Capitolul iv - MONITORIZAREA EMISIILOR PROVENITE DIN AVIAŢIE ŞI A ALTOR EFECTE ALE AVIAŢIEI DECÂT EMISIILE DE CO2 - Regulamentul 2066/19-dec-2018 privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 601/2012 al Comisiei

Acte UE

Jurnalul Oficial 334L

În vigoare
Versiune de la: 1 Ianuarie 2025
CAPITOLUL IV:MONITORIZAREA EMISIILOR PROVENITE DIN AVIAŢIE ŞI A ALTOR EFECTE ALE AVIAŢIEI DECÂT EMISIILE DE CO2
Art. 51: Dispoziţii generale
(1)Fiecare operator de aeronave monitorizează şi raportează emisiile care provin din activităţi de aviaţie şi alte efecte ale aviaţiei decât emisiile de CO2 pentru toate zborurile incluse în anexa I la Directiva 2003/87/CE care sunt efectuate de către operatorul de aeronave respectiv pe timpul perioadei de raportare şi pentru care acesta este responsabil.
În acest scop, operatorul de aeronave atribuie toate zborurile unui an calendaristic în funcţie de ora de plecare măsurată în ora universală coordonată.
(2)[textul din Art. 51, alin. (2) din capitolul IV a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. 1, punctul 9. din Regulamentul 2122/17-oct-2023]
(3)În vederea identificării operatorului unic de aeronave menţionat la articolul 3 litera (o) din Directiva 2003/87/CE care este responsabil de un zbor, se foloseşte indicativul de apel utilizat pentru controlul traficului aerian (ATC), astfel cum este stabilit în caseta 7 a planului de zbor. Indicativul de apel determină operatorul de aeronave după cum urmează:
a)în cazul în care caseta 7 conţine indicativul OACI pentru agenţia de operare a aeronavelor, operatorul unic de aeronave este agenţia de operare a aeronavelor căreia i-a fost atribuit respectivul indicativ OACI;
b)în cazul în care câmpul 7 conţine naţionalitatea sau marca comună şi marca de înmatriculare a aeronavei care este menţionată în mod explicit într-un certificat de operator aerian (sau un document echivalent) sau într-un document emis de un stat şi care identifică operatorul aeronavei, operatorul unic de aeronave este persoana fizică sau juridică care deţine certificatul de operator aerian (sau un certificat echivalent) sau care este menţionată în document.
(31)În cazul în care operatorul unic de aeronave nu poate fi identificat utilizând indicativul de apel menţionat la alineatul (3), operatorul unic de aeronave menţionat la articolul 3 litera (o) din Directiva 2003/87/CE care este responsabil de un zbor este persoana fizică sau juridică ce are un raport de muncă sau alt tip de relaţie contractuală cu comandantul zborului.

(4)În cazul în care identitatea operatorului de aeronave nu este cunoscută, autoritatea competentă consideră deţinătorul aeronavei ca operator al aeronavei, cu excepţia cazului în care acesta dovedeşte identitatea operatorului de aeronave responsabil.
Art. 52: Prezentarea planurilor de monitorizare
(1)Un operator de aeronave trebuie să prezinte autorităţii competente un plan de monitorizare pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor şi a altor efecte ale aviaţiei decât emisiile de CO2 în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament cel târziu cu patru luni înainte de a începe activităţile de aviaţie prevăzute în anexa I la Directiva 2003/87/CE.
Prin derogare de la primul paragraf, un operator de aeronave care desfăşoară pentru prima dată o activitate de aviaţie prevăzută în anexa I la Directiva 2003/87/CE sau care monitorizează şi raportează pentru prima dată alte efecte ale aviaţiei decât emisiile de CO2, activităţi care nu au putut fi prevăzute cu patru luni înainte de începerea activităţii respective trebuie să înainteze un plan de monitorizare autorităţii competente fără întârzieri nejustificate şi cel târziu la şase săptămâni de la începerea activităţii respective. Operatorul de aeronave trebuie să furnizeze o justificare adecvată autorităţii competente pentru a explica de ce nu a fost posibil să se transmită planul de monitorizare cu patru luni înainte de începerea activităţii.

În cazul în care statul membru de administrare menţionat la articolul 18a din Directiva 2003/87/CE nu este cunoscut dinainte, operatorul de aeronave prezintă fără întârzieri nejustificate planul de monitorizare, atunci când informaţiile privind autoritatea competentă a statului membru de administrare devin disponibile.
