Art. 325bp. - Art. 325 b^p : Cerinţe specifice privind modelul intern pentru riscul de nerambursare - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 176L

În vigoare
Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
Art. 325b^p: Cerinţe specifice privind modelul intern pentru riscul de nerambursare
(1)Modelul intern pentru riscul de nerambursare menţionat la articolul 325bm alineatul (1) este în măsură să modeleze intrarea în stare de nerambursare a unor emitenţi individuali, precum şi intrarea simultană în stare de nerambursare a mai multor emitenţi şi reflectă impactul acestor stări de nerambursare la nivelul valorilor de piaţă ale poziţiilor care sunt incluse în sfera de aplicare a modelului respectiv. În acest scop, intrarea în stare de nerambursare a fiecărui emitent în parte este modelată utilizând două tipuri de factori de risc sistematic.
(2)Modelul intern pentru riscul de nerambursare reflectă ciclul economic, inclusiv dependenţa dintre ratele de recuperare şi factorii de risc sistematic menţionaţi la alineatul (1).
(3)Modelul intern pentru riscul de nerambursare reflectă impactul neliniar al opţiunilor şi al altor poziţii cu un comportament neliniar semnificativ în ceea ce priveşte variaţiile de preţ. Instituţiile ţin cont de asemenea de dimensiunea riscului de model care este inerent evaluării şi estimării riscurilor de preţ asociate acestor produse.
(4)Modelul intern pentru riscul de nerambursare se bazează pe date obiective şi actualizate.
(5)Pentru a simula starea de nerambursare a emitenţilor în modelul intern pentru riscul de nerambursare, estimările instituţiei privind probabilităţile de nerambursare îndeplinesc următoarele cerinţe:
a)probabilităţile de nerambursare au un prag minim de 0,01 % pentru expunerile cărora li se aplică o pondere de risc de 0 %, în conformitate cu articolele 114-118, şi de 0,01 % pentru obligaţiunile garantate cărora li se aplică o pondere de risc de 10 %, în conformitate cu articolul 129; în caz contrar, probabilităţile de nerambursare au un prag minim de 0,03 %;

b)probabilităţile de nerambursare se bazează pe un orizont de timp de un an, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezenta secţiune;
c)probabilităţile de nerambursare se măsoară utilizând, singure sau în combinaţie cu preţurile de piaţă curente, date observate într-o perioadă istorică de cel puţin cinci ani privind nerambursări reale din trecut şi scăderi extreme ale preţurilor de piaţă echivalente cu situaţii de nerambursare; probabilităţile de nerambursare nu se deduc exclusiv pe baza preţurilor de piaţă curente;
d)o instituţie care a primit aprobarea de a estima probabilităţile de nerambursare în conformitate cu titlul II capitolul 3 secţiunea 1 pentru clasa de expuneri şi sistemul de rating corespunzător unui anumit emitent utilizează metodologia prevăzută în acea secţiune pentru a calcula probabilităţile de nerambursare ale emitentului respectiv, cu condiţia ca datele pentru o astfel de estimare să fie disponibile;

e)o instituţie care nu a primit aprobarea de a estima probabilităţile de nerambursare menţionate la litera (d) elaborează o metodologie internă sau utilizează surse externe pentru a estima aceste probabilităţi de nerambursare în conformitate cu cerinţele aplicabile estimărilor probabilităţii de nerambursare în temeiul prezentului articol.
În sensul primului paragraf litera (d), datele necesare pentru estimarea probabilităţilor de nerambursare ale unui anumit emitent al unei poziţii din portofoliul de tranzacţionare sunt disponibile dacă, la data calculului, instituţia deţine o poziţie din afara portofoliului de tranzacţionare pe acelaşi debitor pentru care estimează probabilităţile de nerambursare în conformitate cu titlul II capitolul 3 secţiunea 1 în vederea calculării cerinţelor de fonduri proprii prevăzute în capitolul respectiv.

