarea Secretariatului General.
(3)Consiliul adopta propriul sau regulament de procedura.
Pentru punerea în aplicare a articolului 255 alineatul (3), Consiliul stabileste, în acest regulament, conditiile în care publicul are acces la documentele Consiliului. În întelesul prezentului alineat, Consiliul stabileste cazurile în care trebuie sa fie considerat ca actionând în calitate de legiuitor, pentru a facilita accesul la documente în cazurile respective, mentinând cu toate acestea eficienta procesului de luare a deciziilor. În toate cazurile, atunci când Consiliul actioneaza în calitatea sa de legiuitor, rezultatele si explicatiile privind voturile, precum si declaratiile înscrise în procesul verbal sunt facute publice.
Art. 208: (FOSTUL ARTICOL 152)
Consiliul poate solicita Comisiei sa efectueze toate studiile pe care acesta le considera oportune pentru realizarea obiectivelor comune si sa îi prezinte orice propuneri corespunzatoare.
Art. 209: (FOSTUL ARTICOL 153)
Consiliul adopta, cu avizul Comisiei, statutul comitetelor prevazute de prezentul tratat.
Art. 210: (FOSTUL ARTICOL 154)
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, stabileste salariile, indemnizatiile si pensiile presedintelui si ale membrilor Comisiei, ale presedintelui, judecatorilor, avocatilor generali si grefierului Curtii de Justitie, precum si ale membrilor si grefierului Tribunalului de Prima Instanta. Consiliul stabileste de asemenea, cu aceeasi majoritate, toate indemnizatiile care tin loc de remuneratie.
Art. 211: (FOSTUL ARTICOL 155)
Pentru a asigura functionarea si dezvoltarea pietei comune, Comisia:
- vegheaza la aplicarea dispozitiilor prezentului tratat si a dispozitiilor adoptate de institutii în temeiul acestuia;
- formuleaza recomandari sau avize în domeniile care fac obiectul prezentului tratat, în cazul în care se prevede acest lucru în mod expres în tratat sau Comisia considera ca este necesar;
- dispune de atributii proprii de decizie si participa la adoptarea actelor Consiliului si ale Parlamentului European în conditiile prevazute de prezentul tratat;
- exercita competentele conferite de Consiliu pentru aplicarea normelor stabilite de acesta.
Art. 212: (FOSTUL ARTICOL 156)
Comisia publica în fiecare an, cu cel putin o luna înainte de deschiderea sesiunii Parlamentului European, un raport general privind activitatea Comunitatii.
Art. 213: (FOSTUL ARTICOL 157)
(1)Comisia este constituita din douazeci de membri, alesi în functie de competenta lor generala si care ofera toate garantiile de independenta.
Numarul membrilor Comisiei poate fi modificat de Consiliu, hotarând în unanimitate.
Pot fi membri ai Comisiei numai cetatenii statelor membre.
Comisia trebuie sa cuprinda cel putin un cetatean al fiecarui stat membru, fara ca numarul membrilor care au cetatenia aceluiasi stat membru sa poata fi mai mare de doi.
(2)Membrii Comisiei îsi exercita functiile în deplina independenta, în interesul general al Comunitatii.
În îndeplinirea sarcinilor lor, acestia nu solicita si nici nu accepta instructiuni din partea nici unui guvern sau organism. Acestia se abtin de la orice act incompatibil cu functiile lor. Fiecare stat membru se angajeaza sa respecte acest principiu si sa nu încerce sa influenteze membrii Comisiei în îndeplinirea sarcinilor lor.
Pe durata mandatului lor, membrii Comisiei nu pot exercita nici o alta activitate profesionala, remunerata sau nu. La instalarea în functie, acestia se angajeaza solemn sa respecte, pe durata mandatului si dupa încetarea acestuia, obligatiile impuse de mandat si, în special, obligatia de onestitate si prudenta în a accepta, dupa încheierea mandatului, anumite functii sau avantaje. În cazul nerespectarii acestor obligatii, Curtea de Justitie, sesizata de Consiliu sau de Comisie, poate hotarî, dupa caz, destituirea persoanei în cauza în conditiile articolului 216 sau decaderea din dreptul la pensie ori la alte avantaje echivalente.
Art. 214: (FOSTUL ARTICOL 158)
(1)Membrii Comisiei sunt numiti pe o perioada de cinci ani, în conformitate cu procedura prevazuta la alineatul (2), sub rezerva articolului 201, daca este cazul.
Mandatul acestora poate fi reînnoit.
(2)Consiliul, reunit la nivel de sefi de stat sau de guvern si hotarând cu majoritate calificata, desemneaza persoana pe care intentioneaza sa o numeasca presedinte al Comisiei; aceasta desemnare se aproba de Parlamentul European.
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata si de comun acord cu presedintele desemnat, adopta lista celorlalte persoane pe care intentioneaza sa le numeasca membri ai Comisiei, lista stabilita potrivit propunerilor facute de fiecare stat membru.
Presedintele si ceilalti membri ai Comisiei astfel desemnati se supun, în calitate de colegiu, votului de aprobare al Parlamentului European. Dupa aprobarea Parlamentului European, presedintele si ceilalti membri ai Comisiei se numesc de Consiliu, care hotaraste cu majoritate calificata.
Art. 215: (FOSTUL ARTICOL 159)
În afara de schimbarea ordinara si de deces, functiile membrilor Comisiei înceteaza în mod individual prin demisie sau destituire.
Membrul demisionar sau decedat este înlocuit pentru restul mandatului de catre un nou membru numit de Consiliu, care hotaraste cu majoritate calificata. Consiliul, hotarând în unanimitate, poate decide ca nu este cazul ca o astfel de înlocuire sa aiba loc.
În caz de demisie, destituire sau deces, presedintele este înlocuit pentru restul mandatului. Pentru înlocuirea acestuia se aplica procedura prevazuta la articolul 214 alineatul (2).
Cu exceptia cazurilor de demisie din oficiu prevazuta la articolul 216, membrii Comisiei ramân în functie pâna când sunt înlocuiti sau pâna când Consiliul decide ca nu este cazul ca o astfel de înlocuire sa aiba loc, în conformitate cu al doilea paragraf din prezentul articol.
Art. 216: (FOSTUL ARTICOL 160)
În cazul în care nu mai îndeplineste conditiile necesare exercitarii functiilor sale sau în care a comis o fapta din culpa grava, orice membru al Comisiei poate fi destituit de Curtea de Justitie, la plângerea Consiliului sau a Comisiei.
Art. 217: (FOSTUL ARTICOL 161)
(1)Comisia îsi îndeplineste misiunea cu respectarea orientarilor politice stabilite de presedintele sau, care decide si cu privire la organizarea sa interna în scopul asigurarii coerentei, eficacitatii si caracterului colegial al actiunii sale.
(2)Responsabilitatile care incumba Comisiei sunt structurate si repartizate membrilor sai de catre presedinte. Presedintele poate modifica repartitia acestor responsabilitati în cursul mandatului. Membrii Comisiei îsi exercita functiile atribuite de presedinte sub autoritatea acestuia.
(3)Dupa aprobarea colegiului, presedintele numeste vicepresedintii dintre membrii Comisiei.
(4)Un membru al Comisiei îsi prezinta demisia în cazul în care presedintele îi cere acest lucru, dupa aprobarea colegiului.
Art. 218: (FOSTUL ARTICOL 162)
(1)Consiliul si Comisia se consulta reciproc si stabilesc, de comun acord, conditiile cooperarii lor.
(2)Comisia îsi stabileste regulamentul de procedura pentru a asigura functionarea sa si a serviciilor sale în conditiile prevazute de prezentul tratat. Comisia asigura publicarea acestui regulament.
Art. 219: (FOSTUL ARTICOL 163)
Hotarârile Comisiei sunt valabil adoptate cu majoritatea numarului de membri prevazut la articolul 213.
Comisia se poate întruni în mod valabil numai în prezenta numarului de membri stabilit de regulamentul sau de procedura.
Art. 220: (FOSTUL ARTICOL 164)
Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta asigura, în cadrul competentelor ce le revin, respectarea legii în interpretarea si aplicarea prezentului tratat.
În plus, pe lânga Tribunalul de Prima Instanta se pot institui, în conditiile prevazute la articolul 225a, camere jurisdictionale însarcinate sa exercite, în anumite domenii specifice, competente jurisdictionale prevazute de prezentul tratat.