(2)
[textul din Art. 52, alin. (2) din capitolul IV a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. 1, punctul 10. din Regulamentul 2122/17-oct-2023]
Art. 53: Metodologia de monitorizare pentru emisiile provenite din activităţile de aviaţie
(1)Fiecare operator de aeronave determină emisiile anuale de CO2 provenite din activităţile de aviaţie prin înmulţirea consumului anual aferent fiecărui combustibil simplu (exprimat în tone) cu factorul de emisie respectiv.
În cazul combustibililor de aviaţie micşti, operatorul de aeronave determină cantitatea teoretică a fiecărui combustibil simplu din cantitatea totală a respectivului combustibil de aviaţie mixt şi din datele relevante privind compoziţia, aplicând următoarele:
(i)în cazul în care un combustibil conţine biomasă, operatorul de aeronave determină fracţiunea de biomasă în conformitate cu articolul 54;
(ii)în cazul în care un combustibil conţine un RFNBO, un RCF sau un combustibil sintetic cu emisii scăzute de carbon, operatorul de aeronave determină fracţiunea RFNBO sau RCF sau fracţiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon în conformitate cu articolul 54b;
(iii)în cazul în care fracţiunea RFNBO sau RCF sau fracţiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon nu este zero şi în cazul în care operatorul de aeronave doreşte să recurgă la acordarea cotei zero, operatorul de aeronave determină fracţiunea RFNBO sau RCF cu cotă zero sau fracţiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon cu cotă zero în conformitate cu articolul 54c;
(iv)în cazul în care fracţiunea de biomasă cu cotă zero, fracţiunea RFNBO sau RCF cu cotă zero sau fracţiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon cu cotă zero nu sunt egale cu zero, operatorul de aeronave calculează fracţiunea cu cotă zero ca suma dintre fracţiunea de biomasă cu cotă zero, fracţiunea RFNBO sau RCF cu cotă zero şi fracţiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon cu cotă zero. Fracţiunea fosilă este suma tuturor fracţiunilor fără cotă zero;
(v)operatorul de aeronave calculează cantitatea fiecărui combustibil simplu ca fiind cantitatea totală de combustibil de aviaţie mixt înmulţită cu fracţiunea relevantă.
În sensul punctului (iv) din prezentul alineat, în cazul în care operatorul de aeronave nu calculează fracţiunea cu cotă zero, fracţiunea fosilă este de 100 %.
(11)Prin derogare de la alineatul (1), în scopul evaluării pragurilor de emisii stabilite la articolul 55 alineatele (1) şi (2) din prezentul regulament, la articolul 28a alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE şi la rubrica "Aviaţie" din tabelul din anexa I la Directiva 2003/87/CE, operatorul de aeronave determină emisiile de CO2 prin înmulţirea consumului anual al fiecărui combustibil cu factorul său de emisie preliminar.
(12)În scopul raportării în temeiul articolului 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/1603 al Comisiei (*2), operatorul de aeronave determină şi raportează emisiile care rezultă din înmulţirea consumului anual al fiecărui combustibil cu factorul său de emisie preliminar.
(*2)Regulamentul delegat (UE) 2019/1603 al Comisiei din 18 iulie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte măsurile adoptate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale pentru monitorizarea, raportarea şi verificarea emisiilor generate de aviaţie în scopul punerii în aplicare a unei măsuri globale bazate pe piaţă (JO L 250, 30.9.2019, p. 10, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2019/1603/oj).

(2)Fiecare operator de aeronave determină consumul de combustibil pentru fiecare zbor şi pentru fiecare combustibil, inclusiv combustibilul consumat de unitatea auxiliară de alimentare. În acest scop, operatorul de aeronave utilizează una dintre metodele prevăzute în secţiunea 1 din anexa III. Operatorul de aeronave alege metoda care îi asigură datele cele mai complete şi în timp util, cu cea mai mică incertitudine, fără a implica costuri nerezonabile
(3)Fiecare operator de aeronave determină alimentarea cu combustibil menţionată în secţiunea 1 din anexa III pe baza:
a)măsurătorii efectuate de către furnizorul de combustibil, astfel cum este documentată în bonurile de livrare sau facturile pentru combustibil corespunzătoare fiecărui zbor;
b)datelor obţinute cu ajutorul sistemelor de măsurare de la bordul navelor înregistrate în documentaţia privind masa şi centrajul, în jurnalul tehnic al aeronavei sau transmise în format electronic de la aeronavă către operatorul de aeronave.
(4)Operatorul de aeronave determină cantitatea de combustibil din rezervor utilizând datele obţinute cu ajutorul sistemelor de măsurare de la bordul aeronavei şi înregistrate în documentaţia privind masa şi centrajul, în jurnalul tehnic al aeronavei sau transmise în format electronic de la aeronavă către operatorul de aeronave.
