Regulamentul 1221/25-nov-2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 şi a Deciziilor 2001/681/CE şi 2006/193/CE ale Comisiei

Acte UE

Jurnalul Oficial 342L

În vigoare
Versiune de la: 16 August 2024
Regulamentul 1221/25-nov-2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 şi a Deciziilor 2001/681/CE şi 2006/193/CE ale Comisiei
Dată act: 25-nov-2009
Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 175 alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (1),
(1)Avizul din 25 februarie 2009 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),
(2)JO C 120, 28.5.2009, p. 56.
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (3),
(3)Avizul Parlamentului European din 2 aprilie 2009 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) şi decizia Consiliului din 26 octombrie 2009.
întrucât:
(1)Articolul 2 din tratat prevede că printre obiectivele Comunităţii se numără promovarea creşterii durabile pe teritoriul acesteia.
(2)Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al şaselea program comunitar de acţiune pentru mediu (4) identifică îmbunătăţirea colaborării şi a parteneriatului cu întreprinderi drept abordare strategică în îndeplinirea obiectivelor de mediu. Angajamentele voluntare reprezintă o parte esenţială a acestui demers. În acest context, se consideră că sunt necesare încurajarea participării pe scară mai largă în cadrul sistemului comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) şi a dezvoltării unor iniţiative menite să încurajeze organizaţiile în direcţia publicării unor rapoarte riguroase şi verificate de organisme independente privind performanţa de mediu sau performanţa în domeniul dezvoltării durabile.
(4)JO L 242, 10.9.2002, p. 1.
(3)Comunicarea Comisiei din 30 aprilie 2007 privind examinarea intermediară a celui de-al şaselea program comunitar de acţiune pentru mediu subliniază faptul că este necesară îmbunătăţirea funcţionării instrumentelor voluntare elaborate pentru întreprinderi şi că respectivele instrumente au un potenţial ridicat, dar nu au fost dezvoltate la capacitatea maximă. Se solicită astfel Comisiei să revizuiască instrumentele în scopul promovării difuzării lor şi pentru a reduce sarcinile administrative aferente administrării acestora.
(4)Comunicarea Comisiei din 16 iulie 2008 cu privire la planul de acţiune privind consumul şi producţia durabile şi politica industrială durabilă confirmă faptul că EMAS ajută organizaţiile să-şi optimizeze procesele de producţie, să reducă impactul asupra mediului şi să utilizeze resursele într-un mod mai eficient.
(5)În scopul promovării coerenţei între instrumentele legislative elaborate la nivel comunitar în domeniul protecţiei mediului, Comisia şi statele membre ar trebui să aibă în vedere modul în care se poate lua în considerare înregistrarea în cadrul EMAS în procesul de elaborare a legislaţiei sau modul în care aceasta se poate utiliza ca instrument în cadrul punerii în aplicare a legislaţiei. De asemenea, pentru ca EMAS să prezinte un mai mare interes pentru organizaţii, Comisia şi statele membre ar trebui să ţină cont de EMAS în cadrul politicilor lor de achiziţii publice şi, după caz, să se raporteze la EMAS sau la alte sisteme de management de mediu echivalente în evaluarea condiţiilor de performanţă în cadrul contractelor de lucrări şi servicii.
(6)În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2001 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) (1), Comisia reexaminează EMAS pe baza experienţei dobândite în cadrul funcţionării sale şi propune Parlamentului European şi Consiliului modificările adecvate.
(1)JO L 114, 24.4.2001, p. 1.
(7)Aplicarea sistemelor de management de mediu, inclusiv a EMAS astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 761/2001, a demonstrat eficacitatea acestora în promovarea îmbunătăţirilor performanţelor de mediu ale organizaţiilor. Cu toate acestea, este necesară creşterea numărului organizaţiilor care participă la sistem, pentru a mări impactul global al îmbunătăţirilor din domeniul mediului. În acest sens, este necesar ca experienţa dobândită în urma punerii în aplicare a respectivului regulament să fie utilizată pentru a spori capacitatea EMAS de a îmbunătăţi performanţa de mediu globală a organizaţiilor.
