Secţiunea 3 - Modelul intern pentru riscul de nerambursare - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
Secţiunea 3:Modelul intern pentru riscul de nerambursare
Art. 325b^l: Sfera de aplicare a modelului intern pentru riscul de nerambursare
(1)Toate poziţiile unei instituţii care au fost atribuite birourilor de tranzacţionare pentru care instituţia a primit aprobarea prevăzută la articolul 325az alineatul (2) sunt supuse unei cerinţe de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare în cazul în care poziţiile respective conţin cel puţin un factor de risc pus în corespondenţă cu categoriile generale de factori de risc «capital propriu» sau «marjă de credit» în conformitate cu articolul 325bd alineatul (1). Această cerinţă de fonduri proprii, care se adaugă la riscurile reflectate de cerinţele de fonduri proprii menţionate la articolul 325ba alineatul (1), se calculează pe baza modelului intern pentru riscul de nerambursare al instituţiei. Modelul respectiv respectă cerinţele prevăzute în prezenta secţiune.
(2)Pentru fiecare dintre poziţiile menţionate la alineatul (1), o instituţie identifică un singur emitent de titluri de datorie sau de capital tranzacţionate legate de cel puţin un factor de risc.
Art. 325b^m: Aprobarea de a utiliza un model intern pentru riscul de nerambursare
(1)Autorităţile competente acordă unei instituţii aprobarea de a utiliza un model intern pentru riscul de nerambursare pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii menţionate la articolul 325ba alineatul (2) pentru toate poziţiile din portofoliul de tranzacţionare menţionate la articolul 325bl care sunt atribuite unui birou de tranzacţionare pentru care modelul intern pentru riscul de nerambursare să fie conform cu cerinţele stabilite la articolele 325bi, 325bj, 325bn, 325bo şi 325bp.
(2)În cazul în care un birou de tranzacţionare al unei instituţii căruia i-a fost atribuită cel puţin una dintre poziţiile din portofoliul de tranzacţionare menţionate la articolul 325bl nu îndeplineşte cerinţele stabilite la alineatul (1) din prezentul articol, cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă aferent tuturor poziţiilor din respectivul birou de tranzacţionare se calculează în conformitate cu abordarea prevăzută la capitolul 1a.
Art. 325b^n: Cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare cu utilizarea unui model intern pentru riscul de nerambursare
(1)Instituţiile calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare utilizând un model intern pentru riscul de nerambursare în cazul portofoliului tuturor poziţiilor menţionate la articolul 325bl, după cum urmează:
a)cerinţele de fonduri proprii sunt egale cu un număr al valorii la risc care măsoară pierderea potenţială - la nivelul valorii de piaţă - a portofoliului cauzată de starea de nerambursare a emitenţilor cu privire la poziţiile respective, la un interval de încredere de 99,9 %, pe un orizont de timp de un an;
b)pierderea potenţială menţionată la litera (a) reprezintă o pierdere directă sau indirectă la nivelul valorii de piaţă a unei poziţii care a fost cauzată de starea de nerambursare a emitenţilor şi care se adaugă pierderilor eventuale care au fost deja luate în considerare în cadrul evaluării curente a poziţiei; starea de nerambursare a emitenţilor poziţiilor pe titluri de capital este reprezentată de scăderea la zero a cuantumului preţurilor titlurilor de capital ale emitenţilor;
c)instituţiile stabilesc corelaţiile între nerambursările diferiţilor emitenţi pe baza unei metodologii solide din punct de vedere conceptual, utilizând date istorice obiective privind marjele de credit de pe piaţă sau preţurile titlurilor de capital pentru o perioadă de cel puţin 10 ani, care include şi perioada de criză identificată de instituţie în conformitate cu articolul 325bc alineatul (2); calculul corelaţiilor între nerambursările diferiţilor emitenţi este calibrat în funcţie de un orizont de timp de un an;
d)modelul intern pentru riscul de nerambursare se bazează pe ipoteza unei poziţii constante pe un an.
(2)Instituţiile calculează cerinţa de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare utilizând un model intern pentru riscul de nerambursare menţionat la alineatul (1) cel puţin o dată pe săptămână.
(3)Prin derogare de la alineatul (1) literele (a) şi (c), o instituţie poate înlocui orizontul de timp de un an cu un orizont de timp de şaizeci de zile pentru calcularea riscului de nerambursare aferent unora dintre poziţiile pe titluri de capital sau tuturor acestor poziţii, după caz. În acest caz, calculul corelaţiilor între nerambursările aferente preţurilor titlurilor de capital şi probabilităţile de nerambursare trebuie să fie consecvent cu un orizont de timp de şaizeci de zile, iar calculul corelaţiilor între nerambursările aferente preţurilor titlurilor de capital şi cele aferente preţurilor obligaţiunilor trebuie să fie consecvent cu un orizont de timp de un an.
