Regulamentul 1375/10-aug-2015 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne

Acte UE

Jurnalul Oficial 212L

În vigoare
Versiune de la: 9 Aprilie 2025
Regulamentul 1375/10-aug-2015 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne
Dată act: 10-aug-2015
Emitent: Comisia Europeana
(Text codificat)
(Text cu relevanţă pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (1), în special articolul 18 punctele 9 şi 10,
(1)JO L 139, 30.4.2004, p. 206.
întrucât:
(1)Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 al Comisiei (2) a fost modificat de mai multe ori şi în mod substanţial (3). Este necesar, pentru motive de claritate şi de raţionalizare, să se codifice regulamentul menţionat.
(2)Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne (JO L 338, 22.12.2005, p. 60).
(3)A se vedea anexa V.
(2)Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (4), Regulamentul (CE) nr. 854/2004 şi Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (5) stabilesc condiţii şi obligaţii de sănătate privind produsele alimentare de origine animală şi controalele oficiale cerute.
(4)Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).
(5)Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor (JO L 165, 30.4.2004, p. 1).
(3)Este necesar să se adauge la aceste norme dispoziţii mai specifice aplicabile nematodului parazit Trichinella. Carnea de porc domestic, porc mistreţ, cal şi alte specii animale pot fi infectate cu nematozi din genul Trichinella. Consumul de carne infestată cu Trichinella poate provoca boli grave la om. Prin urmare, este necesar să se ia măsuri pentru a preveni apariţia bolilor umane provocate de consumul de carne infestată cu Trichinella.
(4)Prezentul regulament ar trebui să stabilească norme pentru prelevarea de eşantioane din carcasele speciilor sensibile la infecţia cu Trichinella, în vederea stabilirii statutului exploataţiilor şi compartimentelor, precum şi a condiţiilor pentru importul de carne în Uniune. De asemenea, regulamentul ar trebui să prevadă metode de referinţă şi metode echivalente de detectare a prezenţei Trichinella în eşantioanele prelevate din carcase.
(5)Pentru a facilita funcţionarea unităţilor de tranşare, dispoziţia care permite tranşarea carcaselor de animale domestice din specia porcine, în anumite condiţii, în aşteptarea rezultatelor examinării privind Trichinella, ar trebui să se aplice şi în cazul cailor, în aceleaşi condiţii.
(6)La 22 noiembrie 2001, comitetul ştiinţific privind controalele sanitar-veterinare în raport cu sănătatea publică a adoptat un aviz privind trichineloza, epidemiologia, metodele de detectare şi producţia porcină indemnă de Trichinella. La 1 decembrie 2004, Grupul ştiinţific privind riscurile biologice (Biohaz) al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz privind pertinenţa şi detaliile metodelor de congelare care permit consumul uman de carne infestată cu Trichinella sau Cysticercus. La 9 şi 10 martie 2005, grupul Biohaz a adoptat un aviz privind evaluarea riscurilor unei inspecţii revizuite a animalelor sacrificate în regiunile cu o prevalenţă slabă a Trichinellei.
(7)EFSA a adoptat la 3 octombrie 2011 un aviz ştiinţific privind riscurile pentru sănătatea publică care trebuie să fie luate în considerare atunci când se efectuează inspecţii ale cărnii (porcine) (6). În avizul respectiv, EFSA constată că Trichinella reprezintă un risc mediu pentru sănătatea publică legat de consumul de carne de porc şi concluzionează că, în ceea ce priveşte metodele de inspecţie pentru riscurile biologice, singura modalitate de a asigura un control eficace al principalelor pericole este de a asigura siguranţa carcaselor de porci, printr-o gamă de măsuri preventive şi de controale aplicate în mod integrat atât în cadrul exploataţiilor, cât şi la abator.
(6)EFSA Journal 2011; 9(10):2351 [198 p.], publicat la 3 octombrie 2011.
(8)EFSA a identificat anumiţi indicatori epidemiologici legaţi de Trichinella. În funcţie de scopul urmărit şi de situaţia epidemiologică din ţară, indicatorii pot fi aplicaţi la nivel naţional, regional, în abatoare sau în exploataţii.
(9)EFSA recunoaşte prezenţa sporadică a Trichinella în Uniune, în principal la porcii crescuţi în aer liber şi în exploataţii neprofesionale. De asemenea, EFSA a constatat că tipul de sistem de producţie este principalul factor de risc pentru infecţiile cu Trichinella. În plus, datele disponibile arată că riscul infecţiilor cu Trichinella la porcii crescuţi în exploataţii recunoscute oficial care aplică condiţii de adăpost controlate este neglijabil.
(10)În context internaţional, Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) nu mai recunoaşte statutul de risc neglijabil pentru o ţară sau o regiune. În schimb, acest statut este acordat unor compartimente alcătuite dintr-una sau mai multe exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate specifice.
(11)Pentru a ameliora sistemul de control prin adaptarea la riscurile de sănătate publică reale, măsurile de reducere a riscurilor de infecţie cu Trichinella, inclusiv condiţiile de import, în abatoare şi condiţiile pentru determinarea statutului ţărilor, regiunilor sau exploataţiilor cu privire la infecţia cu Trichinella ar trebui stabilite luând în considerare, printre altele, standardele internaţionale.
(12)În 2011, Belgia şi Danemarca au notificat un risc neglijabil privind prezenţa de Trichinella pe teritoriul lor, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2075/2005. Totuşi, statutul de risc neglijabil pentru o ţară sau o regiune nu mai este recunoscut. Cu toate acestea, exploataţiile şi compartimentele din Belgia şi Danemarca care îndeplinesc condiţiile de adăpost controlate la 1 iunie 2014 ar trebui să fie autorizate să aplice o derogare pentru astfel de exploataţii şi compartimente, fără să trebuiască să îndeplinească condiţii prealabile suplimentare, cum ar fi cerinţe suplimentare de recunoaştere postoficială de către autoritatea competentă.
(13)Ar trebui să se prevadă obligaţia exploatanţilor de a se asigura că animalele moarte sunt colectate, identificate şi transportate fără întârzieri nejustificate, în conformitate cu articolele 21 şi 22 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (1) şi cu anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (2).
(1)Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).
(2)Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce priveşte anumite probe şi produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menţionată (JO L 54, 26.2.2011, p. 1).
(14)Numărul de cazuri (importate şi autohtone) de Trichinella la om, inclusiv datele epidemiologice ar trebui să fie raportate în conformitate cu Decizia 2000/96/CE a Comisiei (3).
(3)Decizia 2000/96/CE a Comisiei din 22 decembrie 1999 privind bolile transmisibile care vor fi incluse în mod progresiv în reţeaua Comunităţii în conformitate cu Decizia 2119/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 28, 3.2.2000, p. 50).
(15)Informaţiile privind recunoaşterea oficială a exploataţiei de origine care aplică condiţii de adăpost controlate ar trebui să fie incluse de către un medic veterinar oficial în certificatele de sănătate animală prevăzute în Directiva 64/432/CEE a Consiliului (4) în ceea ce priveşte comerţul în interiorul Uniunii cu animale din specia porcină şi în Regulamentul (UE) nr. 206/2010 al Comisiei (5) în ceea ce priveşte importurile în Uniune de animale domestice din specia porcină provenind din ţări terţe pentru a permite statelor membre să aplice regimul adecvat de testare în vederea depistării Trichinella la abator şi pentru a nu pune în pericol statutul exploataţiei de porcine de destinaţie în ceea ce priveşte reproducţia sau producţia.
(4)Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecţie veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine şi porcine (JO 121, 29.7.1964, p. 1977).
(5)Regulamentul (UE) nr. 206/2010 al Comisiei din 12 martie 2010 de stabilire a unor liste de ţări terţe, teritorii sau părţi ale acestora autorizate să introducă în Uniunea Europeană anumite animale şi carne proaspătă, precum şi a cerinţelor de certificare sanitar-veterinară (JO L 73, 20.3.2010, p. 1).
(16)Pentru a asigura aplicarea corectă a prezentului regulament, ţările terţe care exportă animale domestice din specia porcină sau carnea acestora ar trebui enumerate în actele referitoare la condiţiile de import, în cazul în care acestea aplică derogările privind detectarea prezenţei de Trichinella prin prelevarea de eşantioane de la animale domestice din specia porcină şi sunt recunoscute în mod oficial ca exploataţii sau compartimente care aplică condiţii de adăpost controlate.
(17)Atestarea de sănătate publică pentru examinarea privind Trichinella ar trebui inclusă în certificatele veterinare care însoţesc carnea proaspătă în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 206/2010, preparatele din carne în conformitate cu Decizia 2000/572/CE a Comisiei (1) şi produsele din carne în conformitate cu Decizia 2007/777/CE a Comisiei (2).
(1)Decizia 2000/572/CE a Comisiei din 8 septembrie 2000 de stabilire a condiţiilor de sănătate animală şi publică şi de certificare sanitar-veterinară pentru importurile în Comunitate de preparate din carne provenind din ţări terţe (JO L 240, 23.9.2000, p. 19).
(2)Decizia 2007/777/CE a Comisiei din 29 noiembrie 2007 de stabilire a condiţiilor de sănătate animală şi publică precum şi a modelelor de certificate pentru importul anumitor produse din carne şi stomacuri, vezici şi intestine tratate destinate consumului uman, provenind din ţări terţe şi de abrogare a Deciziei 2005/432/CE (JO L 312, 30.11.2007, p. 49).
(18)Diverse metode de analiză în laborator au fost aprobate pentru detectarea Trichinellei din carnea proaspătă. Metoda digestiei eşantioanelor combinate utilizând un agitator magnetic este recomandată ca metodă fiabilă pentru uz curent. Este necesar ca mărimea eşantionului destinat analizei paraziţilor să crească în cazul în care acesta nu poate fi prelevat din locul de predilecţie şi în cazul în care tipul sau specia animală este mai expusă riscului de infecţie. Examenul trichineloscopic nu permite detectarea speciilor de Trichinella neînchistate care infectează speciile animale domestice şi sălbatice, precum şi oamenii şi nu mai trebuie recomandat ca metodă de detectare. Alte metode, ca cele care recurg la teste serologice, se vor putea dovedi utile în contextul supravegherii, odată ce testele vor fi validate de un laborator de referinţă al UE, desemnat de Comisie. Testele serologice nu se utilizează ca metodă de depistare individuală pentru controlul animalelor destinate consumului uman în ceea ce priveşte infestările cu Trichinella.
(19)Dispozitive noi pentru testarea în vederea depistării Trichinella prin metoda digestiei echivalentă cu metoda de referinţă au început să fie fabricate de întreprinderile private. În acord cu aceste evoluţii, Comitetul permanent pentru lanţul alimentar şi sănătatea animală a aprobat în unanimitate, la 16 decembrie 2008, orientările pentru validarea noilor dispozitive pentru testarea prezenţei Trichinella prin metoda digestiei.
(20)În conformitate cu aceste orientări, în 2010, laboratorul de referinţă al Uniunii Europene pentru paraziţi a validat o nouă metodă de depistare cu ajutorul unui dispozitiv a prezenţei Trichinella la porcii domestici în temeiul codului No EURLP_D_001/2011 (3).
(3)http://www.iss.it/crlp/index.php.
(21)Congelarea cărnii în condiţii date poate ucide toţi paraziţii prezenţi, dar unele specii de Trichinella, care se găsesc în vânat şi la cai, rezistă în cazul în care congelarea se face în combinaţiile de timp şi de temperatură recomandate.
(22)Supravegherea periodică a porcinelor domestice, a porcilor mistreţi, a cailor şi a vulpilor sau a altor animale indicatoare constituie un instrument important de apreciere a evoluţiei prevalenţei bolii. Este necesar ca rezultatele acestei supravegheri să figureze într-un raport anual stabilit în conformitate cu Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (4).
(4)Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului şi de abrogare a Directivei 92/117/CEE a Consiliului (JO L 325, 12.12.2003, p. 31).
(23)Prezentul regulament prevede că, în general, carnea de porc domestic nu trebuie să părăsească abatorul înainte să fie comunicate veterinarului oficial rezultatele examenului de depistare a unei eventuale infestări cu Trichinella. Cu toate acestea, este adecvat să se permită, în anumite condiţii stricte, să se aplice marca de sănătate şi să se elibereze carnea pentru transport înainte de aflarea rezultatelor. În astfel de condiţii este esenţial ca autoritatea competentă să se asigure că este garantată în permanenţă trasabilitatea absolută a cărnii care părăseşte abatorul.
(24)Regulamentul (CE) nr. 853/2004 nu se aplică vânatului sălbatic, nici cărnii de vânat sălbatic care este furnizată direct consumatorului final sau comercianţilor cu amănuntul locali care furnizează produsele direct consumatorul final. În consecinţă, revine statelor membre să adopte măsuri naţionale pentru limitarea riscului ca omul să fie contaminat cu Trichinella de la carnea de porc mistreţ infestat.
(25)Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare şi hrană pentru animale,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Definiţii
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:
1."Trichinella" înseamnă orice nematod care aparţine speciilor din genul Trichinella;
2."condiţii de adăpost controlate" înseamnă un tip de creştere a animalelor în care porcinele sunt menţinute în permanenţă în condiţii controlate de către exploatantul din sectorul alimentar în ceea ce priveşte alimentaţia şi adăpostul;
3."compartiment" înseamnă un grup de exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate. Toate exploataţiile care aplică condiţii de adăpost controlate în statele membre pot fi considerate ca reprezentând un compartiment.
Art. 2: Prelevarea de eşantioane din carcase
(1)Se prelevă eşantioane din carcasele de porci domestici în abatoare, cu ocazia examinării post mortem, după cum urmează:
a)sunt examinate pentru detectarea prezenţei de Trichinella toate carcasele scroafelor de reproducţie şi ale vierilor sau cel puţin 10 % din carcasele animalelor trimise în fiecare an la abator din fiecare exploataţie care a fost recunoscută oficial ca exploataţie care aplică condiţii de adăpost controlate;
b)toate carcasele din exploataţiile care nu au fost recunoscute oficial ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate sunt examinate sistematic pentru detectarea prezenţei de Trichinella.
Un eşantion din fiecare carcasă este prelevat şi este supus unei examinări privind Trichinella într-un laborator desemnat de autoritatea competentă, cu ajutorul uneia dintre următoarele metode de detectare:
(a)metoda de detectare de referinţă stabilită în capitolul I din anexa I; sau
(b)o metodă de detectare echivalentă stabilită în capitolul II din anexa I.
(2)În mod sistematic, se prelevă eşantioane din carcasele de solipede, porci mistreţi şi alte specii de animale de crescătorie sau sălbatice sensibile la infestarea cu Trichinella în abatoarele sau unităţile de tratare a vânatului cu ocazia examinării post mortem.
Se prelevă un eşantion din fiecare carcasă şi acesta este examinat în conformitate cu anexele I şi III într-un laborator desemnat de autoritatea competentă.
(3)În aşteptarea rezultatelor examinării privind Trichinella şi cu condiţia ca exploatantul din sectorul alimentar să garanteze o trasabilitate deplină, carcasele de porci domestici şi de solipede pot fi tranşate în maximum şase părţi într-un abator sau într-o unitate de tranşare aflată în aceeaşi incintă.