(8)Organizaţiile ar trebui încurajate să participe în cadrul EMAS pe bază de voluntariat, existând posibilitatea ca acestea să obţină astfel avantaje suplimentare în ceea ce priveşte controlul normativ, economiile de costuri şi imaginea publică, cu condiţia ca organizaţiile în cauză să poată demonstra o îmbunătăţire a performanţei lor de mediu.
(9)EMAS ar trebui să devină disponibil tuturor organizaţiilor, atât din Comunitate, cât şi din afara acesteia, ale căror activităţi au un impact asupra mediului. EMAS ar trebui să le ofere acestor organizaţii un mijloc de gestionare a acestui impact şi de îmbunătăţire a performanţei lor de mediu globale.
(10)Organizaţiile, în special cele mici, ar trebui încurajate să participe în cadrul EMAS. Participarea lor ar trebui promovată prin facilitarea accesului la informaţii, la fondurile de sprijin existente şi la instituţiile publice, precum şi prin instituirea sau promovarea măsurilor de asistenţă tehnică.
(11)Organizaţiile care pun în aplicare alte sisteme de management de mediu şi care doresc să treacă la EMAS ar trebui să poată realiza acest lucru cât mai uşor posibil. Ar trebui să se aibă în vedere posibile legături cu alte sisteme de management de mediu.
(12)Organizaţiile cu amplasamente aflate în unul sau mai multe state membre ar trebui să-şi poată înregistra toate aceste amplasamente sau o parte dintre acestea printr-o înregistrare unică.
(13)Se impune consolidarea mecanismului prin care se stabileşte dacă o organizaţie respectă toate cerinţele legale aplicabile în materie de mediu, pentru a spori credibilitatea EMAS şi, mai ales, pentru a le permite statelor membre să reducă sarcinile administrative ale organizaţiilor înregistrate, prin intermediul dereglementării sau al simplificării normative.
(14)Procesul de punere în aplicare a EMAS ar trebui să includă implicarea angajaţilor şi a altor lucrători din cadrul organizaţiei, întrucât acest lucru sporeşte satisfacţiile profesionale şi contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor legate de mediu şi propagarea lor atât în mediul de lucru, cât şi în afara acestuia.
(15)Este necesar ca sigla EMAS să constituie pentru organizaţii un instrument atractiv de comunicare şi marketing, care să crească gradul de vizibilitate a EMAS în rândul cumpărătorilor şi al altor părţi interesate. Se impune simplificarea regulilor de utilizare a siglei EMAS, prin utilizarea unei sigle unice, precum şi eliminarea restricţiilor existente, cu excepţia celor referitoare la produs şi la ambalaj. Nu ar trebui să existe confuzii cu etichetele produselor ecologice.
(16)Costurile şi tarifele de înregistrare în cadrul EMAS ar trebui să fie rezonabile şi proporţionale cu dimensiunea organizaţiei şi cu activitatea care urmează a fi desfăşurată de organismele competente. Fără a aduce atingere normelor din tratat privind ajutorul de stat, ar trebui avute în vedere reduceri ale tarifelor sau scutiri de la plata acestora în cazul organizaţiilor mici.
(17)Organizaţiile ar trebui să întocmească şi să publice periodic declaraţii de mediu care să ofere publicului şi altor părţi interesate informaţii legate de respectarea de către acestea a cerinţelor legale aplicabile în materie de mediu şi de performanţa lor de mediu.
(18)Pentru a asigura pertinenţa şi comparabilitatea informaţiilor, raportarea privind performanţa de mediu a organizaţiilor ar trebui să se facă pe baza unor indicatori de performanţă generali şi specifici sectorului, cu accent pe domenii-cheie în materie de mediu, la nivel de proces şi produs, folosind parametri şi scări de mărime corespunzătoare. Aceasta ar trebui să ajute organizaţiile în procesul de comparare a performanţelor lor de mediu, atât faţă de diferite perioade de raportare, cât şi în raport cu performanţele de mediu ale altor organizaţii.
(19)Ar trebui elaborate documente de referinţă care să includă cele mai bune practici în materie de management de mediu şi indicatori de performanţă de mediu pentru sectoare specifice, pe baza schimbului de informaţii şi a colaborării dintre statele membre. Aceste documente ar trebui să le fie de ajutor organizaţiilor în efortul de a se concentra mai bine asupra celor mai importante aspecte de mediu într-un sector anume.