(5)În cazul în care cantitatea de combustibil alimentat sau cantitatea de combustibil rămasă în rezervoare este determinată ca unităţi de volum, exprimate în litri, operatorul de aeronave transformă cantitatea respectivă din volum în masă utilizând valorile densităţii. Operatorul de aeronave foloseşte densitatea combustibilului (care poate fi o valoare reală sau standard de 0,8 kg pe litru) care este utilizată din motive de funcţionare şi de siguranţă.
Procedura de furnizare de informaţii privind utilizarea densităţii reale sau standard este descrisă în planul de monitorizare, împreună cu o trimitere la documentaţia relevantă a operatorului de aeronave.
(6)La efectuarea calculului menţionat la alineatul (1), operatorul de aeronave utilizează factorii de emisie impliciţi definiţi în tabelul 1 din anexa III.
Operatorii de aeronave utilizează ca factor de emisie preliminar factorii de emisie impliciţi definiţi în tabelul 1 din anexa III.
Pentru combustibilii de aviaţie alternativi, alţii decât biocarburanţii, RFNBO, RCF sau combustibilii sintetici cu emisii scăzute de carbon, operatorul de aeronave determină factorul de emisie în conformitate cu articolul 32 din prezentul regulament. Pentru astfel de combustibili, puterea calorifică netă este determinată şi raportată ca element informativ.

(7)Prin derogare de la alineatul (6) şi sub rezerva aprobării de către autoritatea competentă, operatorul de aeronave poate să calculeze factorul de emisie sau conţinutul de carbon pe care se bazează acesta ori puterea calorifică netă pentru combustibilii comerciali plecând de la datele din registrele de achiziţii pentru combustibilul în cauză puse la dispoziţie de furnizorul de combustibil, cu condiţia ca acestea să fie obţinute pe baza unor standarde acceptate la internaţional şi ca factorii de emisie enumeraţi în tabelul 1 din anexa III să nu poată fi aplicaţi.
Art. 53a: Norme de raportare pentru utilizarea combustibililor de aviaţie alternativi
(1)Operatorul de aeronave monitorizează cantitatea de combustibili de aviaţie alternativi utilizată şi raportează cantitatea respectivă atribuită fiecărui zbor sau fiecărei perechi de aerodromuri.
(2)În cazul în care combustibilii de aviaţie alternativi sunt livraţi aeronavei în loturi identificabile fizic, operatorul de aeronave prezintă dovezi acceptabile pentru autoritatea competentă potrivit cărora combustibilul de aviaţie alternativ este atribuit zborului imediat după alimentarea cu combustibil a zborului respectiv.
În cazul în care se efectuează mai multe zboruri ulterioare fără alimentare cu combustibil între zborurile respective, operatorul de aeronave împarte cantitatea de combustibil alternativ şi o alocă acestor zboruri proporţional cu emisiile generate de zborurile respective, calculate utilizând factorul de emisie preliminar.
(3)În cazul în care combustibilii de aviaţie alternativi nu pot fi atribuiţi fizic la un aerodrom unui anumit zbor, operatorul de aeronave atribuie combustibilul zborurilor sale pentru care trebuie restituite certificate în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE, proporţional cu emisiile generate de zborurile în cauză care pleacă de pe aerodromul respectiv, calculate utilizând factorul de emisie preliminar.
În acest sens, operatorul de aeronave trebuie să furnizeze dovezi satisfăcătoare pentru autoritatea competentă potrivit cărora combustibilul de aviaţie alternativ a fost livrat sistemului de alimentare al aerodromului de plecare în perioada de raportare sau cu până la trei luni înainte de începutul perioadei de raportare sau cu până la trei luni după încheierea perioadei de raportare respective.
(4)În sensul alineatelor (2) şi (3), operatorul de aeronave prezintă dovezi satisfăcătoare pentru autoritatea competentă din care să reiasă că:
(i)cantitatea totală de combustibil de aviaţie alternativ declarată nu depăşeşte consumul total de combustibil al operatorului de aeronave respectiv pentru zborurile pentru care trebuie restituite certificate în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE şi care decolează de pe aerodromul unde este furnizat combustibilul de aviaţie alternativ;
(ii)cantitatea de combustibil de aviaţie alternativ pentru zborurile pentru care certificatele trebuie restituite în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE nu depăşeşte cantitatea totală de combustibil de aviaţie alternativ achiziţionat din care se scade cantitatea totală de combustibil de aviaţie alternativ vândut unor părţi terţe;
(iii)raportul dintre combustibilii de aviaţie alternativi şi combustibilii fosili atribuiţi zborurilor, agregaţi pentru fiecare pereche de aerodromuri, nu depăşeşte limita maximă de amestec pentru respectivul tip de combustibil, certificat în conformitate cu un standard internaţional recunoscut;
(iv)nu se efectuează o dublă contabilizare a aceleiaşi cantităţi de combustibil de aviaţie alternativ, în special că combustibilul de aviaţie alternativ achiziţionat nu a fost declarat ca fiind utilizat într-un raport anterior sau de către un alt operator de aeronave sau într-un alt sistem de tarifare a carbonului.
