Partea i - NORME GENERALE - Regulamentul 429/09-mar-2016 privind bolile transmisibile ale animalelor şi de modificare şi de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătăţii animalelor (''Legea privind sănătatea animală'')

Acte UE

Jurnalul Oficial 84L

În vigoare
Versiune de la: 24 Octombrie 2024
PARTEA I:NORME GENERALE
Art. 1: Obiect şi scop
(1)Prezentul regulament stabileşte norme de prevenire şi control al bolilor animalelor care sunt transmisibile la animale sau la oameni.
Aceste norme prevăd:
a)prioritizarea şi clasificarea bolilor de interes pentru Uniune şi stabilirea responsabilităţilor în materie de sănătate animală (partea I: articolele 1 - 17);
b)depistarea timpurie, notificarea şi raportarea bolilor, supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală (partea II: articolele 18 - 42);
c)creşterea gradului de sensibilizare cu privire la boli, la pregătirea şi la controlul bolilor (partea III: articolele 43 - 83);
d)înregistrarea şi autorizarea unităţilor şi transportatorilor, circulaţia şi trasabilitatea animalelor, materialului germinativ şi produselor de origine animală în interiorul Uniunii (partea IV: articolele 84 - 228; şi partea VI articolele 244 - 248 şi 252 - 256);
e)intrarea animalelor, materialului germinativ şi produselor de origine animală în Uniune şi exportul de astfel de transporturi din Uniune (partea V: articolele 229 - 243; şi partea VI: articolele 244 - 246 şi 252 - 256);
f)circulaţia necomercială a animalelor de companie către un stat membru dintr-un alt stat membru sau dintr-o ţară terţă sau dintr-un teritoriu, (partea VI: articolele 244 - 256);
g)măsurile de urgenţă care trebuie adoptate în eventualitatea unei situaţii de urgenţă cauzate de o boală (partea VII: articolele 257 - 262).
(2)Normele menţionate la alineatul (1):
a)urmăresc să asigure:
(i)îmbunătăţirea sănătăţii animale pentru a susţine producţia agricolă şi de acvacultură durabilă în Uniune;
(ii)funcţionarea eficace a pieţei interne;
(iii)reducerea efectelor negative asupra sănătăţii animale, sănătăţii publice şi mediului:
- ale anumitor boli;
- ale măsurilor adoptate pentru prevenirea şi controlul bolilor;
b)ţin seama de
(i)legătura dintre sănătatea animală şi:
- sănătatea publică;
- mediul, inclusiv biodiversitatea şi resursele genetice preţioase, precum şi efectul schimbărilor climatice;
- siguranţa alimentelor şi a furajelor;
- bunăstarea animalelor, inclusiv cruţarea de orice durere, angoasă sau suferinţă care poate fi evitată;
- rezistenţa la antimicrobiene;
- securitatea alimentară;
(ii)consecinţele economice, sociale, culturale şi de mediu ale aplicării măsurilor de prevenire şi control al bolilor;
(iii)standardele internaţionale relevante.
Art. 2: Domeniul de aplicare
(1)Prezentul regulament se aplică:
a)animalelor deţinute şi animalelor sălbatice;
b)materialului germinativ;
c)produselor de origine animală;
d)subproduselor şi produselor derivate de origine animală, fără a aduce atingere normelor stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;
e)instalaţiilor, mijloacelor de transport, echipamentelor şi tuturor celorlalte materiale şi căi de infectare implicate sau potenţial implicate în răspândirea bolilor transmisibile ale animalelor.
(2)Prezentul regulament se aplică bolilor transmisibile, inclusiv zoonozelor, fără a aduce atingere normelor prevăzute în:
a)Decizia nr. 1082/2013/UE;
b)Regulamentul (CE) nr. 999/2001;
c)Directiva 2003/99/CE;
d)Regulamentul (CE) nr. 2160/2003.
Art. 3: Domeniul de aplicare al părţilor IV, V şi VI
(1)Titlul I din partea IV (articolele 84 - 171) se aplică:
a)animalelor terestre şi animalelor care nu sunt terestre, dar care pot transmite boli ce afectează animalele terestre;
b)materialului germinativ provenit de la animale terestre;
c)produselor de origine animală provenite de la animale terestre.
(2)Titlul II din partea IV (articolele 172 - 226) se aplică:
a)animalelor acvatice şi animalelor care nu sunt acvatice, dar care pot transmite boli ce afectează animalele acvatice;
b)produselor de origine animală provenite de la animale acvatice.
(3)Titlul III din partea IV (articolele 227 şi 228) se aplică:
a)altor animale;
b)materialului germinativ şi produselor de origine animală provenite de la animalele menţionate la litera (a).
(4)Părţile IV şi V nu se aplică circulaţiei necomerciale a animalelor de companie astfel cum sunt menţionate la alineatul (6) din prezentul articol sau circulaţiei necomerciale a animalelor de companie pe teritoriul unui stat membru.
(5)Circulaţia animalelor de companie, alta decât circulaţia necomercială, respectă cerinţele de sănătate animală prevăzute în părţile IV şi V.
Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 264, cu privire la adaptările care sunt necesare pentru a se asigura că părţile IV şi V sunt corect aplicate în cazul animalelor de companie, în special pentru a ţine seama de faptul că acestea sunt ţinute în gospodării de către deţinătorii de animale de companie.
(6)Partea VI se aplică numai cu privire la circulaţia necomercială a animalelor de companie care respectă cerinţele prevăzute la articolele 245 şi 246, în ceea ce priveşte numărul maxim de animale care îşi pot însoţi proprietarul şi numărul maxim de zile dintre deplasarea proprietarului şi cea a animalului.