(20)Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor privind acreditarea şi supravegherea pieţei în contextul comercializării produselor (1) reglementează procedura de acreditare la nivel naţional şi european şi stabileşte cadrul general pentru acreditare. Prezentul regulament ar trebui să completeze acele norme acolo unde este necesar, luând în acelaşi timp în considerare caracteristicile specifice ale EMAS, cum ar fi necesitatea de a asigura un grad sporit de credibilitate a sistemului în faţa părţilor interesate, în special statele membre, şi după caz, să stabilească alte norme specifice. Ar trebui ca normele EMAS să garanteze şi să îmbunătăţească constant competenţa verificatorilor de mediu prin prevederea unui sistem de acreditare sau de autorizare independent şi neutru, a unor activităţi de formare profesională şi a unei supravegheri adecvate a activităţilor acestor verificatori, garantând astfel transparenţa şi credibilitatea organizaţiilor participante în cadrul EMAS.
(1)JO L 218, 13.8.2008, p. 30.
(21)Atunci când un stat membru decide să nu recurgă la acreditarea pentru EMAS, ar trebui să se aplice articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.
(22)Atât statele membre, cât şi Comisia ar trebui să desfăşoare activităţi de promovare şi de sprijin.
(23)Fără a aduce atingere normelor din tratat privind ajutorul de stat, statele membre ar trebui să ofere organizaţiilor înregistrate anumite stimulente, cum ar fi accesul la finanţare sau facilităţi fiscale, în cadrul sistemelor de sprijinire a performanţei de mediu a întreprinderilor, cu condiţia ca organizaţiile să poată demonstra îmbunătăţirea performanţei lor de mediu.
(24)Statele membre şi Comisia ar trebui să elaboreze şi să pună în aplicare măsuri specifice care să încurajeze participarea organizaţiilor la EMAS, în special a organizaţiilor mici.
(25)Pentru a asigura o aplicare armonizată a prezentului regulament, Comisia ar trebui să elaboreze documente sectoriale de referinţă în domeniul reglementat de prezentul regulament, pe baza unui program de priorităţi.
(26)Prezentul regulament ar trebui să fie revizuit, dacă va fi cazul, pe baza experienţei dobândite, în termen de cinci ani de la data intrării sale în vigoare.
(27)Prezentul regulament înlocuieşte Regulamentul (CE) nr. 761/2001 care, prin urmare, ar trebui abrogat.
(28)Dat fiind că prezentul regulament include o serie de elemente utile prevăzute în Recomandarea 2001/680/CE a Comisiei din 7 septembrie 2001 privind orientări pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) (2) şi în Recomandarea 2003/532/CE a Comisiei din 10 iulie 2003 pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS), în ceea ce priveşte selecţia şi utilizarea indicatorilor de performanţă ecologică (3), aceste acte nu ar mai trebui utilizate, deoarece prezentul regulament se substituie acestora.
(2)JO L 247, 17.9.2001, p. 1.
(3)JO L 184, 23.7.2003, p. 19.
(29)Deoarece obiectivele prezentului regulament, şi anume crearea unui sistem unic şi credibil şi evitarea înfiinţării mai multor sisteme naţionale diferite, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre şi, în consecinţă, având în vedere amploarea şi efectele acţiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunităţii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat în respectivul articol, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.
(30)Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei (4).
(4)JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(31)Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să stabilească proceduri de evaluare la nivel de omologi a organismelor competente, să elaboreze documente sectoriale de referinţă, să ateste faptul că sistemele de management de mediu existente sau părţi ale acestora respectă cerinţele prezentului regulament, precum şi să modifice anexele I-VIII. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare şi sunt destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentului regulament, printre altele prin completarea acestuia cu noi elemente neesenţiale, acestea trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.