În sensul literelor (i)-(iii), orice combustibil rămas în rezervoare după un zbor şi înainte de alimentare este considerat a fi combustibil fosil în proporţie de 100 %.
Pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele menţionate la punctul (iv), operatorul de aeronave poate utiliza datele înregistrate în baza de date a Uniunii instituită în conformitate cu articolul 31a din Directiva (UE) 2018/2001 sau într-o bază de date naţională instituită de statul membru în conformitate cu articolul 31a alineatul (5) din directiva menţionată.

Art. 54: Determinarea fracţiunii de biomasă pentru biocarburanţi
(1)Operatorul de aeronave determină fracţiunea de biomasă a combustibililor de aviaţie micşti care conţin biocarburanţi. Operatorul de aeronave poate fie să presupună absenţa biocarburanţilor şi să aplice o fracţiune fosilă implicită de 100 %, fie să determine o fracţiune de biocarburant în conformitate cu alineatul (2) sau (3). Operatorul de aeronave utilizează o valoare implicită de 100 % din fracţiunea de biomasă pentru biocarburanţii simpli.
Prin derogare de la primul paragraf, operatorul de aeronave care utilizează combustibili de aviaţie micşti cu conţinut de biocarburanţi poate alege să monitorizeze conţinutul de biocarburant şi conţinutul de combustibil de aviaţie fosil ca fluxuri-sursă distincte, dacă dovezile prezentate de furnizorii de combustibili permit o astfel de abordare.
(2)În cazul în care biocarburanţii sunt amestecaţi fizic cu combustibili fosili şi sunt livraţi aeronavelor în loturi identificabile fizic, operatorul de aeronave poate efectua analize în conformitate cu articolele 32-35 pentru a determina fracţiunea de biomasă, pe baza unui standard relevant şi a metodelor analitice prevăzute la articolele respective, cu condiţia ca utilizarea respectivului standard şi a respectivelor metode analitice să fie aprobată de autoritatea competentă. În cazul în care operatorul de aeronave furnizează autorităţii competente dovezi că astfel de analize ar genera costuri nerezonabile sau nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic, operatorul de aeronave poate estima conţinutul de biocarburant pe baza unui bilanţ al materiilor aferent amestecului de combustibili fosili şi biocarburanţi achiziţionaţi. În cazul în care fracţiunea de biomasă a fost determinată utilizând bilanţul masic în temeiul articolului 30 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001, nu sunt necesare dovezi privind costurile nerezonabile sau fezabilitatea tehnică.
(3)În cazul în care loturile de biocarburant achiziţionate nu sunt livrate fizic unei anumite aeronave, operatorul de aeronave nu utilizează analizele pentru a determina fracţiunea de biomasă a combustibililor utilizaţi. Operatorul de aeronave poate determina fracţiunea de biomasă utilizând registrele de achiziţii pentru biocarburantul cu un conţinut energetic echivalent.

Art. 54a: Dispoziţii specifice pentru combustibilii de aviaţie eligibili
(1)În sensul articolului 3c alineatul (6) din Directiva 2003/87/CE, operatorul de aeronave comerciale instituie, documentează, implementează şi menţine o procedură scrisă cu scopul de a monitoriza orice cantitate de combustibil de aviaţie eligibil simplu (în tone) utilizat pentru zborurile subsonice şi raportează cantităţile declarate de combustibili de aviaţie eligibili sub forma unui element informativ separat în raportul său privind emisiile anuale.
(2)În sensul alineatului (1), operatorul de aeronave se asigură că orice cantitate declarată de combustibil de aviaţie eligibil este certificată în conformitate cu articolul 30 din Directiva (UE) 2018/2001 sau că o altă certificare este acceptată în temeiul Regulamentului 2023/2405. Autoritatea competentă poate permite operatorului de aeronave să utilizeze datele înregistrate în baza de date a Uniunii instituită în conformitate cu articolul 31a din Directiva (UE) 2018/2001 sau într-o bază de date naţională instituită de statul membru în conformitate cu articolul 31a alineatul (5) din directiva menţionată. În cazul unei neconformităţi ulterioare în ceea ce priveşte dovada sustenabilităţii cantităţilor anulate în bazele de date menţionate mai sus, autoritatea competentă corectează în consecinţă cantităţile verificate de combustibili de aviaţie eligibili simpli.