(6)Pentru a simula starea de nerambursare a emitenţilor în modelul intern pentru riscul de nerambursare, estimările instituţiei privind pierderea în caz de nerambursare îndeplinesc următoarele cerinţe:
a)estimările privind pierderea în caz de nerambursare au un prag minim de 0 %;
b)estimările privind pierderea în caz de nerambursare reflectă rangul fiecărei poziţii;
c)o instituţie care a primit aprobarea de a estima LGD în conformitate cu titlul II capitolul 3 secţiunea 1 pentru clasa de expuneri şi sistemul de rating corespunzător unei anumite expuneri utilizează metodologia prevăzută în acea secţiune pentru a calcula estimările LGD ale emitentului respectiv, cu condiţia ca datele pentru o astfel de estimare să fie disponibile;

d)o instituţie care nu a primit aprobarea de a estima LGD menţionată la litera (c) elaborează o metodologie internă sau utilizează surse externe pentru a estima LGD în conformitate cu cerinţele aplicabile estimărilor LGD în temeiul prezentului articol.
În sensul primului paragraf litera (c), datele necesare pentru estimarea LGD a unui anumit emitent al unei poziţii din portofoliul de tranzacţionare sunt disponibile dacă, la data calculului, instituţia deţine o poziţie din afara portofoliului de tranzacţionare pe aceeaşi expunere pentru care estimează LGD în conformitate cu titlul II capitolul 3 secţiunea 1 în vederea calculării cerinţelor de fonduri proprii prevăzute în capitolul respectiv.

(7)Ca parte a analizei independente şi a validării modelelor interne utilizate în sensul prezentului capitol, inclusiv pentru sistemul de măsurare a riscurilor, instituţiile:
a)verifică dacă metoda lor de modelare a corelaţiilor şi a variaţiilor de preţ este adecvată pentru portofoliul lor, în special în materie de alegere şi de ponderare a factorilor de risc sistematic din cadrul modelului;
b)efectuează o serie de simulări de criză, inclusiv analize de sensibilitate şi analize ale scenariilor, pentru a evalua caracterul rezonabil din punct de vedere calitativ şi cantitativ al modelului intern pentru riscul de nerambursare, în special în ceea ce priveşte tratamentul concentrărilor; şi
c)aplică o validare cantitativă adecvată care să includă valori de referinţă interne relevante pentru modelare. Aceste teste menţionate la litera (b) nu se limitează la gama de evenimente survenite în trecut.
(8)Modelul intern pentru riscul de nerambursare reflectă în mod corespunzător concentrările emitenţilor şi concentrările care pot apărea în cadrul unei clase de produse şi între diferitele clase de produse în condiţii de criză.
(9)Modelul intern pentru riscul de nerambursare este în concordanţă cu metodele interne de administrare a riscurilor ale instituţiei pentru identificarea, cuantificarea şi administrarea riscurilor de tranzacţionare.
(10)Instituţiile dispun de politici şi proceduri clar definite pentru a determina ipotezele de nerambursare privind corelaţiile între diferiţi emitenţi în conformitate cu articolul 325bn alineatul (1) litera (c) şi selecţia preferată a metodei pentru a estima probabilităţile de nerambursare menţionate la prezentul articol alineatul (5) litera (e) şi pierderile în caz de nerambursare menţionate la prezentul articol alineatul (6) litera (d).
(11)Instituţiile îşi documentează modelele interne în aşa fel încât ipotezele lor privind corelaţiile şi alte ipoteze de modelare să fie transparente pentru autorităţile competente.
(12)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească metodologia internă sau sursele externe ale unei instituţii pentru estimarea probabilităţilor de nerambursare şi a pierderii în caz de nerambursare în conformitate cu alineatul (5) litera (e) şi cu alineatul (6) litera (d).
ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 28 septembrie 2020.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE)nr. 1093/2010.