(32)Deoarece este nevoie de o anumită perioadă de timp pentru a se asigura cadrul necesar bunei funcţionări a prezentului regulament, statele membre ar trebui să aibă la dispoziţie o perioadă de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament pentru a modifica procedurile aplicate de organismele de acreditare şi de organismele competente în temeiul dispoziţiilor corespunzătoare din prezentul regulament. În cursul acestei perioade de 12 luni, organismele de acreditare şi organismele competente ar trebui să poată să continue aplicarea procedurilor instituite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 761/2001,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Obiective
Prin prezentul regulament se instituie un sistem comunitar de management de mediu şi audit, denumit în continuare "EMAS", care să permită participarea voluntară a organizaţiilor situate în interiorul sau în exteriorul Comunităţii.
Obiectivul EMAS, ca instrument important al planului de acţiune privind consumul şi producţia durabile şi politica industrială durabilă, constă în promovarea îmbunătăţirii continue a performanţelor de mediu ale organizaţiilor prin instituirea şi punerea în aplicare de către acestea a unor sisteme de management de mediu, a evaluării sistematice, obiective şi periodice a performanţei acestor sisteme, a furnizării de informaţii privind performanţa de mediu, a dialogului deschis cu publicul şi cu alte părţi interesate, a implicării active a angajaţilor în organizaţii, precum şi a activităţilor de formare adecvate.
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiţii:
1."politică de mediu" înseamnă intenţiile globale şi orientarea unei organizaţii în ceea ce priveşte performanţa sa de mediu, astfel cum sunt exprimate oficial de către conducerea la cel mai înalt nivel a organizaţiei, inclusiv respectarea tuturor cerinţelor legale aplicabile în materie de mediu, precum şi angajamentul în sensul îmbunătăţirii continue a performanţei de mediu. Această politică oferă un cadru de acţiune şi de stabilire a obiectivelor şi ţintelor de mediu;
2."performanţă de mediu" înseamnă rezultatele cuantificabile ale gestionării aspectelor de mediu de către o organizaţie;
3."conformare legală" înseamnă punerea în aplicare integrală a cerinţelor legale aplicabile în materie de mediu, inclusiv condiţiile de acordare a autorizaţiilor;
4."aspect de mediu" înseamnă un element al activităţilor, produselor sau serviciilor unei organizaţii care are sau poate avea un impact asupra mediului;
5."aspect semnificativ de mediu" înseamnă un aspect de mediu care are sau poate avea un impact semnificativ asupra mediului;
6."aspect de mediu direct" înseamnă un aspect de mediu asociat unor activităţi, produse şi servicii ale organizaţiei, asupra cărora aceasta deţine un control administrativ direct;
7."aspect de mediu indirect" înseamnă un aspect de mediu care poate fi rezultatul interacţiunii dintre o organizaţie şi terţe părţi şi care poate fi influenţat într-o măsură rezonabilă de o organizaţie;
8."impact asupra mediului" înseamnă orice schimbare adusă mediului, benefică sau dăunătoare, rezultând în parte sau în totalitate din activităţile, produsele sau serviciile unei organizaţii;
9."analiză de mediu" înseamnă o analiză iniţială aprofundată a aspectelor de mediu, a impactului asupra mediului şi performanţei de mediu care decurg din activităţile, produsele şi serviciile unei organizaţii;
10."program de mediu" înseamnă descrierea măsurilor, responsabilităţilor şi mijloacelor adoptate sau preconizate pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor de mediu, precum şi a termenelor pentru atingerea acestora;
11."obiectiv de mediu" înseamnă un obiectiv general de mediu, care decurge din politica de mediu, pe care o organizaţie şi-l stabileşte pentru a-l îndeplini şi care este cuantificabil atunci când este posibil;
12."ţintă de mediu" înseamnă o cerinţă detaliată de performanţă, care derivă din obiectivele de mediu, aplicabilă organizaţiei sau anumitor părţi ale acesteia, şi care trebuie stabilită şi atinsă pentru realizarea obiectivelor respective;
13."sistem de management de mediu" înseamnă acea parte din sistemul global de management care include structura organizaţională, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele necesare dezvoltării, punerii în aplicare, realizării, evaluării şi menţinerii politicii de mediu, precum şi a gestionării aspectelor de mediu;