Art. 221: (FOSTUL ARTICOL 165)
Curtea de Justitie este formata din câte un judecator pentru fiecare stat membru.
Curtea de Justitie se întruneste în camere sau în Marea Camera, în conformitate cu regulile prevazute în acest sens de Statutul Curtii de Justitie.
Curtea de Justiţie se poate întruni şi în şedinţă plenară atunci când Statutul prevede aceasta.
Art. 222: (FOSTUL ARTICOL 166)
Curtea de Justitie este asistata de opt avocati generali. La cererea Curtii de Justitie, Consiliul, hotarând în unanimitate, poate mari numarul de avocati generali.
Avocatul general are rolul de a prezenta în sedinta publica, cu deplina impartialitate si în deplina independenta, concluziile motivate cu privire la cauzele care, în conformitate cu Statutul Curtii de Justitie, necesita interventia sa.
Art. 223: (FOSTUL ARTICOL 167)
Judecatorii si avocatii generali ai Curtii de Justitie, alesi dintre persoane care ofera toate garantiile de independenta si care întrunesc conditiile cerute pentru exercitarea, în tarile lor, a celor mai înalte functii jurisdictionale, sau care sunt jurisconsulti de competenta recunoscuta, sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre, pentru o perioada de sase ani.
La fiecare trei ani are loc înlocuirea partiala a judecatorilor si avocatilor generali, în conditiile prevazute de Statutul Curtii de Justitie.
Judecatorii desemneaza dintre ei pe presedintele Curtii de Justitie, pentru o perioada de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Judecatorii si avocatii generali care îsi încheie mandatul pot fi numiti din nou.
Curtea de Justitie îsi numeste grefierul si îi stabileste statutul.
Curtea de Justitie îsi stabileste regulamentul de procedura. Acest regulament se supune aprobarii Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata.
Art. 224: (FOSTUL ARTICOL 168)
Tribunalul de Prima Instanta este format din cel putin un judecator pentru fiecare stat membru. Numarul de judecatori se stabileste prin Statutul Curtii de Justitie. Statutul poate prevedea ca Tribunalul sa fie asistat de avocati generali.
Membrii Tribunalului de Prima Instanta se aleg dintre persoane care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea unor înalte functii jurisdictionale. Acestia sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre, pentru o perioada de sase ani. La fiecare trei ani are loc o înlocuire partiala. Membrii care si-au încheiat mandatul pot fi numiti din nou.
Judecatorii desemneaza dintre ei pe presedintele Tribunalului de Prima Instanta, pentru o perioada de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Tribunalul de Prima Instanta îsi numeste grefierul si îi stabileste statutul.
Tribunalul de Prima Instanta îsi stabileste regulamentul de procedura în acord cu Curtea de Justitie. Acest regulament se supune aprobarii Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata.
Cu excepţia cazului în care Statutul Curţii de Justiţie dispune altfel, dispoziţiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiţie sunt aplicabile şi Tribunalului de Primă Instanţă.
Art. 225: (FOSTUL ARTICOL 168a)
(1)Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa să judece în primă instanţă acţiunile menţionate la articolele 230, 232, 235, 236 şi 238, cu excepţia celor care sunt atribuite unei camere jurisdicţionale şi a celor rezervate prin Statut Curţii de Justiţie. Statutul poate prevedea pentru Tribunalul de Primă Instanţă competenţe în alte categorii de acţiuni.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în temeiul prezentului alineat pot face obiectul unui recurs introdus la Curtea de Justiţie, limitat la chestiuni de drept, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut.
(2)Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa să judece acţiunile formulate împotriva deciziilor camerelor jurisdicţionale instituite în conformitate cu articolul 225a.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în temeiul prezentului alineat pot face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar.
(3)Tribunalul de Primă Instanţă are competenţă să judece trimiteri preliminare adresate în temeiul articolului 234, în domenii specifice stabilite de statut.
În cazul în care Tribunalul de Primă Instanţă consideră că respectiva cauză necesită o decizie de principiu susceptibilă de a aduce atingere unităţii sau coerenţei dreptului comunitar, acesta poate trimite cauza spre soluţionare Curţii de Justiţie.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în trimiteri preliminare pot face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar.
Art. 225A
Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Curtii de Justitie, sau la cererea Curtii de Justitie si dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, poate institui camere jurisdictionale competente sa audieze si sa decida în prima instanta în anumite categorii de actiuni formulate în domenii specifice.
Decizia de instituire a unei camere jurisdictionale stabileste regulile referitoare la compunerea acestei camere si precizeaza sfera competentelor care îi sunt atribuite.
Deciziile camerelor jurisdictionale pot face obiectul unui recurs în fata Tribunalului de Prima Instanta, limitat la chestiuni de drept sau, în cazul în care decizia de instituire a camerei o prevede, si la chestiuni de fapt.
Membrii camerei jurisdictionale se aleg dintre persoane care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea unor functii jurisdictionale. Acestia sunt numiti de Consiliu, care hotaraste în unanimitate.
Camerele jurisdictionale îsi stabilesc regulamentul de procedura în acord cu Curtea de Justitie. Acest regulamentul se supune aprobarii Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata.
Cu exceptia cazului în care decizia de instituire a camerei jurisdictionale dispune altfel, dispozitiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justitie si dispozitiile Statutului Curtii de Justitie se aplica camerelor jurisdictionale.
Art. 226: (FOSTUL ARTICOL 169)
În cazul în care Comisia consideră că un stat membru a încălcat oricare dintre obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului tratat, aceasta emite un aviz motivat cu privire la acest aspect, după ce a oferit statului în cauză posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile.
În cazul în care statul în cauza nu se conformeaza acestui aviz în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justitie.
Art. 227: (FOSTUL ARTICOL 170)
Oricare dintre statele membre poate sesiza Curtea de Justiţie în cazul în care consideră că un alt stat membru a încălcat oricare dintre obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului tratat.
Înainte ca un stat membru sa introduca împotriva unui alt stat membru o actiune întemeiata pe o pretinsa încalcare a obligatiilor care îi revin în temeiul prezentului tratat, acesta trebuie sa sesizeze Comisia.
Comisia emite un aviz motivat, dupa ce a oferit posibilitatea statelor în cauza sa îsi prezinte în contradictoriu observatiile scrise si orale.
În cazul în care Comisia nu a emis avizul în termen de trei luni de la introducerea cererii, lipsa avizului nu împiedica sesizarea Curtii de Justitie.
Art. 228: (FOSTUL ARTICOL 171)
(1)În cazul în care Curtea de Justiţie constată că un stat membru a încălcat oricare dintre obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului tratat, acest stat este obligat să ia măsurile pe care le impune executarea hotărârii Curţii de Justiţie.
(2)În cazul în care Comisia considera ca statul respectiv nu a luat aceste masuri, aceasta emite, dupa ce a dat statului în cauza posibilitatea de a-si prezenta observatiile, un aviz motivat cu precizarea punctelor asupra carora statul membru în cauza nu s-a conformat hotarârii Curtii de Justitie.
În cazul în care statul membru respectiv nu a luat masurile pe care le impune executarea hotarârii Curtii în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justitie. Comisia arata cuantumul sumei forfetare sau al penalitatilor cu titlu cominatoriu pe care le considera corespunzatoare împrejurarilor si pe care statul membru trebuie sa le plateasca.
În cazul în care Curtea de Justitie constata ca statul membru în cauza nu s-a conformat hotarârii sale, aceasta îi poate impune plata unei sume forfetare sau a unor penalitati cu titlu cominatoriu.
Aceasta procedura nu aduce atingere articolului 227.
Art. 229: (FOSTUL ARTICOL 172)
Regulamentele adoptate de Consiliu şi cele adoptate în comun de Parlamentul European şi de Consiliu în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat pot conferi Curţii de Justiţie competenţa de fond în privinţa sancţiunilor prevăzute de aceste regulamente.
Art. 229A
Fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentului tratat, Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, poate adopta dispozitii prin care atribuie Curtii de Justitie, în masura stabilita de Consiliu, competenta de a decide cu privire la unele litigii legate de aplicarea actelor adoptate în temeiul prezentului tratat care creeaza titluri comunitare de proprietate industriala. Consiliul recomanda adoptarea acestor dispozitii de catre statele membre, în conformitate cu normele lor constitutionale.