Art. 4: Definiţii
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:
1."animale" înseamnă animale vertebrate şi nevertebrate;
2."animale terestre" înseamnă păsări, mamifere terestre, albine şi bondari;
3."animale acvatice" înseamnă animale din următoarele specii, în toate etapele de dezvoltare, inclusiv ouăle, spermatozoizii sau gameţii:
(a)orice peşte din supraclasa Agnatha şi din clasele Chondrichthyes, Sarcopterygii şi Actinopterygii;
(b)orice moluscă acvatică din încrengătura Mollusca;
(c)orice crustaceu acvatic din subîncrengătura Crustacea;
4."alte animale" înseamnă animale din alte specii decât cele care intră sub incidenţa definiţiei de animale terestre sau acvatice;
5."animale deţinute" înseamnă animale care sunt deţinute de oameni inclusiv în cazul animalelor acvatice, animalele de acvacultură;
6."acvacultură" înseamnă deţinerea de animale acvatice într-un cadru în care acestea rămân proprietatea uneia sau a mai multor persoane fizice sau juridice pe întreaga perioadă a creşterii sau cultivării lor, până la data încheierii recoltării, cu excluderea recoltării sau capturii, în scopul consumului uman, de animale acvatice sălbatice care sunt apoi deţinute până la sacrificare fără a fi hrănite;
7."animale de acvacultură" înseamnă orice animale acvatice care fac obiectul acvaculturii;
8."animale sălbatice" înseamnă alte animale decât animalele deţinute;
9."păsări de curte" înseamnă păsări care sunt crescute sau ţinute în captivitate pentru:
(a)producţia de:
(i)carne;
(ii)ouă pentru consum;
(iii)alte produse;
(b)refacerea efectivelor de vânat cu pene;
(c)reproducţia păsărilor utilizate pentru tipurile de producţie menţionate la literele (a) şi (b);
10."păsări captive" înseamnă orice păsări, altele decât păsările de curte, ţinute în captivitate în orice alt scop decât cele menţionate la punctul 9, inclusiv cele ţinute în captivitate pentru spectacole, curse, expoziţii, concursuri, reproducţie sau vânzare;
11."animal de companie" înseamnă un animal deţinut, din speciile enumerate în anexa I, deţinut în scopuri private necomerciale;
12."deţinător de animal de companie" înseamnă o persoană fizică, putând fi inclus proprietarul unui animal de companie, care deţine un animal de companie;
13."proprietar de animal de companie" înseamnă o persoană fizică înscrisă în documentul de identificare drept proprietar, astfel cum se menţionează la articolul 247 litera (c), articolul 248 alineatul (2) litera (c), articolul 249 alineatul (1) litera (c) şi articolul 250 alineatul (2) litera (c);
14."circulaţie necomercială" înseamnă orice deplasare a unui animal de companie care îşi însoţeşte proprietarul şi care:
(a)nu are drept scop nici vânzarea, nici o altă modalitate de transfer de proprietate asupra animalului de companie în cauză; şi
(b)face parte din deplasarea proprietarului animalului de companie
(i)fie sub responsabilitatea directă a acestuia; fie
(ii)sub responsabilitatea unei persoane autorizate, în cazurile în care animalul de companie este separat fizic de proprietarul său;
15."persoană autorizată" înseamnă orice persoană fizică autorizată în scris de proprietarul animalului de companie să asigure în numele proprietarului circulaţia necomercială a animalului de companie;
16."boală" înseamnă apariţia infecţiilor sau infestărilor la animale, cu sau fără manifestări clinice sau patologice, cauzate de unul sau mai mulţi agenţi patogeni;
17."agent patogen" înseamnă un agent transmisibil la animale sau la oameni susceptibil de a provoca o boală la animale;
18."boli listate" înseamnă boli incluse pe lista menţionată la articolul 5 aliniatul (1);
19."profilul bolii" înseamnă criteriile unei boli, astfel cum sunt menţionate la articolul 7 litera (a);
20."specii listate" înseamnă specii de animale sau grupuri de specii de animale listate conform dispoziţiilor articolului 8 alineatul (2) sau, în cazul bolilor emergente, specii de animale sau grupuri de specii de animale care întrunesc criteriile pentru speciile listate menţionate la articolul 8 alineatul (2);
21."pericol" înseamnă un agent patogen sau o stare a unui animal sau produs cu potenţialul de a avea efecte negative asupra sănătăţii oamenilor sau animalelor;
22."risc" înseamnă probabilitatea apariţiei şi magnitudinea probabilă a consecinţelor biologice şi economice ale unui efect negativ asupra sănătăţii publice sau asupra sănătăţii animale;
23."biosecuritate" înseamnă ansamblul măsurilor fizice şi administrative menite să reducă riscul de introducere, dezvoltare şi răspândire a bolilor către, de la sau în cadrul:
(a)unei populaţii de animale; sau
(b)unei unităţi, zone, compartiment, mijloc de transport sau al oricăror alte instalaţii, incinte sau amplasamente;
24."operator" înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce are în responsabilitatea sa animale sau produse, inclusiv pentru o perioadă limitată, dar cu excluderea deţinătorilor de animale de companie şi a medicilor veterinari;
25."transportator" înseamnă un operator care transportă animale în nume propriu sau în numele unei părţi terţe;
26."persoană care lucrează cu animale" înseamnă o persoană fizică sau juridică care are o legătură profesională cu animale sau cu produse de origine animală, cu excluderea operatorilor şi a medicilor veterinari;
27."unitate" înseamnă orice incintă, structură sau, în cazul agriculturii în aer liber, orice mediu sau loc în care sunt deţinute animale sau material germinativ, temporar sau permanent, cu următoarele excepţii:
(a)gospodăriile care deţin animale de companie;
(b)cabinetele sau clinicile veterinare;
28."material germinativ" înseamnă:
(a)material seminal, ovocite şi embrioni destinaţi reproducerii artificiale;
(b)ouă pentru incubaţie;
29."produse de origine animală" înseamnă:
(a)produsele alimentare de origine animală, inclusiv mierea şi sângele;
(b)moluştele bivalve vii, echinodermele vii, tunicatele vii şi gasteropodele marine vii destinate consumului uman; şi
(c)alte animale decât cele menţionate la litera (b) destinate preparării pentru a fi furnizate vii consumatorului final;
30."subproduse de origine animală" înseamnă corpuri întregi sau părţi de animale, produse de origine animală sau alte produse obţinute din animale care nu sunt destinate consumului uman, cu excluderea materialului germinativ;
31."produse derivate" înseamnă produse obţinute în urma unuia sau mai multor tratamente, transformări sau etape de prelucrare a subproduselor de origine animală;
32."produse" înseamnă:
(a)material germinativ;
(b)produse de origine animală;
(c)subproduse de origine animală şi produse derivate;
33.«control oficial» înseamnă orice formă de control efectuat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului (*);
(*)Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale şi alte activităţi oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislaţiei privind alimentele şi furajele, a normelor privind sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi produsele de protecţie a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 şi (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 şi (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului şi a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE şi 2008/120/CE ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 şi (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 92/23/CE, 96/93/CE şi 97/78/CE ale Consiliului şi a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1).

