Capitolul ii - DOMENIUL DE APLICARE - Regulamentul 821/20-mai-2021 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenţei tehnice, tranzitului şi transferului de produse cu dublă utilizare (reformare)

Acte UE

Jurnalul Oficial 206L

În vigoare
Versiune de la: 15 Noiembrie 2025
CAPITOLUL II:DOMENIUL DE APLICARE
Art. 3
(1)Pentru exportul produselor cu dublă utilizare incluse pe lista din anexa I este necesară o autorizaţie.
(2)În temeiul articolului 4, 5, 9 sau 10, pentru exportul către toate destinaţiile sau către anumite destinaţii, al anumitor produse cu dublă utilizare care nu sunt incluse pe lista din anexa I, poate fi de asemenea necesară o autorizaţie.
Art. 4
(1)Pentru exportul produselor cu dublă utilizare care nu sunt incluse pe lista din anexa I este necesară o autorizaţie de export în cazul în care exportatorul a fost informat de către autoritatea competentă că produsele în cauză sunt sau pot fi destinate, integral sau parţial:
a)unei utilizări în legătură cu dezvoltarea, producerea, manipularea, funcţionarea, întreţinerea, depozitarea, detectarea, identificarea sau diseminarea armelor chimice, biologice ori nucleare sau a altor dispozitive nucleare explozive ori în legătură cu dezvoltarea, producerea, întreţinerea sau depozitarea rachetelor capabile să poarte astfel de arme;
b)unei utilizări finale militare, dacă ţara cumpărătoare sau ţara de destinaţie este supusă unui embargo de arme; în înţelesul prezentului punct, "utilizare finală militară" înseamnă:
(i)încorporarea în produsele militare incluse pe lista militară a statelor membre;
(ii)utilizarea echipamentelor de producţie, testare sau analiză şi a componentelor aferente în vederea dezvoltării, producerii sau întreţinerii produselor militare incluse pe lista militară a statelor membre; sau
(iii)utilizarea într-o fabrică a oricăror produse semifabricate în vederea fabricării produselor militare incluse pe lista militară a statelor membre;
c)utilizării ca părţi sau componente ale produselor militare incluse pe lista naţională de produse militare care au fost exportate de pe teritoriul unui stat membru fără autorizaţia prevăzută de legislaţia internă a statului membru respectiv sau cu încălcarea acestei autorizaţii.
(2)În cazul în care un exportator are cunoştinţă de faptul că produsele cu dublă utilizare pe care intenţionează să le exporte, care nu sunt incluse pe lista din anexa I, sunt destinate, integral sau parţial, oricăreia dintre utilizările menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, acesta notifică autoritatea competentă. Autoritatea competentă respectivă decide cu privire la impunerea unei autorizaţii pentru exportul în cauză.
(3)Un stat membru poate adopta sau menţine în legislaţia naţională măsuri care impun obţinerea unei autorizaţii pentru exportul produselor cu dublă utilizare care nu sunt incluse pe lista din anexa I în cazul în care exportatorul are motive să suspecteze că aceste produse sunt sau pot fi destinate, integral sau parţial, oricăreia dintre utilizările menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol.
(4)Un stat membru care, în temeiul alineatului (1), (2) sau (3), impune obligaţia obţinerii unei autorizaţii informează imediat autorităţile sale vamale şi alte autorităţi naţionale relevante şi pune la dispoziţia celorlalte state membre şi a Comisiei informaţii relevante cu privire la obligaţia obţinerii respectivei autorizaţii, în special în ceea ce priveşte produsele şi utilizatorii finali în cauză, cu excepţia cazului în care consideră că nu este oportun să procedeze astfel, date fiind natura tranzacţiei sau caracterul confidenţial al informaţiilor în cauză.
(5)Statele membre ţin seama pe deplin de informaţiile primite în temeiul alineatului (4) şi informează în această privinţă autorităţile lor vamale şi alte autorităţi naţionale relevante.
(6)Pentru a permite evaluarea de către statele membre a tuturor refuzurilor în vigoare, articolul 16 alineatele (1), (2) şi (5)-(7) se aplică cazurilor referitoare la produsele cu dublă utilizare care nu sunt incluse pe lista din anexa I.
(7)Toate schimburile de informaţii necesare în temeiul prezentului articol se efectuează în conformitate cu cerinţele legale privind protecţia informaţiilor cu caracter personal, a informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial sau a informaţiilor protejate din domeniul apărării, al politicii externe sau al securităţii naţionale. Astfel de schimburi de informaţii au loc prin mijloace electronice securizate, inclusiv prin sistemul menţionat la articolul 23 alineatul (6).