Art. 3: Derogări
(1)Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1), carnea de porcine domestice care a fost supusă unui tratament de congelare în conformitate cu anexa II, sub supravegherea autorităţii competente, este scutită de examinarea privind Trichinella.
(2)Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1), carcasele şi carnea de purcei domestici care nu au fost încă înţărcaţi, mai mici de cinci săptămâni, sunt scutite de examinarea privind detectarea prezenţei de Trichinella.
(3)Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1), carcasele şi carnea de porcine domestice pot fi scutite de examinarea privind Trichinella în cazul în care animalele provin dintr-o exploataţie sau un compartiment recunoscute oficial ca exploataţii sau compartimente care aplică condiţii de adăpost controlate în conformitate cu anexa IV, în cazul în care:
a)în ultimii trei ani, în statul membru nu s-au detectat cazuri autohtone de infestare cu Trichinella la porcii domestici crescuţi în exploataţii recunoscute oficial ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate, iar în acest timp au fost efectuate teste în mod constant în conformitate cu articolul 2; sau
b)datele istorice privind testarea neîntreruptă a populaţiei de porcine sacrificate indică cu o certitudine de cel puţin 95 % că, în cadrul populaţiei respective, cazurile de Trichinella nu depăşesc 1 la un milion; sau
c)exploataţiile care aplică condiţii de adăpost controlate se află în Belgia sau în Danemarca.
(4)În cazul în care un stat membru pune în aplicare derogarea prevăzută la alineatul (3) din prezentul articol, statul membru în cauză informează Comisia şi celelalte state membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare şi hrană pentru animale. Comisia publică pe site-ul său internet lista statelor membre care aplică respectiva derogare.
În cazul în care un stat membru nu prezintă, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2003/99/CE, datele referitoare la examinarea privind Trichinella menţionate în capitolul II din anexa IV la prezentul regulament, derogarea prevăzută la alineatul (3) din prezentul articol încetează să se aplice statului membru respectiv.

(5)Prin derogare de la articolul 2 alineatul (3) şi după aprobarea autorităţii competente:
a)carcasele pot fi tranşate într-o unitate de tranşare aparţinând abatorului sau separată de acesta, cu condiţia ca:
(i)procedura să fie aprobată de autoritatea competentă;
(ii)o carcasă sau părţi ale acesteia să aibă ca destinaţie numai o unitate de tranşare;
(iii)unitatea de tranşare să fie situată pe teritoriul statului membru; şi
(iv)în cazul unui rezultat pozitiv, toate părţile să fie declarate improprii consumului uman;
b)carcasele de porcine domestice pot fi tranşate în mai multe părţi într-o unitate de tranşare aflată în aceeaşi incintă sau aparţinând abatorului, cu condiţia ca:
(i)procedura să fie aprobată de autoritatea competentă;
(ii)înainte să se ajungă la temperatura menţionată în secţiunea I capitolul V punctul 2 litera (b) din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, să se efectueze o tranşare sau o dezosare în conformitate cu secţiunea I capitolul V punctul 4 din anexa III la regulamentul respectiv;

(iii)în cazul unui rezultat pozitiv, toate părţile să fie declarate improprii consumului uman.

Art. 4: Examinarea care vizează detectarea prezenţei de Trichinella şi aplicarea mărcii de sănătate
(1)Carcasele menţionate la articolul 2 sau părţile acestora, cu excepţia celor menţionate la articolul 3 alineatul (5), nu pot părăsi localul înainte să se confirme că rezultatul examinării privind Trichinella este negativ.
De asemenea, celelalte părţi ale animalului destinat consumului uman sau animal, care conţin ţesut muscular striat, nu pot părăsi localul înainte de a fi cunoscut şi de a se fi dovedit negativ rezultatul examinării privind detectarea prezenţei de Trichinella.
(2)Deşeurile animale şi subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi care nu conţin muşchi striaţi pot părăsi localul înainte de a fi cunoscut rezultatul examinării privind detectarea prezenţei de Trichinella.
Cu toate acestea, autoritatea competentă poate impune să se realizeze o examinare privind detectarea prezenţei de Trichinella sau un tratament prealabil al subproduselor de origine animală înainte de a autoriza părăsirea localului de către acestea.
(3)În cazul în care în abator există o procedură prin care se garantează că nicio parte din carcasele examinate nu părăseşte localul înainte să se confirme că rezultatele examinării privind Trichinella sunt negative şi în cazul în care procedura respectivă este aprobată oficial de autoritatea competentă sau dacă se aplică derogarea prevăzută la articolul 3 alineatul (5), marca de sănătate prevăzută la articolul 18 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/625 se poate aplica înainte să se afle rezultatele examinării privind Trichinella.

