Secţiunea 4 - CURTEA DE JUSTITIE - Tratat din 25-mar-1957 DE INSTITUIRE A COMUNITĂŢII EUROPENE - VERSIUNE CONSOLIDATĂ

Acte UE

Jurnalul Oficial 325C

În vigoare
Versiune de la: 7 Iunie 2016
SECTIUNEA 4:CURTEA DE JUSTITIE
Art. 220: (FOSTUL ARTICOL 164)
Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta asigura, în cadrul competentelor ce le revin, respectarea legii în interpretarea si aplicarea prezentului tratat.
În plus, pe lânga Tribunalul de Prima Instanta se pot institui, în conditiile prevazute la articolul 225a, camere jurisdictionale însarcinate sa exercite, în anumite domenii specifice, competente jurisdictionale prevazute de prezentul tratat.
Art. 221: (FOSTUL ARTICOL 165)
Curtea de Justitie este formata din câte un judecator pentru fiecare stat membru.
Curtea de Justitie se întruneste în camere sau în Marea Camera, în conformitate cu regulile prevazute în acest sens de Statutul Curtii de Justitie.
Curtea de Justiţie se poate întruni şi în şedinţă plenară atunci când Statutul prevede aceasta.

Art. 222: (FOSTUL ARTICOL 166)
Curtea de Justitie este asistata de opt avocati generali. La cererea Curtii de Justitie, Consiliul, hotarând în unanimitate, poate mari numarul de avocati generali.
Avocatul general are rolul de a prezenta în sedinta publica, cu deplina impartialitate si în deplina independenta, concluziile motivate cu privire la cauzele care, în conformitate cu Statutul Curtii de Justitie, necesita interventia sa.
Art. 223: (FOSTUL ARTICOL 167)
Judecatorii si avocatii generali ai Curtii de Justitie, alesi dintre persoane care ofera toate garantiile de independenta si care întrunesc conditiile cerute pentru exercitarea, în tarile lor, a celor mai înalte functii jurisdictionale, sau care sunt jurisconsulti de competenta recunoscuta, sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre, pentru o perioada de sase ani.
La fiecare trei ani are loc înlocuirea partiala a judecatorilor si avocatilor generali, în conditiile prevazute de Statutul Curtii de Justitie.
Judecatorii desemneaza dintre ei pe presedintele Curtii de Justitie, pentru o perioada de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Judecatorii si avocatii generali care îsi încheie mandatul pot fi numiti din nou.
Curtea de Justitie îsi numeste grefierul si îi stabileste statutul.
Curtea de Justitie îsi stabileste regulamentul de procedura. Acest regulament se supune aprobarii Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata.
Art. 224: (FOSTUL ARTICOL 168)
Tribunalul de Prima Instanta este format din cel putin un judecator pentru fiecare stat membru. Numarul de judecatori se stabileste prin Statutul Curtii de Justitie. Statutul poate prevedea ca Tribunalul sa fie asistat de avocati generali.
Membrii Tribunalului de Prima Instanta se aleg dintre persoane care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea unor înalte functii jurisdictionale. Acestia sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre, pentru o perioada de sase ani. La fiecare trei ani are loc o înlocuire partiala. Membrii care si-au încheiat mandatul pot fi numiti din nou.
Judecatorii desemneaza dintre ei pe presedintele Tribunalului de Prima Instanta, pentru o perioada de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Tribunalul de Prima Instanta îsi numeste grefierul si îi stabileste statutul.
Tribunalul de Prima Instanta îsi stabileste regulamentul de procedura în acord cu Curtea de Justitie. Acest regulament se supune aprobarii Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata.
Cu excepţia cazului în care Statutul Curţii de Justiţie dispune altfel, dispoziţiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiţie sunt aplicabile şi Tribunalului de Primă Instanţă.

Art. 225: (FOSTUL ARTICOL 168a)
(1)Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa să judece în primă instanţă acţiunile menţionate la articolele 230, 232, 235, 236 şi 238, cu excepţia celor care sunt atribuite unei camere jurisdicţionale şi a celor rezervate prin Statut Curţii de Justiţie. Statutul poate prevedea pentru Tribunalul de Primă Instanţă competenţe în alte categorii de acţiuni.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în temeiul prezentului alineat pot face obiectul unui recurs introdus la Curtea de Justiţie, limitat la chestiuni de drept, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut.