(3)În cazul combustibililor de aviaţie micşti, operatorul de aeronave poate fie să presupună absenţa combustibilului de aviaţie eligibil şi să aplice o fracţiune fosilă implicită de 100 %, fie să determine cantitatea de combustibil de aviaţie eligibil simplu în conformitate cu alineatul 3a.
(31)Operatorul de aeronave determină cantitatea de combustibil de aviaţie eligibil simplu ca sumă a combustibililor alternativi simpli eligibili în temeiul articolului 3c alineatul (6) din Directiva 2003/87/CE, determinată în conformitate cu articolul 53 alineatul (1) din prezentul regulament. Combustibilii eligibili simpli se atribuie fiecărui zbor sau fiecărei perechi de aerodromuri în conformitate cu alineatul (4) sau (5).
(4)În cazul în care combustibilii de aviaţie eligibili sunt livraţi aeronavei în loturi identificabile fizic, operatorul de aeronave prezintă dovezi acceptabile pentru autoritatea competentă potrivit cărora combustibilul de aviaţie eligibil este atribuit zborului imediat după alimentarea cu combustibil a zborului respectiv.
În cazul în care se efectuează mai multe zboruri ulterioare fără alimentare cu combustibil între zborurile respective, operatorul de aeronave împarte cantitatea de combustibili de aviaţie eligibili şi o alocă acestor zboruri proporţional cu emisiile generate de zborurile respective, calculate utilizând factorul de emisie preliminar.
(5)În cazul în care combustibilii de aviaţie eligibili nu pot fi atribuiţi fizic la un aerodrom unui anumit zbor, operatorul de aeronave atribuie combustibilul zborurilor sale pentru care trebuie restituite certificate în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE şi zborurilor sale care intră sub incidenţa articolului 3c alineatul (8) din directiva respectivă, proporţional cu emisiile generate de zborurile în cauză care pleacă de pe aerodromul respectiv, calculate utilizând factorul de emisie preliminar.
În acest scop, operatorul de aeronave trebuie să furnizeze dovezi satisfăcătoare pentru autoritatea competentă potrivit cărora combustibilul de aviaţie eligibil a fost livrat sistemului de alimentare al aerodromului de plecare în perioada de raportare sau cu trei luni înainte de începutul perioadei de raportare sau cu trei luni după încheierea perioadei de raportare respective.
(6)În sensul alineatelor (4) şi (5), operatorul de aeronave prezintă dovezi satisfăcătoare pentru autoritatea competentă din care să reiasă că:
a)cantitatea totală de combustibil de aviaţie eligibil declarată nu depăşeşte consumul total de combustibil al operatorului de aeronave respectiv pentru zborurile pentru care trebuie restituite certificate în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE şi pentru zborurile care intră sub incidenţa articolului 3c alineatul (8) din directiva menţionată, care decolează de pe aerodromul unde este furnizat combustibilul de aviaţie eligibil;
b)cantitatea de combustibil de aviaţie eligibil pentru zborurile pentru care certificatele trebuie restituite în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE şi pentru zborurile care intră sub incidenţa articolului 3c alineatul (8) din directiva menţionată nu depăşeşte cantitatea totală de combustibil de aviaţie eligibil achiziţionat din care se scade cantitatea totală de combustibili de aviaţie eligibili vânduţi unor părţi terţe;
c)raportul dintre combustibilii de aviaţie eligibili şi combustibilii fosili atribuiţi zborurilor agregate pentru fiecare pereche de aerodromuri nu depăşeşte limita maximă de amestec pentru respectivul tip de combustibil, certificat în conformitate cu un standard internaţional recunoscut;
d)nu se efectuează o dublă contabilizare a aceleiaşi cantităţi de combustibil de aviaţie eligibil, în special că combustibilul de aviaţie eligibil achiziţionat nu a fost declarat ca fiind utilizat într-un raport anterior sau de către un alt operator de aeronave sau într-un alt sistem de tarifare a carbonului.
În sensul literelor (a), (b) şi (c), orice combustibil rămas în rezervoare după un zbor şi înainte de alimentare este considerat a fi combustibil neeligibil în proporţie de 100 %.
Pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele menţionate la litera (d), operatorul de aeronave poate utiliza datele înregistrate în baza de date a Uniunii instituită în conformitate cu articolul 31a din Directiva (UE) 2018/2001 sau într-o bază de date naţională instituită de statul membru în conformitate cu articolul 31a alineatul (5) din directiva menţionată.
