Capitolul 1 - INSTITUTIILE - Tratat din 25-mar-1957 DE INSTITUIRE A COMUNITĂŢII EUROPENE - VERSIUNE CONSOLIDATĂ
Acte UE
Jurnalul Oficial 325C
În vigoare Versiune de la: 7 Iunie 2016
CAPITOLUL 1:INSTITUTIILE
Art. 189: (FOSTUL ARTICOL 137)
Parlamentul European, constituit din reprezentanti ai popoarelor statelor reunite în Comunitate, exercita prerogativele care îi sunt conferite prin prezentul tratat.
Numarul de membri ai Parlamentului European nu poate depasi sapte sute treizeci si doi.
Art. 190: (FOSTUL ARTICOL 138)
(1)Reprezentantii în Parlamentul European ai popoarelor statelor reunite în Comunitate sunt alesi prin vot universal direct.
(2)Numarul reprezentantilor alesi în cadrul fiecarui stat membru se stabileste dupa cum urmeaza:
Belgia | 25 |
Danemarca | 16 |
Germania | 99 |
Grecia | 25 |
Spania | 64 |
Franta | 87 |
Irlanda | 15 |
Italia | 87 |
Luxemburg | 6 |
Olanda | 31 |
Austria | 21 |
Portugalia | 25 |
Finlanda | 16 |
Suedia | 22 |
Regatul Unit | 87 |
În caz de modificare a prezentului alineat, numarul de reprezentanti alesi în cadrul fiecarui stat membru trebuie sa asigure o reprezentare adecvata a popoarelor statelor reunite în Comunitate.
(3)Reprezentantii sunt alesi pentru un mandat de cinci ani.
(4)Parlamentul European elaboreaza un proiect pentru a permite alegerea prin vot universal direct în conformitate cu o procedura uniforma în toate statele membre sau în conformitate cu principii comune tuturor statelor membre.
Consiliul, hotarând în unanimitate, dupa avizul conform al Parlamentului European care se pronunta cu majoritatea membrilor sai, va stabili dispozitiile pe care le va recomanda spre adoptare statelor membre, în conformitate cu normele lor constitutionale.(5) Dupa avizul Comisiei si cu aprobarea Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata, Parlamentul European stabileste statutul si conditiile generale privind exercitarea functiilor membrilor sai. Consiliul hotaraste în unanimitate cu privire la orice regula si orice conditie referitoare la regimul fiscal al membrilor sau fostilor membri.
Art. 191: (FOSTUL ARTICOL 138a)
Partidele politice la nivel european sunt importante ca factor de integrare în Uniune. Acestea contribuie la formarea unei constiinte europene si la exprimarea vointei politice a cetatenilor Uniunii.
Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura mentionata la articolul 251, stabileste statutul partidelor politice la nivel european, în special regulile legate de finantarea acestora.
Art. 192: (FOSTUL ARTICOL 138b)
În masura în care prezentul tratat prevede acest lucru, Parlamentul European participa la procesul care conduce la adoptarea actelor comunitare, exercitându-si atributiile în cadrul procedurilor mentionate la articolele 251 si 252, precum si emitând avize conforme sau avize consultative.
Parlamentul European, hotarând cu majoritatea membrilor sai, poate cere Comisiei sa prezinte orice propunere corespunzatoare privind chestiunile despre care considera ca necesita elaborarea unui act comunitar pentru punerea în aplicare a prezentului tratat.
Art. 193: (FOSTUL ARTICOL 138c)
În îndeplinirea misiunilor sale, Parlamentul European poate constitui, la cererea unui sfert dintre membrii sai, o comisie temporara de ancheta pentru a examina, fara a aduce atingere atributiilor conferite prin prezentul tratat altor institutii sau organe, pretinsa încalcare a normelor de drept sau administrare defectuoasa în aplicarea dreptului comunitar, cu exceptia cazului în care pretinsele fapte sunt examinate de o instanta judecatoreasca si atât timp cât procedura jurisdictionala nu este încheiata.
Comisia temporara de ancheta îsi înceteaza existenta prin depunerea raportului sau.
Normele privind exercitarea dreptului de ancheta se stabilesc de comun acord de Parlamentul European, de Consiliu si de Comisie.
Art. 194: (FOSTUL ARTICOL 138d)
Orice cetatean al Uniunii, precum si orice persoana fizica sau juridica având resedinta sau sediul social într-un stat membru are dreptul de a adresa Parlamentului European, cu titlu individual sau în asociere cu alti cetateni sau cu alte persoane, o petitie privind un subiect care tine de domeniile de activitate ale Comunitatii si care îl priveste în mod direct.
Art. 195: (FOSTUL ARTICOL 138e)
(1)Parlamentul European numeste un Ombudsman, împuternicit sa primeasca plângeri din partea oricarui cetatean al Uniunii sau a oricarei persoane fizice sau juridice cu resedinta sau sediul social într-un stat membru, care privesc cazuri de administrare defectuoasa în activitatea institutiilor sau organelor comunitare, cu exceptia Curtii de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta în exercitarea functiilor lor jurisdictionale.
Potrivit misiunii sale, Ombudsmanul efectueaza investigatiile pe care le considera justificate, din proprie initiativa sau pe baza plângerilor care i-au fost adresate direct sau prin intermediul unui membru al Parlamentului European, cu exceptia cazului în care pretinsele fapte fac sau au facut obiectul unei proceduri judiciare. În cazul în care Ombudsmanul constata un caz de administrare defectuoasa, acesta sesizeaza institutia în cauza, care dispune de un termen de trei luni pentru a-i comunica punctul sau de vedere. Ombudsmanul transmite apoi un raport Parlamentului European si institutiei în cauza. Persoana care a formulat plângerea este informata cu privire la rezultatul acestor investigatii.
