Capitolul 2 - DISPOZIŢII APLICABILE TUTUROR SECURITIZĂRILOR - Regulamentul 2402/12-dec-2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea şi de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă şi standardizată, şi de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE şi 2011/61/UE, precum şi a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 şi (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 347L
În vigoare Versiune de la: 8 Iulie 2024
CAPITOLUL 2:DISPOZIŢII APLICABILE TUTUROR SECURITIZĂRILOR
Art. 5: Cerinţe privind obligaţia de diligenţă pentru investitorii instituţionali
(1)Înainte de a deţine o poziţie din securitizare, investitorii instituţionali, alţii decât iniţiatorul, sponsorul sau creditorul iniţial, verifică dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)în cazul în care iniţiatorul sau creditorul iniţial stabilit în Uniune nu este o instituţie de credit sau o firmă de investiţii, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctele 1 şi 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, iniţiatorul sau creditorul iniţial acordă toate creditele care determină expunerile-suport pe baza unor criterii solide şi bine definite şi a unor procese clar stabilite de aprobare, modificare, reînnoire şi finanţare a creditelor respective şi dispune de sisteme eficace de aplicare a criteriilor şi proceselor respective, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din prezentul regulament;
b)în cazul în care este stabilit într-o ţară terţă, iniţiatorul sau creditorul iniţial acordă toate creditele care determină expunerile-suport pe baza unor criterii solide şi bine definite şi a unor procese clar stabilite de aprobare, modificare, reînnoire şi finanţare a creditelor respective şi dispune de sisteme eficace de aplicare a criteriilor şi proceselor respective pentru a se asigura că acordarea creditelor se bazează pe o evaluare amănunţită a bonităţii debitorului;
c)în cazul în care este stabilit în Uniune, iniţiatorul, sponsorul sau creditorul iniţial reţine în permanenţă un interes economic net semnificativ în conformitate cu articolul 6, iar reţinerea riscului este divulgată investitorului instituţional în conformitate cu articolul 7;
d)în cazul în care este stabilit într-o ţară terţă, iniţiatorul, sponsorul sau creditorul iniţial reţine în permanenţă un interes economic net semnificativ care, în orice caz, nu este mai mic de 5 %, stabilit în conformitate cu articolul 6, şi divulgă reţinerea riscului investitorilor instituţionali;
e)iniţiatorul, sponsorul sau SSPE a pus, după caz, la dispoziţie informaţiile cerute la articolul 7 în conformitate cu frecvenţa şi modalităţile prevăzute la articolul respectiv.
f)în cazul expunerilor neperformante se aplică standarde solide la selectarea şi stabilirea preţului expunerilor.
(2)Prin derogare de la alineatul (1), în ceea ce priveşte tranzacţiile ABCP sprijinite integral, cerinţa prevăzută la alineatul (1) litera (a) se aplică sponsorului. În astfel de cazuri, sponsorul verifică dacă iniţiatorul sau creditorul iniţial, care nu este o instituţie de credit sau o firmă de investiţii, acordă toate creditele care determină expunerile-suport pe baza unor criterii solide şi bine definite şi a unor procese clar stabilite de aprobare, modificare, reînnoire şi finanţare a creditelor respective, precum şi dacă dispune de sisteme eficace de aplicare a criteriilor şi proceselor respective în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).
(3)Înainte de a deţine o poziţie din securitizare, investitorii instituţionali, alţii decât iniţiatorul, sponsorul sau creditorul iniţial, efectuează o evaluare în cadrul obligaţiei lor de diligenţă care le permite să estimeze riscurile implicate. Această evaluare are în vedere cel puţin toate elementele următoare:
a)caracteristicile de risc ale fiecărei poziţii din securitizare şi ale expunerilor-suport;
b)toate caracteristicile structurale ale securitizării care pot avea un impact semnificativ asupra performanţei poziţiei din securitizare, inclusiv priorităţile contractuale în materie de plată şi ordinea de prioritate a factorilor de declanşare legaţi de plată, îmbunătăţirile calităţii creditului, creşterea lichidităţii, factorii de declanşare legaţi de valoarea de piaţă şi definiţiile stării de nerambursare specifice tranzacţiei;
c)în ceea ce priveşte o securitizare notificată în calitate de STS în conformitate cu articolul 27, dacă securitizarea îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolele 19-22 sau la articolele 23-26 şi la articolul 27. Investitorii instituţionali se pot baza în mod adecvat pe notificarea STS efectuată în temeiul articolului 27 alineatul (1) şi pe informaţiile divulgate de iniţiator, de sponsor şi de SSPE cu privire la respectarea cerinţelor STS, fără să se bazeze însă în mod exclusiv sau automat pe notificarea sau informaţiile respective.