(2)Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa să judece acţiunile formulate împotriva deciziilor camerelor jurisdicţionale instituite în conformitate cu articolul 225a.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în temeiul prezentului alineat pot face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar.

(3)Tribunalul de Primă Instanţă are competenţă să judece trimiteri preliminare adresate în temeiul articolului 234, în domenii specifice stabilite de statut.
În cazul în care Tribunalul de Primă Instanţă consideră că respectiva cauză necesită o decizie de principiu susceptibilă de a aduce atingere unităţii sau coerenţei dreptului comunitar, acesta poate trimite cauza spre soluţionare Curţii de Justiţie.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în trimiteri preliminare pot face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar.

Art. 225A
Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Curtii de Justitie, sau la cererea Curtii de Justitie si dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, poate institui camere jurisdictionale competente sa audieze si sa decida în prima instanta în anumite categorii de actiuni formulate în domenii specifice.
Decizia de instituire a unei camere jurisdictionale stabileste regulile referitoare la compunerea acestei camere si precizeaza sfera competentelor care îi sunt atribuite.
Deciziile camerelor jurisdictionale pot face obiectul unui recurs în fata Tribunalului de Prima Instanta, limitat la chestiuni de drept sau, în cazul în care decizia de instituire a camerei o prevede, si la chestiuni de fapt.
Membrii camerei jurisdictionale se aleg dintre persoane care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea unor functii jurisdictionale. Acestia sunt numiti de Consiliu, care hotaraste în unanimitate.
Camerele jurisdictionale îsi stabilesc regulamentul de procedura în acord cu Curtea de Justitie. Acest regulamentul se supune aprobarii Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata.
Cu exceptia cazului în care decizia de instituire a camerei jurisdictionale dispune altfel, dispozitiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justitie si dispozitiile Statutului Curtii de Justitie se aplica camerelor jurisdictionale.
Art. 226: (FOSTUL ARTICOL 169)
În cazul în care Comisia consideră că un stat membru a încălcat oricare dintre obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului tratat, aceasta emite un aviz motivat cu privire la acest aspect, după ce a oferit statului în cauză posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile.

În cazul în care statul în cauza nu se conformeaza acestui aviz în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justitie.
Art. 227: (FOSTUL ARTICOL 170)
Oricare dintre statele membre poate sesiza Curtea de Justiţie în cazul în care consideră că un alt stat membru a încălcat oricare dintre obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului tratat.

Înainte ca un stat membru sa introduca împotriva unui alt stat membru o actiune întemeiata pe o pretinsa încalcare a obligatiilor care îi revin în temeiul prezentului tratat, acesta trebuie sa sesizeze Comisia.
Comisia emite un aviz motivat, dupa ce a oferit posibilitatea statelor în cauza sa îsi prezinte în contradictoriu observatiile scrise si orale.
În cazul în care Comisia nu a emis avizul în termen de trei luni de la introducerea cererii, lipsa avizului nu împiedica sesizarea Curtii de Justitie.
Art. 228: (FOSTUL ARTICOL 171)
(1)În cazul în care Curtea de Justiţie constată că un stat membru a încălcat oricare dintre obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului tratat, acest stat este obligat să ia măsurile pe care le impune executarea hotărârii Curţii de Justiţie.

(2)În cazul în care Comisia considera ca statul respectiv nu a luat aceste masuri, aceasta emite, dupa ce a dat statului în cauza posibilitatea de a-si prezenta observatiile, un aviz motivat cu precizarea punctelor asupra carora statul membru în cauza nu s-a conformat hotarârii Curtii de Justitie.
În cazul în care statul membru respectiv nu a luat masurile pe care le impune executarea hotarârii Curtii în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justitie. Comisia arata cuantumul sumei forfetare sau al penalitatilor cu titlu cominatoriu pe care le considera corespunzatoare împrejurarilor si pe care statul membru trebuie sa le plateasca.
În cazul în care Curtea de Justitie constata ca statul membru în cauza nu s-a conformat hotarârii sale, aceasta îi poate impune plata unei sume forfetare sau a unor penalitati cu titlu cominatoriu.
Aceasta procedura nu aduce atingere articolului 227.
Art. 229: (FOSTUL ARTICOL 172)
Regulamentele adoptate de Consiliu şi cele adoptate în comun de Parlamentul European şi de Consiliu în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat pot conferi Curţii de Justiţie competenţa de fond în privinţa sancţiunilor prevăzute de aceste regulamente.