Art. 230: (FOSTUL ARTICOL 173)
Curtea de Justitie controleaza legalitatea actelor adoptate în comun de Parlamentul European si de Consiliu, a actelor Consiliului, Comisiei si ale BCE, altele decât recomandarile si avizele, si a actelor Parlamentului European menite sa produca efecte juridice fata de terti.
În acest scop, Curtea are competenta de a se pronunta în actiuni formulate de un stat membru, de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie, pentru motive de necompetenta, de încalcare a unor norme fundamentale de procedura, de încalcare a prezentului tratat sau a oricarei norme de drept privind aplicarea acestuia ori de abuz de putere.
În aceleasi conditii, Curtea de Justitie are competenta de a se pronunta în actiuni formulate de Curtea de Conturi si de BCE în scopul protejarii prerogativelor acestora.
Orice persoana fizica sau juridica poate formula, în aceleasi conditii, o actiune împotriva deciziilor al caror destinatar este si împotriva deciziilor care, desi luate sub aparenta unui regulament sau a unei decizii adresate unei alte persoane, o privesc în mod direct si individual.
Actiunile prevazute de prezentul articol trebuie formulate în termen de doua luni, dupa caz, de la publicarea actului, de la notificarea acestuia reclamantului sau, în lipsa, de la data la care reclamantul a luat cunostinta de actul respectiv.
Art. 231: (FOSTUL ARTICOL 174)
În cazul în care actiunea este întemeiata, Curtea de Justitie declara actul contestat nul si neavenit.
Cu toate acestea, în ceea ce priveste regulamentele, Curtea de Justitie indica, în cazul în care considera ca este necesar, care sunt efectele regulamentului anulat care trebuie considerate ca fiind irevocabile.
Art. 232: (FOSTUL ARTICOL 175)
În cazul în care, prin încalcarea prevederilor prezentului tratat, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia se abtin sa hotarasca, statele membre si celelalte institutii ale Comunitatii pot sesiza Curtea de Justitie pentru a constata aceasta încalcare.
Aceasta actiune este admisibila numai în cazul în care institutia respectiva a fost solicitata în prealabil sa actioneze. În cazul în care, la expirarea unui termen de doua luni de la data acestei solicitari, institutia nu si-a precizat pozitia, actiunea poate fi formulata într-un nou termen de doua luni.
Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza Curtea de Justiţie în condiţiile stabilite de paragrafele precedente în legătură cu omisiunea unei instituţii a Comunităţii de a-i adresa un act, altul decât o recomandare sau un aviz.
Curtea de Justitie este competenta, în aceleasi conditii, sa se pronunte cu privire la actiunile formulate de BCE în domeniile care sunt de competenta sa sau introduse împotriva acesteia.
Art. 233: (FOSTUL ARTICOL 176)
Institutia sau institutiile emitente ale actului anulat sau a caror abtinere a fost declarata contrara prezentului tratat sunt obligate sa ia masurile impuse de executarea hotarârii Curtii de Justitie.
Aceasta obligatie nu aduce atingere acelei obligatii care poate rezulta din aplicarea celui de-al doilea paragraf al articolului 288.
Prezentul articol se aplica de asemenea si BCE.
Art. 234: (FOSTUL ARTICOL 177)
Curtea de Justitie este competenta sa hotarasca, cu titlu preliminar, cu privire la:
(a)interpretarea prezentului tratat;
(b)validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile Comunitatii si de BCE;
(c)interpretarea statutelor organismelor înfiintate printr-un act al Consiliului, în cazul în care statutele respective prevad acest lucru.
În cazul în care o asemenea chestiune se invoca în fata unei instante judecatoresti dintr-un stat membru, aceasta instanta judecatoreasca poate, în cazul în care apreciaza ca o decizie în aceasta privinta este necesara pentru a pronunta o hotarâre, sa ceara Curtii de Justitie sa decida cu privire la aceasta chestiune.
În cazul în care o asemenea chestiune se invoca într-o cauza pendinte în fata unei instante judecatoresti nationale ale carei hotarâri nu sunt supuse vreunei cai de atac în dreptul intern, aceasta instanta judecatoreasca este obligata sa sesizeze Curtea de Justitie.
Art. 235: (FOSTUL ARTICOL 178)
Curtea de Justitie este competenta sa solutioneze litigiile care au ca obiect repararea prejudiciilor mentionate la al doilea paragraf al articolului 288.
Art. 236: (FOSTUL ARTICOL 179)
Curtea de Justitie este competenta sa hotarasca asupra oricarui litigiu dintre Comunitate si agentii sai, în limitele si conditiile stabilite prin Statut sau care rezulta din regimul care se aplica acestora din urma.
Art. 237: (FOSTUL ARTICOL 180)
Curtea de Justitie este competenta, în limitele mentionate mai jos, sa solutioneze litigiile privind:
(a)îndeplinirea obligatiilor statelor membre care rezulta din Statutul Bancii Europene de Investitii. Consiliul de Administratie al Bancii dispune în acest sens de atributiile recunoscute Comisiei prin articolul 226,
(b)hotarârile Consiliului Guvernatorilor Bancii Europene de Investitii. Fiecare stat membru, Comisia si Consiliul de Administratie al Bancii pot formula o actiune în aceasta privinta, în conditiile prevazute la articolul 230,
(c)hotarârile Consiliului de Administratie al Bancii Europene de Investitii. Actiunile împotriva acestor hotarâri pot fi formulate, în conditiile prevazute la articolul 230, numai de catre statele membre sau de catre Comisie si numai pentru nerespectarea procedurilor prevazute la articolul 21 alineatele (2) si (5)-(7) inclusiv, din statutul Bancii,
(d)îndeplinirea de catre bancile centrale nationale a obligatiilor care rezulta din prezentul tratat si din Statutul SEBC. În aceasta privinta, Consiliul BCE dispune, fata de bancile centrale nationale, de atributiile recunoscute Comisiei fata de statele membre prin articolul 226. În cazul în care Curtea de Justitie constata ca o banca centrala nu si-a îndeplinit una dintre obligatiile care îi revin în temeiul prezentului tratat, aceasta banca este obligata sa adopte masurile impuse de executarea hotarârii Curtii de Justitie.
Art. 238: (FOSTUL ARTICOL 181)
Curtea de Justitie este competenta sa hotarasca în temeiul unei clauze compromisorii cuprinsa într-un contract de drept public sau de drept privat, încheiat de Comunitate sau în numele acesteia.
Art. 239: (FOSTUL ARTICOL 182)
Curtea de Justitie este competenta sa hotarasca asupra oricarui diferend dintre statele membre în legatura cu obiectul prezentului tratat, în cazul în care acest diferend îi este supus Curtii în temeiul unui compromis.
Art. 240: (FOSTUL ARTICOL 183)
Calitatea de parte a Comunităţii nu înlătură competenţa instanţelor naţionale cu privire la litigiile respective, cu excepţia cazurilor în care prin prezentul tratat competenţa este atribuită Curţii de Justiţie.
Art. 241: (FOSTUL ARTICOL 184)
Fara a fi afectata de expirarea termenului prevazut la articolul 230 paragraful al cincilea, în cazul unui litigiu privind un regulament adoptat în comun de Parlamentul European si de Consiliu sau un regulament al Consiliului, al Comisiei sau al BCE, orice parte se poate prevala de motivele de drept prevazute la articolul 230 paragraful al doilea pentru a invoca în fata Curtii de Justitie inaplicabilitatea acestui regulament.
Art. 242: (FOSTUL ARTICOL 185)
Actiunile înaintate Curtii de Justitie nu au efect suspensiv. Cu toate acestea, în masura în care considera ca împrejurarile o impun, Curtea de Justitie poate ordona suspendarea executarii actului atacat.
Art. 243: (FOSTUL ARTICOL 186)
În cauzele cu care este sesizata, Curtea de Justitie poate dispune masurile provizorii necesare.
Art. 244: (FOSTUL ARTICOL 187)
Hotarârile Curtii de Justitie au forta executorie în conditiile stabilite la articolul 256.
Art. 245: (FOSTUL ARTICOL 188)
Statutul Curtii de Justitie se stabileste printr-un protocol separat.