Art. 54b: Determinarea fracţiunii RFNBO sau RCF sau a fracţiunii sintetice cu emisii scăzute de carbon
(1)Operatorul de aeronave determină fracţiunea RFNBO sau RCF sau fracţiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon a combustibililor de aviaţie micşti care conţin RFNBO, RCF sau combustibil sintetic cu emisii scăzute de carbon. Operatorul de aeronave poate fie să presupună absenţa RFNBO, a RCF sau a combustibililor sintetici cu emisii scăzute de carbon şi să aplice o fracţiune fosilă implicită de 100 %, fie să determine o fracţiune RFNBO sau RCF sau o fracţiune sintetică cu emisii scăzute de carbon în conformitate cu alineatul (2) sau (3). Operatorul de aeronave utilizează o valoare implicită de 100 % din fracţiunea RFNBO sau RCF sau de 100 % din fracţiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon, după caz, pentru RFNBO sau RCF simplu sau pentru combustibilul sintetic cu emisii scăzute de carbon simplu.
Prin derogare de la primul paragraf, operatorul de aeronave care utilizează combustibili de aviaţie micşti cu conţinut de RFNBO, RCF sau combustibil sintetic cu emisii scăzute de carbon poate alege să monitorizeze conţinutul de RFNBO, RCF sau conţinutul de combustibil sintetic cu emisii scăzute de carbon şi alt conţinut de combustibil de aviaţie fosil, ca fluxuri-sursă distincte, dacă dovezile prezentate de furnizorii de combustibili permit o astfel de abordare.
(2)În cazul în care RFNBO, RCF sau combustibilii sintetici cu emisii scăzute de carbon sunt amestecaţi fizic cu combustibili fosili şi sunt furnizaţi aeronavei în loturi identificabile fizic, operatorul de aeronave îşi bazează estimarea conţinutului de RFNBO, RCF sau a conţinutului de combustibili sintetici cu emisii scăzute de carbon pe un bilanţ masic în temeiul articolului 30 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001, reflectând amestecul de combustibili fosili şi de RFNBO, RCF sau combustibili sintetici cu emisii scăzute de carbon achiziţionaţi.
(3)În cazul în care loturile achiziţionate de RFNBO, RCF sau combustibili sintetici cu emisii scăzute de carbon nu sunt livrate fizic unei anumite aeronave, operatorul de aeronave poate determina fracţiunea RFNBO sau RCF sau fracţiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon, utilizând registrele de achiziţii de RFNBO, de RCF sau de combustibili sintetici cu emisii scăzute de carbon cu un conţinut energetic echivalent.
Art. 54c: Condiţii pentru acordarea de către operatorii de aeronave a cotei zero pentru biocarburanţi, RFNBO, RCF şi combustibilii sintetici cu emisii scăzute de carbon
(1)Operatorul de aeronave poate lua în calcul fracţiunea de biomasă a unui combustibil de aviaţie mixt pentru determinarea fracţiunii de biomasă cu cotă zero numai în măsura în care conţinutul de biocarburant respectă criteriile stabilite la articolul 38 alineatul (5).
(2)Operatorul de aeronave poate lua în calcul fracţiunea RFNBO sau RCF a unui combustibil de aviaţie mixt pentru determinarea fracţiunii RFNBO sau RCF cu cotă zero numai în măsura în care conţinutul de RFNBO sau de RCF respectă criteriile stabilite la articolul 39a alineatul (3).
(3)Operatorul de aeronave poate lua în calcul fracţiunea sintetică cu emisii scăzute de carbon a unui combustibil de aviaţie mixt pentru determinarea fracţiunii sintetice cu emisii scăzute de carbon cu cotă zero numai în măsura în care conţinutul de combustibil sintetic cu emisii scăzute de carbon respectă criteriile stabilite la articolul 39a alineatul (4).
(4)Operatorul de aeronave poate declara biocarburanţi cu cotă zero, RFNBO sau RCF cu cotă zero şi combustibili sintetici cu emisii scăzute de carbon cu cotă zero numai în măsura în care aceşti combustibili cu cotă zero respectă cantitatea maximă de combustibil utilizată determinată în conformitate cu articolul 53a din prezentul regulament, pentru zborurile pentru care trebuie restituite certificate în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE.

Art. 55: Emiţătorii mici
(1)Operatorii de aeronave care operează mai puţin de 243 de zboruri per perioadă timp de trei perioade consecutive a câte patru luni şi operatorii de aeronave care operează zboruri cu emisii anuale totale mai mici de 25 000 de tone de CO2 pe an sunt consideraţi emiţători mici.
