Secţiunea 2 - Instrumente de datorie - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
SECŢIUNEA 2:Instrumente de datorie
SUBSECŢIUNEA 0:
Art. 334: Poziţii nete pe instrumente de datorie
Poziţiile nete se clasifică corespunzător monedei în care acestea sunt denominate, iar cerinţa de fonduri proprii pentru riscul general şi riscul specific se calculează separat pentru fiecare monedă individuală.
SUBSECŢIUNEA 1:Risc specific
Art. 335: Plafon privind cerinţa de fonduri proprii pentru o poziţie netă
Instituţia poate plafona cerinţa de fonduri proprii pentru riscul specific al unei poziţii nete pe un instrument de datorie la valoarea maximă a pierderii posibile ca urmare a riscului de nerambursare. În cazul unei poziţii scurte, această limită poate fi calculată ca o modificare a valorii determinată de titlu sau, unde este cazul, de faptul că numele-suport devin imediat lipsite de risc de nerambursare.
Art. 336: Cerinţă de fonduri proprii pentru instrumentele de datorie care nu sunt poziţii din securitizare
(1)Instituţia atribuie poziţiile nete din portofoliul de tranzacţionare pe instrumente care nu sunt poziţii din securitizare, calculate conform articolului 327, categoriilor corespunzătoare din tabelul 1 în funcţie de emitent/debitor, evaluarea externă sau internă a creditului, precum şi în funcţie de scadenţa reziduală, şi, în continuare, le înmulţeşte cu ponderile prevăzute în tabelul menţionat. Instituţia însumează poziţiile ponderate care rezultă din aplicarea prezentului articol, indiferent dacă acestea sunt lungi sau scurte, în vederea calculării cerinţei de fonduri proprii pentru acoperirea riscului specific.
Tabelul 1
Categorii | Cerinţă de fonduri proprii pentru riscul specific |
Titluri de datorie care ar beneficia de o pondere de risc egală cu 0 % conform abordării standardizate pentru riscul de credit. | 0% |
Titluri de datorie care ar beneficia de o pondere de risc egală cu 20 % sau 50 % conform abordării standardizate pentru riscul de credit şi alte elemente eligibile aşa cum sunt definite la alineatul (4). | 0,25 % (durata reziduală până la scadenţa finală este mai mică sau egală cu 6 luni) 1,00 % (durata reziduală până la scadenţa finală este mai mare de 6 luni şi mai mică sau egală cu 24 de luni) 1,60 % (durata reziduală până la scadenţa finală este mai mare de 24 de luni) |
Titluri de datorie care ar beneficia de o pondere de risc egală cu 100 % conform abordării standardizate pentru riscul de credit. | 8,00 % |
Titluri de datorie care ar beneficia de o pondere de risc egală cu 150 % conform abordării standardizate pentru riscul de credit. | 12,00 % |
(2)Pentru ca instituţiile care aplică abordarea IRB clasei de expuneri căreia îi aparţine emitentul instrumentului de datorie să poată beneficia de o pondere de risc conform abordării standardizate pentru riscul de credit, menţionată la alineatul (1), emitentul expunerii trebuie să aibă un rating intern cu o probabilitate de nerambursare echivalentă cu sau mai scăzută decât cea asociată cu nivelul corespunzător de calitate a creditului conform abordării standardizate.
(3)Instituţiile pot calcula cerinţele pentru riscul specific aferent oricăror obligaţiuni care îndeplinesc condiţiile pentru o pondere de risc egală cu 10 %, în conformitate cu tratamentul de la articolul 129 alineatele (4), (5) şi (6), ca jumătate din cerinţa de fonduri proprii pentru riscul specific aplicabilă celei de a doua categorii din tabelul 1.
(4)Alte elemente eligibile:
a)poziţii lungi şi scurte pe active pentru care nu este disponibilă o evaluare din partea unei ECAI desemnate, şi care îndeplinesc următoarele condiţii:
(i)sunt considerate suficient de lichide de către instituţia în cauză;
(ii)calitatea lor investiţională este, în opinia instituţiei, cel puţin echivalentă cu cea a activelor menţionate în tabelul 1 al doilea rând;
(iii)sunt admise la tranzacţionare pe cel puţin o piaţă reglementată dintr-un stat membru sau pe o bursă (stock exchange) dintr-o ţară terţă, cu condiţia ca bursa respectivă să fie recunoscută de autorităţile competente din statul membru respectiv;
b)poziţii lungi şi scurte pe active, emise de instituţii supuse cerinţelor de fonduri proprii prevăzute în prezentul regulament, care sunt considerate de către instituţia în cauză suficient de lichide şi a căror calitate investiţională este, în opinia instituţiei, cel puţin echivalentă cu cea a activelor menţionate în tabelul 1 al doilea rând;
c)titluri emise de instituţii care sunt considerate a avea un nivel de calitate a creditului echivalent sau mai ridicat decât cele asociate nivelului 2 de calitate a creditului, conform abordării standardizate pentru riscul de credit al expunerilor faţă de instituţii, şi care sunt supuse unor mecanisme de supraveghere şi reglementare comparabile cu cele prevăzute în prezentul regulament şi în Directiva 2013/36/UE.