Art. 5: Formare
Autoritatea competentă se asigură că toţi membrii personalului care intervin în examinarea eşantioanelor privind detectarea prezenţei de Trichinella sunt formaţi corect şi participă:
(a)la un program de control al calităţii testelor utilizate pentru detectarea prezenţei de Trichinella; şi
(b)la o evaluare periodică a procedurilor testului, de înregistrare şi de analiză realizate în laborator.
Art. 6: Metode de detectare
(1)Metodele de detectare prezentate la capitolele I şi II din anexa I sunt utilizate pentru examinarea eşantioanelor menţionate la articolul 2 în cazul în care acestea oferă motiv de suspiciune privind o infestare cu Trichinella.
(2)Toate eşantioanele pozitive sunt trimise la laboratorul naţional de referinţă sau la laboratorul de referinţă al UE pentru a fi identificate speciile de Trichinella în cauză.
Art. 7: Planuri de intervenţie
Autorităţile competente ale statelor membre stabilesc un plan de intervenţie privind toate măsurile care urmează să fie luate atunci când examinarea eşantioanelor menţionate la articolul 2 dovedesc prezenţa de Trichinella. Planul menţionat anterior aprofundează următoarele probleme:
(a)trasabilitatea carcaselor infestate şi a părţilor acestora care conţin ţesut muscular;
(b)măsurile privind tratarea carcaselor infestate şi a părţilor acestora;
(c)căutarea sursei de infestare şi a oricărei infestări din mediul sălbatic;
(d)toate măsurile care urmează să fie luate la nivelul comerţului cu amănuntul sau al consumatorului;
(e)măsurile care urmează să fie luate atunci când carcasele infestate nu pot fi identificate la abator;
(f)identificarea speciilor de Trichinella în cauză.
Art. 8: Recunoaşterea oficială a exploataţiilor care aplică condiţii de adăpost controlate
(1)În sensul prezentului regulament, autoritatea competentă poate recunoaşte oficial o exploataţie sau un compartiment care aplică condiţii de adăpost controlate în cazul în care cerinţele prevăzute în anexa IV sunt respectate.
(2)Exploataţiile sau compartimentele care, în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (c), aplică condiţii de adăpost controlate în Belgia sau Danemarca, la 1 iunie 2014, sunt considerate a fi recunoscute în mod oficial ca exploataţii sau compartimente care aplică condiţiile de adăpost controlate menţionate în anexa IV.
Art. 9: Obligaţia de informare a exploatanţilor din sectorul alimentar
Exploatanţii din sectorul alimentar responsabili cu exploataţii care au fost recunoscute în mod oficial ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate informează autoritatea competentă de îndată ce oricare dintre condiţiile prevăzute în anexa IV nu mai sunt îndeplinite sau cu privire la orice altă schimbare care ar putea afecta statutul exploataţiilor cu privire la Trichinella.
Art. 10: Auditarea exploataţiilor recunoscute oficial ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate
Autoritatea competentă se asigură că exploataţiile recunoscute oficial ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate sunt supuse unor audituri periodice.
Frecvenţa auditurilor se bazează pe risc, ţinând seama de istoricul şi prevalenţa bolii, de constatările precedente, de zona geografică, de fauna şi flora sălbatice locale sensibile, de practicile în materie de creştere a animalelor, de supravegherea veterinară şi de nivelul de conformitate prezentat de crescători.
Autoritatea competentă se asigură că toate porcinele domestice care provin din exploataţiile respective sunt examinate în conformitate cu articolul 2 alineatul (1).
Art. 11: Programe de supraveghere
Autoritatea competentă poate pune în aplicare un program de supraveghere a populaţiei de porcine domestice dintr-o exploataţie sau dintr-un compartiment recunoscute oficial ca exploataţie sau compartiment care aplică condiţii controlate de adăpost, pentru a verifica dacă Trichinella este într-adevăr absentă în cadrul populaţiei respective.
Programul de supraveghere precizează frecvenţa testelor, numărul animalelor care urmează să fie supuse testelor şi programul de prelevare de eşantioane. În acest scop, eşantioanele de carne sunt prelevate şi supuse examinărilor privind detectarea prezenţei paraziţilor Trichinella în conformitate cu capitolul I sau II din anexa I.
Programul de supraveghere poate prevedea, cu titlu suplimentar, recurgerea la metode serologice de îndată ce laboratorul de referinţă al UE validează un test corespunzător.
Art. 12: Retragerea recunoaşterii oficiale a exploataţiilor care aplică condiţii de adăpost controlate
(1)În cazul în care rezultatele auditurilor efectuate în conformitate cu articolul 10 arată că cerinţele menţionate în anexa IV nu mai sunt îndeplinite, autoritatea competentă retrage de îndată recunoaşterea oficială a exploataţiilor.
(2)În cazul în care porcinele domestice provenind dintr-o exploataţie recunoscută oficial ca exploataţie care aplică condiţii controlate de adăpost prezintă rezultate pozitive la testul de detectare a prezenţei de Trichinella, autoritatea competentă ia de îndată următoarele măsuri:
a)retrage recunoaşterea oficială a exploataţiei;
b)examinează toţi porcii domestici din exploataţia respectivă la momentul sacrificării;
c)urmăreşte şi testează toate animalele reproducătoare care au ajuns în exploataţie şi, pe cât posibil, toate animalele care au părăsit exploataţia cu cel puţin şase luni înaintea obţinerii rezultatului pozitiv; în acest sens, eşantioanele de carne sunt prelevate şi supuse examinării privind depistarea prezenţei de paraziţi Trichinella, efectuată cu ajutorul metodelor de depistare prezentate la capitolele I şi II din anexa I;
d)dacă este cazul şi în măsura posibilului, investighează răspândirea infestării cu paraziţi cauzată de distribuirea de carne provenind de la porci domestici sacrificaţi înaintea obţinerii rezultatului pozitiv;
e)informează Comisia şi celelalte state membre;
f)dacă este cazul, deschide o anchetă epidemiologică pentru a descoperi cauza infestării;
g)ia măsurile corespunzătoare atunci când o carcasă infestată nu poate fi identificată la abator, şi anume:
(i)prelevează eşantioane de carne de dimensiuni mai mari în vederea testării carcaselor suspecte; sau
(ii)declară carcasele improprii consumului uman;
(iii)ia măsuri corespunzătoare în vederea eliminării carcaselor sau părţilor de carcase suspecte şi a celor pentru care rezultatul la test a fost pozitiv.
(3)După retragerea recunoaşterii, exploataţiile pot fi din nou recunoscute oficial de îndată ce sunt rezolvate problemele constatate şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la anexa IV în mod satisfăcător pentru autoritatea competentă.
(4)Dacă, în urma inspecţiei, se constată că nu este îndeplinit articolul 9 sau că s-au înregistrat rezultate pozitive la testele efectuate într-o exploataţie dintr-un compartiment, exploataţia respectivă trebuie eliminată din compartiment până când se restabileşte conformitatea.
Art. 13: Cerinţe sanitare la import
(1)Carnea conţinând muşchi striaţi din speciile animale care pot fi purtătoare de Trichinella poate fi importată în Uniune numai dacă, înainte de export, examinarea care vizează detectarea prezenţei de Trichinella a fost realizată în conformitate cu condiţii echivalente cu cele prevăzute la articolul 2 sau 3, în ţara terţă în care au fost sacrificate animalele.
(2)Numai ţările terţe enumerate în anexa VII pot aplica derogările prevăzute la articolul 3 alineatele (2) şi (3), după ce au informat Comisia cu privire la aplicarea acestor derogări.

Art. 14:
[textul din Art. 14 din capitolul III a fost abrogat la 21-apr-2021 de Art. 1, punctul 5. din Regulamentul 1478/14-oct-2020]
Art. 15: Abrogare
Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 se abrogă.
Trimiterile la regulamentul abrogat se înţeleg ca trimiteri la prezentul regulament şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa VI.
Art. 16: Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 10 August 2015.

Pentru Comisie

Preşedintele

Jean-Claude JUNCKER

ANEXA I:Metode de detectare
CAPITOLUL I:METODĂ DE DEPISTARE DE REFERINŢĂ

1.

Metoda de depistare de referinţă pentru examinarea eşantioanelor în scopul depistării prezenţei Trichinella este ISO 18743:2015/Amd1:2023.

2.

Următoarele norme se aplică numai examinării cărnii de porc domestic:

(a) Atunci când carcasele de porci domestici, alţii decât scroafe şi vieri de reproducţie, sunt întregi, se prelevă un eşantion de cel puţin 1 g de la nivelul unuia dintre pilierii diafragmatici, din zona de tranziţie între partea musculară şi partea tendinoasă. Se poate utiliza o pensetă specială cu condiţia să se garanteze o precizie cuprinsă între 1,00 şi 1,15 g.

În cazul carcaselor întregi de scroafe şi vieri de reproducţie, se prelevă un eşantion mai mare, de cel puţin 2 g, de la nivelul unuia dintre pilierii diafragmatici, din zona de tranziţie între partea musculară şi partea tendinoasă.

În absenţa pilierilor diafragmatici, se prelevează un eşantion de 2 g din partea costală sau din partea diafragmei învecinată sternului sau din muşchiul maxilar, din limbă sau din muşchii abdominali ai porcinelor domestice, altele decât scroafele şi vierii de reproducţie, şi se prelevează un eşantion de 4 g din aceleaşi ţesuturi de la scroafe şi vieri de reproducţie.

(b) În cazul bucăţilor de carne, se prelevă un eşantion de cel puţin 5 g din muşchii striaţi, cu un conţinut mic de grăsime şi, pe cât posibil, din apropierea oaselor sau a tendoanelor. Se prelevă un eşantion de aceeaşi mărime din carnea care nu este destinată unei preparări termice minuţioase în vederea consumului sau unui alt tip de prelucrare după sacrificare.