În pofida literelor (a) şi (b) din primul paragraf, în cazul unui program ABCP sprijinit integral, investitorii instituţionali în titlurile pe termen scurt emise în cadrul programului ABCP respectiv iau în considerare caracteristicile programului ABCP şi sprijinul integral pentru asigurarea lichidităţii.
(4)Investitorii instituţionali, alţii decât iniţiatorul, sponsorul sau creditorul iniţial, care deţin o poziţie din securitizare îndeplinesc cel puţin următoarele condiţii:
a)instituie proceduri scrise adecvate care sunt proporţionale în raport cu profilul de risc al poziţiei din securitizare, precum şi după caz, în raport cu tranzacţiile lor din portofoliul de tranzacţionare şi din afara acestuia, cu scopul de a monitoriza în permanenţă respectarea alineatelor (1) şi (3), precum şi performanţa poziţiei din securitizare şi a expunerilor-suport.
Acolo unde este relevant având în vedere securitizarea şi expunerile-suport, aceste proceduri scrise includ monitorizarea tipului de expunere, a procentului de împrumuturi a căror scadenţă este depăşită cu peste 30, 60 şi 90 de zile, a ratelor de nerambursare, a ratelor de rambursare anticipată, a împrumuturilor cu garanţia aflată în executare, a ratelor de recuperare, a răscumpărărilor, a modificărilor de împrumuturi, a perioadelor fără plăţi, a tipului garanţiei reale şi a ratei de ocupare a acesteia, a distribuţiei frecvenţei scorurilor de credit sau a altor cuantificări ale bonităţii debitorilor la nivelul expunerilor-suport, a gradului de diversificare la nivel de sector şi de arie geografică şi a distribuţiei frecvenţei raporturilor dintre împrumut şi valoarea garanţiei reale (loan to value), cu intervale ale căror mărimi permit efectuarea cu uşurinţă a unei analize de sensibilitate adecvate. Atunci când expunerile-suport sunt ele însele poziţii din securitizare, astfel cum este permis în temeiul articolului 8, investitorii instituţionali monitorizează, de asemenea, expunerile-suport ale poziţiilor respective;
b)în cazul unei securitizări, alta decât un program ABCP sprijinit integral, efectuează periodic teste de stres cu privire la fluxurile de numerar şi la valorile garanţiei reale aferente expunerilor-suport sau, în lipsa unor informaţii suficiente cu privire la fluxurile de numerar şi la valorile garanţiei reale, teste de stres cu privire la ipotezele privind nivelul pierderii, ţinând seama de natura, amploarea şi complexitatea riscurilor aferente poziţiei din securitizare;
c)în cazul programelor ABCP sprijinite integral, efectuează periodic teste de stres cu privire la solvabilitatea şi lichiditatea sponsorului;
d)asigură raportarea internă către organul lor de conducere, astfel încât acesta să fie conştient de riscurile semnificative aferente poziţiei din securitizare şi astfel încât riscurile respective să fie gestionate în mod adecvat;
e)sunt în măsură să le demonstreze autorităţilor lor competente, la cerere, că au o înţelegere completă şi detaliată a poziţiei din securitizare şi a expunerilor-suport ale acesteia şi că au pus în aplicare politici şi proceduri scrise de gestionare a riscurilor poziţiei din securitizare şi de menţinere a evidenţei verificărilor şi a obligaţiilor de diligenţă în conformitate cu alineatele (1) şi (2), precum şi a oricăror alte informaţii relevante; şi
f)în cazul unor expuneri la un program ABCP sprijinit integral, sunt în măsură să le demonstreze autorităţilor lor competente, la cerere, că au o înţelegere completă şi detaliată a calităţii de credit a sponsorului şi a condiţiilor facilităţii de lichiditate furnizate.