(8)Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului statelor membre de a adopta măsuri naţionale în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) 2015/479.
Art. 5
(1)Pentru exportul produselor de supraveghere cibernetică care nu sunt incluse pe lista din anexa I este necesară o autorizaţie de export în cazul în care exportatorul a fost informat de către autoritatea competentă că produsele în cauză sunt sau pot fi destinate, integral sau parţial, unei utilizări legate de represiunea internă şi/sau de comiterea de încălcări flagrante ale drepturilor omului sau ale dreptului internaţional umanitar.
(2)În cazul în care un exportator are cunoştinţă, conform constatărilor sale rezultate din îndeplinirea obligaţiei de diligenţă, de faptul că produsele de supraveghere cibernetică pe care intenţionează să le exporte, care nu sunt incluse pe lista din anexa I, sunt destinate, integral sau parţial, oricăreia dintre utilizările menţionate la alineatul (1) al prezentului articol, acesta informează autoritatea competentă. Autoritatea competentă respectivă decide cu privire la impunerea unei autorizaţii pentru exportul în cauză. Comisia şi Consiliul pun la dispoziţie orientări pentru exportatori, astfel cum se menţionează la articolul 26 alineatul (1).
(3)Un stat membru poate adopta sau menţine în legislaţia naţională măsuri care impun obţinerea unei autorizaţii pentru exportul produselor de supraveghere cibernetică care nu sunt incluse pe lista din anexa I în cazul în care exportatorul are motive să suspecteze că aceste produse sunt sau pot fi destinate, integral sau parţial, oricăreia dintre utilizările menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol.
(4)Un stat membru care, în temeiul alineatului (1), (2) sau (3), impune obligaţia obţinerii unei autorizaţii informează imediat autorităţile sale vamale şi alte autorităţi naţionale relevante şi pune la dispoziţia celorlalte state membre şi a Comisiei informaţii relevante cu privire la obligaţia obţinerii respectivei autorizaţii şi le pune la dispoziţie informaţiile relevante, în special în ceea ce priveşte produsele şi beneficiarii în cauză, cu excepţia cazului în care consideră că nu este oportun să procedeze astfel, date fiind natura tranzacţiei sau caracterul confidenţial al informaţiilor în cauză.
(5)Statele membre ţin seama pe deplin de informaţiile primite în temeiul alineatului (4) şi le analizează în funcţie de criteriile stabilite la alineatul (1) în termen de 30 de zile lucrătoare. Acestea informează autorităţile lor vamale şi alte autorităţi naţionale relevante. În cazuri excepţionale, oricare din statele membre poate solicita o prelungire a acelui termen de 30 de zile. Prelungirea nu depăşeşte însă 30 de zile lucrătoare.
(6)În cazul în care toate statele membre se informează reciproc şi informează Comisia cu privire la faptul că ar trebui impusă obligaţia de obţinere a unei autorizaţii pentru tranzacţii esenţial identice, Comisia publică în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene informaţii privind produsele de supraveghere cibernetică şi, după caz, destinaţiile care fac obiectul cerinţelor de autorizare notificate de statele membre în scopul respectiv.
(7)Statele membre reexaminează informaţiile publicate în temeiul alineatului (6) cel puţin o dată pe an, pe baza informaţiilor şi analizelor relevante furnizate de Comisie. În cazul în care toate statele membre se informează reciproc şi informează Comisia cu privire la faptul că publicarea obligaţiei de obţinere a unei autorizaţii ar trebui modificată sau reînnoită, Comisia modifică sau reînnoieşte de îndată şi în consecinţă informaţiile publicate în temeiul alineatului (6) în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.
(8)Pentru a permite evaluarea de către statele membre a tuturor refuzurilor în vigoare, articolul 16 alineatele (1), (2), (5), (6) şi (7) se aplică cazurilor referitoare la produsele de supraveghere cibernetică care nu sunt incluse pe lista din anexa I.
(9)Toate schimburile de informaţii necesare în temeiul prezentului articol se efectuează în conformitate cu cerinţele legale privind protecţia informaţiilor cu caracter personal, a informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial sau a informaţiilor protejate din domeniul apărării, al politicii externe sau al securităţii naţionale. Astfel de schimburi de informaţii au loc prin mijloace electronice securizate, inclusiv prin sistemul menţionat la articolul 23 alineatul (6).