Consiliul, hotarând în unanimitate la cererea Curtii de Justitie si dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, sau la cererea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Curtii de Justitie, poate modifica dispozitiile statutului, cu exceptia titlului I.
Art. 247: (FOSTUL ARTICOL 188b)
(1)Curtea de Conturi se compune din câte un cetatean al fiecarui stat membru.
(2)Membrii Curtii de Conturi sunt alesi dintre personalitatile care fac parte ori au facut parte, în tarile lor, din institutiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebita pentru aceasta functie. Acestia trebuie sa prezinte toate garantiile de independenta.
(3)Membrii Curtii de Conturi se numesc pentru o perioada sase ani. Consiliul, hotarând cu majoritate calificata dupa consultarea Parlamentului European, adopta lista membrilor stabilita în conformitate cu propunerile facute de fiecare stat membru. Mandatul membrilor Curtii de Conturi poate fi reînnoit.
Membrii Curtii de Conturi desemneaza dintre ei pe presedintele Curtii de Conturi, pentru o perioada de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
(4)Membrii Curtii de Conturi îsi exercita functiile în deplina independenta, în interesul general al Comunitatii.
În îndeplinirea îndatoririlor lor, acestia nu solicita si nici nu accepta instructiuni de la nici un guvern si de la nici un alt organism. Acestia se abtin de la orice act incompatibil cu functiile lor.
(5)Pe durata mandatului lor, membrii Curtii de Conturi nu pot exercita nici o alta activitate profesionala, remunerata sau nu. La instalarea în functie, acestia se angajeaza solemn sa respecte, pe durata mandatului si dupa încetarea acestuia, obligatiile impuse de mandat si, în special, obligatia de onestitate si prudenta în a accepta, dupa încheierea mandatului, anumite functii sau avantaje.
(6)În afara de schimbarea ordinara si de deces, functiile membrilor Curtii de Conturi înceteaza în mod individual prin demisie sau destituire, declarata de Curtea de Justitie în conformitate cu alineatul (7).
Persoana în cauza este înlocuita pâna la încheierea mandatului.
Cu exceptia destituirii, membrii Curtii de Conturi ramân în functie pâna la înlocuirea lor.
(7)Membrii Curtii de Conturi pot fi destituiti din functiile lor sau pot fi declarati decazuti din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente numai în cazul în care Curtea de Justitie constata, la cererea Curtii de Conturi, ca au încetat sa corespunda conditiilor cerute sau sa îndeplineasca obligatiile care decurg din functia lor.
(8)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, stabileste conditiile de încadrare în munca si, în special, salariile, indemnizatiile si pensiile presedintelui si ale membrilor Curtii de Conturi. Consiliul stabileste, de asemenea, hotarând cu aceeasi majoritate, orice indemnizatie care tine loc de remuneratie.
(9)Dispozitiile Protocolului privind privilegiile si imunitatile Comunitatilor Europene care se aplica judecatorilor Curtii de Justitie se aplica, de asemenea, membrilor Curtii de Conturi.
Art. 248: (FOSTUL ARTICOL 188c)
(1)Curtea de Conturi verifica totalitatea conturilor de venituri si cheltuieli Comunitatii. De asemenea, aceasta verifica totalitatea conturilor de venituri si cheltuieli ale oricarui organism creat de Comunitate, în masura în care actul constitutiv nu exclude acest control.
Curtea de Conturi prezinta Parlamentului European si Consiliului o declaratie de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum si la legalitatea operatiunilor si înregistrarea acestora în conturi, declaratie care se publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Declaratia poate fi completata cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate comunitara.
(2)Curtea de Conturi examineaza legalitatea si corectitudinea veniturilor si cheltuielilor si asigura buna gestiune financiara. În acest context, Curtea de Conturi semnaleaza îndeosebi orice neregula.
Controlul veniturilor se efectueaza pe baza veniturilor de realizat si a celor realizate efectiv de Comunitate.
Controlul cheltuielilor se efectueaza pe baza angajamentelor, precum si a platilor.
Aceste controale pot fi efectuate înainte de încheierea conturilor exercitiului bugetar avut în vedere.
(3)Controlul se efectueaza asupra actelor justificative si, daca este cazul, la fata locului, la celelalte institutii ale Comunitatii, în sediile oricarui organism care administreaza venituri sau cheltuieli facute în numele Comunitatii si în statele membre, inclusiv în imobilele oricarei persoane fizice sau juridice care beneficiaza de varsaminte provenite de la buget. În statele membre, controlul se efectueaza în colaborare cu institutiile nationale de control sau, în cazul în care acestea nu dispun de competentele necesare, cu serviciile nationale competente. Curtea de Conturi si institutiile nationale de control ale statelor membre practica o cooperare bazata pe încredere si pe respectarea independentei acestora. Aceste institutii sau servicii informeaza Curtea de Conturi în cazul în care intentioneaza sa participe la control.
Orice document sau informatie necesara îndeplinirii misiunii sale se comunica Curtii de Conturi, la cererea sa, de catre celelalte institutii ale Comunitatii, de catre organismele care gestioneaza venituri sau cheltuieli în numele Comunitatii, de catre persoanele fizice sau juridice care beneficiaza de varsaminte de la buget si de catre institutiile nationale de control sau, în cazul în care acestea nu dispun de competentele necesare, de catre serviciile nationale competente.
În ceea ce priveste activitatea de gestionare a veniturilor si cheltuielilor comunitare exercitata de Banca Europeana de Investitii, dreptul de acces al Curtii la informatiile detinute de Banca este reglementat printr-un acord încheiat între Curte, Banca si Comisie. În lipsa acestui acord, Curtea are, cu toate acestea, acces la informatiile necesare pentru a efectua controlul veniturilor si cheltuielilor comunitare administrate de Banca.
(4)Curtea de Conturi întocmeste un raport anual dupa încheierea fiecarui exercitiu financiar. Acest raport se transmite celorlalte institutii ale Comunitatii si se publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene împreuna cu raspunsurile formulate de aceste institutii la observatiile Curtii de Conturi.
În plus, Curtea de Conturi îsi poate prezenta în orice moment observatiile, în special sub forma unor rapoarte speciale cu privire la chestiuni specifice si poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte institutii ale Comunitatii.
Curtea de Conturi adopta rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor care o compun. Cu toate acestea, în vederea adoptarii unor categorii de rapoarte sau de avize, aceasta îsi poate înfiinta camere interne, în conditiile prevazute de regulamentul sau de ordine interioara.
Aceasta sprijina Parlamentul European si Consiliul în exercitarea functiei lor de control al executiei bugetare.
Curtea de Conturi îşi stabileşte regulamentul de ordine interioară. Acest regulament se aprobă de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată.
Art. 249: (FOSTUL ARTICOL 189)
Pentru îndeplinirea misiunii lor si în conditiile prevazute de prezentul tratat, Parlamentul European împreuna cu Consiliul, Consiliul si Comisia adopta regulamente si directive, iau decizii si formuleaza recomandari sau avize.
Regulamentul are aplicabilitate generala. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale si se aplica direct în fiecare stat membru.
Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lasând autoritatilor nationale competenta în ceea ce priveste forma si mijloacele.
Decizia este obligatorie în toate elementele sale pentru destinatarii pe care îi indica.
Recomandarile si avizele nu sunt obligatorii.
Art. 250: (FOSTUL ARTICOL 189a)
(1)În cazul în care, în temeiul prezentului tratat, un act al Consiliului se adopta la propunerea Comisiei, Consiliul poate adopta un act care constituie o modificare a acestei propuneri numai hotarând în unanimitate, sub rezerva articolului 251 alineatele (4) si (5).
(2)Atât timp cât Consiliul nu a luat o hotarâre, Comisia îsi poate modifica propunerea pe tot parcursul procedurilor care duc la adoptarea unui act comunitar.
Art. 251: (FOSTUL ARTICOL 189b)
(1)În cazul în care, în prezentul tratat, se face trimitere la prezentul articol pentru a se adopta un act, se aplica procedura de mai jos.
(2)Comisia prezinta o propunere Parlamentului European si Consiliului.