14."cele mai bune practici de management de mediu" înseamnă cel mai eficace mod de punere în aplicare a sistemului de management de mediu de către organizaţiile dintr-un anumit sector şi care poate avea drept rezultat atingerea celor mai bune performanţe de mediu în anumite condiţii economice şi tehnice date;
15."modificare substanţială" înseamnă orice schimbare în cadrul funcţionării, structurii, administrării, proceselor, activităţilor, produselor sau serviciilor unei organizaţii, care are sau poate avea un impact semnificativ asupra sistemului de management de mediu al unei organizaţii, asupra mediului sau asupra sănătăţii umane;
16."audit intern de mediu" înseamnă o evaluare sistematică, documentată, periodică şi obiectivă a performanţelor de mediu ale unei organizaţii, a sistemului de management şi a proceselor destinate protecţiei mediului;
17."auditor" înseamnă o persoană sau un grup de persoane din cadrul unei organizaţii sau o persoană fizică sau juridică din afara acesteia, care acţionează în numele organizaţiei respective şi care efectuează o evaluare în special a sistemului de management de mediu existent şi stabileşte dacă se respectă politica şi programul de mediu ale organizaţiei, inclusiv în ceea ce priveşte conformarea cu cerinţele legale aplicabile legate de mediu;
18."declaraţie de mediu" înseamnă informaţiile detaliate furnizate publicului şi altor părţi interesate cu privire la:
(a)structura şi activităţile unei organizaţii;
(b)politica sa de mediu şi sistemul său de management de mediu;
(c)aspectele de mediu specifice acesteia şi impacturile asupra mediului;
(d)programul său de mediu, precum şi obiectivele şi ţintele de mediu;
(e)performanţa de mediu a organizaţiei şi respectarea obligaţiilor legale aplicabile în materie de mediu, astfel cum sunt prevăzute în anexa IV;
19."declaraţia de mediu actualizată" înseamnă informaţiile detaliate furnizate publicului şi altor părţi interesate care conţin actualizări ale ultimei declaraţii de mediu validate, numai în ceea ce priveşte performanţa de mediu a unei organizaţii şi respectarea obligaţiilor legale aplicabile în materie de mediu, astfel cum sunt prevăzute în anexa IV;
20."verificator de mediu" înseamnă:
(a)un organism de evaluare a conformităţii, astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 765/2008, sau orice asociaţie sau grup de astfel de organisme, care a obţinut acreditare în conformitate cu prezentul regulament; sau
(b)orice persoană fizică sau juridică sau orice asociaţie sau grup de astfel de persoane, care a obţinut autorizaţie de efectuare a verificărilor şi validărilor, în conformitate cu prezentul regulament;
21."organizaţie" înseamnă o societate comercială, o corporaţie, o firmă, o întreprindere, o autoritate sau o instituţie, situată în interiorul sau în exteriorul Comunităţii, sau o parte sau o combinaţie a acestora, având sau nu personalitate juridică, de drept public sau privat, care îşi are propria structură de funcţionare şi administrativă;
22."amplasament" înseamnă un spaţiu geografic determinat, aflat sub controlul managerial al unei organizaţii acoperind activităţi, produse şi servicii, inclusiv totalitatea infrastructurilor, echipamentelor şi materialelor; un amplasament este cea mai mică entitate care poate fi luată în considerare pentru înregistrare;
23."grup" înseamnă un grup de organizaţii independente între care există o legătură datorată proximităţii geografice sau activităţilor comerciale, care pun în aplicare în comun sistemul de management de mediu;
24."verificare" înseamnă procesul de evaluare a conformităţii realizat de un verificator de mediu pentru a demonstra dacă analiza de mediu, politica de mediu, sistemul de management de mediu şi auditul intern de mediu şi punerea sa în aplicare, ale unei organizaţii, îndeplinesc cerinţele prezentului regulament;
25."validare" înseamnă confirmarea de către verificatorul de mediu care a efectuat verificarea a faptului că informaţiile şi datele cuprinse în declaraţia de mediu şi în declaraţia de mediu actualizată ale unei organizaţii sunt de încredere, credibile şi corecte şi că îndeplinesc cerinţele prezentului regulament;
26."autorităţi responsabile de asigurarea aplicării legislaţiei" înseamnă autorităţile competente relevante, desemnate de statele membre pentru a identifica, preveni şi investiga nerespectarea cerinţelor legale în materie de mediu, precum şi pentru a lua măsuri de asigurare a aplicării legii, dacă este cazul;
27."indicator de performanţă de mediu" înseamnă o expresie specifică, care permite măsurarea performanţei de mediu a unei organizaţii;
28."organizaţii mici" înseamnă:
(a)microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (1); sau
(1)JO L 124, 20.5.2003, p. 36.