(5)Fără a aduce atingere alineatelor (1)-(4) din prezentul articol, în cazul în care un investitor instituţional a mandatat un alt investitor instituţional să ia decizii privind gestionarea investiţiilor care l-ar putea expune la o securitizare, investitorul instituţional poate cere părţii respective responsabile de gestionare să îşi îndeplinească obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului articol cu privire la orice expunere la o securitizare generată de respectivele decizii. Statele membre se asigură că atunci când un investitor instituţional nu îndeplineşte obligaţiile unui alt investitor instituţional, după cum i se ceruse în temeiul prezentului alineat, partea responsabilă de gestionare, şi nu investitorul instituţional care este expus la securitizare, este pasibil de orice sancţiune în temeiul articolelor 32 şi 33.
Art. 6: Reţinerea riscului
(1)Iniţiatorul, sponsorul sau creditorul iniţial al unei securitizări reţine în permanenţă un interes economic net semnificativ în securitizare de cel puţin 5 %. Respectivul interes se măsoară la iniţiere şi se stabileşte prin valoarea noţională a elementelor din afara bilanţului. Atunci când iniţiatorul, sponsorul sau creditorul iniţial nu au convenit cine va reţine interesul economic net semnificativ, iniţiatorul este cel care reţine interesul economic net semnificativ. Nu pot exista, pentru nicio securitizare dată, aplicări multiple ale cerinţelor privind reţinerea. Interesul economic net semnificativ nu se împarte între diferitele tipuri de reţinători şi nu face obiectul niciunei diminuări a riscului de credit sau a vreunei acoperiri împotriva riscului de credit.
În sensul prezentului articol, o entitate nu este considerată iniţiator atunci când a fost instituită sau îşi desfăşoară activitatea exclusiv în scopul securitizării expunerilor.
La calculul interesului economic net semnificativ, reţinătorul ia în considerare eventualele taxe care pot fi folosite în practică pentru a reduce efectiv interesul economic net semnificativ.
În cazul securitizărilor tradiţionale de NPE-uri, cerinţa prevăzută la prezentul alineat poate fi îndeplinită şi de societatea de administrare, cu condiţia ca aceasta să poată demonstra că are cunoştinţe de specialitate în ceea ce priveşte administrarea expunerilor similare celor securitizate şi dispune de politici, proceduri şi controale de gestionare a riscurilor bine documentate şi adecvate, legate de administrarea expunerilor.
(2)Iniţiatorii nu selectează active care urmează să fie transferate la SSPE cu scopul de a realiza pierderi aferente activelor transferate la SSPE, măsurate pe durata tranzacţiei sau pe o perioadă de maximum patru ani în cazul în care durata tranzacţiei este mai mare de patru ani, mai mari decât pierderile înregistrate pe parcursul aceleiaşi perioade aferente unor active comparabile păstrate în bilanţul iniţiatorului. În cazul în care autoritatea competentă constată existenţa unor elemente care indică încălcarea acestei interdicţii, autoritatea competentă investighează performanţa activelor transferate la SSPE şi a unor active comparabile păstrate în bilanţul iniţiatorului. În cazul în care performanţa activelor transferate este semnificativ mai mică decât cea a activelor comparabile păstrate în bilanţul iniţiatorului ca urmare a intenţiei iniţiatorului, autoritatea competentă impune o sancţiune în temeiul articolelor 32 şi 33.
(3)Se consideră reţinere a unui interes economic net semnificativ de cel puţin 5 % în înţelesul alineatului (1) numai următoarele:
a)reţinerea a cel puţin 5 % din valoarea nominală a fiecăreia dintre tranşele vândute sau transferate investitorilor;
b)în cazul securitizărilor reînnoibile sau al securitizărilor expunerilor reînnoibile, reţinerea unui interes al iniţiatorului de cel puţin 5 % din valoarea nominală a fiecăreia dintre expunerile securitizate;
c)reţinerea unor expuneri selectate aleatoriu echivalente cu cel puţin 5 % din valoarea nominală a expunerilor securitizate, atunci când, dacă nu s-ar fi procedat astfel, aceste expuneri nesecuritizate ar fi fost securitizate în respectiva securitizare, cu condiţia ca numărul expunerilor potenţial securitizate să fie de cel puţin 100 la iniţiere;
d)reţinerea tranşei care suportă prima pierdere şi, atunci când această reţinere nu este echivalentă cu cel puţin 5 % din valoarea nominală a expunerilor securitizate, dacă este necesar, a altor tranşe cu acelaşi profil de risc sau cu un profil de risc mai sever decât cele transferate sau vândute investitorilor şi care nu sunt scadente mai devreme decât cele transferate sau vândute investitorilor, astfel încât reţinerea să reprezinte în total cel puţin 5 % din valoarea nominală a expunerilor securitizate sau
e)reţinerea unei expuneri faţă de prima pierdere de cel puţin 5 % din fiecare expunere securitizată în securitizare.