34."statut sanitar" înseamnă starea în raport cu bolile listate relevante pentru o anumită specie listată în ceea ce priveşte:
(a)un animal;
(b)animalele din cadrul:
(i)unei unităţi epidemiologice;
(ii)unei unităţi;
(iii)unei zone;
(iv)unui compartiment;
(v)unui stat membru;
(vi)unei ţări terţe sau unui teritoriu;
35."zonă" înseamnă:
(a)pentru animalele terestre, o arie dintr-un stat membru, dintr-o ţară terţă sau dintr-un teritoriu cu o delimitare geografică precisă, care conţine o subpopulaţie de animale cu un statut sanitar distinct în raport cu una sau mai multe boli specifice, supusă unor măsuri adecvate de supraveghere, de control al bolilor şi de biosecuritate;
(b)pentru animalele acvatice, un sistem hidrologic contiguu, cu un statut sanitar distinct în raport cu una sau mai multe boli specifice, care formează o arie menţionată drept una dintre următoarele:
(i)un întreg bazin hidrografic, de la izvorul unui curs de apă până la estuar sau lac;
(ii)mai multe bazine hidrografice;
(iii)o parte a unui bazin hidrografic, de la izvorul unui curs de apă până la o barieră care împiedică introducerea uneia sau mai multor boli specifice;
(iv)o parte a unei zone de coastă cu o delimitare geografică precisă;
(v)un estuar cu o delimitare geografică precisă;
36."bazin hidrografic" înseamnă o arie sau un bazin delimitat de elemente naturale, cum ar fi dealurile sau munţii, care canalizează toate scurgerile de apă;
37."compartiment" înseamnă o subpopulaţie de animale din cadrul uneia sau mai multor unităţi sau, în cazul animalelor acvatice, din cadrul uneia sau mai multor unităţi de acvacultură, inclusă într-un sistem comun de gestionare a biosecurităţii, cu un statut sanitar distinct în raport cu una sau mai multe boli specifice, supusă unor măsuri adecvate de supraveghere, de control al bolilor şi de biosecuritate;
38."carantină" înseamnă ţinerea animalelor în izolare, fără contact direct sau indirect cu animalele din afara unităţii epidemiologice, pentru a evita răspândirea uneia sau mai multora dintre bolile specificate, în vreme ce animalele aflate în izolare sunt ţinute sub observaţie pe o perioadă specifică de timp şi, dacă este cazul, sunt supuse unor teste şi tratamente;
39."unitate epidemiologică" înseamnă un grup de animale cu aceeaşi probabilitate de expunere la un agent patogen;
40."apariţia unui focar" înseamnă apariţia confirmată oficial a unei boli listate sau a unei boli emergente la unul sau mai multe animale într-o unitate sau alt amplasament în care sunt deţinute sau plasate animale;
41."zonă de restricţie" înseamnă o zonă în care se aplică restricţii privind circulaţia anumitor animale sau produse şi alte măsuri de control al bolilor, pentru evitarea răspândirii unei anumite boli înspre zone în care nu se aplică restricţii; dacă este cazul, o zonă de restricţie poate include zone de protecţie sau zone de supraveghere;
42."zonă de protecţie" înseamnă o zonă care cuprinde locul de apariţie a unui focar şi împrejurimile acestuia, în care se aplică măsuri de control al bolilor pentru evitarea răspândirii bolii în afara zonei respective;
43."zonă de supraveghere" înseamnă o zonă care este instituită în jurul unei zone de protecţie şi în care se aplică măsuri de control al bolilor pentru evitarea răspândirii bolii în afara zonei de protecţie;
44."ouă pentru incubaţie" înseamnă ouăle destinate incubaţiei, depuse de păsări de curte sau de păsări captive;
45."ungulate" înseamnă animalele specificate în anexa III;
46."unitate de material germinativ" înseamnă:
(a)în ceea ce priveşte materialul seminal, o unitate în care materialul seminal este colectat, produs, prelucrat sau depozitat;
(b)în ceea ce priveşte ovocitele şi embrionii, un grup de profesionişti sau o structură supravegheată de o echipă de medici veterinari, care are competenţele necesare pentru a efectua colectarea, producerea, prelucrarea şi depozitarea ovocitelor şi a embrionilor;
(c)în ceea ce priveşte ouăle pentru incubaţie, un incubator;
47."incubator" înseamnă o unitate care colectează, depozitează, incubează şi în care eclozează ouă pentru furnizarea de:
(a)ouă pentru incubaţie;
(b)pui de o zi de păsări de curte sau de alte specii de păsări;
48."unitate izolată" înseamnă orice unitate permanentă limitată geografic, creată pe bază voluntară şi autorizată în scopul circulaţiei animalelor, în care animalele:
(a)sunt deţinute sau crescute pentru expoziţii, în scopuri educaţionale, pentru conservarea speciei sau pentru cercetare;
(b)sunt izolate sau separate de mediul înconjurător; şi
(c)fac obiectul unor măsuri stricte de supraveghere a sănătăţii animale şi de biosecuritate;
49."operaţiune de colectare" înseamnă gruparea animalelor terestre deţinute din mai multe unităţi, pentru o perioadă mai scurtă decât perioada de reşedinţă prevăzută pentru specia de animale respectivă;
50."perioadă de reşedinţă" înseamnă perioada minimă necesară pentru a se asigura că statutul sanitar al unui animal care a fost introdus într-o unitate nu este inferior celui al animalelor din unitatea respectivă;
51.«Traces» înseamnă o componentă de sistem integrată în IMSOC astfel cum este prevăzut la articolele 131-136 din Regulamentul (UE) 2017/625;

52."unitate producătoare de alimente provenite de la animale acvatice aptă pentru combaterea bolilor" înseamnă o întreprindere din sectorul alimentar autorizată în conformitate cu articolul 179;
53.«medic veterinar oficial» înseamnă un medic veterinar oficial, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 32 din Regulamentul (UE) 2017/625;

54."medic veterinar oficial dintr-o ţară terţă sau un teritoriu" înseamnă un medic veterinar dintr-o ţară terţă sau un teritoriu care corespunde unui medic veterinar oficial, astfel cum este menţionat la punctul 53;
55.«autoritate competentă» înseamnă autoritatea veterinară centrală a unui stat membru responsabilă de organizarea de controale oficiale şi orice alte activităţi oficiale, în conformitate cu prezentul regulament şi cu Regulamentul (UE) 2017/625, sau orice altă autoritate căreia i-a fost delegată responsabilitatea respectivă;

56."autoritate competentă dintr-o ţară terţă sau un teritoriu" înseamnă autoritatea dintr-o ţară terţă sau un teritoriu care corespunde autorităţilor competente menţionate la punctul 55.