(b)autorităţi locale care administrează localităţi cu mai puţin de 10 000 de locuitori sau alte autorităţi publice cu mai puţin de 250 de angajaţi şi cu un buget anual de cel mult 50 MEUR sau cu un bilanţ anual de maximum 43 MEUR, inclusiv următoarele:
(i)guvernul sau alt organ al administraţiei publice sau organisme publice consultative la nivel naţional, regional sau local;
(ii)persoane fizice sau juridice cu funcţii în administraţia publică în temeiul legislaţiei naţionale, care includ sarcini, activităţi sau servicii specifice legate de mediu; şi
(iii)persoane fizice sau juridice cu responsabilităţi sau funcţii publice sau care prestează servicii publice legate de mediu şi care se află sub controlul unui organism sau al unei persoane la care se face trimitere la litera (b);
29."înregistrare colectivă" înseamnă o înregistrare unică pentru toate sau pentru unele amplasamente ale unei organizaţii cu amplasamente aflate în unul sau mai multe state membre sau în ţări terţe;
30."organism de acreditare" înseamnă un organism naţional de acreditare numit în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, care este responsabil de acreditarea şi supravegherea activităţii verificatorilor de mediu.
31."organism de autorizare" înseamnă un organism numit în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, care este responsabil de emiterea de autorizaţii pentru verificatorii de mediu şi de supraveghere a activităţii acestora.
Art. 3: Stabilirea organismului competent
(1)Organizaţiile dintr-un stat membru depun cererile de înregistrare la organismul competent din acel stat membru.
(2)O organizaţie care are amplasamente în unul sau mai multe state membre sau ţări terţe poate să solicite o înregistrare colectivă unică pentru toate aceste amplasamente sau pentru unele dintre acestea.
Cererile de înregistrare colectivă unică se depun la un organism competent al statului membru în care este situat sediul central al organizaţiei sau centrul său de management desemnat în sensul prezentului alineat.
(3)Cererile de înregistrare din partea organizaţiilor din afara Comunităţii, inclusiv cererile de înregistrare colectivă pentru amplasamente situate numai în afara Comunităţii, se depun la oricare organism competent din statele membre în care se prevede înregistrarea organizaţiilor din afara Comunităţii în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf.
Respectivele organizaţii se asigură că verificatorul de mediu care va efectua verificarea şi care va valida sistemul de management de mediu al organizaţiei este acreditat sau autorizat în statul membru în care organizaţia în cauză solicită înregistrarea.
Art. 4: Pregătirea pentru înregistrare
(1)Organizaţiile care doresc să se înregistreze pentru prima dată:
a)efectuează o analiză a tuturor aspectelor de mediu din cadrul organizaţiei în conformitate cu cerinţele stabilite în anexa I şi în anexa II punctul A.3.1;
b)având în vedere rezultatele analizei de mediu, elaborează şi pune în aplicare un sistem de management de mediu care include toate cerinţele menţionate în anexa II şi ia în considerare, dacă sunt disponibile, cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul în cauză menţionate la articolul 46 alineatul (1) litera (a);
c)efectuează un audit intern, în conformitate cu cerinţele prevăzute în anexa II punctul A.5.5 şi în anexa III;
d)elaborează o declaraţie de mediu, în conformitate cu anexa IV. În cazul în care, pentru sectorul specific, sunt disponibile documente de referinţă sectoriale, în conformitate cu articolul 46, la evaluarea performanţei de mediu a organizaţiei se ţine seama de documentul în cauză.
(2)Organizaţiile pot apela la asistenţa menţionată la articolul 32, disponibilă în statul membru în care organizaţia solicită înregistrarea.