(31)Prin derogare de la alineatul (3), în cazul securitizărilor de NPE-uri şi în cazul în care a fost convenită o reducere de preţ de cumpărare nerambursabilă, reţinerea unui interes economic net semnificativ în sensul alineatului menţionat nu poate fi mai mică de 5 % din suma dintre valoarea netă a expunerilor securitizate care se califică drept expuneri neperformante şi, dacă este cazul, valoarea nominală a eventualelor expuneri performante ce au fost securitizate.
Valoarea netă a unei expuneri neperformante se calculează prin deducerea reducerii preţului de cumpărare nerambursabile convenite la nivelul fiecărei expuneri securitizate la momentul iniţierii sau, după caz, a unei cote corespunzătoare din reducerea de preţ de cumpărare nerambursabilă convenită la nivelul portofoliului de expuneri-suport, în momentul iniţierii, din valoarea nominală a expunerii sau, dacă este cazul, din valoarea sa neachitată în momentul iniţierii. În plus, pentru a determina valoarea netă a expunerilor neperformante securitizate, în reducerea de preţ de cumpărare nerambursabilă se poate include diferenţa dintre valoarea nominală a tranşelor securitizării de NPE subscrise de iniţiator în vederea vânzării ulterioare şi preţul la care tranşele respective sunt vândute prima dată unor părţi terţe separate.
(4)Atunci când un holding financiar mixt stabilit în Uniune în înţelesul Directivei 2002/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (1), o instituţie mamă ori un holding financiar stabilit în Uniune ori una dintre filialele acestuia în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 575/2013 securitizează, în calitate de iniţiator sau de sponsor, expuneri de la una sau mai multe instituţii de credit, firme de investiţii sau alte instituţii financiare care sunt incluse în sfera de supraveghere pe bază consolidată, cerinţele prevăzute la alineatul (1) pot fi îndeplinite pe baza situaţiei consolidate a respectivei instituţii mamă, holding financiar sau holding financiar mixt stabilit în Uniune.
(1)Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, a întreprinderilor de asigurare şi a întreprinderilor de investiţii care aparţin unui conglomerat financiar şi de modificare a Directivelor 73/239/CEE, 79/267/CEE, 92/49/CEE, 92/96/CEE, 93/6/CEE şi 93/22/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 98/78/CE şi 2000/12/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului (JO L 35, 11.2.2003, p. 1).
Primul paragraf se aplică numai atunci când instituţiile de credit, firmele de investiţii sau instituţiile financiare care au creat expunerile securitizate respectă cerinţele prevăzute la articolul 79 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (2) şi furnizează în timp util iniţiatorului sau sponsorului şi instituţiei de credit mamă din Uniune, holdingului financiar sau holdingului financiar mixt stabilit în Uniune informaţiile necesare pentru a îndeplini cerinţele prevăzute la articolul 5 din prezentul regulament.
(2)Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).
(5)Alineatul (1) nu se aplică atunci când expunerile securitizate sunt expuneri faţă de sau expuneri garantate integral, necondiţionat şi irevocabil de:
a)administraţii centrale sau bănci centrale;
b)administraţii regionale, autorităţi locale şi entităţi din sectorul public în înţelesul articolului 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, din statele membre;
c)instituţii cărora li se alocă o pondere de risc de 50 % sau mai mică în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
d)bănci sau instituţii naţionale de promovare în înţelesul articolului 2 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European şi al Consiliului (1); sau
(1)Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiţii strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiţii şi Portalul european de proiecte de investiţii şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 şi (UE) nr. 1316/2013 - Fondul european pentru investiţii strategice (JO L 169, 1.7.2015, p. 1).
e)băncile de dezvoltare multilaterală enumerate la articolul 117 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(6)Alineatul (1) nu se aplică tranzacţiilor bazate pe un indice clar, transparent şi accesibil, în cazul cărora entităţile de referinţă suport sunt identice cu cele care alcătuiesc un indice de entităţi care este tranzacţionat pe scară largă sau reprezintă titluri de valoare tranzacţionabile, altele decât poziţiile din securitizare.