Instituţiile care aplică litera (a) sau (b) trebuie să dispună de o metodologie documentată pe baza căreia evaluează dacă activele îndeplinesc cerinţele de la punctele respective şi să notifice această metodologie autorităţilor competente.
Art. 337: Cerinţă de fonduri proprii pentru instrumentele care sunt poziţii din securitizare
(1)Pentru instrumentele din portofoliul de tranzacţionare care sunt poziţii din securitizare, instituţia aplică poziţiilor sale nete, calculate în conformitate cu articolul 327 alineatul (1), o pondere egală cu 8 % din ponderea de risc pe care instituţia ar aplica-o poziţiei din afara portofoliului de tranzacţionare, conform titlului II capitolul 5 secţiunea 3.
(2)Atunci când determină ponderile de risc în sensul alineatului (1), instituţiile utilizează exclusiv abordarea prevăzută în titlul II capitolul 5 secţiunea 3.
(3)În cazul poziţiilor din securitizare cărora li se aplică o pondere de risc suplimentară în conformitate cu articolul 247 alineatul (6), se aplică 8 % din ponderea de risc totală.
(4)Instituţia însumează poziţiile sale ponderate care rezultă din aplicarea alineatelor (1), (2) şi (3) de la prezentul articol, indiferent dacă acestea sunt lungi sau scurte, pentru a-şi calcula cerinţa de fonduri proprii pentru un risc specific, cu excepţia poziţiilor din securitizare cărora li se aplică articolul 338 alineatul (2).
(5)În cazul în care instituţia iniţiatoare a unei securitizări tradiţionale nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru transferul unei părţi semnificative a riscului prevăzute la articolul 244, instituţia iniţiatoare include expunerile-suport din securitizare în calculul său referitor la cerinţa de fonduri proprii, ca şi cum aceste expuneri nu ar fi fost securitizate.
În cazul în care instituţia iniţiatoare a unei securitizări sintetice nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru transferul unei părţi semnificative a riscului prevăzute la articolul 245, instituţia iniţiatoare include expunerile-suport din securitizare în calculul său referitor la cerinţele de fonduri proprii, ca şi cum aceste expuneri nu ar fi fost securitizate şi nu ţine seama de efectul securitizării sintetice în scopul protecţiei creditului.
Art. 338: Cerinţă de fonduri proprii pentru portofoliul de tranzacţionare pe bază de corelaţie
(1)În sensul prezentului articol, o instituţie îşi stabileşte portofoliul de tranzacţionare pe bază de corelaţie în conformitate cu articolul 325 alineatele (6), (7) şi (8).
(2)O instituţie determină cel mai mare dintre următoarele cuantumuri ca cerinţă de fonduri proprii pentru riscul specific în ceea ce priveşte portofoliul de tranzacţionare pe bază de corelaţie:
a)cerinţa totală de fonduri proprii pentru riscul specific care s-ar aplica exclusiv poziţiilor nete lungi din portofoliul de tranzacţionare pe bază de corelaţie;
b)cerinţa totală de fonduri proprii pentru riscul specific care s-ar aplica exclusiv poziţiilor nete scurte din portofoliul de tranzacţionare pe bază de corelaţie.
SUBSECŢIUNEA 2:Risc general
Art. 339: Calcularea riscului general pe baza scadenţei
(1)În vederea calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru acoperirea riscului general, toate poziţiile se ponderează corespunzător scadenţei, astfel cum se explică la alineatul (2), în vederea calculării cerinţei de fonduri proprii necesare pentru acoperirea acestora. Această cerinţă se reduce în cazul în care o poziţie ponderată este deţinută în paralel cu o poziţie ponderată de semn opus, în cadrul aceleiaşi benzi de scadenţă. Reducerea cerinţei se efectuează de asemenea în cazul în care poziţiile ponderate de semn opus se încadrează în benzi de scadenţă diferite, nivelul reducerii depinzând atât de faptul că cele două poziţii aparţin sau nu aceleiaşi zone, cât şi de zonele specifice în care se încadrează.