Art. 325b^o: Recunoaşterea acoperirilor în cadrul unui model intern pentru riscul de nerambursare
(1)Instituţiile pot include acoperirile în modelul lor intern pentru riscul de nerambursare şi pot compensa poziţiile atunci când poziţiile lungi şi cele scurte sunt asociate aceluiaşi instrument financiar.
(2)Instituţiile pot recunoaşte, în modelul lor intern pentru riscul de nerambursare, doar efectele acoperirii sau ale diversificării asociate cu poziţii lungi şi poziţii scurte care implică instrumente sau titluri de valoare diferite ale aceluiaşi debitor, precum şi cu poziţii lungi şi poziţii scurte pe emitenţi diferiţi, prin modelarea explicită a poziţiilor lungi şi a poziţiilor scurte brute pe diferitele instrumente, inclusiv prin modelarea riscurilor aferente bazei între emitenţi diferiţi.
(3)În modelele lor interne pentru riscul de nerambursare, instituţiile reflectă riscurile de bază semnificative pe care le au strategiile de acoperire şi care decurg din diferenţele în ceea ce priveşte tipul de produs, rangul în structura capitalului, ratingurile interne sau externe, data emiterii («vintage») şi alte diferenţe.
Instituţiile se asigură că neconcordanţele de scadenţe dintre un instrument de acoperire şi instrumentul acoperit care ar putea apărea în orizontul de timp de un an, în cazul în care aceste neconcordanţe nu sunt reflectate în modelul lor intern pentru riscul de nerambursare, nu conduc la o subestimare semnificativă a riscului.
Instituţiile recunosc un instrument de acoperire numai în măsura în care acesta poate fi menţinut chiar şi atunci când un eveniment de credit sau de alt tip este iminent pentru debitor.
Art. 325b^p: Cerinţe specifice privind modelul intern pentru riscul de nerambursare
(1)Modelul intern pentru riscul de nerambursare menţionat la articolul 325bm alineatul (1) este în măsură să modeleze intrarea în stare de nerambursare a unor emitenţi individuali, precum şi intrarea simultană în stare de nerambursare a mai multor emitenţi şi reflectă impactul acestor stări de nerambursare la nivelul valorilor de piaţă ale poziţiilor care sunt incluse în sfera de aplicare a modelului respectiv. În acest scop, intrarea în stare de nerambursare a fiecărui emitent în parte este modelată utilizând două tipuri de factori de risc sistematic.
(2)Modelul intern pentru riscul de nerambursare reflectă ciclul economic, inclusiv dependenţa dintre ratele de recuperare şi factorii de risc sistematic menţionaţi la alineatul (1).
(3)Modelul intern pentru riscul de nerambursare reflectă impactul neliniar al opţiunilor şi al altor poziţii cu un comportament neliniar semnificativ în ceea ce priveşte variaţiile de preţ. Instituţiile ţin cont de asemenea de dimensiunea riscului de model care este inerent evaluării şi estimării riscurilor de preţ asociate acestor produse.
(4)Modelul intern pentru riscul de nerambursare se bazează pe date obiective şi actualizate.
(5)Pentru a simula starea de nerambursare a emitenţilor în modelul intern pentru riscul de nerambursare, estimările instituţiei privind probabilităţile de nerambursare îndeplinesc următoarele cerinţe:
a)probabilităţile de nerambursare au un prag minim de 0,01 % pentru expunerile cărora li se aplică o pondere de risc de 0 %, în conformitate cu articolele 114-118, şi de 0,01 % pentru obligaţiunile garantate cărora li se aplică o pondere de risc de 10 %, în conformitate cu articolul 129; în caz contrar, probabilităţile de nerambursare au un prag minim de 0,03 %;
b)probabilităţile de nerambursare se bazează pe un orizont de timp de un an, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezenta secţiune;
c)probabilităţile de nerambursare se măsoară utilizând, singure sau în combinaţie cu preţurile de piaţă curente, date observate într-o perioadă istorică de cel puţin cinci ani privind nerambursări reale din trecut şi scăderi extreme ale preţurilor de piaţă echivalente cu situaţii de nerambursare; probabilităţile de nerambursare nu se deduc exclusiv pe baza preţurilor de piaţă curente;
d)o instituţie care a primit aprobarea de a estima probabilităţile de nerambursare în conformitate cu titlul II capitolul 3 secţiunea 1 pentru clasa de expuneri şi sistemul de rating corespunzător unui anumit emitent utilizează metodologia prevăzută în acea secţiune pentru a calcula probabilităţile de nerambursare ale emitentului respectiv, cu condiţia ca datele pentru o astfel de estimare să fie disponibile;
e)o instituţie care nu a primit aprobarea de a estima probabilităţile de nerambursare menţionate la litera (d) elaborează o metodologie internă sau utilizează surse externe pentru a estima aceste probabilităţi de nerambursare în conformitate cu cerinţele aplicabile estimărilor probabilităţii de nerambursare în temeiul prezentului articol.