(7)ABE, în strânsă cooperare cu ESMA şi Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (AEAPO) care a fost instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (2) elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a face precizări mai detaliate privind cerinţa reţinerii riscului, în special referitor la:
(2)Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări şi pensii ocupaţionale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48)/
a)modalităţile de reţinere a riscului în temeiul alineatului (3), inclusiv reţinerea riscului printr-o formă de reţinere sintetică sau contingentă;
b)măsurarea nivelului de reţinere menţionat la alineatul (1);
c)interzicerea acoperirii sau a vânzării interesului reţinut;
d)condiţiile aferente unei reţineri pe bază consolidată în conformitate cu alineatul (4);
e)condiţiile pentru excluderea tranzacţiilor bazate pe un indice clar, transparent şi accesibil, menţionate la alineatul (6).
Comisia este împuternicită să completeze prezentul regulament prin adoptarea de standarde tehnice de reglementare menţionate la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
f)modalităţile de reţinere a riscului în conformitate cu alineatele (3) şi (3a) în cazul securitizărilor de NPE;
g)efectul taxelor plătite reţinătorului asupra interesului economic net semnificativ în sensul alineatului (1).
ABE prezintă Comisiei respectivele proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 10 octombrie 2021.
Art. 7: Cerinţe în materie de transparenţă pentru iniţiatori, sponsori şi SSPE-uri
(1)În conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol, iniţiatorul, sponsorul şi SSPE ai unei securitizări pun la dispoziţia deţinătorilor unei poziţii din securitizare, autorităţilor competente menţionate la articolul 29 şi, la cerere, investitorilor potenţiali, cel puţin următoarele informaţii:
a)informaţii privind expunerile-suport, cu o periodicitate trimestrială, sau, în cazul ABCP, informaţii cu privire la creanţele-suport sau la creanţele private, cu o periodicitate lunară;
b)toate documentele-suport care sunt esenţiale pentru înţelegerea tranzacţiei, inclusiv, dar fără a se limita la, după caz, următoarele documente:
(i)documentul de ofertă sau prospectul final, împreună cu documentele referitoare la încheierea tranzacţiei, cu excepţia avizelor juridice;
(ii)în cazul securitizării tradiţionale: acordul de vânzare, de cesiune, de novaţie sau de transfer al activelor şi orice contract de fiducie relevant;
(iii)contractele cu instrumente derivate şi acordurile de garantare, precum şi orice documente relevante privind modalităţile de efectuare a acoperirii cu garanţii reale atunci când expunerile care fac obiectul securitizării rămân expuneri ale iniţiatorului;
(iv)contractele de administrare de credite, de administrare de credite de rezervă, de administrare şi de gestionare a fluxurilor de numerar;
(v)actul fiduciar, actul de garanţie, contractul de agenţie, contractul de cont bancar, contractul de investiţii garantate, termenii încorporaţi sau contractul-cadru de fiducie (master trust framework) ori contractul de definire a fiduciei (master definitions agreement) sau documentele juridice cu o valoare juridică echivalentă;
(vi)orice acorduri intercreditori, documente aferente instrumentelor derivate, contracte de împrumut subordonat, contracte de credit pentru întreprinderile nou-înfiinţate şi acorduri de facilitate de lichiditate relevante;
Documentele-suport respective includ o descriere detaliată a ordinii de prioritate a plăţilor aferente securitizării;
c)atunci când prospectul nu a fost elaborat în conformitate cu Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (1), un rezumat al tranzacţiei sau o prezentare generală a principalelor caracteristici ale securitizării, inclusiv, în cazurile aplicabile:
(1)Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacţionare şi de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 345, 31.12.2003, p. 64).