CAPITOLUL II:METODE ECHIVALENTE
(A)Metoda digestiei eşantioanelor combinate cu asistenţă mecanică/tehnică a sedimentării
1.Aparatură şi reactivi
a)Un cuţit sau foarfeci pentru decuparea eşantioanelor.
b)Tăvi împărţite în 50 de pătrate care să poată conţine fiecare eşantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanţii echivalente privind trasabilitatea eşantioanelor.
c)Un aparat de tocat carnea sau mixer electric.
d)Un omogenizator lab-blender 3 500, model termic.
e)Pungi din plastic adaptate la omogenizatorul lab-blender.
f)Tuburi conice pentru decantare cu o capacitate de 2 litri, prevăzute, de preferinţă, cu robinete de siguranţă din Teflon.
g)Suporţi cu inele şi dispozitive de fixare.
h)Site, cu fineţea ochiului 180, cu un diametru exterior de 11 cm, prevăzute cu o plasă din oţel inoxidabil sau din alamă.
i)Pâlnii cu un diametru interior de cel puţin 12 cm, destinate sitelor.
j)Eprubete gradate de 100 ml.
k)Un termometru cu o precizie de 0,5 °C, cu o scară de la 20 °C la 70 °C.

l)Un vibrator, de exemplu un aparat de ras electric fără cap.
m)Un releu care se aprinde şi se stinge la fiecare minut.
n)Un trichineloscop prevăzut cu o placă orizontală sau un stereo-microscop cu lumină transmisă diascopic cu intensitate reglabilă.
o)Plăci Petri cu un diametru de aproximativ 90 mm, împărţite în pătrate cu latura de aproximativ 1 cm, sau echipamente echivalente pentru numărarea larvelor, astfel cum se prevede la punctul 6.14 din standardul ISO 18743:2015/Amd1:2023.

p)Acid clorhidric de 17,5 %.
q)Pepsină cu următoarea concentraţie:
- dacă se prezintă sub formă de pulbere sau granule: 1:10 000 NF (US National Formulary) corespunzând cu 1:12 500 BP (British Pharmacopoeia) şi cu 2 000 FIP (Fédération internationale de pharmacie); sau
- dacă se prezintă sub formă lichidă: pepsină lichidă stabilizată cu minimum 660 de unităţi ale Farmacopeei europene/ml.
Se pot utiliza şi alte activităţi pepsinice, cu condiţia ca activitatea finală a lichidului de digestie să fie echivalentă cu activitatea a 10 g de 1:10 000 NF, astfel cum se prevede la punctul 5.3 din standardul ISO 18743:2015/Amd1:2023.

r)Mai multe pubele de 10 litri care se folosesc în cursul decontaminării aparaturii cu ajutorul, de exemplu, al formolului şi pentru sucurile digestive rămase în caz de rezultat pozitiv.
s)Un cântar calibrat, pentru cântărirea eşantioanelor şi/sau a pepsinei (precizie de ± 0,1 g).

2.Prelevare de eşantioane şi cantitatea care trebuie să fie digerată
Astfel cum se prevede în capitolul I şi la punctul 4.2 din standardul ISO 18743:2015/Amd1:2023 (pentru detalii suplimentare, a se vedea şi anexele sale A şi B).

3.Procedură
I.Tocare
Tocarea prealabilă a eşantioanelor de carne într-un aparat de tocat carnea va îmbunătăţi calitatea digestiei. În cazul utilizării unui mixer electric, se lasă aparatul să funcţioneze de trei sau patru ori timp de aproximativ o secundă de fiecare dată.
II.Procedeu de digestie
Prezentul procedeu se poate utiliza pentru grupe complete de eşantioane (100 g de eşantioane în acelaşi timp) sau pentru grupe de cel mult 100 g.
a)Eşantioane combinate complete (100 în acelaşi timp):
(i)Se căptuşeşte omogenizatorul lab-blender 3 500 cu o pungă dublă din plastic şi se reglează temperatura la 40-41 °C.
(ii)Se varsă un litru şi jumătate de apă încălzită la 40-41 °C în punga interioară.
(iii)Se transferă în pungă 25 ml din soluţia de acid clorhidric de 17,5 %.
(iv)Se adaugă apoi 100 de eşantioane cântărind aproximativ 1 g fiecare (la 25-30 °C) prelevate pe fiecare eşantion individual, în conformitate cu punctul 2.
(v)Se adaugă în final 6 g de pepsină sau 18 ml de pepsină lichidă. Se respectă cu rigurozitate această ordine pentru a se evita descompunerea pepsinei.
(vi)Se zdrobeşte conţinutul pungii în tocător timp de 25 de minute.
(vii)Se scoate punga din plastic din tocător, se filtrează lichidul de digestie cu ajutorul sitei şi se lasă să se scurgă într-un pahar de laborator de 3 l.
(viii)Se spală punga din plastic cu aproximativ 100 ml de apă, care se foloseşte apoi pentru limpezirea sitei, şi se adaugă la filtratul conţinut în paharul de laborator.
(ix)Se poate adăuga un maxim de 15 eşantioane individuale la grupa completă de 100 de eşantioane şi se pot examina în acelaşi timp cu cele din urmă.
b)Eşantioane combinate mai mici (mai puţin de 100 de eşantioane):
(i)Se căptuşeşte omogenizatorul lab-blender 3 500 cu o pungă dublă din plastic şi se reglează temperatura la 40-41 °C.
(ii)Se pregăteşte un lichid de digestie amestecând aproximativ un litru şi jumătate de apă cu 25 ml de acid clorhidric de 17,5 %. Se adaugă 6 g de pepsină şi se amestecă totul la o temperatură de 40-41 °C. Se respectă cu rigurozitate această ordine pentru a se evita descompunerea pepsinei.
(iii)Se determină un volum de lichid de digestie corespunzând la 15 ml pe gram de eşantion (de exemplu, pentru 30 de eşantioane, se prelevă 30 x 15 ml = 450 ml) şi se transferă în punga din plastic interioară în acelaşi timp cu eşantioanele de carne cântărind aproximativ 1 g (la 25-30 °C) prelevate pe fiecare eşantion individual, în conformitate cu punctul 2.
(iv)Se varsă apă la aproximativ 41 °C în punga exterioară până la obţinerea unui volum total în amândouă pungile de un litru şi jumătate. Se zdrobeşte conţinutul pungii în tocător timp de 25 de minute.
(v)Se scoate punga din plastic din omogenizator, se filtrează lichidul de digestie cu ajutorul sitei şi se lasă să se scurgă într-un pahar de laborator de 3 l.
(vi)Se spală punga din plastic cu aproximativ 100 ml de apă (la 25-30 °C) care se foloseşte apoi pentru limpezirea sitei şi se adaugă la filtratul conţinut în paharul de laborator.
III.Izolarea larvelor prin sedimentare
- Se adaugă la lichidul de digestie 300-400 g de gheaţă sub formă de paiete sau pulbere pentru a se obţine un volum de aproximativ 2 litri. Se agită lichidul de digestie până la topirea gheţii. În caz de grupe mai mici [a se vedea subpunctul II litera (b)], cantitatea de gheaţă trebuie redusă în consecinţă.
- Se transferă lichidul de digestie răcit într-un tub de decantare de 2 litri prevăzut cu un vibrator fixat printr-o pensă suplimentară.
- Pentru sedimentare, se lasă lichidul în tubul de decantare timp de 30 de minute, alternând un minut de vibraţie şi un minut de oprire.
- După 30 de minute, se introduc rapid 60 ml de sediment într-o eprubetă gradată de 100 ml (după utilizare, se clăteşte pâlnia cu o soluţie de detergent).
- Se lasă eşantionul de 60 ml în repaus timp de cel puţin 10 minute, se scoate apoi lichidul plutitor prin aspirare până rămâne în eprubetă un volum de 15 ml, care va fi examinat în vederea cercetării prezenţei larvelor.
- Pentru aspirare, se poate folosi o seringă de unică folosinţă alcătuită dintr-un tub din plastic. Lungimea tubului trebuie să fie astfel încât cei 15 ml de lichid să rămână în eprubeta gradată atunci când marginea seringii se află la nivelul marginii eprubetei.
- Se toarnă cei 15 ml rămaşi pe o placă Petri sau într-un echipament echivalent pentru numărarea larvelor şi se examinează la trichineloscop sau la stereo-microscop.
- Se spală eprubeta gradată cu 5-10 ml de apă de la robinet şi se adaugă lichidul obţinut la eşantion.
- Lichidele de digestie trebuie examinate de îndată ce sunt pregătite. În niciun caz examinarea nu trebuie amânată pentru a doua zi.
În cazul în care lichidele de digestie nu sunt limpezi, ele trebuie limpezite după cum urmează:
- se toarnă eşantionul final de 60 ml într-o eprubetă gradată şi se lasă să se sedimenteze timp de 10 minute; se scot apoi 45 ml din lichidul de la suprafaţă prin aspirare şi se adaugă la cei 15 ml rămaşi apă de la robinet până la obţinerea unui volum total de 45 ml;
- după o nouă perioadă de repaus de 10 minute, se scot 30 ml din lichidul de la suprafaţă prin aspirare şi se toarnă cei 15 ml rămaşi pe o placă Petri sau într-un echipament echivalent pentru numărarea larvelor şi se examinează la trichineloscop sau la stereo-microscop.
- se spală eprubeta gradată cu 10 ml de apă de la robinet şi se adaugă lichidul obţinut la eşantionul de pe placa Petri sau din echipamentul echivalent pentru numărarea larvelor şi se examinează la trichineloscop sau la stereo-microscop.

IV.Rezultate pozitive sau incerte
În cazul în care, în urma examinării unui eşantion colectiv, se obţine un rezultat pozitiv sau incert, se prelevă un nou eşantion de 20 g de la fiecare porc, astfel cum se prevede la punctul 4.2 din standardul ISO 18743:2015/Amd1:2023 (pentru detalii suplimentare, a se vedea de asemenea anexele A şi B la acesta). Eşantioanele de 20 g provenite de la cinci porci sunt adunate şi examinate conform metodei descrise în prezentul capitol. În acest mod vor fi examinate eşantioane de la 20 de grupuri de câte cinci porci. În cazul în care Trichinella este detectată într-un grup de eşantioane prelevate de la cinci porci, se prelevă noi eşantioane de 20 g de la fiecare porc din grupul respectiv şi fiecare dintre aceste eşantioane este examinat separat conform metodei descrise în prezentul capitol. Eşantioanele care conţin paraziţi trebuie păstrate în alcool etilic de 70-90 % (concentraţie finală) în vederea conservării şi identificării speciilor în laboratorul UE sau în laboratorul naţional de referinţă. Pentru procedura de decontaminare, a se vedea punctul 12 din standardul ISO 18743:2015/Amd1:2023 .