Art. 5: Listarea bolilor
(1)Normele speciale privind bolile prevăzute de prezentul regulament pentru prevenirea şi controlul bolilor se aplică:
a)următoarelor boli listate:
(i)febra aftoasă;
(ii)pesta porcină clasică;
(iii)pesta porcină africană;
(iv)gripa aviară cu grad înalt de patogenitate;
(v)pesta cabalină africană; şi
b)bolilor listate menţionate în lista din anexa II.
(2)Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 264, cu privire la modificările listei menţionate la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol.
(3)O boală este inclusă pe lista menţionată la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol dacă a fost evaluată în conformitate cu articolul 7 şi întruneşte:
a)toate criteriile următoare:
(i)datele ştiinţifice arată că boala este transmisibilă;
(ii)există în Uniune specii de animale care fie sunt susceptibile la boală, fie acţionează ca vectori şi rezervoare ale acesteia;
(iii)boala produce efecte negative asupra sănătăţii animale sau prezintă un risc la adresa sănătăţii publice din cauza caracterului său zoonotic;
(iv)sunt disponibile instrumente de diagnosticare pentru boală; şi
(v)măsurile de diminuare a riscurilor şi, după caz, cele de supraveghere a bolii, sunt eficace şi proporţionale cu riscurile prezentate de boală în Uniune; şi
b)cel puţin unul dintre criteriile următoare:
(i)boala produce sau ar putea produce efecte negative semnificative asupra sănătăţii animale în Uniune sau prezintă sau ar putea prezenta un risc semnificativ la adresa sănătăţii publice din cauza caracterului său zoonotic;
(ii)agentul patogen a dezvoltat o rezistenţă la tratamente şi reprezintă un pericol semnificativ la adresa sănătăţii publice şi/sau a sănătăţii animale în Uniune;
(iii)boala provoacă sau ar putea provoca un impact economic negativ semnificativ care să afecteze producţia agricolă sau de acvacultură din Uniune;
(iv)boala are potenţialul de a genera situaţii de criză sau agentul patogen ar putea fi utilizat în scopuri de bioterorism; sau
(v)boala are sau ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra mediului, inclusiv asupra biodiversităţii, din Uniune.
(4)Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 264, cu privire la eliminarea unei boli de pe lista menţionată la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol atunci când boala respectivă nu mai îndeplineşte criteriile prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol.
(5)Comisia revizuieşte includerea pe listă a fiecărei boli din perspectiva noilor date ştiinţifice semnificative disponibile.
Art. 6: Boli emergente
(1)Normele pentru prevenirea şi controlul bolilor se aplică bolilor emergente, astfel cum sunt prevăzute de prezentul regulament.
(2)O boală, alta decât bolile listate, este considerată a fi o boală emergentă ("boală emergentă"), dacă are potenţialul de a întruni criteriile pentru boli listate prevăzute la articolul 5 alineatul (3) şi:
a)rezultă în urma evoluţiei sau a modificării unui agent patogen existent;
b)este o boală cunoscută, care se răspândeşte într-o nouă arie geografică, la o nouă specie sau într-o populaţie nouă;
c)este diagnosticată pentru prima oară în Uniune; sau
d)este cauzată de un agent patogen necunoscut sau necunoscut până în acel moment.
(3)Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, măsurile necesare cu privire la o boală emergentă care întruneşte criteriile enunţate la alineatul (2) din prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 266 alineatul (2).
(4)În cazuri imperioase de urgenţă justificate în mod corespunzător legate de o boală care prezintă riscul emergent de a avea un impact extrem de semnificativ, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 266 alineatul (3).
(5)Orice obligaţie pentru operatori în ceea ce priveşte o boală emergentă, prevăzută în prezentul regulament, se aplică numai în cazul în care Comisia a adoptat un act de punere în aplicare pentru boala respectivă, în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol, sau în cazul în care boala face obiectul unui plan de urgenţă, în conformitate cu articolul 43.