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, dupa avizul emis de Parlamentul European:
- în cazul în care aproba toate modificarile cuprinse în avizul Parlamentului European, poate adopta actul propus cu modificarile respective;
- în cazul în care Parlamentul European nu propune nici o modificare, poate adopta actul propus;
- în celelalte cazuri, adopta o pozitie comuna si o transmite Parlamentului European. Consiliul informeaza Parlamentul European despre toate motivele care l-au condus la adoptarea pozitiei respective. Comisia informeaza Parlamentul despre pozitia pe care o adopta.
În cazul în care, în termen de trei luni de la transmiterea pozitiei, Parlamentul European:
a)aproba pozitia comuna sau nu s-a pronuntat, actul respectiv se considera aprobat în conformitate cu pozitia comuna;
b)respinge pozitia comuna, cu majoritatea absoluta a membrilor din care este constituit, actul propus se considera neadoptat;
c)propune, cu majoritatea absoluta a membrilor din care este constituit, modificari ale pozitiei comune, textul astfel modificat se transmite Consiliului si Comisiei, care emite un aviz privind modificarile respective.
(3)În cazul în care, în termen de trei luni de la primirea modificarilor din partea Parlamentului European, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, aproba toate modificarile respective, actul în cauza se considera adoptat sub forma pozitiei comune astfel modificate; cu toate acestea, Consiliul hotaraste în unanimitate în ceea ce priveste modificarile care au facut obiectul unui aviz negativ al Comisiei. În cazul în care Consiliul nu aproba toate modificarile, presedintele Consiliului convoaca, de comun acord cu presedintele Parlamentului European, comitetul de conciliere într-un termen de sase saptamâni.
(4)Comitetul de conciliere, care reuneste membrii Consiliului sau reprezentantii acestora si un numar egal de reprezentanti ai Parlamentului European, are misiunea de a ajunge la un acord privind un proiect comun, cu votul majoritatii calificate a membrilor Consiliului sau a reprezentantilor lor si al majoritatii reprezentantilor Parlamentului European. Comisia participa la lucrarile comitetului de conciliere si ia toate initiativele necesare în vederea promovarii unei apropieri între pozitiile Parlamentului European si ale Consiliului. Pentru a-si îndeplini misiunea, comitetul de conciliere analizeaza pozitia comuna pe baza modificarilor propuse de Parlamentul European.
(5)În cazul în care, în termen de sase saptamâni de la convocare, comitetul de conciliere aproba un proiect comun, Parlamentul European si Consiliul dispun fiecare de un termen de sase saptamâni de la aprobarea respectiva pentru a adopta actul în cauza în conformitate cu proiectul comun, cu majoritatea absoluta a voturilor exprimate, în cazul Parlamentului European, si cu majoritate calificata în cazul Consiliului. În lipsa unei aprobari acordate în termenul prevazut, de catre una sau cealalta institutie, actul propus se considera neadoptat.
(6)În cazul în care comitetul de conciliere nu aproba un proiect comun, actul propus se considera neadoptat.
(7)Termenele de trei luni si de sase saptamâni, prevazute de prezentul articol, se proroga cu cel mult o luna si, respectiv, doua saptamâni, la initiativa Parlamentului European sau Consiliului.
Art. 252: (FOSTUL ARTICOL 189c)
În cazul în care în prezentul tratat se face trimitere la prezentul articol pentru adoptarea unui act, se aplica urmatoarea procedura:
(a)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa obtinerea avizului Parlamentului European, adopta o pozitie comuna;
(b)pozitia comuna a Consiliului este comunicata Parlamentului European. Consiliul si Comisia informeaza pe larg Parlamentul European cu privire la motivele care au determinat Consiliul sa adopte pozitia sa comuna, precum si cu privire la pozitia Comisiei.
În cazul în care, în termen de trei luni de la comunicare, Parlamentul European aproba aceasta pozitie comuna sau în care nu s-a pronuntat în acest termen, Consiliul adopta definitiv actul respectiv, în conformitate cu pozitia comuna;
(c)în termenul de trei luni mentionat la litera (b), Parlamentul European, cu majoritatea absoluta a membrilor sai, poate sa propuna modificari ale pozitiei comune a Consiliului. Acesta poate de asemenea respinge, cu aceeasi majoritate, pozitia comuna a Consiliului. Rezultatul deliberarilor se transmite Consiliului si Comisiei.
În cazul în care Parlamentul European a respins pozitia comuna a Consiliului, acesta, la o a doua lectura, nu poate sa hotarasca decât în unanimitate;
(d)Comisia reexamineaza, în termen de o luna, propunerea pe baza careia Consiliul a adoptat pozitia sa comuna, luând în considerare modificarile propuse de Parlamentul European.
Comisia transmite Consiliului, împreuna cu propunerea sa reexaminata, si modificarile Parlamentului European pe care nu le-a preluat, exprimându-si avizul cu privire la acestea. Consiliul poate adopta aceste modificari în unanimitate;
(e)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, adopta propunerea reexaminata de Comisie.
Consiliul poate modifica propunerea reexaminata a Comisiei numai în unanimitate;
(f)în cazurile prevazute la literele (c), (d) si (e), Consiliul este obligat sa hotarasca în termen de trei luni. În lipsa unei decizii luata în acest termen, propunerea Comisiei este considerata neadoptata;
(g)termenele mentionate la literele (b) si (f) pot fi prelungite cu cel mult o luna, prin acordul comun al Consiliului si Parlamentului European.
Art. 253: (FOSTUL ARTICOL 190)
Regulamentele, directivele si deciziile adoptate împreuna de Parlamentul European si de Consiliu, precum si cele adoptate de Consiliu sau de Comisie sunt motivate si se refera la propunerile sau avizele a caror obtinere este obligatorie în executarea prezentului tratat.
Art. 254: (FOSTUL ARTICOL 191)
(1)Regulamentele, directivele si deciziile adoptate în conformitate cu procedura prevazuta la articolului 251 sunt semnate de presedintele Parlamentului European si de presedintele Consiliului si se publica în "Jurnalul Oficial al Uniunii Europene". Acestea intra în vigoare la data pe care o prevad sau, în lipsa acesteia, în a douazecea zi de la publicarea lor.
(2)Regulamentele, directivele care se adresează tuturor statelor membre, precum şi deciziile, în cazul în care acestea nu indică destinatarii, se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acestea intră în vigoare la data prevăzută de textul lor sau, în absenţa acesteia, în a douăzecea zi de la data publicării.
(3)Celelalte directive, precum si deciziile sunt notificate destinatarilor lor si intra în vigoare prin aceasta notificare.
Art. 255: (FOSTUL ARTICOL 191a)
(1)Orice cetatean al Uniunii si orice persoana fizica sau juridica, care are resedinta sau sediul într-un stat membru, are drept de acces la documentele Parlamentului European, ale Consiliului si ale Comisiei, sub rezerva principiilor si conditiilor care vor fi stabilite în conformitate cu alineatele (2) si (3).
(2)Principiile generale si limitele care, din motive de interes public sau privat, reglementeaza exercitarea dreptului de acces la documente, se stabilesc de catre Consiliu, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251, în urmatorii doi ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam.
(3)Fiecare institutie mentionata anterior elaboreaza, în regulamentul sau de procedura, dispozitii speciale privind accesul la propriile documente.
Art. 256: (FOSTUL ARTICOL 192)
Deciziile Consiliului sau ale Comisiei care impun o obligatie pecuniara în sarcina altor persoane decât statele membre constituie titlu executoriu.
Executarea silita este reglementata de normele de procedura civila în vigoare în statul pe teritoriul caruia are loc aceasta procedura. Decizia este învestita cu formula executorie, fara îndeplinirea nici unei alte formalitati decât cea a verificarii autenticitatii acestui titlu de catre autoritatea nationala pe care guvernul fiecarui stat membru o desemneaza în acest scop si a carei desemnare este adusa la cunostinta Comisiei si Curtii de Justitie.
După îndeplinirea acestor formalităţi, la cererea părţii interesate, aceasta poate proceda la executarea silită, sesizând direct autoritatea competentă în conformitate cu legislaţia internă.
Executarea silita poate fi suspendata numai în temeiul unei decizii a Curtii de Justitie. Cu toate acestea, controlul legalitatii masurilor de executare este de competenta instantelor judecatoresti nationale.
Art. 257: (FOSTUL ARTICOL 193)
Se instituie un Comitet Economic si Social cu caracter consultativ.