(B)Metoda digestiei de eşantioane colective cu asistenţă mecanică/tehnică de izolare prin filtrare
1.Aparatură şi reactivi
În conformitate cu secţiunea A punctul 1.
Aparatură suplimentară
a)O pâlnie Gelman de un litru cu suport pentru filtru (diametrul suportului: 45 mm).
b)Discuri filtrante compuse din: o plasă rotundă din oţel inoxidabil, cu fineţea ochiului 35 (diametrul discului: 45 mm), două inele din cauciuc cu o grosime de 1 mm (diametru exterior: 45 mm, diametru interior: 38 mm); plasa trebuie plasată între cele două inele şi fixată cu ajutorul unui lipici cu doi componenţi adaptat celor două materiale.
c)Un Erlenmeyer de 3 litri prevăzut cu un tub lateral pentru aspirare.
d)O pompă de apă.
e)Pungi din plastic cu o capacitate minimă de 80 ml.
f)O pungă sudată.
g)Renilază, 1:150 000 unităţi Soxlet pe gram.
2.Prelevare de eşantioane şi cantitatea care trebuie să fie digerată
Astfel cum se prevede în capitolul I şi la punctul 4.2 din standardul ISO 18743:2015/Amd1:2023 (pentru detalii suplimentare, a se vedea şi anexele sale A şi B).

3.Procedură
I.Tocare
Tocarea prealabilă a eşantioanelor de carne cu un aparat de tocat carne va îmbunătăţi calitatea digestiei. În caz de utilizare a unui mixer electric, se va lăsa aparatul să funcţioneze de trei sau patru ori timp de o secundă de fiecare dată.
II.Procedeu de digestie
Prezentul procedeu se poate utiliza pentru grupe complete de eşantioane (100 g de eşantioane în acelaşi timp) sau pentru grupe de cel mult 100 g.
a)Grupe complete de eşantioane (100 în acelaşi timp)
A se vedea secţiunea A punctul 3 subpunctul II litera (a).
b)Grupe mai mici (mai puţin de 100 de eşantioane)
A se vedea secţiunea A punctul 3 subpunctul II litera (b).
III.Izolarea larvelor prin filtrare
a)Se adaugă la lichidul de digestie 300-400 g de gheaţă sub formă de paiete sau pulbere pentru a se obţine un volum de aproximativ 2 litri. În cazul grupelor mai mici, cantitatea de gheaţă trebuie redusă în consecinţă.
b)Se agită lichidul de digestie până când gheaţa se topeşte. Se lasă în repaus lichidul de digestie răcit timp de cel puţin 3 minute pentru ca larvele să se poată încolăci.
c)Se montează pâlnia Gelman prevăzută cu un suport pentru filtru, în care se află un disc filtrant, pe un flacon Erlenmeyer legat la pompa de apă.
d)Se introduce lichidul de digestie în pâlnia Gelman şi se filtrează. Spre sfârşit, trecerea lichidului prin filtru se poate uşura recurgând la o aspirare cu ajutorul pompei de apă. Se termină aspirarea exact înainte ca filtrul să nu se usuce, adică atunci când mai rămân 2-5 ml de lichid în pâlnie.
e)După filtrarea întregului lichid de digestie, se îndepărtează discul filtrant şi se pune într-o pungă de plastic de 80 ml, adăugându-se 15-20 ml de soluţie de renilază. Pentru obţinerea soluţiei de renilază, se introduc 2 g de renilază în 100 ml de apă de la robinet.
f)Se efectuează o dublă sudură a pungii din plastic şi se plasează în omogenizator între punga interioară şi punga exterioară.
g)Se zdrobeşte în omogenizator timp de 3 minute, de exemplu în timp ce aparatul este utilizat pentru analiza unei grupe complete sau incomplete de eşantioane.
h)după trei minute, se scoate din omogenizator punga din plastic conţinând discul filtrant şi soluţia de renilază şi se deschide cu ajutorul foarfecilor. Conţinutul lichid se toarnă pe o placă Petri sau într-un echipament echivalent pentru numărarea larvelor. Se spală punga cu 5-10 ml apă, care se adaugă apoi pe placa Petri sau în echipamentul echivalent pentru numărarea larvelor şi se examinează la trichineloscop sau la stereo-microscop.

i)Lichidele de digestie trebuie examinate de îndată ce sunt pregătite. În niciun caz examinarea nu trebuie amânată pentru a doua zi.
Notă: Nu se utilizează niciodată discuri filtrante care nu sunt perfect curate. Nu se lasă niciodată să se usuce discurile filtrante care nu sunt curate. Este posibil să se cureţe discurile lăsându-le să se înmoaie într-o soluţie de renilază timp de o noapte. Înaintea utilizării lor, acestea trebuie spălate în omogenizator cu ajutorul unei soluţii de renilază proaspătă.
IV.Rezultate pozitive sau incerte
Astfel cum se prevede în secţiunea A punctul 3 subpunctul IV.

(C)Metodă de digestie automată pentru eşantioane colective până la 35 grame
1.Aparatură şi reactivi
a)Un cuţit sau foarfeci pentru decuparea eşantioanelor.
b)Tăvi împărţite în 50 de pătrate care să poată conţine fiecare eşantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanţii echivalente privind trasabilitatea eşantioanelor.
c)Un mixer Trichomatic 35® cu dispozitiv de filtrare.
d)Soluţie de acid clorhidric de 8,5 % ± 0,5 % în greutate.
e)Filtre cu membrane de policarbonat transparent cu un diametru de 50 mm şi ai căror pori măsoară 14 microni.
f)Pepsină cu următoarea concentraţie:
- dacă se prezintă sub formă de pulbere sau granule: 1:10 000 NF (US National Formulary) corespunzând cu 1:12 500 BP (British Pharmacopoeia) şi cu 2 000 FIP (Fédération internationale de pharmacie); sau
- dacă se prezintă sub formă lichidă: pepsină lichidă stabilizată cu minimum 660 de unităţi ale Farmacopeei europene/ml.
Se pot utiliza şi alte activităţi pepsinice, cu condiţia ca activitatea finală a lichidului de digestie să fie echivalentă cu activitatea a 10 g de 1:10 000 NF, astfel cum se prevede la punctul 5.3 din standardul ISO 18743:2015/Amd1:2023.

g)Un cântar calibrat, pentru cântărirea eşantioanelor şi/sau a pepsinei (precizie de ± 0,1 g).

h)Pensete cu capetele plate.
i)Mai multe lamele pentru obiecte cu o lăţime de cel puţin 5 cm sau mai multe plăci Petri cu un diametru de cel puţin 6 cm al căror fund a fost împărţit în pătrate de 10 x 10 mm cu ajutorul unui instrument ascuţit.
j)Un (stereo)-microscop cu lumină transmisă (mărire: de 15-60 de ori) sau un trichineloscop cu masa orizontală.
k)O pubelă pentru recoltarea lichidelor reziduale.
l)Mai multe pubele de 10 litri care se folosesc în cursul decontaminării aparaturii cu ajutorul, de exemplu, al formolului şi pentru sucurile digestive rămase în caz de rezultat pozitiv.
m)Un termometru cu o precizie de 0,5 °C, cu o scară de la 20 la 70 °C.

2.Prelevare de eşantioane şi cantitatea care trebuie să fie digerată
Astfel cum se prevede în capitolul I şi la punctul 4.2 din standardul ISO 18743:2015/Amd1:2023 (pentru detalii suplimentare, a se vedea şi anexele sale A şi B).

3.Procedură
I.Procedeu de digestie
a)Se plasează mixerul echipat cu un dispozitiv de filtrare, se leagă tubul de evacuare şi se introduce în pubelă.
b)Atunci când mixerul este aprins, începe încălzirea.
c)Înainte de a începe, se deschide valva situată sub incinta de reacţie şi se închide.
d)Se adaugă apoi până la 35 eşantioane cântărind aproximativ 1 g fiecare (la 25-30 °C) prelevate pe fiecare eşantion individual, în conformitate cu punctul 2. Se asigură că nu mai există bucăţi mari de tendoane care ar putea să adere de filtrul cu membrană.
e)Se varsă apa în recipientul legat de mixer (aproximativ 400 ml).
f)Se varsă aproximativ 30 ml de acid clorhidric (8,5 %) în recipientul mai mic legat de mixer.
g)Se pune un filtru cu membrană sub filtrul ordinar din dispozitivul de filtrare.
h)Se adaugă, în final, 7 g de pepsină sau 21 ml de pepsină lichidă. Se respectă cu rigurozitate această ordine pentru a se evita descompunerea pepsinei.
i)Se închide capacul incintei de reacţie şi al recipientelor.
j)Se selecţionează perioada de digestie. Se alege o perioadă scurtă de digestie (5 minute) pentru porcii cu vârstă normală pentru sacrificare şi o durată de digestie mai lungă (8 minute) pentru celelalte eşantioane.
k)Atunci când se apasă pe butonul de pornire al mixerului, procedeul de umplere şi de digestie începe automat, urmat de filtrare. După 10-13 minute, procedeul se termină şi se opreşte automat.
l)Se deschide capacul lăcaşului de reacţie după ce s-a verificat că acesta este gol. În cazul în care există spumă sau resturi ale lichidului de digestie în lăcaş, se repetă procedura în conformitate cu secţiunea V.
II.Izolarea larvelor
a)Se îndepărtează suportul pentru filtru şi se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Petri.
b)Se examinează filtrul cu membrană la (stereo)-microscop sau la trichineloscop.
III.Curăţarea echipamentului
a)În caz de rezultat pozitiv, se umple cu apă clocotită incinta de reacţie a mixerului până la nivelul a două treimi. Se varsă apă de la robinet în recipientul legat de mixer până la nivelul de acoperire a captatorului inferior. Curăţarea se face automat. Se decontaminează suportul pentru filtru şi orice alt echipament cu ajutorul, de exemplu, al formolului.
b)La sfârşitul zilei de lucru, se umple cu apă recipientul de lichid al mixerului şi se porneşte un program normal.
IV.Utilizarea filtrelor cu membrană
Nici un filtru cu membrană din policarbonat nu se poate utiliza mai mult de cinci ori. Se întoarce filtrul după fiecare folosire. De asemenea, se verifică filtrul după fiecare folosire pentru a se stabili dacă a suferit vreo stricăciune care-l face impropriu pentru o nouă utilizare.
V.Metodă care urmează să fie utilizată atunci când digestia este incompletă şi când filtrarea nu se poate pune în aplicare
Atunci când mixerul şi-a încheiat programul automat în conformitate cu secţiunea I, se deschide capacul incintei de reacţie şi se verifică dacă a rămas spumă sau lichid. Dacă da, se procedează după cum urmează:
a)Se închide valva situată sub incinta de reacţie.
b)Se înlătură suportul pentru filtru şi se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Petri.
c)Se pune un nou filtru cu membrană pe suportul pentru filtru şi se montează suportul pentru filtru.
d)Se varsă apă în recipientul de lichid al mixerului până la acoperirea captatorului inferior.
e)Se pune în funcţiune programul de curăţare automată.
f)Odată ce programul de curăţare automată este terminat, se deschide capacul incintei de reacţie şi se verifică dacă a rămas lichid.
g)În cazul în care incinta este goală, se demontează suportul pentru filtru şi se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Petri cu ajutorul unei pensete.
h)Se examinează cele două filtre cu membrană în conformitate cu secţiunea II. În cazul în care filtrele nu pot fi examinate, se repetă întregul procedeu de digestie pe o perioadă mai lungă, în conformitate cu secţiunea I.
VI.Rezultate pozitive sau incerte
Astfel cum se prevede în secţiunea A punctul 3 subpunctul IV.