(i)detalii privind structura tranzacţiei, inclusiv diagramele privind structura, care oferă o imagine de ansamblu asupra tranzacţiei, fluxurilor de numerar şi structurii acţionariatului;
(ii)detalii privind caracteristicile expunerilor, fluxurile de numerar, ordinea pierderilor, facilităţile de îmbunătăţire a calităţii creditului şi de sprijin de lichiditate;
(iii)detalii privind drepturile de vot ale deţinătorilor unei poziţii din securitizare şi relaţia lor cu alţi creditori garantaţi;
(iv)o listă a tuturor evenimentelor şi factorilor de declanşare menţionaţi în documentele furnizate în conformitate cu litera (b), care ar putea avea un impact semnificativ asupra performanţei poziţiei din securitizare;
d)în cazul securitizărilor STS, notificarea STS menţionată la articolul 27;
e)rapoartele trimestriale destinate investitorilor sau, în cazul ABCP, rapoartele lunare destinate investitorilor, care să conţină următoarele:
(i)toate datele relevante semnificative privind calitatea creditului şi performanţa expunerilor-suport;
(ii)informaţii cu privire la evenimentele care conduc la modificări ale ordinii de prioritate a plăţilor sau la înlocuirea unei contrapărţi, şi, în cazul unei securitizări care nu este o tranzacţie ABCP, date privind fluxurile de numerar generate de expunerile-suport şi de pasivele din securitizare;
(iii)informaţii privind riscul reţinut, inclusiv informaţii în cazul cărora s-au aplicat modalităţile prevăzute la articolul 6 alineatul (3), în conformitate cu articolul 6;
f)orice informaţii privilegiate referitoare la securitizare pe care iniţiatorul, sponsorul sau SSPE este obligat să le facă publice în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (2) privind utilizarea abuzivă a informaţiilor privilegiate şi manipularea pieţei;
(2)Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piaţă (Regulamentul privind abuzul de piaţă) şi de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE şi 2004/72/CE ale Comisiei (JO L 173, 12.6.2014, p. 1).
g)atunci când litera (f) nu se aplică, orice eveniment semnificativ, ca de exemplu:
(i)o încălcare semnificativă a obligaţiilor prevăzute în documentele puse la dispoziţie în conformitate cu litera (b), inclusiv orice măsură corectivă, exceptare sau aprobare acordată ulterior cu privire la o astfel de încălcare;
(ii)o modificare a caracteristicilor structurale care poate avea un efect semnificativ asupra performanţei securitizării;
(iii)o modificare a caracteristicilor de risc ale securitizării sau ale expunerilor-suport care poate avea un efect semnificativ asupra performanţei securitizării;
(iv)în cazul securitizărilor STS, cazurile în care securitizarea nu mai îndeplineşte cerinţele STS sau în care autorităţile competente au luat măsuri de remediere sau administrative;
(v)orice modificare semnificativă a documentelor aferente tranzacţiei.
Informaţiile descrise la literele (b), (c) şi (d) din primul paragraf se pun la dispoziţie înainte de stabilirea preţurilor.
Informaţiile descrise la primul paragraf literele (a) şi (e) se pun la dispoziţie simultan în fiecare trimestru, cel târziu la o lună de la data scadenţei plăţii dobânzii sau, în cazul tranzacţiilor ABCP, cel târziu la o lună de la încheierea perioadei acoperite de raport.
În ceea ce priveşte ABCP, informaţiile descrise la primul paragraf la litera (a), litera (c) punctul (ii) şi litera (e) punctul (i) sunt puse, într-o formă agregată, la dispoziţia deţinătorilor de poziţii din securitizare şi, la cerere, investitorilor potenţiali. Se pun la dispoziţia sponsorului şi, la cerere, la dispoziţia autorităţilor competente informaţii la nivel de împrumut.
Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) nr. 596/2014, informaţiile descrise la primul paragraf literele (f) şi (g) se pun la dispoziţie fără întârziere.
În aplicarea prezentului alineat, iniţiatorul, sponsorul şi SSPE ai unei securitizări respectă dreptul intern şi dreptul Uniunii care reglementează protecţia confidenţialităţii informaţiilor şi prelucrarea datelor cu caracter personal, pentru a evita eventuale încălcări ale dreptului respectiv, precum şi orice obligaţie de confidenţialitate referitoare la informarea clientului, a creditorului iniţial sau a debitorului, cu excepţia cazului în care aceste informaţii confidenţiale sunt anonimizate sau agregate.
În special, în ceea ce priveşte informaţiile la care se face referire la primul paragraf litera (b), iniţiatorul, sponsorul şi SSPE pot furniza un rezumat al documentaţiei în cauză.
Autorităţile competente menţionate la articolul 29 pot solicita să li se furnizeze astfel de informaţii confidenţiale cu scopul de a-şi îndeplini sarcinile care le revin în temeiul prezentului regulament.