În fiecare an, Ombudsmanul prezinta un raport Parlamentului European cu privire la rezultatele investigatiilor sale.
(2)Ombudsmanul este numit, dupa fiecare alegere a Parlamentului European, pe durata legislaturii. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Ombudsmanul poate fi destituit de Curtea de Justiţie, la plângerea Parlamentului European, în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile necesare exercitării funcţiilor sale sau a comis o abatere gravă.
(3)Ombudsmanul îsi exercita functiile în deplina independenta. În îndeplinirea îndatoririlor sale, acesta nu solicita si nici nu accepta instructiuni din partea vreunui organism. Pe durata exercitarii functiilor sale, Ombudsmanul nu poate exercita nici o alta activitate profesionala, remunerata sau nu.
(4)Parlamentul European stabileste statutul si conditiile generale de exercitare a functiilor Ombudsmanului, dupa avizul Comisiei si cu aprobarea Consiliului, hotarând cu majoritate calificata.
Art. 196: (FOSTUL ARTICOL 139)
Parlamentul European se întruneste în sesiune anuala. Parlamentul se întruneste de drept în a doua zi de marti a lunii martie.
Parlamentul European se poate întruni în sesiune extraordinara, la cererea majoritatii membrilor sai, a Consiliului sau a Comisiei.
Art. 197: (FOSTUL ARTICOL 140)
Parlamentul European îsi desemneaza dintre membrii sai presedintele si biroul.
Membrii Comisiei pot asista la toate sedintele Parlamentului si, la cerere, sunt audiati în numele Comisiei.
Comisia raspunde oral sau în scris la întrebarile pe care i le adreseaza Parlamentul European sau membrii acestuia.
Consiliul este audiat de Parlamentul European în conditiile adoptate prin regulamentul sau de procedura.
Art. 198: (FOSTUL ARTICOL 141)
Cu exceptia cazului în care prezentul tratat dispune altfel, Parlamentul European hotaraste cu majoritatea absoluta a voturilor exprimate.
Cvorumul se stabileste prin regulamentul de procedura.
Art. 199: (FOSTUL ARTICOL 142)
Parlamentul European îsi adopta regulamentul de procedura cu majoritatea voturilor membrilor sai.
Actele Parlamentului European se publica în conditiile prevazute de acest regulament.
Art. 200: (FOSTUL ARTICOL 143)
Parlamentul European dezbate, în sedinta publica, raportul general anual care îi este prezentat de catre Comisie.
Art. 201: (FOSTUL ARTICOL 144)
Parlamentul European, sesizat printr-o motiune de cenzura privind activitatea Comisiei, se poate pronunta asupra acestei motiuni numai dupa cel putin trei zile de la depunerea acesteia si numai prin vot deschis.
În cazul în care motiunea de cenzura se adopta cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate si de catre majoritatea membrilor Parlamentului European, membrii Comisiei trebuie sa renunte colectiv la functiile lor. Acestia continua sa rezolve problemele curente pâna la înlocuirea lor în conformitate cu articolul 214. În acest caz, mandatul membrilor Comisiei numiti pentru a-i înlocui expira la data la care ar fi trebuit sa expire mandatul membrilor Comisiei obligati sa renunte colectiv la functiile lor.
Art. 202: (FOSTUL ARTICOL 145)
Pentru a asigura realizarea obiectivelor stabilite de prezentul tratat si în conditiile prevazute de acesta, Consiliul:
- asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre;
- dispune de atributii de decizie,
- confera Comisiei, prin actele pe care le adopta, competentele de executare a normelor pe care le adopta. Consiliul poate impune anumite conditii pentru exercitarea acestor competente. Consiliul îsi poate de asemenea rezerva dreptul, în anumite cazuri, de a exercita în mod direct competentele de executare. Conditiile prevazute mai sus trebuie sa fie conforme cu principiile si normele ce urmeaza a fi stabilite în prealabil de catre Consiliu, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa obtinerea avizului Parlamentului European.
Art. 203: (FOSTUL ARTICOL 146)
Consiliul este constituit din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru, împuternicit sa angajeze guvernul statului membru respectiv.
Presedintia este exercitata, prin rotatie, de fiecare stat membru al Consiliului, pentru o perioada de sase luni, în ordinea stabilita de Consiliu, hotarând în unanimitate.
Art. 204: (FOSTUL ARTICOL 147)
Consiliul se întruneste la convocarea presedintelui sau, la initiativa acestuia, a unuia dintre membrii sai ori a Comisiei.
Art. 205: (FOSTUL ARTICOL 148)
(1)Cu exceptia cazului în care prezentul tratat dispune altfel, hotarârile Consiliului se iau cu votul majoritatii membrilor sai.
(2)În cazul hotarârilor pentru care este necesara majoritatea calificata, voturile membrilor se distribuie astfel:
Belgia | 5 |
Danemarca | 3 |
Germania | 10 |
Grecia | 5 |
Spania | 8 |
Franta | 10 |
Irlanda | 3 |
Italia | 10 |
Luxemburg | 2 |
Olanda | 5 |
Austria | 4 |
Portugalia | 5 |
Finlanda | 3 |
Suedia | 4 |
Regatul Unit | 10 |
Hotarârile sunt valabil adoptate daca întrunesc cel putin:
- saizeci si doua de voturi, în cazurile în care prezentul tratat prevede ca hotarârile sa fie luate la propunerea Comisiei,
- saizeci si doua de voturi favorabile exprimate de cel putin zece membri, în celelalte cazuri.