Comitetul este format din reprezentantii diferitelor componente cu caracter economic si social ale societatii civile organizate, mai ales ai producatorilor, agricultorilor, transportatorilor, lucratorilor, comerciantilor si mestesugarilor, ai profesiunilor liberale, ai consumatorilor si ai interesului general.
Art. 258: (FOSTUL ARTICOL 194)
Numarul de membri ai Comitetului Economic si Social nu poate depasi trei sute cincizeci.
Numarul de membri ai Comitetului se stabileste dupa cum urmeaza:
Belgia | 12 |
Danemarca | 9 |
Germania | 24 |
Grecia | 12 |
Spania | 21 |
Franta | 24 |
Irlanda | 9 |
Italia | 24 |
Luxemburg | 6 |
Olanda | 12 |
Austria | 12 |
Portugalia | 12 |
Finlanda | 9 |
Suedia | 12 |
Regatul Unit | 24 |
Membrii Comitetului nu trebuie sa fie legati prin nici un fel de mandat imperativ. Acestia îsi exercita functiile în deplina independenta, în interesul general al Comunitatii.
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, stabileste indemnizatiile membrilor Comitetului.
Art. 259: (FOSTUL ARTICOL 195)
(1)Membrii Comitetului se numesc, la propunerea statelor membre, pentru o perioada de patru ani. Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, adopta lista membrilor stabilita potrivit propunerilor fiecarui stat membru. Mandatul membrilor Comitetului poate fi reînnoit.
(2)Consiliul consulta Comisia. Consiliul poate solicita opinia organizatiilor europene reprezentative din diferitele sectoare economice si sociale interesate de activitatea Comunitatii.
Art. 260: (FOSTUL ARTICOL 196)
Comitetul îsi desemneaza, dintre membrii sai, presedintele si biroul pentru un mandat de doi ani.
Comitetul îsi adopta regulamentul de procedura.
Comitetul este convocat de presedinte, la cererea Consiliului sau a Comisiei. Acesta se poate întruni si din proprie initiativa.
Art. 261: (FOSTUL ARTICOL 197)
Comitetul cuprinde sectiuni specializate pentru principalele domenii reglementate de prezentul tratat.
Functionarea sectiunilor specializate se realizeaza în cadrul atributiilor generale ale Comitetului. Sectiunile specializate nu pot fi consultate independent de Comitet.
Pe de alta parte, în cadrul Comitetului pot fi create subcomitete care sa elaboreze, pentru anumite probleme si domenii, proiecte de aviz ce trebuie supuse deliberarii Comitetului.
Regulamentul de procedura stabileste normele de compunere si normele de competenta ale sectiunilor specializate si ale subcomitetelor.
Art. 262: (FOSTUL ARTICOL 198)
Comitetul este consultat în mod obligatoriu de Consiliu sau de Comisie în cazurile prevazute de prezentul tratat. Comitetul poate fi consultat de aceste institutii în toate cazurile în care acestea considera oportun. Acesta poate emite un aviz si din proprie initiativa, în toate cazurile în care considera oportun.
În cazul în care considera necesar, Consiliul sau Comisia acorda Comitetului un termen pentru ca acesta sa îsi prezinte avizul, termen care nu poate fi mai mic de o luna de la data la care comunicarea este adresata presedintelui în acest scop. Dupa expirarea termenului acordat, lipsa avizului nu împiedica desfasurarea procedurilor.
Avizul Comitetului si avizul sectiunii specializate, precum si procesul verbal al dezbaterilor sale se transmit Consiliului si Comisiei.
Comitetul poate fi consultat de catre Parlamentul European.
Art. 263: (FOSTUL ARTICOL 198a)
Se instituie un comitet cu caracter consultativ, numit în continuare «Comitetul Regiunilor», format din reprezentanti ai comunitatilor regionale si locale si care sunt fie alesi în cadrul unei autoritati regionale sau locale, fie raspund din punct de vedere politic în fata unei adunari alese.
Numarul de membri ai Comitetului Regiunilor nu poate depasi trei sute cincizeci.
Numarul de membri ai Comitetului Regiunilor se stabileste dupa cum urmeaza:
Belgia | 12 |
Danemarca | 9 |
Germania | 24 |
Grecia | 12 |
Spania | 21 |
Franta | 24 |
Irlanda | 9 |
Italia | 24 |
Luxemburg | 6 |
Olanda | 12 |
Austria | 12 |
Portugalia | 12 |
Finlanda | 9 |
Suedia | 12 |
Regatul Unit | 24 |
Membrii Comitetului, precum si un numar egal de membri supleanti se numesc, la propunerea statelor membre respective, pentru o perioada de patru ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit. Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, adopta lista membrilor si a membrilor supleanti stabilita în conformitate cu propunerile fiecarui stat membru. La încheierea mandatului mentionat la primul paragraf, în temeiul caruia au fost propusi, mandatul membrilor Comitetului înceteaza din oficiu si acestia sunt înlocuiti pentru restul mandatului respectiv în conformitate cu aceeasi procedura. Acestia nu pot fi în acelasi timp si membri ai Parlamentului European.
Membrii Comitetului nu trebuie sa fie legati prin nici un fel de mandat imperativ. Acestia îsi exercita functiile în deplina independenta, în interesul general al Comunitatii.
Art. 264: (FOSTUL ARTICOL 198b)
Comitetul Regiunilor îsi desemneaza dintre membrii sai presedintele si biroul, pentru un mandat de doi ani.
Comitetul îsi stabileste regulamentul de procedura.
Comitetul este convocat de presedinte, la cererea Consiliului sau a Comisiei. Acesta se poate întruni si din proprie initiativa.
Art. 265: (FOSTUL ARTICOL 198c)
Comitetul Regiunilor este consultat de catre Consiliu sau Comisie în cazurile prevazute de prezentul tratat si în toate celelalte cazuri si, în special, în care acestea privesc cooperarea transfrontaliera sau în cazul în care una dintre cele doua institutii considera oportun acest lucru.
În cazul în care considera necesar, Consiliul sau Comisia acorda Comitetului un termen pentru ca acesta sa îsi prezinte avizul, termen care nu poate fi mai mic de o luna de la data la care comunicarea este adresata presedintelui în acest scop. Dupa expirarea termenului acordat, lipsa avizului nu împiedica desfasurarea procedurilor.
În cazul în care Comitetul Economic si Social este consultat în conformitate cu articolul 262, Comitetul Regiunilor este informat de Consiliu sau de Comisie cu privire la cererea de aviz. În cazul în care considera ca sunt în joc interese regionale specifice, Comitetul Regiunilor poate emite un aviz în acest sens.
Comitetul Regiunilor poate fi consultat de catre Parlamentul European.
Acesta poate emite un aviz din proprie initiativa, în cazurile în care considera util acest lucru.
Avizul Comitetului, precum si procesul verbal al dezbaterilor sale se transmit Consiliului si Comisiei.
Art. 266: (FOSTUL ARTICOL 198d)
Banca Europeana de Investitii are personalitate juridica.
Membrii Bancii Europene de Investitii sunt statele membre.
Statutul Bancii Europene de Investitii face obiectul unui protocol anexat la prezentul tratat. Consiliul, hotarând în unanimitate, la cererea Bancii Europene de Investitii si dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, sau la cererea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Bancii Europene de Investitii, poate modifica articolele 4, 11 si 12 si articolul 18 alineatul (5) din Statutul Bancii.
Art. 267: (FOSTUL ARTICOL 198e)
Banca Europeana de Investitii are misiunea de a contribui, recurgând la pietele de capital si la resursele proprii, la dezvoltarea echilibrata si neîntrerupta a pietei comune în interesul Comunitatii. În acest scop, Banca faciliteaza, prin acordarea de împrumuturi si garantii si fara a urmari un scop lucrativ, finantarea proiectelor de mai jos în toate sectoarele economiei:
(a)proiecte care urmaresc punerea în valoare a regiunilor mai putin dezvoltate;
(b)proiecte care urmaresc modernizarea sau conversia întreprinderilor ori crearea de noi activitati ca urmare a realizarii treptate a pietei comune si care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi finantate în întregime prin diferitele mijloace de finantare existente în fiecare dintre statele membre;
(c)proiecte de interes comun pentru mai multe state membre care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi finantate în întregime prin diferitele mijloace de finantare existente în fiecare dintre statele membre.
În îndeplinirea misiunii sale, Banca faciliteaza finantarea programelor de investitii în legatura cu interventiile fondurilor structurale si ale altor instrumente financiare ale Comunitatii.