În sensul primului paragraf litera (d), datele necesare pentru estimarea probabilităţilor de nerambursare ale unui anumit emitent al unei poziţii din portofoliul de tranzacţionare sunt disponibile dacă, la data calculului, instituţia deţine o poziţie din afara portofoliului de tranzacţionare pe acelaşi debitor pentru care estimează probabilităţile de nerambursare în conformitate cu titlul II capitolul 3 secţiunea 1 în vederea calculării cerinţelor de fonduri proprii prevăzute în capitolul respectiv.
(6)Pentru a simula starea de nerambursare a emitenţilor în modelul intern pentru riscul de nerambursare, estimările instituţiei privind pierderea în caz de nerambursare îndeplinesc următoarele cerinţe:
a)estimările privind pierderea în caz de nerambursare au un prag minim de 0 %;
b)estimările privind pierderea în caz de nerambursare reflectă rangul fiecărei poziţii;
c)o instituţie care a primit aprobarea de a estima LGD în conformitate cu titlul II capitolul 3 secţiunea 1 pentru clasa de expuneri şi sistemul de rating corespunzător unei anumite expuneri utilizează metodologia prevăzută în acea secţiune pentru a calcula estimările LGD ale emitentului respectiv, cu condiţia ca datele pentru o astfel de estimare să fie disponibile;
d)o instituţie care nu a primit aprobarea de a estima LGD menţionată la litera (c) elaborează o metodologie internă sau utilizează surse externe pentru a estima LGD în conformitate cu cerinţele aplicabile estimărilor LGD în temeiul prezentului articol.
În sensul primului paragraf litera (c), datele necesare pentru estimarea LGD a unui anumit emitent al unei poziţii din portofoliul de tranzacţionare sunt disponibile dacă, la data calculului, instituţia deţine o poziţie din afara portofoliului de tranzacţionare pe aceeaşi expunere pentru care estimează LGD în conformitate cu titlul II capitolul 3 secţiunea 1 în vederea calculării cerinţelor de fonduri proprii prevăzute în capitolul respectiv.
(7)Ca parte a analizei independente şi a validării modelelor interne utilizate în sensul prezentului capitol, inclusiv pentru sistemul de măsurare a riscurilor, instituţiile:
a)verifică dacă metoda lor de modelare a corelaţiilor şi a variaţiilor de preţ este adecvată pentru portofoliul lor, în special în materie de alegere şi de ponderare a factorilor de risc sistematic din cadrul modelului;
b)efectuează o serie de simulări de criză, inclusiv analize de sensibilitate şi analize ale scenariilor, pentru a evalua caracterul rezonabil din punct de vedere calitativ şi cantitativ al modelului intern pentru riscul de nerambursare, în special în ceea ce priveşte tratamentul concentrărilor; şi
c)aplică o validare cantitativă adecvată care să includă valori de referinţă interne relevante pentru modelare. Aceste teste menţionate la litera (b) nu se limitează la gama de evenimente survenite în trecut.
(8)Modelul intern pentru riscul de nerambursare reflectă în mod corespunzător concentrările emitenţilor şi concentrările care pot apărea în cadrul unei clase de produse şi între diferitele clase de produse în condiţii de criză.
(9)Modelul intern pentru riscul de nerambursare este în concordanţă cu metodele interne de administrare a riscurilor ale instituţiei pentru identificarea, cuantificarea şi administrarea riscurilor de tranzacţionare.
(10)Instituţiile dispun de politici şi proceduri clar definite pentru a determina ipotezele de nerambursare privind corelaţiile între diferiţi emitenţi în conformitate cu articolul 325bn alineatul (1) litera (c) şi selecţia preferată a metodei pentru a estima probabilităţile de nerambursare menţionate la prezentul articol alineatul (5) litera (e) şi pierderile în caz de nerambursare menţionate la prezentul articol alineatul (6) litera (d).
(11)Instituţiile îşi documentează modelele interne în aşa fel încât ipotezele lor privind corelaţiile şi alte ipoteze de modelare să fie transparente pentru autorităţile competente.
(12)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească metodologia internă sau sursele externe ale unei instituţii pentru estimarea probabilităţilor de nerambursare şi a pierderii în caz de nerambursare în conformitate cu alineatul (5) litera (e) şi cu alineatul (6) litera (d).
ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 28 septembrie 2020.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE)nr. 1093/2010.