(3)Abtinerile membrilor prezenti sau reprezentati nu împiedica adoptarea hotarârilor Consiliului pentru care este necesara unanimitatea.
Art. 206: (FOSTUL ARTICOL 150)
În caz de vot, fiecare membru al Consiliului poate primi mandat din partea unui singur alt membru.
Art. 207: (FOSTUL ARTICOL 151)
(1)Un Comitet constituit din reprezentantii permanenti ai statelor membre are misiunea de a pregati lucrarile Consiliului si de a îndeplini mandatele care îi sunt încredintate de catre acesta. Comitetul poate adopta decizii de procedura în cazurile prevazute de regulamentul de procedura al Consiliului.
(2)Consiliul este sprijinit de un Secretariat General, condus de un Secretar General, Înalt Reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna, asistat de un Secretar General adjunct însarcinat cu administrarea Secretariatului General. Secretarul General si Secretarul General adjunct sunt numiti de Consiliu, care hotaraste cu majoritate calificata.
Consiliul decide cu privire la organizarea Secretariatului General.
(3)Consiliul adopta propriul sau regulament de procedura.
Pentru punerea în aplicare a articolului 255 alineatul (3), Consiliul stabileste, în acest regulament, conditiile în care publicul are acces la documentele Consiliului. În întelesul prezentului alineat, Consiliul stabileste cazurile în care trebuie sa fie considerat ca actionând în calitate de legiuitor, pentru a facilita accesul la documente în cazurile respective, mentinând cu toate acestea eficienta procesului de luare a deciziilor. În toate cazurile, atunci când Consiliul actioneaza în calitatea sa de legiuitor, rezultatele si explicatiile privind voturile, precum si declaratiile înscrise în procesul verbal sunt facute publice.
Art. 208: (FOSTUL ARTICOL 152)
Consiliul poate solicita Comisiei sa efectueze toate studiile pe care acesta le considera oportune pentru realizarea obiectivelor comune si sa îi prezinte orice propuneri corespunzatoare.
Art. 209: (FOSTUL ARTICOL 153)
Consiliul adopta, cu avizul Comisiei, statutul comitetelor prevazute de prezentul tratat.
Art. 210: (FOSTUL ARTICOL 154)
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, stabileste salariile, indemnizatiile si pensiile presedintelui si ale membrilor Comisiei, ale presedintelui, judecatorilor, avocatilor generali si grefierului Curtii de Justitie, precum si ale membrilor si grefierului Tribunalului de Prima Instanta. Consiliul stabileste de asemenea, cu aceeasi majoritate, toate indemnizatiile care tin loc de remuneratie.
Art. 211: (FOSTUL ARTICOL 155)
Pentru a asigura functionarea si dezvoltarea pietei comune, Comisia:
- vegheaza la aplicarea dispozitiilor prezentului tratat si a dispozitiilor adoptate de institutii în temeiul acestuia;
- formuleaza recomandari sau avize în domeniile care fac obiectul prezentului tratat, în cazul în care se prevede acest lucru în mod expres în tratat sau Comisia considera ca este necesar;
- dispune de atributii proprii de decizie si participa la adoptarea actelor Consiliului si ale Parlamentului European în conditiile prevazute de prezentul tratat;
- exercita competentele conferite de Consiliu pentru aplicarea normelor stabilite de acesta.
Art. 212: (FOSTUL ARTICOL 156)
Comisia publica în fiecare an, cu cel putin o luna înainte de deschiderea sesiunii Parlamentului European, un raport general privind activitatea Comunitatii.
Art. 213: (FOSTUL ARTICOL 157)
(1)Comisia este constituita din douazeci de membri, alesi în functie de competenta lor generala si care ofera toate garantiile de independenta.
Numarul membrilor Comisiei poate fi modificat de Consiliu, hotarând în unanimitate.
Pot fi membri ai Comisiei numai cetatenii statelor membre.
Comisia trebuie sa cuprinda cel putin un cetatean al fiecarui stat membru, fara ca numarul membrilor care au cetatenia aceluiasi stat membru sa poata fi mai mare de doi.
(2)Membrii Comisiei îsi exercita functiile în deplina independenta, în interesul general al Comunitatii.
În îndeplinirea sarcinilor lor, acestia nu solicita si nici nu accepta instructiuni din partea nici unui guvern sau organism. Acestia se abtin de la orice act incompatibil cu functiile lor. Fiecare stat membru se angajeaza sa respecte acest principiu si sa nu încerce sa influenteze membrii Comisiei în îndeplinirea sarcinilor lor.
Pe durata mandatului lor, membrii Comisiei nu pot exercita nici o alta activitate profesionala, remunerata sau nu. La instalarea în functie, acestia se angajeaza solemn sa respecte, pe durata mandatului si dupa încetarea acestuia, obligatiile impuse de mandat si, în special, obligatia de onestitate si prudenta în a accepta, dupa încheierea mandatului, anumite functii sau avantaje. În cazul nerespectarii acestor obligatii, Curtea de Justitie, sesizata de Consiliu sau de Comisie, poate hotarî, dupa caz, destituirea persoanei în cauza în conditiile articolului 216 sau decaderea din dreptul la pensie ori la alte avantaje echivalente.