Art. 7: Parametri de evaluare pentru listarea bolilor
Comisia utilizează următorii parametri de evaluare pentru a stabili dacă o boală întruneşte condiţiile necesare pentru a fi inclusă pe listă, în conformitate cu dispoziţiile articolului 5 alineatul (2):
(a)profilul bolii, care include următoarele:
(i)speciile de animale pe care le afectează boala în cauză;
(ii)ratele de morbiditate şi de mortalitate în rândul populaţiilor de animale;
(iii)caracterul zoonotic al bolii;
(iv)rezistenţa la tratamente, inclusiv rezistenţa la antimicrobiene;
(v)persistenţa bolii în rândul populaţiei de animale sau în mediu;
(vi)căile şi viteza de transmitere a bolii de la un animal la altul şi, dacă este cazul, de la animal la om;
(vii)absenţa sau prezenţa şi distribuţia bolii în interiorul Uniunii şi, dacă boala nu este prezentă în Uniune, riscul introducerii ei în Uniune;
(viii)existenţa unor instrumente de diagnosticare şi control al bolii;
(b)impactul bolii asupra:
(i)producţiei agricole sau de acvacultură şi asupra altor sectoare ale economiei în ceea ce priveşte:
- nivelul de prezenţă al bolii în Uniune;
- pierderea de producţie din cauza bolii;
- alte pierderi;
(ii)sănătăţii umane în ceea ce priveşte:
- transmisibilitatea de la animale la om;
- transmisibilitatea de la om la om;
- gravitatea formelor bolii la om;
- disponibilitatea unor metode eficace de prevenţie sau a tratamentului medical la om;
(iii)bunăstării animalelor;
(iv)biodiversităţii şi mediului;
(c)potenţialul bolii de a genera situaţii de criză şi utilizarea sa potenţială în bioterorism;
(d)fezabilitatea, disponibilitatea şi eficacitatea următoarelor măsuri de prevenire şi control al bolilor:
(i)instrumentele şi capacităţile de diagnosticare;
(ii)vaccinarea;
(iii)tratamentele medicale;
(iv)măsurile de biosecuritate;
(v)restricţiile privind circulaţia animalelor şi a produselor;
(vi)sacrificarea animalelor;
(vii)eliminarea carcaselor şi a altor subproduse de origine animală relevante;
(e)impactul măsurilor de prevenire şi control al bolilor în ceea ce priveşte:
(i)costurile directe şi indirecte pentru sectoarele afectate şi pentru economie în ansamblu;
(ii)acceptarea lor socială;
(iii)bunăstarea subpopulaţiilor de animale deţinute sau sălbatice afectate;
(iv)mediul şi biodiversitatea.
Art. 8: Listarea speciilor
(1)Speciilor listate li se aplică normele speciale privind bolile pentru bolile listate prevăzute de prezentul regulament şi normele adoptate în temeiul prezentului regulament.
(2)Comisia stabileşte, prin acte de punere în aplicare, o listă a speciilor, astfel cum se menţionează la alineatul (1) din prezentul articol, care îndeplinesc criteriile enunţate la alineatul (3) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 266 alineatul (2).
Lista cuprinde speciile de animale sau grupurile de specii de animale care prezintă un risc considerabil de răspândire a unor boli listate specifice, în funcţie de următoarele criterii:
a)susceptibilitatea la risc a populaţiei de animale;
b)durata perioadei de incubaţie şi perioada infecţioasă a animalelor în cauză;
c)capacitatea animalelor respective de a fi purtătoare ale bolilor specifice în cauză.
(3)Pe lista respectivă se adaugă specii de animale sau grupuri de specii de animale dacă acestea sunt afectate sau dacă prezintă un risc de răspândire a unei boli listate specifice, deoarece:
a)prezintă o susceptibilitate faţă de o boală listată specifică sau datele ştiinţifice indică faptul că o astfel de susceptibilitate este probabilă; sau
b)acţionează ca specii-vector sau ca rezervoare pentru boala respectivă, sau datele ştiinţifice arată că un astfel de rol este probabil.
(4)Comisia elimină specii de animale sau grupuri de specii de animale de pe listă, prin acte de punere în aplicare, atunci când:
a)boala listată relevantă în legătură cu care specia de animale sau grupul de specii de animale în cauză a fost inclus(ă) pe listă a fost eliminată de pe lista bolilor; sau
b)datele ştiinţifice arată că respectiva specie sau grupul de specii în cauză nu mai îndeplineşte criteriile prevăzute la alineatul (3).
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 266 alineatul (2).
Art. 9: Norme pentru prevenirea şi controlul bolilor care se aplică diferitelor categorii de boli listate
(1)Normele pentru prevenirea şi controlul bolilor se aplică în cazul bolilor listate după cum urmează:
a)În ceea ce priveşte bolile listate care în mod normal nu apar în cadrul Uniunii şi în cazul cărora trebuie să se ia măsuri imediate de eradicare de îndată ce sunt detectate,se aplică următoarele norme, după caz:
(i)normele privind informarea şi pregătirea cu privire la boli prevăzute în partea III titlul I (articolele 43 - 52);
(ii)măsurile de control al bolilor prevăzute în partea III titlul II capitolul 1 (articolele 53 - 71); şi
(iii)normele privind compartimentarea prevăzute la articolul 37 alineatul (1).
Pentru respectivele boli listate, se aplică, de asemenea, măsurile menţionate la litera (b), după caz, precum şi la literele (d) şi (e), dacă este relevant.
b)În ceea ce priveşte bolile listate care trebuie controlate în toate statele membre cu scopul de a le eradica în întreaga Uniune, se aplică următoarele norme, după caz:
(i)normele privind programele obligatorii de eradicare prevăzute la articolul 31 alineatul (1);
(ii)normele privind statele membre şi zonele cu statut de indemn de boală prevăzute la articolul 36;
(iii)normele privind compartimentarea prevăzute la articolul 37 alineatul (2); şi
(iv)măsurile de control al bolilor prevăzute la articolele 72 - 75, 77 - 79, 81 şi 83.