Art. 229A
Fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentului tratat, Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, poate adopta dispozitii prin care atribuie Curtii de Justitie, în masura stabilita de Consiliu, competenta de a decide cu privire la unele litigii legate de aplicarea actelor adoptate în temeiul prezentului tratat care creeaza titluri comunitare de proprietate industriala. Consiliul recomanda adoptarea acestor dispozitii de catre statele membre, în conformitate cu normele lor constitutionale.
Art. 230: (FOSTUL ARTICOL 173)
Curtea de Justitie controleaza legalitatea actelor adoptate în comun de Parlamentul European si de Consiliu, a actelor Consiliului, Comisiei si ale BCE, altele decât recomandarile si avizele, si a actelor Parlamentului European menite sa produca efecte juridice fata de terti.
În acest scop, Curtea are competenta de a se pronunta în actiuni formulate de un stat membru, de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie, pentru motive de necompetenta, de încalcare a unor norme fundamentale de procedura, de încalcare a prezentului tratat sau a oricarei norme de drept privind aplicarea acestuia ori de abuz de putere.
În aceleasi conditii, Curtea de Justitie are competenta de a se pronunta în actiuni formulate de Curtea de Conturi si de BCE în scopul protejarii prerogativelor acestora.
Orice persoana fizica sau juridica poate formula, în aceleasi conditii, o actiune împotriva deciziilor al caror destinatar este si împotriva deciziilor care, desi luate sub aparenta unui regulament sau a unei decizii adresate unei alte persoane, o privesc în mod direct si individual.
Actiunile prevazute de prezentul articol trebuie formulate în termen de doua luni, dupa caz, de la publicarea actului, de la notificarea acestuia reclamantului sau, în lipsa, de la data la care reclamantul a luat cunostinta de actul respectiv.
Art. 231: (FOSTUL ARTICOL 174)
În cazul în care actiunea este întemeiata, Curtea de Justitie declara actul contestat nul si neavenit.
Cu toate acestea, în ceea ce priveste regulamentele, Curtea de Justitie indica, în cazul în care considera ca este necesar, care sunt efectele regulamentului anulat care trebuie considerate ca fiind irevocabile.
Art. 232: (FOSTUL ARTICOL 175)
În cazul în care, prin încalcarea prevederilor prezentului tratat, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia se abtin sa hotarasca, statele membre si celelalte institutii ale Comunitatii pot sesiza Curtea de Justitie pentru a constata aceasta încalcare.
Aceasta actiune este admisibila numai în cazul în care institutia respectiva a fost solicitata în prealabil sa actioneze. În cazul în care, la expirarea unui termen de doua luni de la data acestei solicitari, institutia nu si-a precizat pozitia, actiunea poate fi formulata într-un nou termen de doua luni.
Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza Curtea de Justiţie în condiţiile stabilite de paragrafele precedente în legătură cu omisiunea unei instituţii a Comunităţii de a-i adresa un act, altul decât o recomandare sau un aviz.