Art. 214: (FOSTUL ARTICOL 158)
(1)Membrii Comisiei sunt numiti pe o perioada de cinci ani, în conformitate cu procedura prevazuta la alineatul (2), sub rezerva articolului 201, daca este cazul.
Mandatul acestora poate fi reînnoit.
(2)Consiliul, reunit la nivel de sefi de stat sau de guvern si hotarând cu majoritate calificata, desemneaza persoana pe care intentioneaza sa o numeasca presedinte al Comisiei; aceasta desemnare se aproba de Parlamentul European.
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata si de comun acord cu presedintele desemnat, adopta lista celorlalte persoane pe care intentioneaza sa le numeasca membri ai Comisiei, lista stabilita potrivit propunerilor facute de fiecare stat membru.
Presedintele si ceilalti membri ai Comisiei astfel desemnati se supun, în calitate de colegiu, votului de aprobare al Parlamentului European. Dupa aprobarea Parlamentului European, presedintele si ceilalti membri ai Comisiei se numesc de Consiliu, care hotaraste cu majoritate calificata.
Art. 215: (FOSTUL ARTICOL 159)
În afara de schimbarea ordinara si de deces, functiile membrilor Comisiei înceteaza în mod individual prin demisie sau destituire.
Membrul demisionar sau decedat este înlocuit pentru restul mandatului de catre un nou membru numit de Consiliu, care hotaraste cu majoritate calificata. Consiliul, hotarând în unanimitate, poate decide ca nu este cazul ca o astfel de înlocuire sa aiba loc.
În caz de demisie, destituire sau deces, presedintele este înlocuit pentru restul mandatului. Pentru înlocuirea acestuia se aplica procedura prevazuta la articolul 214 alineatul (2).
Cu exceptia cazurilor de demisie din oficiu prevazuta la articolul 216, membrii Comisiei ramân în functie pâna când sunt înlocuiti sau pâna când Consiliul decide ca nu este cazul ca o astfel de înlocuire sa aiba loc, în conformitate cu al doilea paragraf din prezentul articol.
Art. 216: (FOSTUL ARTICOL 160)
În cazul în care nu mai îndeplineste conditiile necesare exercitarii functiilor sale sau în care a comis o fapta din culpa grava, orice membru al Comisiei poate fi destituit de Curtea de Justitie, la plângerea Consiliului sau a Comisiei.
Art. 217: (FOSTUL ARTICOL 161)
(1)Comisia îsi îndeplineste misiunea cu respectarea orientarilor politice stabilite de presedintele sau, care decide si cu privire la organizarea sa interna în scopul asigurarii coerentei, eficacitatii si caracterului colegial al actiunii sale.
(2)Responsabilitatile care incumba Comisiei sunt structurate si repartizate membrilor sai de catre presedinte. Presedintele poate modifica repartitia acestor responsabilitati în cursul mandatului. Membrii Comisiei îsi exercita functiile atribuite de presedinte sub autoritatea acestuia.
(3)Dupa aprobarea colegiului, presedintele numeste vicepresedintii dintre membrii Comisiei.
(4)Un membru al Comisiei îsi prezinta demisia în cazul în care presedintele îi cere acest lucru, dupa aprobarea colegiului.
Art. 218: (FOSTUL ARTICOL 162)
(1)Consiliul si Comisia se consulta reciproc si stabilesc, de comun acord, conditiile cooperarii lor.
(2)Comisia îsi stabileste regulamentul de procedura pentru a asigura functionarea sa si a serviciilor sale în conditiile prevazute de prezentul tratat. Comisia asigura publicarea acestui regulament.
Art. 219: (FOSTUL ARTICOL 163)
Hotarârile Comisiei sunt valabil adoptate cu majoritatea numarului de membri prevazut la articolul 213.
Comisia se poate întruni în mod valabil numai în prezenta numarului de membri stabilit de regulamentul sau de procedura.
Art. 220: (FOSTUL ARTICOL 164)
Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta asigura, în cadrul competentelor ce le revin, respectarea legii în interpretarea si aplicarea prezentului tratat.
În plus, pe lânga Tribunalul de Prima Instanta se pot institui, în conditiile prevazute la articolul 225a, camere jurisdictionale însarcinate sa exercite, în anumite domenii specifice, competente jurisdictionale prevazute de prezentul tratat.
Art. 221: (FOSTUL ARTICOL 165)
Curtea de Justitie este formata din câte un judecator pentru fiecare stat membru.
Curtea de Justitie se întruneste în camere sau în Marea Camera, în conformitate cu regulile prevazute în acest sens de Statutul Curtii de Justitie.
Curtea de Justiţie se poate întruni şi în şedinţă plenară atunci când Statutul prevede aceasta.
Art. 222: (FOSTUL ARTICOL 166)
Curtea de Justitie este asistata de opt avocati generali. La cererea Curtii de Justitie, Consiliul, hotarând în unanimitate, poate mari numarul de avocati generali.
Avocatul general are rolul de a prezenta în sedinta publica, cu deplina impartialitate si în deplina independenta, concluziile motivate cu privire la cauzele care, în conformitate cu Statutul Curtii de Justitie, necesita interventia sa.
Art. 223: (FOSTUL ARTICOL 167)
Judecatorii si avocatii generali ai Curtii de Justitie, alesi dintre persoane care ofera toate garantiile de independenta si care întrunesc conditiile cerute pentru exercitarea, în tarile lor, a celor mai înalte functii jurisdictionale, sau care sunt jurisconsulti de competenta recunoscuta, sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre, pentru o perioada de sase ani.