(D)Metoda agitatorului magnetic pentru digestia eşantioanelor combinate/"izolare prin filtrare" şi depistare de larve printr-un test de aglutinare cu latex
Această metodă este considerată echivalentă doar în cazul testelor realizate pe carne provenind de la porcine domestice.
1.Aparatură şi reactivi
a)Un cuţit sau foarfeci şi pensete pentru prelevarea eşantioanelor.
b)Tăvi împărţite în 50 de pătrate care să poată conţine fiecare eşantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanţii echivalente privind trasabilitatea eşantioanelor.
c)Un mixer dotat cu o lamă ascuţită de tocat. Atunci când eşantioanele cântăresc mai mult de 3 g, se utilizează un tocător de carne prevăzut cu orificii de 2-4 mm sau foarfeci. În cazul cărnii congelate sau al limbii (după îndepărtarea stratului superficial, care nu se poate digera), este necesară utilizarea unui tocător de carne şi prelevarea unui eşantion cu dimensiuni considerabil mai mari.
d)Agitatori magnetici dotaţi cu o placă pentru încălzire cu temperatură controlată şi cu bare magnetice acoperite cu Teflon cu o lungime de aproximativ 5 cm.
e)Pahare de laborator din sticlă cu o capacitate de 3 litri.
f)Site, cu dimensiunea orificiilor de 180 microni, cu un diametru exterior de 11 cm, prevăzute cu o plasă din oţel inoxidabil.
g)Dispozitiv de filtrare cu pâlnie de oţel pentru filtre cu sită de 20 µm.
h)Pompă de vid.
i)Rezervoare din metal sau din material plastic cu o capacitate de 10-15 litri pentru colectarea sucurilor digestive.
j)Un agitator cu mişcare giratorie tridimensională.
k)Folie de aluminiu.
l)Acid clorhidric 25 %.
m)Pepsină cu următoarea concentraţie:
- dacă se prezintă sub formă de pulbere sau granule: 1:10 000 NF (US National Formulary) corespunzând cu 1:12 500 BP (British Pharmacopoeia) şi cu 2 000 FIP (Fédération internationale de pharmacie); sau
- dacă se prezintă sub formă lichidă: pepsină lichidă stabilizată cu minimum 660 de unităţi ale Farmacopeei europene/ml.
Se pot utiliza şi alte activităţi pepsinice, cu condiţia ca activitatea finală a lichidului de digestie să fie echivalentă cu activitatea a 10 g de 1:10 000 NF, astfel cum se prevede la punctul 5.3 din standardul ISO 18743:2015/Amd1:2023.

n)Apă de robinet încălzită la 46-48 °C.
o)Un cântar calibrat, pentru cântărirea eşantioanelor şi/sau a pepsinei (precizie de ± 0,1 g).

p)Pipete de diferite mărimi (1, 10 şi 25 ml); micropipete conform instrucţiunilor producătorului testelor aglutinare cu latex şi suporţi pentru pipete.
q)Filtre de nailon cu orificii de 20 microni cu un diametru care se potriveşte cu sistemul de filtrare.
r)Pensă din material plastic sau din oţel de 10-15 cm.
s)Flacoane conice de 15 ml.
t)Un pistil cu un vârf conic din Teflon sau din oţel adaptat flacoanelor conice.
u)Un termometru cu o precizie de 0,5 °C, cu o scară de la 20 la 70 °C.

v)Plachete pentru aglutinarea cu latex a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr. EURLP_D_001/2011.
w)Soluţie tampon cu agent de conservare (diluant de eşantion) a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr. EURLP_D_001/2011.
x)Tampon completat cu un agent de conservare (control negativ) a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr. EURLP_D_001/2011.
y)Tampon completat cu antigeni aparţinând Trichinella spiralis şi un agent de conservare (control pozitiv) a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr. EURLP_D_001/2011.
z)Tampon cu particule de polistiren acoperite cu anticorpi completat cu un agent de conservare (mărgele din latex) a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr. EURLP_D_001/2011.
a1)Bastonaşe de unică folosinţă.
2.Prelevare de eşantioane şi cantitatea care trebuie să fie digerată
Astfel cum se prevede în capitolul I şi la punctul 4.2 din standardul ISO 18743:2015/Amd1:2023 (pentru detalii suplimentare, a se vedea şi anexele sale A şi B).

3.Procedură
I.Pentru eşantioane combinate complete (100 g de eşantioane în acelaşi timp)
a)se introduc 16 ± 0,5 ml de acid clorhidric 25 % (0,2 % din volumul final) într-un pahar de laborator de 3 litri conţinând 2,0 litri ± 200 ml de apă de robinet încălzită la 46-48 °C; se introduce o bară magnetică în paharul de laborator, se pune paharul pe placa preîncălzită şi se începe agitarea;
b)se adaugă 10 ± 1 g de pepsină (sub formă de pulbere) (sau 30 ± 3 ml de pepsină lichidă);
c)100-115 g din eşantioanele prelevate în conformitate cu punctul 2 se toacă în mixer, cu 150 ± 15 ml de tampon de digestie preîncălzit;
d)se transferă carnea tocată în paharul de laborator de 3 litri conţinând apă, pepsină şi acid clorhidric;
e)se înmoaie de mai multe ori dispozitivul de tocare al mixerului în lichidul de digestie care se află în paharul de laborator şi se clăteşte bolul mixerului cu o cantitate mică de lichid de digestie pentru a îndepărta carnea rămasă;
f)se acoperă paharul de laborator cu o folie de aluminiu;
g)agitatorul magnetic trebuie reglat astfel încât să se menţină o temperatură constantă de 44-46 °C pe durata funcţionării. În timpul agitării, lichidul de digestie trebuie să se învârtă cu o viteză suficient de ridicată pentru a forma un vârtej adânc, fără să stropească;
h)se agită lichidul de digestie până când particulele de carne dispar (aproximativ 30 de minute). În continuare, se opreşte aparatul, se filtrează lichidul de digestie printr-o sită şi se pune filtratul într-un tub de decantare. Pot fi necesare perioade de digestie mai lungi (care nu depăşesc 60 de minute) pentru procesarea anumitor tipuri de carne (limbă, vânat etc.);
i)procedeul de digestie se consideră satisfăcător în cazul în care maximum 5 % din greutatea eşantionului iniţial rămâne pe sită;
j)se plasează filtrul din nailon cu orificii de 20 de microni pe suportul de filtrare. Pâlnia conică de filtrare din oţel se fixează pe suport cu ajutorul sistemului de blocare, iar sita din oţel cu orificii de 180 de microni se plasează în pâlnie. Pompa de vid se conectează la suportul de filtrare şi la rezervorul din metal sau din material plastic în vederea colectării fluidului de digestie;
k)se opreşte agitarea şi se toarnă lichidul de digestie prin sită în pâlnia de filtrare. Se clăteşte paharul de laborator cu aproximativ 250 ml de apă caldă. Lichidul de clătire se toarnă în rampa de filtrare după ce lichidul de digestie a fost filtrat cu succes;
l)membrana de filtrare se manevrează cu ajutorul penselor, fiind ţinută de o margine. Membrana de filtrare se pliază cel puţin în patru şi se introduce în tubul conic de 15 ml. Tubul conic trebuie să fie adaptat la pistil;
m)membrana de filtrare este împinsă în partea de jos a tubului conic de 15 ml cu ajutorul pistilului şi este presată puternic prin aproximativ 20 de mişcări succesive de înainte şi înapoi cu pistilul care trebuie să fie poziţionat în interiorul membranei de filtrare pliate, în conformitate cu instrucţiunile producătorului;
n)0,5 ± 0,01 ml de diluant de eşantion se adaugă cu pipeta în tubul conic de 15 ml, iar membrana de filtrare se omogenizează cu pistilul prin mişcări de înainte şi înapoi succesive cu amplitudine mică, timp de aproximativ 30 de secunde, evitând mişcările bruşte pentru reducerea stropirii, în conformitate cu instrucţiunile producătorului;
o)fiecare eşantion, controlul negativ şi controlul pozitiv sunt repartizate cu ajutorul unei pipete în zone distincte ale plachetei de aglutinare, în conformitate cu instrucţiunile producătorului;
p)mărgelele de latex se adaugă cu ajutorul unei pipete în fiecare zonă a plachetei de aglutinare, în conformitate cu instrucţiunile producătorului, fără ca acestea să intre în contact cu eşantionul (eşantioanele) şi controalele. În fiecare zonă, mărgelele de latex se amestecă uşor cu un bastonaş de unică folosinţă, până când lichidul omogen acoperă întreaga zonă;
q)placheta de aglutinare este pusă pe agitatorul tridimensional şi se agită timp de 10 ± 1 minut în conformitate cu instrucţiunile producătorului;
r)la sfârşitul perioadei de timp stabilite în instrucţiunile producătorului, agitarea se opreşte, placheta de aglutinare se pune pe o suprafaţă plană şi rezultatele reacţiei se citesc imediat, în conformitate cu instrucţiunile producătorului. În cazul unui eşantion pozitiv, trebuie să apară agregate sub formă de mărgele. În cazul unui eşantion negativ, suspensia rămâne omogenă fără agregate sub formă de mărgele.
II.Eşantioane combinate mai mici de 100 g, în conformitate cu punctul 8 din standardul ISO 18743:2015/Amd1:2023
După caz, se poate adăuga maximum 15 g la un eşantion combinat complet de 100 g examinat în acelaşi timp cu aceste eşantioane în conformitate cu secţiunea I. Cantităţile mai mari de 15 g trebuie examinate ca eşantioane complete. În cazul eşantioanelor combinate cântărind până la 50 g, lichidele de digestie şi ingredientele pot ajunge până la 1 litru de apă, 8 ml de acid clorhidric şi 5 g de pepsină.