Curtea de Justitie este competenta, în aceleasi conditii, sa se pronunte cu privire la actiunile formulate de BCE în domeniile care sunt de competenta sa sau introduse împotriva acesteia.
Art. 233: (FOSTUL ARTICOL 176)
Institutia sau institutiile emitente ale actului anulat sau a caror abtinere a fost declarata contrara prezentului tratat sunt obligate sa ia masurile impuse de executarea hotarârii Curtii de Justitie.
Aceasta obligatie nu aduce atingere acelei obligatii care poate rezulta din aplicarea celui de-al doilea paragraf al articolului 288.
Prezentul articol se aplica de asemenea si BCE.
Art. 234: (FOSTUL ARTICOL 177)
Curtea de Justitie este competenta sa hotarasca, cu titlu preliminar, cu privire la:
(a)interpretarea prezentului tratat;
(b)validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile Comunitatii si de BCE;
(c)interpretarea statutelor organismelor înfiintate printr-un act al Consiliului, în cazul în care statutele respective prevad acest lucru.
În cazul în care o asemenea chestiune se invoca în fata unei instante judecatoresti dintr-un stat membru, aceasta instanta judecatoreasca poate, în cazul în care apreciaza ca o decizie în aceasta privinta este necesara pentru a pronunta o hotarâre, sa ceara Curtii de Justitie sa decida cu privire la aceasta chestiune.
În cazul în care o asemenea chestiune se invoca într-o cauza pendinte în fata unei instante judecatoresti nationale ale carei hotarâri nu sunt supuse vreunei cai de atac în dreptul intern, aceasta instanta judecatoreasca este obligata sa sesizeze Curtea de Justitie.
Art. 235: (FOSTUL ARTICOL 178)
Curtea de Justitie este competenta sa solutioneze litigiile care au ca obiect repararea prejudiciilor mentionate la al doilea paragraf al articolului 288.
Art. 236: (FOSTUL ARTICOL 179)
Curtea de Justitie este competenta sa hotarasca asupra oricarui litigiu dintre Comunitate si agentii sai, în limitele si conditiile stabilite prin Statut sau care rezulta din regimul care se aplica acestora din urma.
Art. 237: (FOSTUL ARTICOL 180)
Curtea de Justitie este competenta, în limitele mentionate mai jos, sa solutioneze litigiile privind:
(a)îndeplinirea obligatiilor statelor membre care rezulta din Statutul Bancii Europene de Investitii. Consiliul de Administratie al Bancii dispune în acest sens de atributiile recunoscute Comisiei prin articolul 226,
(b)hotarârile Consiliului Guvernatorilor Bancii Europene de Investitii. Fiecare stat membru, Comisia si Consiliul de Administratie al Bancii pot formula o actiune în aceasta privinta, în conditiile prevazute la articolul 230,
(c)hotarârile Consiliului de Administratie al Bancii Europene de Investitii. Actiunile împotriva acestor hotarâri pot fi formulate, în conditiile prevazute la articolul 230, numai de catre statele membre sau de catre Comisie si numai pentru nerespectarea procedurilor prevazute la articolul 21 alineatele (2) si (5)-(7) inclusiv, din statutul Bancii,
(d)îndeplinirea de catre bancile centrale nationale a obligatiilor care rezulta din prezentul tratat si din Statutul SEBC. În aceasta privinta, Consiliul BCE dispune, fata de bancile centrale nationale, de atributiile recunoscute Comisiei fata de statele membre prin articolul 226. În cazul în care Curtea de Justitie constata ca o banca centrala nu si-a îndeplinit una dintre obligatiile care îi revin în temeiul prezentului tratat, aceasta banca este obligata sa adopte masurile impuse de executarea hotarârii Curtii de Justitie.
Art. 238: (FOSTUL ARTICOL 181)
Curtea de Justitie este competenta sa hotarasca în temeiul unei clauze compromisorii cuprinsa într-un contract de drept public sau de drept privat, încheiat de Comunitate sau în numele acesteia.
Art. 239: (FOSTUL ARTICOL 182)
Curtea de Justitie este competenta sa hotarasca asupra oricarui diferend dintre statele membre în legatura cu obiectul prezentului tratat, în cazul în care acest diferend îi este supus Curtii în temeiul unui compromis.
Art. 240: (FOSTUL ARTICOL 183)
Calitatea de parte a Comunităţii nu înlătură competenţa instanţelor naţionale cu privire la litigiile respective, cu excepţia cazurilor în care prin prezentul tratat competenţa este atribuită Curţii de Justiţie.

Art. 241: (FOSTUL ARTICOL 184)
Fara a fi afectata de expirarea termenului prevazut la articolul 230 paragraful al cincilea, în cazul unui litigiu privind un regulament adoptat în comun de Parlamentul European si de Consiliu sau un regulament al Consiliului, al Comisiei sau al BCE, orice parte se poate prevala de motivele de drept prevazute la articolul 230 paragraful al doilea pentru a invoca în fata Curtii de Justitie inaplicabilitatea acestui regulament.
Art. 242: (FOSTUL ARTICOL 185)
Actiunile înaintate Curtii de Justitie nu au efect suspensiv. Cu toate acestea, în masura în care considera ca împrejurarile o impun, Curtea de Justitie poate ordona suspendarea executarii actului atacat.
Art. 243: (FOSTUL ARTICOL 186)
În cauzele cu care este sesizata, Curtea de Justitie poate dispune masurile provizorii necesare.
Art. 244: (FOSTUL ARTICOL 187)
Hotarârile Curtii de Justitie au forta executorie în conditiile stabilite la articolul 256.
Art. 245: (FOSTUL ARTICOL 188)
Statutul Curtii de Justitie se stabileste printr-un protocol separat.
Consiliul, hotarând în unanimitate la cererea Curtii de Justitie si dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, sau la cererea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Curtii de Justitie, poate modifica dispozitiile statutului, cu exceptia titlului I.