La fiecare trei ani are loc înlocuirea partiala a judecatorilor si avocatilor generali, în conditiile prevazute de Statutul Curtii de Justitie.
Judecatorii desemneaza dintre ei pe presedintele Curtii de Justitie, pentru o perioada de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Judecatorii si avocatii generali care îsi încheie mandatul pot fi numiti din nou.
Curtea de Justitie îsi numeste grefierul si îi stabileste statutul.
Curtea de Justitie îsi stabileste regulamentul de procedura. Acest regulament se supune aprobarii Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata.
Art. 224: (FOSTUL ARTICOL 168)
Tribunalul de Prima Instanta este format din cel putin un judecator pentru fiecare stat membru. Numarul de judecatori se stabileste prin Statutul Curtii de Justitie. Statutul poate prevedea ca Tribunalul sa fie asistat de avocati generali.
Membrii Tribunalului de Prima Instanta se aleg dintre persoane care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea unor înalte functii jurisdictionale. Acestia sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre, pentru o perioada de sase ani. La fiecare trei ani are loc o înlocuire partiala. Membrii care si-au încheiat mandatul pot fi numiti din nou.
Judecatorii desemneaza dintre ei pe presedintele Tribunalului de Prima Instanta, pentru o perioada de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Tribunalul de Prima Instanta îsi numeste grefierul si îi stabileste statutul.
Tribunalul de Prima Instanta îsi stabileste regulamentul de procedura în acord cu Curtea de Justitie. Acest regulament se supune aprobarii Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata.
Cu excepţia cazului în care Statutul Curţii de Justiţie dispune altfel, dispoziţiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiţie sunt aplicabile şi Tribunalului de Primă Instanţă.
Art. 225: (FOSTUL ARTICOL 168a)
(1)Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa să judece în primă instanţă acţiunile menţionate la articolele 230, 232, 235, 236 şi 238, cu excepţia celor care sunt atribuite unei camere jurisdicţionale şi a celor rezervate prin Statut Curţii de Justiţie. Statutul poate prevedea pentru Tribunalul de Primă Instanţă competenţe în alte categorii de acţiuni.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în temeiul prezentului alineat pot face obiectul unui recurs introdus la Curtea de Justiţie, limitat la chestiuni de drept, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut.
(2)Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa să judece acţiunile formulate împotriva deciziilor camerelor jurisdicţionale instituite în conformitate cu articolul 225a.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în temeiul prezentului alineat pot face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar.
(3)Tribunalul de Primă Instanţă are competenţă să judece trimiteri preliminare adresate în temeiul articolului 234, în domenii specifice stabilite de statut.
În cazul în care Tribunalul de Primă Instanţă consideră că respectiva cauză necesită o decizie de principiu susceptibilă de a aduce atingere unităţii sau coerenţei dreptului comunitar, acesta poate trimite cauza spre soluţionare Curţii de Justiţie.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în trimiteri preliminare pot face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar.
Art. 225A
Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Curtii de Justitie, sau la cererea Curtii de Justitie si dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, poate institui camere jurisdictionale competente sa audieze si sa decida în prima instanta în anumite categorii de actiuni formulate în domenii specifice.
Decizia de instituire a unei camere jurisdictionale stabileste regulile referitoare la compunerea acestei camere si precizeaza sfera competentelor care îi sunt atribuite.
Deciziile camerelor jurisdictionale pot face obiectul unui recurs în fata Tribunalului de Prima Instanta, limitat la chestiuni de drept sau, în cazul în care decizia de instituire a camerei o prevede, si la chestiuni de fapt.
Membrii camerei jurisdictionale se aleg dintre persoane care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea unor functii jurisdictionale. Acestia sunt numiti de Consiliu, care hotaraste în unanimitate.
Camerele jurisdictionale îsi stabilesc regulamentul de procedura în acord cu Curtea de Justitie. Acest regulamentul se supune aprobarii Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata.
Cu exceptia cazului în care decizia de instituire a camerei jurisdictionale dispune altfel, dispozitiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justitie si dispozitiile Statutului Curtii de Justitie se aplica camerelor jurisdictionale.
Art. 226: (FOSTUL ARTICOL 169)
În cazul în care Comisia consideră că un stat membru a încălcat oricare dintre obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului tratat, aceasta emite un aviz motivat cu privire la acest aspect, după ce a oferit statului în cauză posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile.
În cazul în care statul în cauza nu se conformeaza acestui aviz în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justitie.
Art. 227: (FOSTUL ARTICOL 170)
Oricare dintre statele membre poate sesiza Curtea de Justiţie în cazul în care consideră că un alt stat membru a încălcat oricare dintre obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului tratat.
Înainte ca un stat membru sa introduca împotriva unui alt stat membru o actiune întemeiata pe o pretinsa încalcare a obligatiilor care îi revin în temeiul prezentului tratat, acesta trebuie sa sesizeze Comisia.
Comisia emite un aviz motivat, dupa ce a oferit posibilitatea statelor în cauza sa îsi prezinte în contradictoriu observatiile scrise si orale.
În cazul în care Comisia nu a emis avizul în termen de trei luni de la introducerea cererii, lipsa avizului nu împiedica sesizarea Curtii de Justitie.
Art. 228: (FOSTUL ARTICOL 171)
(1)În cazul în care Curtea de Justiţie constată că un stat membru a încălcat oricare dintre obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului tratat, acest stat este obligat să ia măsurile pe care le impune executarea hotărârii Curţii de Justiţie.