Pentru respectivele boli listate, se aplică, de asemenea, măsurile menţionate la literele (d) şi (e), după caz.
c)În ceea ce priveşte bolile listate care prezintă relevanţă pentru unele state membre şi în cazul cărora sunt necesare măsuri care să prevină răspândirea lor în părţi ale Uniunii care au în mod oficial statutul de indemn de aceste boli sau în care există programe de eradicare pentru bolile listate respective, se aplică următoarele norme, după caz:
(i)normele privind eradicarea opţională prevăzute la articolul 31 alineatul (2);
(ii)normele privind statele membre şi zonele cu statut de indemn de boală prevăzute la articolul 36;
(iii)normele privind compartimentarea prevăzute la articolul 37 alineatul (2); şi
(iv)normele privind măsurile de control al bolilor prevăzute la articolele 76, 77, 78, 80, 82 şi 83. Pentru respectivele boli listate, se aplică, de asemenea, măsurile menţionate la literele (d) şi (e), după caz.
d)În ceea ce priveşte bolile listate în cazul cărora sunt necesare măsuri care să prevină răspândirea lor, ca urmare a intrării lor în Uniune sau a circulaţiei între statele membre, se aplică următoarele norme, după caz:
(i)normele privind circulaţia în interiorul Uniunii prevăzute în titlul I capitolele 3 - 6 (articolele 124 - 169), în partea IV titlul II capitolele 2 şi 3 (articolele 191 - 225) şi în partea VI capitolele 2 şi 3 (articolele 247 - 251); şi
(ii)normele privind intrarea în Uniune şi exportul din Uniune prevăzute în partea V (articolele 229 - 243).
Bolile listate menţionate la literele (a), (b) şi (c) sunt de asemenea considerate boli listate în conformitate cu prezenta literă, precum şi cele menţionate la litera (e), în cazul în care riscul prezentat de boala în cauză poate fi diminuat în mod eficace şi proporţional prin măsuri privind circulaţia animalelor şi a produselor.
e)În ceea ce priveşte bolile listate pentru care există o nevoie de supraveghere în cadrul Uniunii, se aplică următoarele norme, după caz:
(i)normele privind notificarea şi raportarea prevăzute în partea II capitolul 1 (articolele 18 - 23); şi
(ii)normele privind supravegherea prevăzute în partea II capitolul 2 (articolele 24 - 30).
Bolile listate menţionate la literele (a), (b) şi (c) sunt de asemenea considerate boli listate în conformitate cu prezenta literă.
(2)Prin acte de punere în aplicare, Comisia stabileşte aplicarea normelor de prevenire şi control al bolilor menţionate la alineatul (1) cu privire la bolile listate respective, pe baza criteriilor prevăzute în anexa IV, ţinând seama şi de noile date ştiinţifice semnificative disponibile.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 266 alineatul (2).
(3)Prin acte de punere în aplicare, Comisia modifică aplicarea normelor de prevenire şi control al bolilor menţionate la alineatul (2) cu privire la bolile listate respective, atunci când boala în cauză nu mai întruneşte criteriile prevăzute în secţiunea relevantă din anexa IV, ţinând seama şi de noile date ştiinţifice semnificative disponibile.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 266 alineatul (2).
(4)În cazuri imperioase de urgenţă justificate în mod corespunzător legate de o boală listată care prezintă riscul emergent de a avea un impact extrem de semnificativ, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 266 alineatul (3).
Art. 10: Responsabilităţile în ceea ce priveşte sănătatea animală şi măsurile de biosecuritate
(1)Operatorii:
a)sunt responsabili, în ceea ce priveşte animalele deţinute şi produsele aflate în responsabilitatea lor:
(i)de sănătatea animalelor deţinute;
(ii)de utilizarea prudentă şi responsabilă a medicamentelor de uz veterinar, fără a aduce atingere rolului şi responsabilităţilor medicilor veterinari;
(iii)de reducerea la minimum a riscului de răspândire a bolilor;
(iv)de creşterea corectă a animalelor;
b)după caz, iau măsurile de biosecuritate adecvate în ceea ce priveşte animalele deţinute şi produsele aflate în responsabilitatea lor pentru:
(i)speciile şi categoriile de animale deţinute şi de produse;
(ii)tipul de producţie; şi
(iii)riscurile implicate, ţinând seama:
- de amplasarea geografică şi condiţiile climatice; şi
- de circumstanţele şi practicile locale;
c)atunci când este cazul, iau măsuri de biosecuritate în ceea ce priveşte animalele sălbatice.
(2)Persoanele care lucrează cu animale iau măsuri în vederea reducerii la minimum a riscului de răspândire a bolilor în cadrul relaţiei lor profesionale cu animale şi produse.
(3)Alineatul 1 litera (a) se aplică şi deţinătorilor de animale de companie.
(4)Măsurile de biosecuritate prevăzute la alineatul (1) litera (b) se pun în aplicare, după caz, prin:
a)măsuri de protecţie fizică, care pot include:
(i)închidere, împrejmuire, construirea de acoperişuri, instalarea de garduri din plasă, după caz;
(ii)curăţare, dezinfectare şi combatere a insectelor şi a rozătoarelor;
(iii)în cazul animalelor acvatice, după caz:
- măsuri privind aprovizionarea cu apă şi evacuarea apei;
- bariere naturale sau artificiale pentru cursurile de apă învecinate care să împiedice animalele acvatice să intre sau să iasă din unitate, inclusiv măsuri împotriva inundaţiilor sau a infiltrării apei din cursurile de apă învecinate;
b)măsuri de gestionare, care pot include:
(i)proceduri pentru intrarea şi ieşirea din unitate pentru animale, produse, vehicule şi persoane;
(ii)proceduri pentru utilizarea echipamentului;
(iii)condiţii de circulaţie pe baza riscurilor implicate;
(iv)condiţii pentru introducerea de animale sau produse în unitate;
(v)carantină, izolare sau separare a animalelor nou introduse sau bolnave;
(vi)un sistem pentru eliminarea în condiţii de siguranţă a animalelor moarte şi a altor subproduse de origine animală.
(5)Operatorii, persoanele care lucrează cu animale şi deţinătorii de animale de companie cooperează cu autoritatea competentă şi cu medicii veterinari la aplicarea măsurilor de prevenire şi control al bolilor prevăzute de prezentul regulament.