(2)Instituţia încadrează poziţiile nete în benzile de scadenţă corespunzătoare din coloana 2 sau, după caz, coloana 3 a tabelului 2 de la alineatul (4). Instituţia realizează acest lucru pe baza scadenţei reziduale, în cazul instrumentelor cu rată fixă şi pe baza perioadei rămase până la următoarea fixare a ratei dobânzii, în cazul instrumentelor la care rata dobânzii este variabilă înainte de scadenţa finală. Instituţia face, de asemenea, distincţie între instrumentele de datorie cu un cupon de 3 % sau mai mult şi cele cu un cupon sub 3 % şi, în consecinţă, le încadrează în coloana 2 sau coloana 3 a tabelului 2. Apoi, instituţia le înmulţeşte pe fiecare dintre acestea cu ponderea aferentă benzii de scadenţă în cauză din coloana 4 a tabelului 2.
(3)Ulterior, instituţia calculează suma poziţiilor lungi ponderate şi suma poziţiilor scurte ponderate din fiecare dintre benzile de scadenţă. Suma rezultată din punerea în corespondenţă a celor două sume amintite, într-o bandă de scadenţă dată, reprezintă poziţia ponderată pusă în corespondenţă în acea bandă, în timp ce poziţia lungă reziduală sau poziţia scurtă reziduală reprezintă poziţia ponderată nepusă în corespondenţă în aceeaşi bandă. Apoi, se calculează totalul poziţiilor ponderate puse în corespondenţă din toate benzile.
(4)Pentru benzile incluse în fiecare dintre zonele din tabelul 2, instituţia calculează totalurile poziţiilor lungi ponderate nepuse în corespondenţă, în vederea determinării poziţiei lungi ponderate nepuse în corespondenţă pentru fiecare zonă. În mod similar, totalurile aferente poziţiilor scurte ponderate nepuse în corespondenţă, de la fiecare bandă dintr-o anumită zonă, se însumează în vederea determinării poziţiei scurte ponderate nepuse în corespondenţă pentru acea zonă. Partea aferentă poziţiei lungi ponderate nepuse în corespondenţă pentru o zonă dată, care este pusă în corespondenţă cu poziţia scurtă ponderată, nepusă în corespondenţă pentru aceeaşi zonă, reprezintă poziţia ponderată pusă în corespondenţă pentru zona respectivă. Partea poziţiei lungi ponderate, nepuse în corespondenţă, sau a poziţiei scurte ponderate, nepuse în corespondenţă pentru o zonă, care nu poate fi astfel pusă în corespondenţă, reprezintă poziţia ponderată nepusă în corespondenţă pentru zona respectivă.
Tabelul 2
Zonă | Bandă de scadenţă | Pondere (%) | Variaţia presupusă a ratei dobânzii | |
Cupon de 3 % sau mai mult | Cupon sub 3 | |||
Unu | 0 < = 1 lună | 0 < = 1 lună | 0,00 | - |
>1 < = 3 luni | >1 < = 3 luni | 0,20 | 1,00 | |
>3 < = 6 luni | >3 < = 6 luni | 0,40 | 1,00 | |
>6 < = 12 luni | >6 < = 12 luni | 0,70 | 1,00 | |
Doi | >1 < = 2 ani | > 1,0 < = 1,9 ani | 1,25 | 0,90 |
>2 < = 3 ani | > 1,9 < = 2,8 ani | 1,75 | 0,80 | |
>3 < = 4 ani | > 2,8 < = 3,6 ani | 2,25 | 0,75 | |
Trei | >4 < = 5 ani | > 3,6 < = 4,3 ani | 2,75 | 0,75 |
>5 < = 7 ani | > 4,3 < = 5,7 ani | 3,25 | 0,70 | |
>7 < = 10 ani | > 5,7 < = 7,3 ani | 3,75 | 0,65 | |
>10 < = 15 ani | > 7,3 < = 9,3 ani | 4,50 | 0,60 | |
>15 < = 20 ani | > 9,3 < = 10,6 ani | 5,25 | 0,60 | |
> 20 ani | >10,6 < = 12,0 ani | 6,00 | 0,60 | |
> 12,0 < = 20,0 ani | 8,00 | 0,60 | ||
> 20 ani | 12,50 | 0,60 | ||
(5)Cuantumul aferent poziţiei lungi sau scurte ponderate, nepuse în corespondenţă în zona unu, care este pus în corespondenţă cu poziţia scurtă sau lungă ponderată nepusă în corespondenţă din zona doi, reprezintă poziţia ponderată pusă în corespondenţă între zonele unu şi doi. Acelaşi calcul se realizează ulterior pentru partea rămasă din poziţia ponderată nepusă în corespondenţă din zona doi şi poziţia ponderată nepusă în corespondenţă din zona trei, în vederea calculării poziţiei ponderate puse în corespondenţă între zonele doi şi trei.
(6)Instituţia poate inversa ordinea de la alineatul (5), astfel încât să calculeze poziţia ponderată pusă în corespondenţă între zonele doi şi trei înainte să calculeze poziţia respectivă între zonele unu şi doi.
(7)Apoi, în vederea determinării poziţiei ponderate puse în corespondenţă între zonele unu şi trei, soldul poziţiei ponderate nepuse în corespondenţă din zona unu se pune în corespondenţă cu cel din zona trei, rămas după ce zona trei a fost pusă în corespondenţă cu zona doi.
(8)Poziţiile reziduale rezultate în urma parcurgerii celor trei proceduri separate de calcul de punere în corespondenţă prevăzute la alineatele (5), (6) şi (7) se însumează.
(9)Cerinţa de fonduri proprii a instituţiei se calculează prin însumarea următoarelor elemente:
a)10 % din suma poziţiilor ponderate puse în corespondenţă în toate benzile de scadenţă;
b)40 % din poziţia ponderată pusă în corespondenţă din zona unu;
c)30 % din poziţia ponderată pusă în corespondenţă din zona doi;
d)30 % din poziţia ponderată pusă în corespondenţă din zona trei;
e)40 % din poziţia ponderată pusă în corespondenţă între zonele unu şi doi şi între zonele doi şi trei;
f)150 % din poziţia ponderată pusă în corespondenţă între zonele unu şi trei;
g)100 % din poziţiile ponderate reziduale nepuse în corespondenţă.
Art. 340: Calcularea riscului general pe baza duratei
(1)Instituţiile pot utiliza în vederea calculării cerinţei de fonduri proprii pentru riscul general, aferent instrumentelor de datorie, în locul abordării prevăzute la articolul 339, o abordare care reflectă durata, cu condiţia ca instituţia să utilizeze acest sistem în mod consecvent.
(2)Conform abordării bazate pe durată menţionate la alineatul (1), instituţia ia valoarea de piaţă a fiecărui instrument de datorie cu rată fixă şi calculează randamentul la scadenţă al acestuia, care este rata de actualizare implicită pentru titlul respectiv. În cazul instrumentelor cu rată variabilă, instituţia ia valoarea de piaţă a fiecărui instrument şi calculează randamentul pornind de la ipoteza că principalul este scadent la următoarea dată de fixare a ratei dobânzii.
(3)Apoi, instituţia calculează durata modificată pentru fiecare instrument de datorie pe baza următoarei formule:
durata modificată = D/1 + R
unde:
D = durata calculată conform următoarei formule:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
R = randamentul la scadenţă;
Ct = plata în numerar la momentul t;
M = scadenţa totală.
Se efectuează corecţii ale calculului duratei modificate pentru instrumentele de datorie supuse riscului de plată anticipată. ABE, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, emite ghiduri cu privire la modul de aplicare a acestor corecţii.
(4)Apoi, instituţia încadrează fiecare instrument de datorie în zona corespunzătoare a tabelului 3. Instituţia realizează acest lucru pe baza duratei modificate a fiecărui instrument.
Tabelul 3
Zonă | Durată modificată (în ani) | Dobândă presupusă (modificare, în %) |
Unu | >0 < = 1,0 | 1,0 |
Doi | > 1,0 < = 3,6 | 0,85 |
Trei | > 3,6 | 0,7 |
(5)Instituţia calculează apoi poziţia ponderată pe baza duratei, pentru fiecare instrument, prin înmulţirea valorii sale de piaţă cu durata sa modificată şi cu modificarea presupusă a ratei dobânzii aferente unui instrument căruia îi corespunde respectiva durată modificată (a se vedea coloana 3 a tabelului 3).
(6)Instituţia calculează poziţiile lungi ponderate pe baza duratei, precum şi poziţiile scurte ponderate pe baza duratei, în cadrul fiecărei zone. Suma rezultată din punerea în corespondenţă, în fiecare zonă, a poziţiilor lungi ponderate pe baza duratei cu poziţiile scurte ponderate pe baza duratei, reprezintă poziţia ponderată pe baza duratei, pusă în corespondenţă pentru zona respectivă.
Apoi instituţia calculează pentru fiecare zonă poziţiile ponderate pe baza duratei nepuse în corespondenţă. În continuare, parcurge procedurile stabilite la articolul 339 alineatele (5)-(8), pentru poziţiile ponderate nepuse în corespondenţă.
(7)Ulterior, cerinţa de fonduri proprii a instituţiei se calculează ca sumă a următoarelor elemente:
a)2 % din poziţia ponderată pe baza duratei, pusă în corespondenţă pentru fiecare zonă;
b)40 % din poziţiile ponderate pe baza duratei, puse în corespondenţă între zonele unu şi doi şi între zonele doi şi trei;
c)150 % din poziţia ponderată pe baza duratei, pusă în corespondenţă între zonele unu şi trei;
d)100 % din poziţiile reziduale ponderate pe baza duratei, nepuse în corespondenţă.