(2)În cazul în care Comisia considera ca statul respectiv nu a luat aceste masuri, aceasta emite, dupa ce a dat statului în cauza posibilitatea de a-si prezenta observatiile, un aviz motivat cu precizarea punctelor asupra carora statul membru în cauza nu s-a conformat hotarârii Curtii de Justitie.
În cazul în care statul membru respectiv nu a luat masurile pe care le impune executarea hotarârii Curtii în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justitie. Comisia arata cuantumul sumei forfetare sau al penalitatilor cu titlu cominatoriu pe care le considera corespunzatoare împrejurarilor si pe care statul membru trebuie sa le plateasca.
În cazul în care Curtea de Justitie constata ca statul membru în cauza nu s-a conformat hotarârii sale, aceasta îi poate impune plata unei sume forfetare sau a unor penalitati cu titlu cominatoriu.
Aceasta procedura nu aduce atingere articolului 227.
Art. 229: (FOSTUL ARTICOL 172)
Regulamentele adoptate de Consiliu şi cele adoptate în comun de Parlamentul European şi de Consiliu în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat pot conferi Curţii de Justiţie competenţa de fond în privinţa sancţiunilor prevăzute de aceste regulamente.
Art. 229A
Fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentului tratat, Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, poate adopta dispozitii prin care atribuie Curtii de Justitie, în masura stabilita de Consiliu, competenta de a decide cu privire la unele litigii legate de aplicarea actelor adoptate în temeiul prezentului tratat care creeaza titluri comunitare de proprietate industriala. Consiliul recomanda adoptarea acestor dispozitii de catre statele membre, în conformitate cu normele lor constitutionale.
Art. 230: (FOSTUL ARTICOL 173)
Curtea de Justitie controleaza legalitatea actelor adoptate în comun de Parlamentul European si de Consiliu, a actelor Consiliului, Comisiei si ale BCE, altele decât recomandarile si avizele, si a actelor Parlamentului European menite sa produca efecte juridice fata de terti.
În acest scop, Curtea are competenta de a se pronunta în actiuni formulate de un stat membru, de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie, pentru motive de necompetenta, de încalcare a unor norme fundamentale de procedura, de încalcare a prezentului tratat sau a oricarei norme de drept privind aplicarea acestuia ori de abuz de putere.
În aceleasi conditii, Curtea de Justitie are competenta de a se pronunta în actiuni formulate de Curtea de Conturi si de BCE în scopul protejarii prerogativelor acestora.
Orice persoana fizica sau juridica poate formula, în aceleasi conditii, o actiune împotriva deciziilor al caror destinatar este si împotriva deciziilor care, desi luate sub aparenta unui regulament sau a unei decizii adresate unei alte persoane, o privesc în mod direct si individual.
Actiunile prevazute de prezentul articol trebuie formulate în termen de doua luni, dupa caz, de la publicarea actului, de la notificarea acestuia reclamantului sau, în lipsa, de la data la care reclamantul a luat cunostinta de actul respectiv.
Art. 231: (FOSTUL ARTICOL 174)
În cazul în care actiunea este întemeiata, Curtea de Justitie declara actul contestat nul si neavenit.
Cu toate acestea, în ceea ce priveste regulamentele, Curtea de Justitie indica, în cazul în care considera ca este necesar, care sunt efectele regulamentului anulat care trebuie considerate ca fiind irevocabile.
Art. 232: (FOSTUL ARTICOL 175)
În cazul în care, prin încalcarea prevederilor prezentului tratat, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia se abtin sa hotarasca, statele membre si celelalte institutii ale Comunitatii pot sesiza Curtea de Justitie pentru a constata aceasta încalcare.
Aceasta actiune este admisibila numai în cazul în care institutia respectiva a fost solicitata în prealabil sa actioneze. În cazul în care, la expirarea unui termen de doua luni de la data acestei solicitari, institutia nu si-a precizat pozitia, actiunea poate fi formulata într-un nou termen de doua luni.
Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza Curtea de Justiţie în condiţiile stabilite de paragrafele precedente în legătură cu omisiunea unei instituţii a Comunităţii de a-i adresa un act, altul decât o recomandare sau un aviz.
Curtea de Justitie este competenta, în aceleasi conditii, sa se pronunte cu privire la actiunile formulate de BCE în domeniile care sunt de competenta sa sau introduse împotriva acesteia.
Art. 233: (FOSTUL ARTICOL 176)
Institutia sau institutiile emitente ale actului anulat sau a caror abtinere a fost declarata contrara prezentului tratat sunt obligate sa ia masurile impuse de executarea hotarârii Curtii de Justitie.
Aceasta obligatie nu aduce atingere acelei obligatii care poate rezulta din aplicarea celui de-al doilea paragraf al articolului 288.
Prezentul articol se aplica de asemenea si BCE.
Art. 234: (FOSTUL ARTICOL 177)
Curtea de Justitie este competenta sa hotarasca, cu titlu preliminar, cu privire la:
(a)interpretarea prezentului tratat;
(b)validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile Comunitatii si de BCE;
(c)interpretarea statutelor organismelor înfiintate printr-un act al Consiliului, în cazul în care statutele respective prevad acest lucru.
În cazul în care o asemenea chestiune se invoca în fata unei instante judecatoresti dintr-un stat membru, aceasta instanta judecatoreasca poate, în cazul în care apreciaza ca o decizie în aceasta privinta este necesara pentru a pronunta o hotarâre, sa ceara Curtii de Justitie sa decida cu privire la aceasta chestiune.