(6)Comisia poate stabili, prin acte de punere în aplicare, cerinţele minime necesare pentru aplicarea uniformă a prezentului articol.
Aceste acte de punere în aplicare reflectă aspectele menţionate la alineatul (1) litera (b).
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 266 alineatul (2).
Art. 11: Cunoştinţe privind sănătatea animală
(1)Operatorii şi persoanele care lucrează cu animale au cunoştinţe adecvate despre:
a)bolile animalelor, inclusiv cele care sunt transmisibile la om;
b)principiile de biosecuritate;
c)interacţiunea dintre sănătatea animală, bunăstarea animalelor şi sănătatea umană;
d)bunele practici de creştere a animalelor pentru speciile de animale aflate în grija lor;
e)rezistenţa la tratamente, inclusiv rezistenţa antimicrobiană, şi implicaţiile acesteia.
(2)Conţinutul şi nivelul cunoştinţelor necesare conform dispoziţiilor de la alineatul (1) depind de:
a)speciile şi categoriile de animale deţinute sau de produse aflate în responsabilitatea operatorilor şi persoanelor care lucrează cu animale în cauză şi natura relaţiei lor profesionale cu respectivele animale sau produse;
b)tipul de producţie;
c)activităţile desfăşurate.
(3)Cunoştinţele prevăzute la alineatul (1) se dobândesc într-unul dintre următoarele moduri:
a)experienţă sau formare profesională;
b)programe existente în sectorul agricol sau de acvacultură relevante pentru sănătatea animală;
c)educaţie formală;
d)alte tipuri de experienţă sau de formare care conduc la acelaşi nivel de cunoştinţe precum cele de la literele (a), (b) sau (c).
(4)Operatorii care comercializează sau efectuează în alt mod transferul de proprietate asupra unor animale de companie viitoare furnizează viitorului deţinător al animalului de companie informaţii de bază cu privire la aspectele menţionate la alineatul (1) care sunt relevante pentru animalul de companie în cauză.
Art. 12: Responsabilităţile medicilor veterinari şi ale profesioniştilor din domeniul sănătăţii animalelor acvatice
(1)În cursul activităţilor lor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, medicii veterinari:
a)iau toate măsurile necesare pentru a preveni introducerea, dezvoltarea şi răspândirea bolilor;
b)iau măsuri pentru a asigura depistarea timpurie a bolilor prin efectuarea de diagnosticări simple şi diferenţiale în vederea infirmării sau confirmării unei boli;
c)joacă un rol activ în:
(i)creşterea gradului de informare cu privire la sănătatea animală şi cu privire la interacţiunea dintre sănătatea animală, bunăstarea animalelor şi sănătatea umană;
(ii)prevenirea bolilor;
(iii)depistarea timpurie şi reacţia rapidă la apariţia bolilor;
(iv)creşterea gradului de informare cu privire la rezistenţa la tratamente, inclusiv rezistenţa la antimicrobiene, şi implicaţiile acesteia;
d)colaborează cu autoritatea competentă relevantă, operatorii, persoanele care lucrează cu animale şi deţinătorii de animale de companie pentru aplicarea măsurilor de prevenire şi control al bolilor prevăzute de prezentul regulament.
(2)Profesioniştii din domeniul sănătăţii animalelor acvatice pot desfăşura activităţi atribuite, conform prezentului regulament, medicilor veterinari în legătură cu animalele acvatice, cu condiţia să fie autorizaţi în acest sens de statul membru în cauză, conform dreptului intern. În acest caz, profesioniştilor din domeniul sănătăţii animalelor acvatice li se aplică dispoziţiile de la alineatul (1).
(3)Medicii veterinari şi profesioniştii din domeniul sănătăţii animalelor acvatice îşi menţin şi îşi dezvoltă capacităţile profesionale legate de domeniile lor de activitate care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.
Art. 13: Responsabilităţile statelor membre
(1)Pentru a se asigura faptul că autoritatea competentă relevantă are capacitatea de a lua măsurile necesare şi adecvate pentru sănătatea animală şi de a-şi desfăşura activităţile în temeiul prezentului regulament, fiecare stat membru se asigură, la nivelul administrativ adecvat, că autoritatea competentă dispune de:
a)personal calificat, instalaţii, echipamente, resurse financiare şi o organizare eficace care acoperă întregul său teritoriu;
b)acces la laboratoare care au personal calificat, instalaţii, echipamente şi resurse financiare necesare pentru a asigura o diagnosticare rapidă şi precisă, precum şi diagnosticarea diferenţială pentru bolile listate şi pentru bolile emergente;
c)medici veterinari suficient formaţi care să desfăşoare activităţile menţionate la articolul 12.
(2)Statele membre încurajează operatorii şi persoanele care lucrează cu animale să dobândească, să îşi menţină şi să îşi extindă cunoştinţele adecvate în domeniul sănătăţii animale, astfel cum prevede articolul 11, prin programe corespunzătoare în sectoarele agricol şi al acvaculturii sau prin educaţie formală.