Art. 268: (FOSTUL ARTICOL 199)
Toate veniturile si cheltuielile Comunitatii, inclusiv cele care se refera la Fondul Social European, trebuie estimate pentru fiecare exercitiu bugetar si trebuie înscrise în buget.
Cheltuielile administrative care decurg pentru institutii din dispozitiile Tratatului privind Uniunea Europeana referitoare la politica externa si de securitate comuna si la cooperarea în domeniile justitiei si afacerilor interne se suporta de la buget. Cheltuielile operationale aferente aplicarii dispozitiilor respective pot fi suportate din buget, în conditiile prevazute de aceste dispozitii.
Veniturile si cheltuielile bugetare trebuie sa fie echilibrate.
Art. 269: (FOSTUL ARTICOL 201)
Bugetul este finantat integral din resurse proprii, fara a aduce atingere altor venituri.
Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, adopta dispozitiile privind sistemul de resurse proprii al Comunitatii, a caror adoptare o recomanda statelor membre în conformitate cu normele lor constitutionale.
Art. 270: (FOSTUL ARTICOL 201a)
În scopul asigurarii disciplinei bugetare, Comisia nu poate propune acte comunitare, nu îsi poate modifica propunerile si nu poate adopta masuri de executie care ar putea influenta semnificativ bugetul, fara a da asigurarea ca respectivele propuneri sau masuri pot fi finantate în limita resurselor proprii ale Comunitatii care decurg din dispozitiile stabilite de Consiliu în conformitate cu articolul 269.
Art. 271: (FOSTUL ARTICOL 202)
Cheltuielile înregistrate în buget sunt autorizate pe durata unui exercitiu bugetar, cu exceptia unor dispozitii contrare ale regulamentului adoptat pentru punerea în aplicare a articolului 279.
În condiţiile care se stabilesc în conformitate cu articolul 279, creditele, altele decât cele pentru cheltuielile de personal, neutilizate până la sfârşitul exerciţiului financiar, vor putea fi reportate exclusiv pentru exerciţiul următor.
Creditele sunt clasificate pe capitole care grupeaza cheltuielile dupa natura si destinatia lor si, în cazul în care este necesar, pe subdiviziuni, conform regulamentului adoptat pentru punerea în aplicare a articolului 279.
Cheltuielile Parlamentului European, ale Consiliului, ale Comisiei si ale Curtii de Justitie fac obiectul unor parti separate din buget, fara a aduce atingere regimului special al anumitor cheltuieli comune.
Art. 272: (FOSTUL ARTICOL 203)
(1)Exercitiul bugetar începe la 1 ianuarie si se încheie la 31 decembrie.
(2)Fiecare dintre institutiile Comunitatii întocmeste o situatie estimativa a cheltuielilor sale înainte de 1 iulie. Comisia grupeaza aceste situatii într-un proiect preliminar de buget. Acestuia i se anexeaza un aviz care poate contine estimari divergente.
Proiectul preliminar de buget cuprinde veniturile si cheltuielile estimate.
(3)Comisia trebuie sa transmita Consiliului proiectul preliminar de buget pâna cel târziu la data de 1 septembrie a anului care precede executia bugetara.
Consiliul consulta Comisia si, daca este cazul, celelalte institutii interesate ori de câte ori intentioneaza sa se abata de la acest proiect preliminar.
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, adopta proiectul de buget si îl transmite apoi Parlamentului European.
(4)Proiectul de buget trebuie transmis Parlamentului European cel târziu la data de 5 octombrie a anului care precede executia bugetara.
Parlamentul European are dreptul sa amendeze proiectul de buget, cu votul majoritatii membrilor sai, si sa propuna Consiliului, cu majoritatea absoluta a voturilor exprimate, modificari ale proiectului în privinta cheltuielilor care decurg obligatoriu din tratat sau din actele adoptate în temeiul acestuia.
În cazul în care, în termen de patruzeci si cinci de zile de la comunicarea proiectului de buget, Parlamentul European îl aproba, bugetul este definitiv adoptat. În cazul în care, în acest termen, Parlamentul European nu a amendat proiectul de buget si nu a propus vreo modificare a acestuia, bugetul este considerat definitiv adoptat.
În cazul în care, în acest termen, Parlamentul European adopta amendamente sau propune modificari, proiectul de buget astfel amendat sau însotit de propunerile de modificare se transmite Consiliului.
(5)Dupa ce a dezbatut proiectul de buget împreuna cu Comisia si, daca este cazul, cu celelalte institutii interesate, Consiliul hotaraste în conditiile urmatoare:
a)hotarând cu majoritate calificata, Consiliul poate modifica fiecare dintre amendamentele adoptate de Parlamentul European;
b)în ceea ce priveste propunerile de modificare:
- în cazul în care o modificare propusa de Parlamentul European nu are drept efect cresterea sumei totale a cheltuielilor unei institutii, în special ca urmare a faptului ca sporirea cheltuielilor pe care le-ar antrena ar fi compensata în mod expres de una sau mai multe modificari propuse, cuprinzând o scadere corespunzatoare a cheltuielilor, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, poate respinge propunerea de modificare respectiva. În lipsa unei decizii de respingere, propunerea de modificare este acceptata;
- în cazul în care o modificare propusa de Parlamentul European are drept efect cresterea sumei totale a cheltuielilor unei institutii, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, poate accepta propunerea de modificare. În lipsa unei decizii de acceptare, propunerea de modificare este respinsa;
- în cazul în care, în aplicarea dispozitiilor unuia dintre cele doua alienate precedente, Consiliul a respins o propunere de modificare, acesta poate mentine, hotarând cu majoritate calificata, suma totala care apare în proiectul de buget sau poate stabili o alta suma.
Proiectul de buget se modifica în functie de propunerile de modificare acceptate de Consiliu.
În cazul în care, în termen de cincisprezece zile de la comunicarea proiectului de buget, Consiliul nu a modificat nici unul dintre amendamentele adoptate de Parlamentul European si în cazul în care propunerile de modificare prezentate de acesta au fost acceptate, bugetul este considerat adoptat definitiv. Consiliul informeaza Parlamentul European în legatura cu faptul ca nu a modificat nici un amendamente si ca propunerile de modificare au fost acceptate.
În cazul în care, în acest termen, Consiliul a modificat unul sau mai multe amendamente adoptate de Parlamentul European, ori propunerile de modificare prezentate de acesta au fost respinse sau modificate, proiectul de buget modificat se transmite din nou Parlamentului European. Consiliul expune Parlamentului rezultatul dezbaterilor sale.
(6)În termen de cincisprezece zile de la comunicarea proiectului de buget, Parlamentul European, informat referitor la cursul dat propunerilor sale de modificare, poate sa modifice sau sa respinga modificarile efectuate de Consiliu asupra amendamentelor sale si sa stabileasca bugetul în consecinta, hotarând cu majoritatea membrilor sai si cu trei cincimi din voturile exprimate. În cazul în care în acest interval Parlamentul European nu a hotarât, bugetul se considera adoptat definitiv.
(7)La încheierea procedurii prevazuta de prezentul articol, presedintele Parlamentului European constata ca bugetul este adoptat definitiv.
(8)Cu toate acestea, din motive importante, Parlamentul European, hotarând cu majoritatea membrilor sai si cu doua treimi din voturile exprimate, poate respinge proiectul de buget si cere sa-i fie prezentat un proiect nou.
(9)Pentru toate cheltuielile diferite de cele care decurg obligatoriu din tratat sau din actele stabilite în conformitate cu acesta se stabileste anual o rata maxima de crestere fata de cheltuielile de acelasi tip din exercitiul în curs.
Dupa consultarea Comitetului de Politica Economica, Comisia constata respectiva rata maxima care rezulta:
- din cresterea volumului produsului intern brut în Comunitate,
- din variatia medie a bugetelor statelor membre
si
- din evolutia costului vietii în cursul ultimului exercitiu bugetar.
Rata maxima se comunica înainte de data de 1 mai tuturor institutiilor comunitare. Acestea sunt obligate sa o respecte în cursul procedurii bugetare, sub rezerva dispozitiilor paragrafelor al treilea si al cincilea din prezentul alineat.