(2)Prin derogare de la articolul 53, emiţătorii mici şi operatorii de aeronave care generează emisii anuale totale mai mici de 3 000 de tone de CO2 din alte zboruri decât cele menţionate la articolul 28a alineatul (1) litera (a) şi la articolul 3c alineatul (8) din Directiva 2003/87/CE îşi pot estima consumul de combustibil pe baza distanţei pentru fiecare pereche de aerodromuri, folosind instrumentele puse în aplicare de Eurocontrol sau de altă organizaţie relevantă, care poate prelucra toate informaţiile de trafic aerian relevante şi poate evita orice subestimare a emisiilor.
Instrumentele aplicabile pot fi utilizate numai dacă sunt aprobate de Comisie, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul aplicării factorilor de corecţie pentru compensarea oricăror imperfecţiuni ale metodelor de modelare.
(3)Prin derogare de la articolul 12, un emiţător mic care intenţionează să utilizeze oricare dintre instrumentele menţionate la alineatul (2) din prezentul articol poate prezenta doar următoarele informaţii în planul de monitorizare a emisiilor:
a)informaţiile care trebuie furnizate în temeiul punctului 1 din secţiunea 2 a anexei I;
b)dovezi cu privire la faptul că sunt respectate pragurile stabilite pentru emiţătorii mici, prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol;
c)denumirea sau numărul de referinţă al instrumentului menţionat la alineatul (2) din prezentul articol, care urmează să fie utilizat pentru estimarea consumului de combustibil.
Un emiţător mic este scutit de obligaţia de a prezenta documentele justificative prevăzute la articolul 12 alineatul (1) al treilea paragraf.
(4)În cazul în care un operator de aeronave utilizează oricare dintre instrumentele menţionate la alineatul (2) şi depăşeşte pragurile indicate la alineatul (1) în cadrul unui an de raportare, acesta notifică în acest sens autoritatea competentă, fără întârzieri nejustificate.
Operatorul de aeronave prezintă spre aprobare autorităţii competente, fără întârzieri nejustificate, orice modificare semnificativă adusă planului de monitorizare în sensul articolului 15 alineatul (4) litera (a) punctul (iv).
Cu toate acestea, autoritatea competentă permite ca operatorul de aeronave să utilizeze în continuare un instrument menţionat la alineatul (2), cu condiţia ca operatorul de aeronave să demonstreze într-un mod acceptabil pentru autoritatea competentă că pragurile indicate la alineatul (1) nu fuseseră deja depăşite în ultimele cinci perioade de raportare şi că nu vor fi depăşite din nou începând cu următoarea perioadă de raportare.
Art. 56: Surse de incertitudine
(1)Operatorul de aeronave ia în considerare sursele de incertitudine şi nivelurile de incertitudine asociate acestora atunci când alege metodologia de monitorizare în conformitate cu articolul 53 alineatul (2).
(2)Operatorul de aeronave desfăşoară periodic activităţi adecvate de control, inclusiv verificări încrucişate prin care confruntă cantitatea de combustibil alimentat indicată în facturi cu cantitatea alimentată indicată de măsurătorile efectuate la bord, şi adoptă măsuri corective în cazul în care se constată diferenţe semnificative.
Art. 56a: Calcularea echivalentului de CO2 pentru alte efecte ale aviaţiei decât emisiile de CO2
(1)Fiecare operator de aeronave monitorizează alte efecte ale aviaţiei decât emisiile de CO2, generate de activităţile sale desfăşurate de avioanele echipate cu motoare cu reacţie, în echivalent de CO2 [CO2(e)] per zbor.
(2)Operatorul de aeronave calculează CO2(e) per zbor folosind indicatorul GWP, în special GWP20, GWP50 şi GWP100, rezultând valori ale CO2(e) pentru trei orizonturi de timp (20, 50 şi 100 de ani) pentru fiecare dintre zborurile monitorizate.
(3)Operatorul de aeronave utilizează eficacitatea, astfel cum este definită în prezentul regulament şi în NEATS, pentru a rafina GWP menţionat la alineatul (2) pentru a calcula CO2(e) per zbor, cu excepţia cazului în care operatorul de aeronave furnizează autorităţii competente dovezi potrivit cărora nu este posibilă utilizarea eficacităţii.
(4)Pentru a calcula CO2(e) per zbor, fiecare operator de aeronave aplică o metodă de calcul al CO2(e) care cuprinde următoarele elemente:
a)modulul pentru consumul de combustibil şi modulul pentru estimarea emisiilor, astfel cum sunt descrise în secţiunea 3 din anexa IIIa;
b)metoda C constând într-o abordare bazată pe condiţii meteorologice şi metoda D constând într-o abordare simplificată bazată pe locaţie, astfel cum se menţionează în secţiunea 4 din anexa IIIa;
c)o abordare bazată pe valori implicite, utilizată în cazul unor lacune în materie de date, descrisă în secţiunea 5 din anexa IIIa şi în anexa IIIb.