Art. 14: Delegarea de activităţi oficiale de către o autoritatea competentă
(1)Autoritatea competentă poate delega medicilor veterinari, alţii decât cei oficiali, una sau mai multe dintre următoarele activităţi:
a)punerea în practică a măsurilor din cadrul programelor de eradicare, prevăzute la articolul 32;
b)sprijinirea autorităţii competente relevante în efectuarea supravegherii prevăzute la articolul 26 sau în ceea ce priveşte programele de supraveghere, astfel cum se prevede la articolul 28;
c)activităţi referitoare la:
(i)informarea şi pregătirea cu privire la boală şi controlul acesteia, astfel cum se prevede în partea III, în ceea ce priveşte:
- activităţile de eşantionare şi desfăşurarea de anchete şi investigaţii epidemiologice în conformitate cu articolul 54, articolul 55 alineatul (1) literele (b) - (g), articolele 57, 73, 74, 79 şi 80 în cazul în care se suspectează prezenţa unei boli, şi cu orice acte de punere în aplicare şi delegate adoptate în temeiul respectivelor articole;
- desfăşurarea de activităţi privind măsurile de control al bolilor în cazul apariţiei unui focar de boală, în ceea ce priveşte activităţile enumerate la articolul 61, articolul 65 alineatul (1) literele (a), (b), (e), (f) şi (i), articolul 70 alineatul (1), articolele 79, 80, 81 şi 82 şi în cadrul oricăror acte de punere în aplicare şi delegate adoptate în temeiul respectivelor articole;

- efectuarea vaccinării de urgenţă în conformitate cu articolul 69;
(ii)înregistrarea, autorizarea, trasabilitatea şi circulaţia prevăzute în partea IV;
(iii)emiterea şi completarea documentelor de identificare pentru animalele de companie, astfel cum se prevede la articolul 247 litera (c), articolul 248 alineatul (2) litera (c), articolul 249 alineatul (1) litera (c) şi articolul 250 alineatul (2) litera (c);
(iv)aplicarea şi utilizarea mijloacelor de identificare menţionate la articolul 252 alineatul (1) litera (a) punctul (ii).
(2)Statele membre pot prevedea ca persoanele fizice sau juridice să fie autorizate să desfăşoare activităţile menţionate la alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) punctele (i), (ii) şi (iv) în cazul unor sarcini identificate în mod specific, pentru care persoanele respective au suficiente cunoştinţe specifice. În acest caz, persoanele respective fac obiectul dispoziţiilor de la alineatul (1) al prezentului articol şi au responsabilităţile prevăzute la articolul 12.
(3)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 264 cu privire la alte activităţi care pot fi delegate medicilor veterinari pe lângă cele prevăzute la alineatul (1) şi, dacă este cazul, să dispună cu privire la circumstanţele şi condiţiile necesare acestor delegări.
La adoptarea respectivelor acte delegate, Comisia ţine seama de natura acestor activităţi şi de standardele internaţionale relevante.
Art. 15: Informarea publicului
Atunci când există motive întemeiate de suspiciune că anumite animale sau produse provenind din interiorul Uniunii sau introduse din afara Uniunii ar putea prezenta un risc, autoritatea competentă relevantă face demersurile necesare pentru a informa publicul larg cu privire la natura riscului şi la măsurile care se iau sau care urmează să fie luate pentru a preveni sau pentru a ţine sub control riscul respectiv, având în vedere natura, gravitatea şi amploarea riscului şi interesul publicului de a fi informat.
Art. 16: Obligaţiile laboratoarelor, ale instalaţiilor şi ale altor părţi care manipulează agenţi patogeni vaccinuri şi alte produse biologice
(1)Laboratoarele, instalaţiile şi alte persoane fizice sau juridice care manipulează agenţi patogeni în scopuri legate de cercetare, educaţie, diagnostic sau producerea de vaccinuri şi alte produse biologice au obligaţia, ţinând seama de eventualele standarde internaţionale relevante:
a)să ia măsurile de biosecuritate, biosiguranţă şi bioizolare adecvate pentru a preveni dispersarea agenţilor patogeni şi contactul acestora cu animale din afara laboratorului sau altei instalaţii care manipulează agenţi patogeni în aceste scopuri;
b)să se asigure că circulaţia agenţilor patogeni, a vaccinurilor şi a altor produse biologice între laboratoare sau alte instalaţii nu generează un risc de răspândire a bolilor listate şi emergente.
(2)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu dispoziţiile articolului 264, referitoare la măsurile de siguranţă pentru prevenirea şi controlul bolilor listate şi emergente în ceea ce priveşte laboratoarele, instalaţiile şi alte persoane fizice sau juridice care manipulează agenţi patogeni, vaccinuri şi alte produse biologice privind:
a)măsurile de biosecuritate, de biosiguranţă şi de bioizolare;
b)cerinţele privind circulaţia agenţilor patogeni, a vaccinurilor şi a altor produse biologice.
Art. 17: Laboratoarele de sănătate animală
(1)Laboratoarele oficiale de sănătate animală, cuprinzând laboratoarele de referinţă ale Uniunii Europene, laboratoarele naţionale de referinţă şi laboratoarele oficiale de sănătate animală cooperează, în exercitarea sarcinilor şi a responsabilităţilor lor, în cadrul unei reţele de laboratoare europene de sănătate animală.
(2)Laboratoarele menţionate la alineatul (1) cooperează sub coordonarea laboratoarelor de referinţă ale Uniunii Europene, pentru a garanta că activităţile de supraveghere, notificare şi raportare a bolilor, programele de eradicare, definirea statutului de indemn de boală şi circulaţia animalelor şi a produselor în cadrul Uniunii, intrarea lor în Uniune şi exporturile către ţări terţe sau teritorii, prevăzute în prezentul regulament, se bazează pe analize, teste şi diagnosticări de laborator de ultimă oră, solide şi fiabile.
(3)Rezultatele şi rapoartele furnizate de laboratoarele oficiale respectă principiile privind secretul profesional şi confidenţialitatea, respectiv obligaţia de notificare a autorităţii competente care le-a desemnat, independent de persoana fizică sau juridică care a solicitat analizele, testele sau diagnosticarea de laborator.
(4)În cazul în care un laborator oficial dintr-un stat membru efectuează analize de diagnosticare pe eşantioane de la animale care provin din alt stat membru, laboratorul oficial notifică autorităţii competente a statului membru din care provin eşantioanele:
a)imediat, orice rezultat care indică o suspiciune sau detectarea unei boli listate astfel cum se menţionează la articolul 9 alineatul (1) litera (a);
b)fără întârzieri nejustificate, orice rezultat care indică o suspiciune sau detectarea unei boli listate astfel cum se menţionează la articolul 9 alineatul (1) litera (e), alta decât cele menţionate la articolul 9 alineatul (1) litera (a).