(10)Statele membre au în vedere promovarea includerii produselor publicate în temeiul alineatului (6) de la prezentul articol în regimurile internaţionale de neproliferare sau în acordurile de control al exporturilor corespunzătoare, în vederea extinderii controalelor. Comisia furnizează analize ale datelor relevante colectate în temeiul articolului 23 alineatul (2) şi al articolului 26 alineatul (2).
(11)Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului statelor membre de a adopta măsuri naţionale în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) 2015/479.
Art. 6
(1)O autorizaţie este necesară pentru furnizarea de servicii de intermediere de produse cu dublă utilizare incluse pe lista din anexa I dacă intermediarul a fost informat de către autoritatea competentă că respectivele produse sunt sau pot fi destinate, integral sau parţial, oricăreia dintre utilizările menţionate la articolul 4 alineatul (1).
(2)În cazul în care un intermediar intenţionează să furnizeze servicii de intermediere de produse cu dublă utilizare incluse pe lista din anexa I şi are cunoştinţă că acestea sunt destinate, integral sau parţial, oricăreia dintre utilizările menţionate la articolul 4 alineatul (1), intermediarul trimite o notificare autorităţii competente. Autoritatea competentă respectivă decide cu privire la impunerea sau nu a unei autorizaţii pentru serviciile de intermediere în cauză.
(3)Un stat membru poate extinde aplicarea alineatului (1) la produsele cu dublă utilizare neincluse pe listă.
(4)Un stat membru poate adopta sau menţine în legislaţia naţională măsuri care impun obligaţia obţinerii unei autorizaţii pentru furnizarea de servicii de intermediere de produse cu dublă utilizare în cazul în care intermediarul are motive să suspecteze că respectivele produse sunt sau pot fi destinate oricăreia dintre utilizările menţionate la articolul 4 alineatul (1).
(5)Articolul 9 alineatele (2), (3) şi (4) se aplică măsurilor naţionale menţionate la alineatele (3) şi (4) de la prezentul articol.
Art. 7
(1)Tranzitul produselor cu dublă utilizare neunionale incluse pe lista din anexa I poate fi interzis în orice moment de către autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia se află produsele dacă respectivele produse sunt sau pot fi destinate, integral sau parţial, oricăreia dintre utilizările prevăzute la articolul 4 alineatul (1).
(2)Înainte de a decide dacă să interzică sau nu un anumit tranzit, autoritatea competentă poate impune, în cazuri speciale, o obligaţie de obţinere a unei autorizaţii pentru tranzitul respectiv de produse cu dublă utilizare incluse pe lista din anexa I dacă respectivele produse sunt sau pot fi destinate, integral sau parţial, oricăreia dintre utilizările prevăzute la articolul 4 alineatul (1). Dacă tranzitul are loc pe teritoriul mai multor state membre, autoritatea competentă a fiecărui stat membru vizat poate interzice tranzitul pe teritoriul său.
Autoritatea competentă poate impune obligaţia de obţinere a autorizaţiei persoanei fizice sau juridice sau parteneriatului care este titularul contractului încheiat cu destinatarul din ţara terţă şi are autoritatea de a decide trimiterea produselor ce traversează teritoriul vamal al Uniunii.
În cazul în care persoana fizică sau juridică sau parteneriatul nu este rezident sau stabilit pe teritoriul vamal al Uniunii, autoritatea competentă poate impune obligaţia de obţinere a autorizaţiei:
a)declarantului în sensul articolului 5 punctul 15 din Codul vamal al Uniunii;
b)transportatorului în sensul articolului 5 punctul 40 din Codul vamal al Uniunii; sau
c)persoanei fizice care transportă produsele cu dublă utilizare aflate în tranzit în cazul în care respectivele produse cu dublă utilizare sunt transportate în bagajele personale ale persoanei respective.
(3)Un stat membru poate extinde aplicarea alineatului (1) la produsele cu dublă utilizare neincluse pe listă.
(4)Articolul 9 alineatele (2), (3) şi (4) se aplică măsurilor naţionale menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol.
Art. 8
(1)O autorizaţie este necesară pentru furnizarea de asistenţă tehnică legată de produsele cu dublă utilizare incluse pe lista din anexa I dacă furnizorul asistenţei tehnice a fost informat de către autoritatea competentă că produsele în cauză sunt sau pot fi destinate, integral sau parţial, oricăreia dintre utilizările menţionate la articolul 4 alineatul (1).