În cazul în care o asemenea chestiune se invoca într-o cauza pendinte în fata unei instante judecatoresti nationale ale carei hotarâri nu sunt supuse vreunei cai de atac în dreptul intern, aceasta instanta judecatoreasca este obligata sa sesizeze Curtea de Justitie.
Art. 235: (FOSTUL ARTICOL 178)
Curtea de Justitie este competenta sa solutioneze litigiile care au ca obiect repararea prejudiciilor mentionate la al doilea paragraf al articolului 288.
Art. 236: (FOSTUL ARTICOL 179)
Curtea de Justitie este competenta sa hotarasca asupra oricarui litigiu dintre Comunitate si agentii sai, în limitele si conditiile stabilite prin Statut sau care rezulta din regimul care se aplica acestora din urma.
Art. 237: (FOSTUL ARTICOL 180)
Curtea de Justitie este competenta, în limitele mentionate mai jos, sa solutioneze litigiile privind:
(a)îndeplinirea obligatiilor statelor membre care rezulta din Statutul Bancii Europene de Investitii. Consiliul de Administratie al Bancii dispune în acest sens de atributiile recunoscute Comisiei prin articolul 226,
(b)hotarârile Consiliului Guvernatorilor Bancii Europene de Investitii. Fiecare stat membru, Comisia si Consiliul de Administratie al Bancii pot formula o actiune în aceasta privinta, în conditiile prevazute la articolul 230,
(c)hotarârile Consiliului de Administratie al Bancii Europene de Investitii. Actiunile împotriva acestor hotarâri pot fi formulate, în conditiile prevazute la articolul 230, numai de catre statele membre sau de catre Comisie si numai pentru nerespectarea procedurilor prevazute la articolul 21 alineatele (2) si (5)-(7) inclusiv, din statutul Bancii,
(d)îndeplinirea de catre bancile centrale nationale a obligatiilor care rezulta din prezentul tratat si din Statutul SEBC. În aceasta privinta, Consiliul BCE dispune, fata de bancile centrale nationale, de atributiile recunoscute Comisiei fata de statele membre prin articolul 226. În cazul în care Curtea de Justitie constata ca o banca centrala nu si-a îndeplinit una dintre obligatiile care îi revin în temeiul prezentului tratat, aceasta banca este obligata sa adopte masurile impuse de executarea hotarârii Curtii de Justitie.
Art. 238: (FOSTUL ARTICOL 181)
Curtea de Justitie este competenta sa hotarasca în temeiul unei clauze compromisorii cuprinsa într-un contract de drept public sau de drept privat, încheiat de Comunitate sau în numele acesteia.
Art. 239: (FOSTUL ARTICOL 182)
Curtea de Justitie este competenta sa hotarasca asupra oricarui diferend dintre statele membre în legatura cu obiectul prezentului tratat, în cazul în care acest diferend îi este supus Curtii în temeiul unui compromis.
Art. 240: (FOSTUL ARTICOL 183)
Calitatea de parte a Comunităţii nu înlătură competenţa instanţelor naţionale cu privire la litigiile respective, cu excepţia cazurilor în care prin prezentul tratat competenţa este atribuită Curţii de Justiţie.
Art. 241: (FOSTUL ARTICOL 184)
Fara a fi afectata de expirarea termenului prevazut la articolul 230 paragraful al cincilea, în cazul unui litigiu privind un regulament adoptat în comun de Parlamentul European si de Consiliu sau un regulament al Consiliului, al Comisiei sau al BCE, orice parte se poate prevala de motivele de drept prevazute la articolul 230 paragraful al doilea pentru a invoca în fata Curtii de Justitie inaplicabilitatea acestui regulament.
Art. 242: (FOSTUL ARTICOL 185)
Actiunile înaintate Curtii de Justitie nu au efect suspensiv. Cu toate acestea, în masura în care considera ca împrejurarile o impun, Curtea de Justitie poate ordona suspendarea executarii actului atacat.
Art. 243: (FOSTUL ARTICOL 186)
În cauzele cu care este sesizata, Curtea de Justitie poate dispune masurile provizorii necesare.
Art. 244: (FOSTUL ARTICOL 187)
Hotarârile Curtii de Justitie au forta executorie în conditiile stabilite la articolul 256.
Art. 245: (FOSTUL ARTICOL 188)
Statutul Curtii de Justitie se stabileste printr-un protocol separat.
Consiliul, hotarând în unanimitate la cererea Curtii de Justitie si dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, sau la cererea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Curtii de Justitie, poate modifica dispozitiile statutului, cu exceptia titlului I.
Art. 247: (FOSTUL ARTICOL 188b)
(1)Curtea de Conturi se compune din câte un cetatean al fiecarui stat membru.
(2)Membrii Curtii de Conturi sunt alesi dintre personalitatile care fac parte ori au facut parte, în tarile lor, din institutiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebita pentru aceasta functie. Acestia trebuie sa prezinte toate garantiile de independenta.
(3)Membrii Curtii de Conturi se numesc pentru o perioada sase ani. Consiliul, hotarând cu majoritate calificata dupa consultarea Parlamentului European, adopta lista membrilor stabilita în conformitate cu propunerile facute de fiecare stat membru. Mandatul membrilor Curtii de Conturi poate fi reînnoit.
Membrii Curtii de Conturi desemneaza dintre ei pe presedintele Curtii de Conturi, pentru o perioada de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
(4)Membrii Curtii de Conturi îsi exercita functiile în deplina independenta, în interesul general al Comunitatii.