(2)Iniţiatorul, sponsorul şi SSPE ai unei securitizări îl desemnează pe unul dintre ei drept entitate care să îndeplinească cerinţele privind informaţiile care trebuie furnizate în temeiul alineatului (1) primul paragraf literele (a), (b), (d), (e), (f) şi (g).
Entitatea desemnată în conformitate cu primul paragraf pune la dispoziţie informaţiile pentru o tranzacţie de securitizare prin intermediul unui registru central de securitizări.
Obligaţiile prevăzute la al doilea şi la al patrulea paragraf nu se aplică securitizărilor în cazul cărora nu trebuie elaborat un prospect în conformitate cu Directiva 2003/71/CE.
În cazul în care nu este înregistrat niciun registru central de securitizări în conformitate cu articolul 10, entitatea desemnată să îndeplinească cerinţele prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol pune la dispoziţie informaţiile prin intermediul unui site care:
a)include un sistem funcţional de control al calităţii datelor;
b)este supus obligaţiilor de respectare a unor standarde de guvernanţă corespunzătoare şi de menţinere şi funcţionare a unei structuri organizatorice adecvate care asigură continuitatea şi buna funcţionare a site-ului;
c)este supus unor sisteme, mijloace de control şi proceduri corespunzătoare care identifică toate sursele pertinente de risc operaţional;
d)include sisteme care asigură protecţia şi integritatea informaţiilor primite şi înregistrarea promptă a informaţiilor; şi
e)permite o evidenţă a informaţiilor timp de cel puţin 5 ani de la data scadenţei securitizării.
Entitatea responsabilă de raportarea informaţiilor, precum şi registrul central de securitizări în care sunt puse la dispoziţie informaţiile se indică în documentele referitoare la securitizare.
(3)ESMA, în strânsă cooperare cu ABE şi AEAPO, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza informaţiile pe care le furnizează iniţiatorul, sponsorul şi SSPE cu scopul de a-şi îndeplini obligaţiile care le revin în temeiul alineatului (1) primul paragraf literele (a) şi (e), ţinând seama de utilitatea informaţiilor pentru deţinătorul poziţiei din securitizare, dacă poziţia din securitizare este pe termen scurt şi, în cazul unei tranzacţii ABCP, dacă este sprijinită integral de un sponsor.
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 18 ianuarie 2019.
Comisia este împuternicită să completeze prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(4)În vederea asigurării unor condiţii uniforme de aplicare pentru informaţiile specificate în conformitate cu alineatul (3), ESMA, în strânsă cooperare cu ABE şi AEAPO, elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formatul acesteia prin intermediul unor modele standardizate.
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 18 ianuarie 2019.
Comisia este împuternicită să adopte standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la prezentul alineat în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 8: Interdicţia privind resecuritizarea
(1)Expunerile-suport utilizate într-o securitizare nu includ poziţii din securitizare.
Prin derogare, primul paragraf nu se aplică în cazul:
a)oricărei securitizări ale cărei titluri de valoare au fost emise înainte de 1 ianuarie 2019; şi
b)oricărei securitizări care urmează să fie utilizată în scopuri legitime, astfel cum se prevede la alineatul (3), ale cărei titluri de valoare au fost emise la 1 ianuarie 2019 sau ulterior acestei date.
(2)O autoritate competentă desemnată în conformitate cu articolul 29 alineatul (2), (3) sau (4), după caz, poate acorda permisiunea unei entităţi aflate sub supravegherea sa să includă poziţii din securitizare drept expuneri-suport într-o securitizare în cazul în care autoritatea competentă respectivă consideră că utilizarea unei resecuritizări este în scopuri legitime, astfel cum se prevede la alineatul (3) din prezentul articol.
În cazul în care această entitate supravegheată este o instituţie de credit sau o firmă de investiţii, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctele 1 şi 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, autoritatea competentă menţionată la primul paragraf din prezentul alineat se consultă cu autoritatea de rezoluţie şi cu orice altă autoritate relevantă pentru entitatea respectivă înainte de a acorda permisiunea includerii unor poziţii din securitizare drept expuneri-suport într-o securitizare. Această consultare nu durează mai mult de 60 de zile de la data la care autoritatea competentă notifică autoritatea de rezoluţie şi orice altă autoritate relevantă pentru entitatea respectivă cu privire la necesitatea unei consultări.