III.Rezultate pozitive sau incerte
În cazul în care, în urma examinării unui eşantion colectiv, se obţine un rezultat pozitiv sau incert la testul de aglutinare cu latex, se prelevă un nou eşantion de 20 g de la fiecare porcină, în conformitate cu punctul 4.2 din standardul ISO 18743:2015/Amd1:2023 (pentru detalii suplimentare, a se vedea de asemenea anexele A şi B la acesta). Eşantioanele de 20 g provenite de la cinci porcine sunt adunate şi examinate conform metodei descrise în secţiunea I. În acest mod, trebuie analizate eşantioanele de la 20 de grupuri de câte cinci porcine.

În cazul în care se obţine un rezultat pozitiv la testul de aglutinare cu latex de la un grup de cinci porcine, se prelevă noi eşantioane de 20 g de la fiecare porcină din grup şi fiecare eşantion se examinează separat utilizând metoda descrisă în secţiunea I.
În cazul în care se obţine un rezultat pozitiv sau incert la testul de aglutinare cu latex, cel puţin 20 g de muşchi de porc trebuie trimise la laboratorul naţional de referinţă pentru confirmare, utilizând metoda descrisă în standardul ISO 18743:2015/Amd1:2023 sau una dintre metodele echivalente descrise mai sus.

Eşantioanele care conţin paraziţi trebuie păstrate în alcool etilic de 70-90 % (concentraţie finală) în vederea conservării şi identificării speciilor în laboratorul UE sau în laboratorul naţional de referinţă.
După prelevarea paraziţilor, lichidele pozitive trebuie să fie decontaminate prin încălzire la cel puţin 60 °C.

IV.Procedura de curăţare şi de decontaminare după un rezultat pozitiv sau incert
Atunci când, în urma examinării unui eşantion colectiv sau individual, se obţine un rezultat pozitiv sau incert la testul de aglutinare cu latex, toate materialele care au intrat în contact cu carnea (bolul şi cuţitul mixerului, pistilul, paharul de laborator, agitatorul magnetic, senzorul de temperatură, pâlnia conică de filtrare, sita şi pensa) trebuie să fie decontaminate cu atenţie, prin înmuierea timp de câteva secunde în apă caldă (65 °C până la 90 °C). Reziduurile de carne sau larvele inactivate care ar putea rămâne pe suprafaţa acestora pot fi eliminate cu un burete curat şi apă de robinet. Dacă este necesar, pot fi adăugate câteva picături de detergent pentru a degresa echipamentul. Se recomandă apoi să se clătească fiecare instrument cu grijă pentru a îndepărta orice urmă de detergent.
(E)Test de digestie artificială pentru detectarea in vitro a larvelor de Trichinella spp. în eşantioanele de carne, PrioCHECK® Trichinella AAD Kit
Această metodă este considerată echivalentă doar în cazul testelor realizate pe carne provenind de la animale domestice din specia porcină.
PrioCHECK® Trichinella AAD Kit trebuie să fie utilizat în conformitate cu manualul de instrucţiuni al setului, folosind pâlnii de separare (Lenz NS 29/32) şi o eprubetă de sticlă de 80 ml.
(F)Depistarea automată a Trichinella spp. utilizând metoda lumiVAST Trichinella
Această metodă este considerată echivalentă doar în cazul testelor realizate pe carne provenind de la porcine domestice
Pregătirea şi analizarea eşantioanelor se efectuează în conformitate cu instrucţiunile furnizate de producător. Toate aparatele utilizate pentru această metodă se calibrează şi se menţin în conformitate cu instrucţiunile furnizate de producător(i).
Atunci când examinarea unui eşantion colectiv se soldează cu un rezultat pozitiv sau incert, se prelevă un nou eşantion de 20 g de la nivelul unui pilier diafragmatic sau din alt ţesut de la fiecare porc, în conformitate cu capitolul I.
Eşantioanele de 20 g de la cinci porcine se grupează şi se examinează utilizând aceeaşi metodă.
În cazul în care se obţine un rezultat pozitiv de la un grup de cinci porcine, se prelevă un nou eşantion de 20 g de la fiecare porcină din grup şi fiecare eşantion se examinează separat utilizând aceeaşi metodă.
Atunci când se obţine un rezultat pozitiv, cel puţin 20 g de muşchi de porc trebuie trimise la laboratorul naţional de referinţă pentru confirmare, utilizând metoda de referinţă descrisă în capitolul I.
Eşantioanele care conţin paraziţi trebuie să fie păstrate în alcool etilic 70-90 % în vederea conservării lor şi a identificării speciilor în laboratorul de referinţă al Uniunii Europene sau în laboratorul de referinţă naţional.

ANEXA II:Tratamente prin congelare
A.Metoda de congelare 1
(a)Carnea intrată în starea de congelare trebuie conservată în această stare.
(b)Echipamentul tehnic şi alimentarea cu energie a camerei frigorifice trebuie să fie astfel concepute încât să se poată atinge temperatura dorită foarte repede şi să se menţină în toate părţile camerei frigorifice, precum şi ale cărnii.
(c)Toate ambalajele izolante trebuie îndepărtate înaintea congelării, exceptând carnea care, în cursul introducerii în camera frigorifică, a atins deja, în toate părţile sale, temperatura dorită sau carnea care este ambalată astfel încât ambalajul nu va împiedica atingerea de către aceasta a temperaturii dorite în termenul prevăzut.
(d)Loturile trebuie conservate separat şi sub cheie în camera frigorifică.
(e)Data şi ora sosirii lotului în camera frigorifică trebuie înregistrate.
(f)Temperatura din camera frigorifică nu poate fi mai mare de - 25 °C. Aceasta trebuie măsurată cu ajutorul aparatelor termoelectrice etalonate şi înregistrată în mod constant. Aceasta nu se poate măsura direct în curentul de aer rece. Instrumentele trebuie păstrate sub cheie. Graficele cu temperaturi trebuie să conţină indicaţia datelor corespunzătoare registrului de inspecţie a cărnii la import, precum şi a zilei şi orei începerii şi terminării congelării şi să fie păstrate un an.
(g)Bucăţile de carne al căror diametru sau grosime nu depăşeşte 25 cm trebuie congelate timp de cel puţin 240 de ore consecutive, iar cele al căror diametru sau grosime este cuprins între 25 şi 50 cm timp de cel puţin 480 de ore consecutive. Bucăţile de carne al căror diametru sau grosime este mai mare decât aceste dimensiuni nu trebuie supuse acestui procedeu de congelare. Durata congelării se calculează din momentul în care este atinsă temperatura menţionată la litera (f) în camera de congelare.
B.Metoda de congelare 2
Se respectă dispoziţiile generale de la literele (a)-(e) din secţiunea A (metoda 1) şi se aplică următoarele combinaţii de timp şi de temperatură:
(a)bucăţile de carne cu un diametru sau o grosime care nu depăşeşte 15 cm trebuie congelate conform uneia dintre următoarele combinaţii de timp şi de temperatură:
- 20 zile la - 15 °C;
- 10 zile la - 23 °C;
- 6 zile la - 29 °C;
(b)carnea al cărei diametru sau grosime este cuprinsă între 15 şi 50 cm trebuie congelată conform uneia din următoarele combinaţii de timp şi de temperatură:
- 30 zile la - 15 °C;
- 20 zile la - 25 °C;
- 12 zile la - 29 °C.
Temperatura din camera frigorifică nu poate fi mai mare de nivelul temperaturii de inactivare aleasă. Aceasta trebuie măsurată cu ajutorul aparatelor termoelectrice etalonate şi înregistrată în mod constant. Aceasta nu trebuie înregistrată direct în curentul de aer rece. Instrumentele trebuie păstrate sub cheie. Graficele cu temperaturi trebuie să conţină indicaţia datelor corespunzătoare registrului de inspecţie a cărnii la import, precum şi ziua şi ora începerii şi terminării congelării şi trebuie păstrate un an.
În cazul în care se utilizează tuneluri de congelare şi nu se urmează în mod riguros procedurile descrise la literele A şi B, exploatantul din sectorul alimentar trebuie să fie capabil să dovedească autorităţii competente că metoda de înlocuire utilizată este eficace pentru a ucide paraziţii din genul Trichinella din carnea de porc.
C.Metoda de congelare 3
Tratamentul constă într-o congelare sau o liofilizare comercială a cărnii, în conformitate cu combinaţiile de timp şi de temperatură prevăzute, temperatura fiind controlată în mijlocul fiecărei bucăţi de carne.
a)Se respectă dispoziţiile generale de la literele (a)-(e) din secţiunea A (metoda 1) şi se aplică următoarele combinaţii de timp şi de temperatură:
- 106 ore la - 18 °C;
- 82 ore la - 21 °C;
- 63 ore la - 23,5 °C;
- 48 ore la - 26 °C;
- 35 ore la - 29 °C;
- 22 ore la - 32 °C;
- 8 ore la - 35 °C;
- oră la - 37 °C
b)Temperatura trebuie măsurată cu ajutorul aparatelor termoelectrice etalonate şi înregistrată în mod constant. Sonda termometrului este plasată în centrul bucăţii de carne cu o dimensiune care nu este mai mică decât bucata de carne cea mai groasă care urmează să fie congelată. Această bucată de carne trebuie plasată în locul cel mai puţin favorabil din camera frigorifică, nici în proximitatea imediată a echipamentului de răcire, nici direct în curentul de aer rece. Instrumentele trebuie păstrate sub cheie. Graficele cu temperaturi trebuie să conţină indicaţia numerelor de date ale registrului de inspecţie a cărnii la import, precum şi ziua şi ora începerii şi terminării congelării şi trebuie păstrate un an.
ANEXA III:Examinarea unor animale care nu aparţin speciei porcine
Carnea de solipede, carnea de vânat şi celelalte tipuri de carne care pot conţine paraziţi din genul Trichinella trebuie examinate în conformitate cu una dintre metodele de digestie prezentate în capitolul I sau II din anexa I, cărora li se aduc următoarele modificări:

(a)eşantioane cântărind cel puţin 10 g din musculatura limbii sau din muşchii masticatori ai solipedelor şi dintr-un membru anterior, din limba sau din diafragma mistreţilor;

(b)în cazul solipedelor, acolo unde aceşti muşchi lipsesc, se prelevă un eşantion mai important dintr-un pilier diafragmatic, din zona de tranziţie între partea musculară şi partea tendinoasă. Muşchiul trebuie curăţat de ţesutul conjunctiv şi de grăsime;

(c)se supun cel puţin 5 g din eşantion metodei de detectare de referinţă prezentate la capitolul I sau unei metode echivalente prezentate la capitolul II. Pentru fiecare lichid de digestie, greutatea totală a muşchiului examinat nu poate depăşi 100 g pentru metoda prezentată la capitolul I şi metodele A şi B prezentate la capitolul II şi 35 g pentru metoda C prezentată la capitolul II;
(d)în caz de rezultat pozitiv, se prelevă un nou eşantion de 50 g în vederea unei analize ulterioare separate;
(e)fără a aduce atingere normelor de conservare a speciilor animale, întreaga carne provenită de la vânat, altul decât mistreţ, precum urşi, mamifere carnivore (inclusiv mamifere marine) şi reptile trebuie supusă unor teste care necesită prelevarea de eşantioane de 10 g de muşchi de pe locuri de predilecţie sau a unor cantităţi mai mari, în cazul în care aceste locuri nu sunt disponibile. Locurile de predilecţie sunt:
(i)la urs: diafragma, muşchiul maseter şi limba;
(ii)la morsă: limba;
(iii)la crocodil: muşchiul maseter, pterigoidian şi intercostal;
(iv)la păsări: muşchii capului (precum maseter şi muşchii gâtului);
(f)perioada de digestie trebuie să fie suficient de lungă pentru a garanta o digestie suficientă a ţesuturilor acestor animale, dar nu poate depăşi 60 de minute.
ANEXA IV:
CAPITOLUL I:RECUNOAŞTEREA OFICIALĂ A UNEI EXPLOATAŢII SAU A UNUI COMPARTIMENT CA EXPLOATAŢII SAU COMPARTIMENTE CARE APLICĂ CONDIŢII DE ADĂPOST CONTROLATE
A.Exploatanţii din sectorul alimentar trebuie să îndeplinească următoarele condiţii pentru a obţine recunoaşterea oficială a exploataţiilor:
(a)exploatantul trebuie să fi luat toate precauţiile practice privind construcţia şi întreţinerea clădirilor care sunt necesare pentru a împiedica rozătoarele, orice alte mamifere şi păsările carnivore să aibă acces la clădirile în care sunt crescute animale;
(b)exploatantul trebuie să aplice un program de control al dăunătorilor, în special al rozătoarelor, pentru a preveni orice infestare a porcilor. Exploatantul trebuie să păstreze o documentaţie privind programul, în mod satisfăcător pentru autoritatea competentă;
(c)exploatantul trebuie să se asigure că toate furajele provin de la o unitate care produce furaje în conformitate cu principiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 183/2005 (1);
(1)Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 ianuarie 2005 de stabilire a cerinţelor privind igiena furajelor (JO L 35, 8.2.2005, p. 1).
(d)exploatantul trebuie să depoziteze furajele destinate speciilor sensibile la Trichinella în silozuri închise sau în alte containere inaccesibile rozătoarelor. Toate celelalte furaje trebuie să suporte un tratament termic sau să fie produse şi depozitate în mod satisfăcător pentru autoritatea competentă;
(e)exploatantul trebuie să se asigure că animalele moarte sunt colectate, identificate şi transportate fără întârziere în conformitate cu articolele 21 şi 22 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 şi cu anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;
(f)în cazul prezenţei unui depozit de deşeuri în apropierea exploataţiei, exploatantul trebuie să informeze autoritatea competentă cu privire la aceasta. Autoritatea competentă trebuie apoi să evalueze riscurile legate de această prezenţă şi să decidă dacă exploataţia trebuie recunoscută ca exploataţie care aplică condiţii de adăpost controlate;
(g)exploatantul trebuie să se sigure că animalele domestice din specia porcină sunt identificate, astfel încât să asigure trasabilitatea fiecărui animal până la exploataţie;
(h)exploatantul trebuie să se asigure că toate animalele domestice din specia porcină sunt introduse în exploataţie doar dacă acestea sunt originare şi provin din exploataţii recunoscute oficial ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate;
(i)animalele domestice din specia porcină nu au acces la instalaţii exterioare, cu excepţia cazului în care exploatantul din sectorul alimentar poate demonstra printr-o analiză a riscului, în mod satisfăcător pentru autoritatea competentă, că perioada de timp, instalaţiile şi circumstanţele accesului la instalaţiile exterioare nu prezintă niciun risc de a introduce Trichinella în exploataţie;
(j)niciuna dintre porcinele pentru reproducţie şi producţie, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (2) litera (c) din Directiva 64/432/CEE, nu a fost descărcată după plecarea din exploataţia de origine, într-un centru de colectare, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (2) litera (o) din Directiva 64/432/CEE, cu excepţia cazului în care centrul de colectare răspunde cerinţelor prevăzute la literele (a)-(i) şi toate animalele domestice din specia porcină grupate pentru transport în centrul de colectare sunt originare şi provin din exploataţii recunoscute oficial ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate sau din compartimente recunoscute oficial.
B.Exploatanţii din sectorul alimentar responsabili cu exploataţii recunoscute oficial ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate informează autoritatea competentă în cazul în care nu mai sunt îndeplinite oricare dintre condiţiile prevăzute la punctul A sau atunci când are loc orice altă schimbare care ar putea afecta statutul exploataţiei.
C.Autorităţile competente din statele membre pot să recunoască o exploataţie sau o categorie de exploataţii numai cu condiţia să fi verificat respectarea cerinţelor prevăzute la punctul A.
CAPITOLUL II:RAPORTAREA SITUAŢIEI PRIVIND TRICHINELLA
(a)Numărul de cazuri (importate şi autohtone) de Trichinella la om, inclusiv datele epidemiologice se raportează în conformitate cu Decizia 2000/96/CE.
(b)Numărul de teste şi rezultatele testelor care vizează detectarea prezenţei de Trichinella la porcii domestici, porcii mistreţi, solipede, vânat şi orice alte animale susceptibile sunt prezentate în conformitate cu anexa IV la Directiva 2003/99/CE. Datele privind porcinele domestice trebuie să ofere informaţii specifice referitoare cel puţin la:
(i)teste efectuate pe animale crescute în condiţii de adăpost controlate;
(ii)teste pe scroafe de reproducţie, vieri şi porci pentru îngrăşat.

ANEXA V:Regulamentul abrogat şi lista modificărilor ulterioare

Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 al Comisiei

(JO L 338, 22.12.2005, p. 60).

Regulamentul (CE) nr. 1665/2006 al Comisiei

(JO L 320, 18.11.2006, p. 46).

Regulamentul (CE) nr. 1245/2007 al Comisiei

(JO L 281, 25.10.2007, p. 19).

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1109/2011 al Comisiei

(JO L 287, 4.11.2011, p. 23).

Regulamentul (UE) nr. 216/2014 al Comisiei

(JO L 69, 8.3.2014, p. 85).

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1114/2014 al Comisiei

(JO L 302, 22.10.2014, p. 46).

ANEXA VI:Tabel de corespondenţă

Regulamentul (CE) nr. 2075/2005

Prezentul regulament

Articolele 1-5

Articolele 1-5

Articolul 6 alineatul (1) cuvintele introductive

Articolul 6 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (1) litera (a)

Articolul 6 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (1) litera (b)

-

Articolul 6 alineatul (2)

Articolul 6 alineatul (2)

Articolele 7-13

Articolele 7-13

Articolul 15

Articolul 14

Articolul 16

-

-

Articolul 15

Articolul 17 primul paragraf

Articolul 16

Articolul 17 al doilea paragraf

-

Anexa I capitolul I

Anexa I capitolul I

Anexa I capitolul II

Anexa I capitolul II

Anexa I capitolul III

-

Anexele II, III şi IV

Anexele II, III şi IV

-

Anexa V

-

Anexa VI

ANEXA VII:Ţări terţe sau regiuni ale acestora care aplică derogările menţionate la articolul 13 alineatul (2)

Codul ISO al ţării

Ţara terţă sau regiuni ale acesteia

Observaţii

GB

Regatul Unit (*1)

(*1) În conformitate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în special cu articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, în coroborare cu anexa 2 la respectivul protocol, în sensul prezentei anexe, trimiterile la Regatul Unit nu includ Irlanda de Nord.

Aplicarea derogărilor prevăzute la articolul 3 alineatele (2) şi (3)

Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 212L din data de 11 august 2015