În îndeplinirea îndatoririlor lor, acestia nu solicita si nici nu accepta instructiuni de la nici un guvern si de la nici un alt organism. Acestia se abtin de la orice act incompatibil cu functiile lor.
(5)Pe durata mandatului lor, membrii Curtii de Conturi nu pot exercita nici o alta activitate profesionala, remunerata sau nu. La instalarea în functie, acestia se angajeaza solemn sa respecte, pe durata mandatului si dupa încetarea acestuia, obligatiile impuse de mandat si, în special, obligatia de onestitate si prudenta în a accepta, dupa încheierea mandatului, anumite functii sau avantaje.
(6)În afara de schimbarea ordinara si de deces, functiile membrilor Curtii de Conturi înceteaza în mod individual prin demisie sau destituire, declarata de Curtea de Justitie în conformitate cu alineatul (7).
Persoana în cauza este înlocuita pâna la încheierea mandatului.
Cu exceptia destituirii, membrii Curtii de Conturi ramân în functie pâna la înlocuirea lor.
(7)Membrii Curtii de Conturi pot fi destituiti din functiile lor sau pot fi declarati decazuti din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente numai în cazul în care Curtea de Justitie constata, la cererea Curtii de Conturi, ca au încetat sa corespunda conditiilor cerute sau sa îndeplineasca obligatiile care decurg din functia lor.
(8)Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, stabileste conditiile de încadrare în munca si, în special, salariile, indemnizatiile si pensiile presedintelui si ale membrilor Curtii de Conturi. Consiliul stabileste, de asemenea, hotarând cu aceeasi majoritate, orice indemnizatie care tine loc de remuneratie.
(9)Dispozitiile Protocolului privind privilegiile si imunitatile Comunitatilor Europene care se aplica judecatorilor Curtii de Justitie se aplica, de asemenea, membrilor Curtii de Conturi.
Art. 248: (FOSTUL ARTICOL 188c)
(1)Curtea de Conturi verifica totalitatea conturilor de venituri si cheltuieli Comunitatii. De asemenea, aceasta verifica totalitatea conturilor de venituri si cheltuieli ale oricarui organism creat de Comunitate, în masura în care actul constitutiv nu exclude acest control.
Curtea de Conturi prezinta Parlamentului European si Consiliului o declaratie de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum si la legalitatea operatiunilor si înregistrarea acestora în conturi, declaratie care se publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Declaratia poate fi completata cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate comunitara.
(2)Curtea de Conturi examineaza legalitatea si corectitudinea veniturilor si cheltuielilor si asigura buna gestiune financiara. În acest context, Curtea de Conturi semnaleaza îndeosebi orice neregula.
Controlul veniturilor se efectueaza pe baza veniturilor de realizat si a celor realizate efectiv de Comunitate.
Controlul cheltuielilor se efectueaza pe baza angajamentelor, precum si a platilor.
Aceste controale pot fi efectuate înainte de încheierea conturilor exercitiului bugetar avut în vedere.
(3)Controlul se efectueaza asupra actelor justificative si, daca este cazul, la fata locului, la celelalte institutii ale Comunitatii, în sediile oricarui organism care administreaza venituri sau cheltuieli facute în numele Comunitatii si în statele membre, inclusiv în imobilele oricarei persoane fizice sau juridice care beneficiaza de varsaminte provenite de la buget. În statele membre, controlul se efectueaza în colaborare cu institutiile nationale de control sau, în cazul în care acestea nu dispun de competentele necesare, cu serviciile nationale competente. Curtea de Conturi si institutiile nationale de control ale statelor membre practica o cooperare bazata pe încredere si pe respectarea independentei acestora. Aceste institutii sau servicii informeaza Curtea de Conturi în cazul în care intentioneaza sa participe la control.
Orice document sau informatie necesara îndeplinirii misiunii sale se comunica Curtii de Conturi, la cererea sa, de catre celelalte institutii ale Comunitatii, de catre organismele care gestioneaza venituri sau cheltuieli în numele Comunitatii, de catre persoanele fizice sau juridice care beneficiaza de varsaminte de la buget si de catre institutiile nationale de control sau, în cazul în care acestea nu dispun de competentele necesare, de catre serviciile nationale competente.
În ceea ce priveste activitatea de gestionare a veniturilor si cheltuielilor comunitare exercitata de Banca Europeana de Investitii, dreptul de acces al Curtii la informatiile detinute de Banca este reglementat printr-un acord încheiat între Curte, Banca si Comisie. În lipsa acestui acord, Curtea are, cu toate acestea, acces la informatiile necesare pentru a efectua controlul veniturilor si cheltuielilor comunitare administrate de Banca.
(4)Curtea de Conturi întocmeste un raport anual dupa încheierea fiecarui exercitiu financiar. Acest raport se transmite celorlalte institutii ale Comunitatii si se publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene împreuna cu raspunsurile formulate de aceste institutii la observatiile Curtii de Conturi.
În plus, Curtea de Conturi îsi poate prezenta în orice moment observatiile, în special sub forma unor rapoarte speciale cu privire la chestiuni specifice si poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte institutii ale Comunitatii.
Curtea de Conturi adopta rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor care o compun. Cu toate acestea, în vederea adoptarii unor categorii de rapoarte sau de avize, aceasta îsi poate înfiinta camere interne, în conditiile prevazute de regulamentul sau de ordine interioara.
Aceasta sprijina Parlamentul European si Consiliul în exercitarea functiei lor de control al executiei bugetare.
Curtea de Conturi îşi stabileşte regulamentul de ordine interioară. Acest regulament se aprobă de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată.