Art. 339. - Art. 339: Calcularea riscului general pe baza scadenţei - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
Art. 339: Calcularea riscului general pe baza scadenţei
(1)În vederea calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru acoperirea riscului general, toate poziţiile se ponderează corespunzător scadenţei, astfel cum se explică la alineatul (2), în vederea calculării cerinţei de fonduri proprii necesare pentru acoperirea acestora. Această cerinţă se reduce în cazul în care o poziţie ponderată este deţinută în paralel cu o poziţie ponderată de semn opus, în cadrul aceleiaşi benzi de scadenţă. Reducerea cerinţei se efectuează de asemenea în cazul în care poziţiile ponderate de semn opus se încadrează în benzi de scadenţă diferite, nivelul reducerii depinzând atât de faptul că cele două poziţii aparţin sau nu aceleiaşi zone, cât şi de zonele specifice în care se încadrează.
(2)Instituţia încadrează poziţiile nete în benzile de scadenţă corespunzătoare din coloana 2 sau, după caz, coloana 3 a tabelului 2 de la alineatul (4). Instituţia realizează acest lucru pe baza scadenţei reziduale, în cazul instrumentelor cu rată fixă şi pe baza perioadei rămase până la următoarea fixare a ratei dobânzii, în cazul instrumentelor la care rata dobânzii este variabilă înainte de scadenţa finală. Instituţia face, de asemenea, distincţie între instrumentele de datorie cu un cupon de 3 % sau mai mult şi cele cu un cupon sub 3 % şi, în consecinţă, le încadrează în coloana 2 sau coloana 3 a tabelului 2. Apoi, instituţia le înmulţeşte pe fiecare dintre acestea cu ponderea aferentă benzii de scadenţă în cauză din coloana 4 a tabelului 2.
(3)Ulterior, instituţia calculează suma poziţiilor lungi ponderate şi suma poziţiilor scurte ponderate din fiecare dintre benzile de scadenţă. Suma rezultată din punerea în corespondenţă a celor două sume amintite, într-o bandă de scadenţă dată, reprezintă poziţia ponderată pusă în corespondenţă în acea bandă, în timp ce poziţia lungă reziduală sau poziţia scurtă reziduală reprezintă poziţia ponderată nepusă în corespondenţă în aceeaşi bandă. Apoi, se calculează totalul poziţiilor ponderate puse în corespondenţă din toate benzile.
(4)Pentru benzile incluse în fiecare dintre zonele din tabelul 2, instituţia calculează totalurile poziţiilor lungi ponderate nepuse în corespondenţă, în vederea determinării poziţiei lungi ponderate nepuse în corespondenţă pentru fiecare zonă. În mod similar, totalurile aferente poziţiilor scurte ponderate nepuse în corespondenţă, de la fiecare bandă dintr-o anumită zonă, se însumează în vederea determinării poziţiei scurte ponderate nepuse în corespondenţă pentru acea zonă. Partea aferentă poziţiei lungi ponderate nepuse în corespondenţă pentru o zonă dată, care este pusă în corespondenţă cu poziţia scurtă ponderată, nepusă în corespondenţă pentru aceeaşi zonă, reprezintă poziţia ponderată pusă în corespondenţă pentru zona respectivă. Partea poziţiei lungi ponderate, nepuse în corespondenţă, sau a poziţiei scurte ponderate, nepuse în corespondenţă pentru o zonă, care nu poate fi astfel pusă în corespondenţă, reprezintă poziţia ponderată nepusă în corespondenţă pentru zona respectivă.
Tabelul 2
Zonă | Bandă de scadenţă | Pondere (%) | Variaţia presupusă a ratei dobânzii | |
Cupon de 3 % sau mai mult | Cupon sub 3 | |||
Unu | 0 < = 1 lună | 0 < = 1 lună | 0,00 | - |
>1 < = 3 luni | >1 < = 3 luni | 0,20 | 1,00 | |
>3 < = 6 luni | >3 < = 6 luni | 0,40 | 1,00 | |
>6 < = 12 luni | >6 < = 12 luni | 0,70 | 1,00 | |
Doi | >1 < = 2 ani | > 1,0 < = 1,9 ani | 1,25 | 0,90 |
>2 < = 3 ani | > 1,9 < = 2,8 ani | 1,75 | 0,80 | |
>3 < = 4 ani | > 2,8 < = 3,6 ani | 2,25 | 0,75 | |
Trei | >4 < = 5 ani | > 3,6 < = 4,3 ani | 2,75 | 0,75 |
>5 < = 7 ani | > 4,3 < = 5,7 ani | 3,25 | 0,70 | |
>7 < = 10 ani | > 5,7 < = 7,3 ani | 3,75 | 0,65 | |
>10 < = 15 ani | > 7,3 < = 9,3 ani | 4,50 | 0,60 | |
>15 < = 20 ani | > 9,3 < = 10,6 ani | 5,25 | 0,60 | |
> 20 ani | >10,6 < = 12,0 ani | 6,00 | 0,60 | |
> 12,0 < = 20,0 ani | 8,00 | 0,60 | ||
> 20 ani | 12,50 | 0,60 | ||
(5)Cuantumul aferent poziţiei lungi sau scurte ponderate, nepuse în corespondenţă în zona unu, care este pus în corespondenţă cu poziţia scurtă sau lungă ponderată nepusă în corespondenţă din zona doi, reprezintă poziţia ponderată pusă în corespondenţă între zonele unu şi doi. Acelaşi calcul se realizează ulterior pentru partea rămasă din poziţia ponderată nepusă în corespondenţă din zona doi şi poziţia ponderată nepusă în corespondenţă din zona trei, în vederea calculării poziţiei ponderate puse în corespondenţă între zonele doi şi trei.
(6)Instituţia poate inversa ordinea de la alineatul (5), astfel încât să calculeze poziţia ponderată pusă în corespondenţă între zonele doi şi trei înainte să calculeze poziţia respectivă între zonele unu şi doi.
(7)Apoi, în vederea determinării poziţiei ponderate puse în corespondenţă între zonele unu şi trei, soldul poziţiei ponderate nepuse în corespondenţă din zona unu se pune în corespondenţă cu cel din zona trei, rămas după ce zona trei a fost pusă în corespondenţă cu zona doi.
(8)Poziţiile reziduale rezultate în urma parcurgerii celor trei proceduri separate de calcul de punere în corespondenţă prevăzute la alineatele (5), (6) şi (7) se însumează.
(9)Cerinţa de fonduri proprii a instituţiei se calculează prin însumarea următoarelor elemente:
a)10 % din suma poziţiilor ponderate puse în corespondenţă în toate benzile de scadenţă;
b)40 % din poziţia ponderată pusă în corespondenţă din zona unu;
c)30 % din poziţia ponderată pusă în corespondenţă din zona doi;
d)30 % din poziţia ponderată pusă în corespondenţă din zona trei;
e)40 % din poziţia ponderată pusă în corespondenţă între zonele unu şi doi şi între zonele doi şi trei;
f)150 % din poziţia ponderată pusă în corespondenţă între zonele unu şi trei;
g)100 % din poziţiile ponderate reziduale nepuse în corespondenţă.