În cazul în care pentru cheltuielile diferite de cele care decurg în mod obligatoriu din tratat sau din actele stabilite în conformitate cu acesta rata de crestere rezultata din proiectul de buget stabilit de Consiliu este mai mare decât jumatate din rata maxima, Parlamentul European, ca urmare a dreptului de a opera modificari, poate mari si mai mult suma totala a cheltuielilor respective în limita jumatatii ratei maxime.
În cazul în care Parlamentul European, Consiliul sau Comisia considera ca activitatile Comunitatilor solicita o depasire a ratei stabilite în conformitate cu procedura definita de prezentul alineat, se poate stabili o rata noua printr-un acord între Consiliu, hotarând cu majoritate calificata si Parlamentul European, hotarând cu majoritatea membrilor sai si cu trei cincimi din voturile exprimate.
(10)Fiecare institutie exercita prerogativele care îi revin prin prezentul articol respectând dispozitiile tratatului si ale actelor stabilite în conformitate cu acesta, în special în ceea ce priveste resursele proprii Comunitatilor si echilibrul dintre venituri si cheltuieli.
Art. 273: (FOSTUL ARTICOL 204)
În cazul în care, la începutul unui exercitiu bugetar, bugetul nu a fost înca votat, cheltuielile pot fi efectuate lunar pe capitole sau alte diviziuni, în functie de dispozitiile regulamentului adoptat pentru punerea în aplicare a articolului 279, în limita unei doisprezecimi din creditele acordate în bugetul din exercitiul precedent, fara ca aceasta sa poata avea drept efect punerea la dispozitia Comisiei a unor credite superioare unei doisprezecimi din cele prevazute în proiectul de buget în pregatire.
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata si sub rezerva respectarii celorlalte conditii stabilite la primul paragraf, poate autoriza cheltuieli care depasesc doisprezecimea prevazuta.
În cazul în care decizia respectiva se refera la alte cheltuieli decât cele care decurg în mod obligatoriu din tratat sau din actele stabilite în conformitate cu acesta, Consiliul informeaza de îndata Parlamentul European; în termen de treizeci de zile, Parlamentul European, hotarând cu majoritatea membrilor sai si cu trei cincimi din voturile exprimate, poate lua o decizie diferita în legatura cu cheltuielile respective în ceea ce priveste partea care depaseste doisprezecimea stabilita la primul alineat. Aceasta parte a deciziei Consiliului se suspenda pâna când Parlamentul European ia o decizie. În cazul în care în intervalul mentionat anterior Parlamentul European nu a luat o decizie diferita de decizia Consiliului, decizia Consiliului se considera adoptata definitiv.
Deciziile mentionate în paragrafele al doilea si al treilea prevad masurile necesare în materie de resurse pentru aplicarea prezentului tratat.
Art. 274: (FOSTUL ARTICOL 205)
Comisia executa bugetul, în conformitate cu dispozitiile regulamentelor adoptate pentru punerea în aplicare a articolului 279, pe propria raspundere si în limita creditelor alocate, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Statele membre coopereaza cu Comisia astfel încât creditele sa fie folosite în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare.
Regulamentul prevede dispozitiile speciale care reglementeaza participarea fiecarei institutii la efectuarea cheltuielilor proprii.
În cadrul bugetului, Comisia poate proceda, în limitele şi condiţiile prevăzute de regulamentul elaborat în temeiul articolului 279, la transferarea de credite dintr-un capitol în altul sau dintr-o subdiviziune în alta.
Art. 275: (FOSTUL ARTICOL 205 bis)
Comisia prezinta anual Consiliului si Parlamentului European conturile exercitiului încheiat, aferente operatiunilor bugetare. De asemenea, aceasta le comunica un bilant financiar care descrie activul si pasivul Comunitatii.
Art. 276: (FOSTUL ARTICOL 206)
(1)Parlamentul European adoptă, la recomandarea Consiliului hotărând cu majoritate calificată, descărcarea Comisiei de execuţia bugetului. În acest scop, Parlamentul European analizeaza, ulterior Consiliului, conturile si bilantul financiar prevazute la articolul 275, raportul anual al Curtii de Conturi însotit de raspunsurile institutiilor controlate la observatiile Curtii de Conturi, declaratia de certificare prevazuta la articolul 248 alineatul (1) al doilea paragraf, precum si rapoartele speciale corespunzatoare ale Curtii de Conturi.
(2)Înainte de a da descarcare Comisiei sau în orice alt scop care se încadreaza în exercitarea atributiilor acesteia în materie de executie bugetara, Parlamentul European poate cere sa audieze Comisia cu privire la efectuarea cheltuielilor sau la functionarea sistemelor de control financiar. Comisia prezinta Parlamentului European, la cererea acestuia, orice informatie necesara.
(3)Comisia depune toate eforturile pentru a da curs observatiilor care însotesc deciziile de descarcare si celelalte observatii ale Parlamentului European cu privire la executarea cheltuielilor, precum si a comentariilor care însotesc recomandarile de descarcare adoptate de Consiliu.
La cererea Parlamentului European sau a Consiliului, Comisia face un raport referitor la masurile luate pe baza acestor observatii si comentarii si, în special, cu privire la instructiunile date serviciilor însarcinate cu executia bugetara. Aceste rapoarte se transmit si Curtii de Conturi.
Art. 277: (FOSTUL ARTICOL 207)
Bugetul se stabileste în unitatea de cont determinata în conformitate cu dispozitiile regulamentului adoptat pentru punerea în aplicare a articolului 279.
Art. 278: (FOSTUL ARTICOL 208)
Sub rezerva informarii autoritatilor competente ale statelor interesate, Comisia poate transfera în moneda unuia dintre statele membre activele pe care le detine în moneda unui alt stat membru, în masura necesara utilizarii lor pentru obiectivele carora le sunt destinate prin prezentul tratat. Comisia evita, în masura în care este posibil, sa efectueze astfel de transferuri, în cazul în care detine active disponibile sau care pot fi mobilizate în monedele de care are nevoie.
Comisia comunica cu fiecare dintre statele membre prin intermediul autoritatii desemnate de statul în cauza. Pentru efectuarea operatiunilor financiare, Comisia poate recurge la serviciile bancii de emisiune a statului membru în cauza sau la o alta institutie financiara autorizata de acesta.
Art. 279: (FOSTUL ARTICOL 209)
(1)Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si obtinerea avizului Curtii de Conturi:
a)adopta regulamentele financiare care precizeaza în special procedurile referitoare la întocmirea si executia bugetului, precum si la prezentarea si verificarea conturilor;
b)stabileste regulile privind responsabilitatea controlorilor financiari, ordonatorilor de credite si contabililor si organizeaza controlul activitatii acestora;
Începând cu 1 ianuarie 2007, Consiliul hotaraste cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si obtinerea avizului Curtii de Conturi.
(2)Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si obtinerea avizului Curtii de Conturi, stabileste metodele si procedura prin care veniturile bugetare prevazute de regimul resurselor proprii ale Comunitatii se pun la dispozitia Comisiei si defineste masurile care trebuie aplicate pentru a raspunde, daca este cazul, necesitatilor trezoreriei.
Art. 280: (FOSTUL ARTICOL 209a)
(1)Comunitatea si statele membre combat frauda si orice alta activitate ilegala care aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatii prin masuri luate în conformitate cu prezentul articol, masuri care descurajeaza fraudele si ofera o protectie efectiva în statele membre.
(2)Pentru a combate frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatii, statele membre adopta aceleasi masuri pe care le adopta pentru a combate frauda care aduce atingere propriilor lor interese financiare.
(3)Fara a aduce atingere altor dispozitii ale prezentului tratat, statele membre îsi coordoneaza actiunea urmarind sa apere interesele financiare ale Comunitatii împotriva fraudei. În acest scop, statele membre organizeaza, împreuna cu Comisia, o cooperare strânsa si constanta între autoritatile competente.
(4)Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251, adopta, dupa consultarea Curtii de Conturi, masurile necesare în domeniul prevenirii fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatii si al combaterii acestei fraude, pentru a oferi o protectie efectiva si echivalenta în statele membre. Masurile respective nu se refera la aplicarea dreptului penal intern si nici la administrarea justitiei în statele membre.
(5)Comisia, în cooperare cu statele membre, prezinta anual Parlamentului European si Consiliului un raport privind masurile adoptate pentru punerea în aplicare a prezentului articol.