Metoda C şi metoda D se bazează pe datele de intrare din modulele menţionate la litera (a) de la prezentul alineat, pe datele operatorului de aeronave şi pe datele meteorologice relevante de la operatorul de aeronave sau din surse terţe.
(5)Pentru a calcula CO2(e) per zbor, fiecare operator de aeronave aplică metoda C.
(6)Prin derogare de la alineatul (5), emiţătorii mici, astfel cum sunt definiţi la articolul 55 alineatul (1), pot utiliza metoda D.
(7)Pentru a aplica modelele de calcul al CO2(e) zborurilor lor, operatorii de aeronave trebuie să îndeplinească toate condiţiile următoare, fie utilizând NEATS, în temeiul secţiunii 2 din anexa IIIa, instrumente informatice proprii şi instrumente informatice ale terţilor, fie o combinaţie între NEATS şi aceste instrumente:
a)aceste instrumente respectă cerinţele stabilite în anexa IIIa, în ceea ce priveşte modulul pentru estimarea emisiilor din secţiunile 3, 4 şi 5 din anexa respectivă;
b)în cazul în care sunt necesare date meteorologice îmbunătăţite, astfel cum sunt definite în anexa IIIa, aceste instrumente utilizează acelaşi model comun de referinţă de prognoză numerică a vremii (NWP) şi aceleaşi date meteorologice ca şi cele furnizate prin NEATS;
c)aceste instrumente permit şi facilitează, în scopul verificării, accesul la datele monitorizate în conformitate cu secţiunea 4 din anexa IIIa;
d)aceste instrumente asigură faptul că datele monitorizate sunt stocate în siguranţă timp de cel puţin doi ani, cu funcţii de backup şi recuperare;
e)aceste instrumente respectă principiile stabilite la articolul 75 alineatul (1).
(8)În cazul în care un operator de aeronave intenţionează să utilizeze instrumentele menţionate la alineatul (7), altele decât modulul pentru consumul de combustibil, operatorul de aeronave prezintă mai întâi Comisiei specificaţiile tehnice ale instrumentelor. Comisia evaluează specificaţiile instrumentelor şi, în cazul în care aceste instrumente respectă cerinţele prezentului regulament, aprobă instrumentele. Odată aprobate, specificaţiile tehnice ale instrumentelor şi fluxul de lucru sunt descrise în detaliu de către operatorul de aeronave în planul de monitorizare.
Art. 56b: Monitorizarea datelor
(1)Operatorul de aeronave monitorizează datele menţionate în secţiunea 4 din anexa IIIa.
(2)Datele monitorizate menţionate la alineatul (1) se obţin de către operatorul de aeronave, inclusiv din echipamentele de înregistrare a datelor de zbor ale aeronavei, dacă sunt disponibile.
(3)Prin derogare de la alineatul (2), operatorul de aeronave poate alege să se bazeze, pentru monitorizarea unora sau a tuturor datelor, pe următoarele elemente:
a)surse terţe independente, cum ar fi Eurocontrol;
b)NEATS, astfel cum este descris în secţiunea 2 din anexa IIIa.
(4)În cazul în care lipsesc date şi operatorul de aeronave a demonstrat că nu este capabil să extragă datele respective prin intermediul NEATS sau prin alte metode, operatorul de aeronave utilizează valorile implicite prevăzute în secţiunea 5 din anexa IIIa şi în anexa IIIb.
(5)Operatorii de aeronave oferă verificatorului acces la toate datele necesare pentru verificare, inclusiv la datele confidenţiale. La solicitarea operatorului de aeronave, autoritatea competentă tratează informaţiile furnizate de operatorul de aeronave ca fiind confidenţiale.
(6)În cazul în care nu este posibil să se utilizeze NEATS din cauza indisponibilităţii sale, operatorul de aeronave monitorizează cel puţin informaţiile referitoare la zbor şi proprietăţile aeronavei pentru fiecare zbor. În acest caz, calculul CO2(e) per zbor se efectuează într-o etapă ulterioară de către operatorul de aeronave, cel târziu după ce NEATS este pus la dispoziţie de către Comisie.
(7)În cazul în care nu este posibil să se utilizeze un model comun de referinţă NWP din cauza indisponibilităţii sale în NEATS, operatorul de aeronave utilizează, prin derogare de la articolul 56a alineatul (5), metoda D. După ce modelul comun de referinţă NWP este pus la dispoziţie, operatorul de aeronave utilizează metoda adecvată în conformitate cu articolul 56a alineatele (5) şi (6).
(8)NEATS se actualizează după caz.

Art. 57:
[textul din Art. 57 din capitolul IV a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. 1, punctul 15. din Regulamentul 2122/17-oct-2023]