În cazul în care în urma consultării este luată o decizie prin care se acordă permisiunea utilizării poziţiilor din securitizare drept expuneri-suport într-o securitizare, autoritatea competentă notifică ESMA cu privire la această decizie.
(3)În sensul prezentului articol, se consideră a fi scopuri legitime:
a)facilitarea lichidării unei instituţii de credit, a unei firme de investiţii sau a unei instituţii financiare;
b)asigurarea viabilităţii în condiţii de asigurare a continuităţii activităţii unei instituţii de credit, a unei firme de investiţii sau a unei instituţii financiare pentru a se evita lichidarea acestora; sau
c)în cazul în care expunerile-suport sunt neperformante, protejarea intereselor investitorilor.
(4)Un program ABCP sprijinit integral nu se consideră a fi o resecuritizare în sensul prezentului articol, cu condiţia ca niciuna dintre tranzacţiile ABCP din cadrul programului respectiv să nu fie o resecuritizare, iar îmbunătăţirea calităţii creditului să nu instituie un al doilea strat de segmentare pe tranşe la nivel de program.
(5)Pentru a reflecta evoluţiile pieţei altor resecuritizări întreprinse în scopuri legitime şi ţinând seama de obiectivele generale în ceea ce priveşte stabilitatea financiară şi protejarea intereselor investitorilor, ESMA, în strânsă colaborare cu ABE, poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a completa lista scopurilor legitime prevăzute la alienatul (3).
ESMA transmite Comisiei orice astfel de proiect de standarde tehnice de reglementare. Comisia este împuternicită să completeze prezentul regulament prin adoptarea de standardele tehnice de reglementare menţionate în prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 9: Criterii pentru acordarea creditelor
(1)Iniţiatorii, sponsorii şi creditorii iniţiali aplică expunerilor care urmează să fie securitizate aceleaşi criterii solide şi bine definite de acordare a creditelor pe care le aplică în cazul expunerilor nesecuritizate. În acest scop, se aplică aceleaşi procese clar stabilite de aprobare şi, dacă este cazul, de modificare, reînnoire şi refinanţare a creditelor. Iniţiatorii, sponsorii şi creditorii iniţiali dispun de sisteme eficace de aplicare a criteriilor şi proceselor respective, cu scopul de a asigura faptul că acordarea creditelor se bazează pe o evaluare amănunţită a bonităţii debitorului, ţinând seama în mod adecvat de factorii care sunt relevanţi pentru a verifica probabilitatea îndeplinirii de către debitor a obligaţiilor care îi revin în temeiul contractului de credit.
Prin derogare de la primul paragraf, în ceea ce priveşte expunerile-suport care, în momentul în care iniţiatorul le-a cumpărat de la partea terţă relevantă, erau expuneri neperformante, se aplică standarde solide la selectarea şi stabilirea preţului expunerilor.
(2)În cazul în care expunerile-suport ale securitizărilor sunt împrumuturi locative realizate după intrarea în vigoare a Directivei 2014/17/UE, portofoliul împrumuturilor respective nu include niciun împrumut care este comercializat şi subscris pe baza premisei că s-a adus la cunoştinţa solicitantului împrumutului sau, după caz, intermediarilor, faptul că este posibil ca informaţiile furnizate de solicitantul împrumutului să nu fi fost verificate de către creditor.
(3)În cazul în care cumpără expunerile unei terţe părţi în nume propriu şi apoi le securitizează, iniţiatorul verifică îndeplinirea cerinţelor menţionate la alineatul (1) de către entitatea care a fost implicată direct sau indirect în contractul iniţial prin care s-au creat obligaţiile sau obligaţiile potenţiale care urmează să fie securitizate.
(4)Alineatul (3) nu se aplică dacă:
a)contractul iniţial, care a creat obligaţiile sau obligaţiile potenţiale ale debitorului sau ale debitorului potenţial, a fost încheiat înainte de intrarea în vigoare a Directivei 2014/17/UE; şi
b)iniţiatorul care cumpără expunerile unei terţe părţi în nume propriu şi apoi le securitizează respectă obligaţiile pe care instituţiile iniţiatoare erau obligate să le respecte în temeiul articolului 21 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 625/2014 înainte de 1 ianuarie 2019.