(2)În cazul în care un furnizor de asistenţă tehnică intenţionează să furnizeze asistenţă tehnică pentru produse cu dublă utilizare incluse pe lista din anexa I şi are cunoştinţă că respectivele produse sunt destinate, integral sau parţial, oricăreia dintre utilizările menţionate la articolul 4 alineatul (1), furnizorul de asistenţă tehnică informează autoritatea competentă. Respectiva autoritate competentă decide cu privire la impunerea sau nu a unei autorizaţii pentru asistenţa tehnică în cauză.
(3)Alineatele (1) şi (2) nu se aplică în cazul în care asistenţa tehnică:
a)este furnizată pe sau către teritoriul unei ţări incluse pe lista din anexa II secţiunea A partea a 2-a sau către un rezident al unei ţări incluse pe lista din anexa II secţiunea A partea a 2-a;
b)este sub forma unui transfer de informaţii din domeniul public sau din sfera cercetării ştiinţifice fundamentale în sensul notei generale privind tehnologia sau al notei privind tehnologia nucleară prevăzute în anexa I;
c)este furnizată de autorităţile sau agenţiile unui stat membru în contextul atribuţiilor lor oficiale;
d)este furnizată forţelor armate ale unui stat membru în contextul atribuţiilor ce le revin;
e)este furnizată pentru un scop care este menţionat în rândul excepţiilor aplicabile produselor din Regimul de control al tehnologiilor pentru rachete (tehnologia MTCR) din anexa IV; sau
f)reprezintă minimumul necesar pentru instalarea, operarea, întreţinerea (verificarea) sau repararea acelor produse pentru care a fost eliberată o autorizaţie de export;
(4)Un stat membru poate extinde aplicarea alineatului (1) la produsele cu dublă utilizare neincluse pe listă.
(5)Un stat membru poate adopta sau menţine în legislaţia naţională măsuri care impun obligaţia obţinerii unei autorizaţii pentru furnizarea de asistenţă tehnică în cazul în care un furnizor de asistenţă tehnică ce intenţionează să furnizeze asistenţă tehnică pentru produse cu dublă utilizare are motive să suspecteze că respectivele produse sunt sau pot fi destinate oricăreia dintre utilizările menţionate la articolul 4 alineatul (1).
(6)Articolul 9 alineatele (2), (3) şi (4) se aplică măsurilor naţionale menţionate la alineatele (4) şi (5) de la prezentul articol.
Art. 9
(1)Din motive de siguranţă publică, inclusiv de prevenire a actelor de terorism, sau din consideraţii legate de drepturile omului, un stat membru poate interzice exportul de produse cu dublă utilizare care nu sunt incluse pe lista din anexa I sau poate impune obligaţia obţinerii unei autorizaţii pentru exportul acestora.
(2)Statele membre notifică, fără întârziere, Comisiei şi celorlalte state membre orice măsuri adoptate în temeiul alineatului (1) şi precizează motivele pentru care au fost adoptate aceste măsuri. Dacă măsura constă în stabilirea unei liste de control naţionale, statele membre informează Comisia şi celelalte state membre cu privire la descrierea produselor controlate.
(3)Statele membre notifică, fără întârziere, Comisiei şi celorlalte state membre orice modificări aduse măsurilor adoptate în temeiul alineatului (1), inclusiv orice modificări ale listelor lor de control naţionale.
(4)Comisia publică măsurile care i-au fost notificate în temeiul alineatelor (2) şi (3) în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene. Comisia publică separat, fără întârziere şi în toate limbile oficiale ale Uniunii, o compilaţie a listelor de control naţionale în vigoare în statele membre. În urma notificării de către un stat membru a unei modificări a listei sale naţionale de control, Comisia publică, fără întârziere şi în toate limbile oficiale ale Uniunii, o actualizare a compilaţiei listelor naţionale de control în vigoare în statele membre.
Art. 10
(1)Este necesară o autorizaţie pentru exportul produselor cu dublă utilizare care nu sunt incluse pe lista din anexa I în cazul în care un alt stat membru impune obligaţia de obţinere a unei autorizaţii pentru exportul produselor respective pe baza unei liste de control naţionale a produselor adoptată de statul membru respectiv în temeiul articolului 9 şi publicată de Comisie în temeiul articolului 9 alineatul (4) şi în cazul în care exportatorul a fost informat de către autoritatea competentă că produsele în cauză sunt sau pot fi destinate, integral sau parţial, unor utilizări care prezintă riscuri pentru siguranţa publică, inclusiv prevenirea actelor de terorism, sau la adresa drepturilor omului.