(3)Organizaţiile care dispun de un sistem de management de mediu certificat, recunoscut în conformitate cu articolul 45 alineatul (4), nu sunt obligate să efectueze acele părţi care au fost recunoscute ca fiind echivalente în prezentul regulament.
(4)Organizaţiile furnizează materiale sau documente justificative care demonstrează că organizaţia respectă toate cerinţele legale aplicabile în materie de mediu.
Organizaţiile pot solicita informaţii din partea autorităţii sau a autorităţilor competente de asigurare a aplicării legislaţiei în conformitate cu articolul 32 sau din partea verificatorului de mediu.
Organizaţiile din afara Comunităţii fac trimitere, de asemenea, la cerinţele legale în materie de mediu aplicabile organizaţiilor similare din statele membre în care acestea intenţionează să îşi depună cererile.
În cazul în care, pentru sectorul specific, sunt disponibile documente de referinţă sectoriale, în conformitate cu articolul 46, la evaluarea performanţei de mediu a organizaţiei se ţine seama de documentul în cauză.
(5)Analiza iniţială de mediu, sistemul de management de mediu, procedura de audit şi punerea sa în aplicare sunt verificate de un verificator de mediu acreditat sau autorizat care validează şi declaraţia de mediu.
Art. 5: Cererea de înregistrare
(1)Orice organizaţie care îndeplineşte cerinţele stabilite la articolul 4 poate să depună o cerere de înregistrare.
(2)Cererea de înregistrare se depune la organismul competent stabilit în conformitate cu articolul 3 şi include următoarele elemente:
a)declaraţia de mediu validată, în format electronic sau imprimată pe hârtie;
b)declaraţia menţionată la articolul 25 alineatul (9), semnată de verificatorul de mediu care a validat declaraţia de mediu;
c)un formular completat, care conţine cel puţin informaţiile minime prevăzute în anexa VI;
d)dovada plăţii taxelor aplicabile, dacă este cazul.
(3)Cererea este redactată în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru în care organizaţia solicită înregistrarea.
Art. 6: Reînnoirea înregistrării EMAS
(1)Cel puţin o dată la trei ani, o organizaţie înregistrată:
a)efectuează o verificare completă a sistemului său de management de mediu şi a programului de audit, precum şi punerea în aplicare a acestora;
b)pregăteşte declaraţia de mediu în conformitate cu cerinţele stabilite în anexa IV şi o supune validării de către un verificator de mediu;
c)transmite organismului competent declaraţia de mediu validată;
d)transmite organismului competent un formular completat, care conţine cel puţin informaţiile minime prevăzute în anexa VI;
e)plăteşte organismului competent o taxă de reînnoire a înregistrării, dacă este cazul.
(2)Fără a aduce atingere alineatului (1), în acest interval de ani, o organizaţie înregistrată:
a)în conformitate cu programul de audit, efectuează un audit intern al performanţei sale de mediu şi al conformării cu cerinţele legale aplicabile în materie de mediu, în conformitate cu anexa III;
b)pregăteşte o declaraţie de mediu actualizată în conformitate cu cerinţele prevăzute în anexa IV şi o supune validării de către un verificator de mediu;
c)transmite organismului competent declaraţia de mediu actualizată validată;
d)transmite organismului competent un formular completat, care conţine cel puţin informaţiile minime prevăzute în anexa VI;
e)plăteşte organismului competent o taxă de menţinere a înregistrării, dacă este cazul.
(3)Organizaţiile înregistrate fac publice declaraţiile lor de mediu şi declaraţiile de mediu actualizate în termen de o lună de la data înregistrării şi, respectiv, la o lună de la finalizarea reînnoirii înregistrării.
Organizaţiile înregistrate se pot conforma acestei cerinţe prin asigurarea, la cerere, a accesului la declaraţia de mediu şi la declaraţia de mediu actualizată sau prin crearea de linkuri către pagini de internet pe care pot fi consultate declaraţiile respective.
Organizaţiile înregistrate specifică în formularele prevăzute în anexa VI modul în care asigură accesul public.