(2)Un stat membru care refuză o autorizaţie necesară în temeiul alineatului (1) informează Comisia şi celelalte state membre în consecinţă.
(3)Un stat membru care, în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, impune obligaţia obţinerii unei autorizaţii pentru exportul unui produs cu dublă utilizare care nu este inclus pe lista din anexa I, informează fără întârziere autorităţile sale vamale şi alte autorităţi naţionale relevante cu privire la obligaţia obţinerii unei autorizaţii şi, după caz, transmite celorlalte state membre şi Comisiei informaţiile relevante, în special în ceea ce priveşte produsele şi utilizatorii finali în cauză. Celelalte state membre ţin seama pe deplin de respectivele informaţii şi le transmit autorităţilor lor vamale şi altor autorităţi naţionale relevante.
Art. 11
(1)Pentru transferurile în interiorul Uniunii de produse cu dublă utilizare incluse pe lista din anexa IV este necesară o autorizaţie. Produsele cu dublă utilizare incluse pe lista din anexa IV partea a 2-a nu fac obiectul unei autorizaţii generale.
(2)Un stat membru poate impune obligaţia obţinerii unei autorizaţii pentru transferul altor produse cu dublă utilizare de pe teritoriul său către alt stat membru, în cazul în care la data transferului:
a)operatorul sau autoritatea competentă ştie că destinaţia finală a produselor în cauză se află în afara teritoriului vamal al Uniunii;
b)exportul produselor către această destinaţie finală face obiectul obligaţiei de obţinere a unei autorizaţii în temeiul articolului 3, 4, 5, 9 sau 10 în statul membru din care produsele urmează să fie transferate şi un astfel de export efectuat direct de pe teritoriul său nu este autorizat printr-o autorizaţie generală sau globală; şi
c)nicio transformare sau prelucrare, astfel cum sunt definite la articolul 60 alineatul (2) din Codul vamal al Uniunii, nu se realizează asupra produselor în statul membru în care urmează să fie transferate.
(3)Autorizaţia de transfer menţionată la alineatele (1) şi (2) se solicită în statul membru din care urmează să fie transferate produsele cu dublă utilizare.
(4)În cazurile în care exportul ulterior al produselor cu dublă utilizare a fost deja aprobat prin procedurile de consultare stabilite la articolul 14 de către statul membru din care urmează să fie transferate produsele, operatorului i se eliberează de îndată autorizaţia de transfer, cu condiţia ca circumstanţele să nu se fi schimbat în mod considerabil.
(5)Un stat membru care adoptă măsuri legislative ce impun obligaţia de obţinere a unei autorizaţii, astfel cum se menţionează la alineatul (2), informează fără întârziere Comisia şi celelalte state membre cu privire la măsurile luate. Comisia publică respectivele informaţii în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.
(6)Aplicarea măsurilor adoptate în temeiul alineatelor (1) şi (2) nu implică aplicarea de controale la frontierele interne de pe teritoriul vamal al Uniunii, ci doar controale efectuate ca parte a procedurilor normale de control aplicate în mod nediscriminatoriu pe întreg teritoriul vamal al Uniunii.
(7)Aplicarea măsurilor adoptate în temeiul alineatelor (1) şi (2) nu poate avea ca rezultat supunerea transferurilor dintr-un stat membru în altul unor condiţii mai restrictive decât cele impuse pentru exporturile aceloraşi produse către ţări terţe.
(8)Prin legislaţia internă, un stat membru poate solicita ca, pentru orice transfer în interiorul Uniunii din statul membru respectiv de produse incluse pe lista din partea a 2-a a categoriei 5 din anexa I şi care nu sunt incluse pe lista din anexa IV, să fie furnizate autorităţii sale competente informaţii suplimentare cu privire la aceste produse.
(9)În documentele comerciale relevante privind transferurile în interiorul Uniunii de produse cu dublă utilizare incluse pe lista din anexa I, se indică cu claritate faptul că aceste produse sunt supuse controalelor dacă sunt exportate de pe teritoriul vamal al Uniunii. Astfel de documente includ, în special, orice contract de vânzare-cumpărare, confirmare de comandă, factură sau aviz de expediţie.