Art. 7: Derogare pentru organizaţiile mici
(1)La cererea unei organizaţii mici, organismele competente extind, pentru organizaţia respectivă, frecvenţa de trei ani menţionată la articolul 6 alineatul (1) la o perioadă de până la patru ani sau frecvenţa anuală menţionată la articolul 6 alineatul (2) la o perioadă de până la doi ani, sub rezerva confirmării de către verificatorul de mediu care a efectuat verificarea organizaţiei că sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)nu există riscuri semnificative de mediu;
b)organizaţia nu preconizează să opereze modificări substanţiale astfel cum sunt definite la articolul 8; şi
c)nu există probleme semnificative de mediu la nivel local la care contribuie organizaţia.
Pentru a înainta cererea menţionată la primul paragraf, organizaţia poate utiliza formularul prevăzut în anexa VI.
(2)Organismul competent refuză cererea în cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alineatul (1). Acesta transmite organizaţiei refuzul motivat corespunzător.
(3)Organizaţiile care beneficiază de o extindere a frecvenţei la doi ani, în conformitate cu alineatul (1), transmit organismului competent declaraţia de mediu actualizată nevalidată în fiecare an în care sunt scutite de obligaţia de a prezenta o declaraţie de mediu actualizată validată.
Art. 8: Modificări substanţiale
(1)În cazul în care o organizaţie înregistrată planifică introducerea unor modificări substanţiale, organizaţia respectivă efectuează o analiză de mediu a acestor modificări, inclusiv a aspectelor de mediu şi a impactului asupra mediului.
(2)În urma analizei de mediu a modificărilor, organizaţia în cauză actualizează analiza de mediu iniţială, modifică politica de mediu, programul de mediu şi sistemul de management de mediu şi actualizează şi revizuieşte în întregime declaraţia de mediu în mod corespunzător.
(3)Toate documentele modificate şi actualizate în temeiul alineatului (2) sunt verificate şi validate în termen de şase luni.
(4)După validare, organizaţia comunică modificările organismului competent, prin intermediul formularului prevăzut în anexa VI, şi le pune la dispoziţia publicului.
Art. 9: Auditul intern de mediu
(1)O organizaţie înregistrată elaborează un program de audit care garantează că, în decursul unei perioade care nu depăşeşte trei ani sau patru ani dacă se aplică derogarea prevăzută la articolul 7, toate activităţile organizaţiei fac obiectul unui audit intern de mediu în conformitate cu cerinţele stabilite în anexa III.
(2)Auditul se efectuează de auditori care deţin, în mod individual sau colectiv, competenţele necesare pentru realizarea acestor sarcini şi un grad suficient de independenţă faţă de activităţile auditate pentru a formula o opinie obiectivă.
(3)Programul de audit de mediu al organizaţiei defineşte obiectivele fiecărui audit sau ciclu de audit, inclusiv frecvenţa auditului pentru fiecare activitate.
(4)Auditorii întocmesc un raport de audit scris la sfârşitul fiecărui audit şi ciclu de audit.
(5)Auditorul comunică organizaţiei constatările şi concluziile auditului.
(6)În urma procesului de audit, organizaţia pregăteşte şi pune în aplicare un plan de acţiuni corespunzător.
(7)Organizaţia aplică mecanisme adecvate care asigură monitorizarea rezultatelor auditului.
Art. 10: Utilizarea siglei EMAS
(1)Fără a aduce atingere articolului 35 alineatul (2), sigla EMAS stabilită în anexa V poate fi utilizată numai de organizaţiile înregistrate şi doar în perioada valabilităţii înregistrării lor.
Sigla poartă întotdeauna numărul de înregistrare al organizaţiei.
(2)Sigla EMAS este utilizată numai în conformitate cu specificaţiile tehnice stabilite în anexa V.
(3)În cazul în care o organizaţie optează, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2), să nu includă în înregistrarea colectivă toate amplasamentele, aceasta garantează că, în toate comunicările sale către public şi atunci când utilizează sigla EMAS, sunt indicate clar amplasamentele incluse în înregistrare.
(4)Sigla EMAS nu trebuie folosită:
a)pe produse sau pe ambalajul acestora; sau
b)alături de afirmaţii comparative privind alte activităţi şi servicii sau într-un mod care poate produce o confuzie cu etichetele produselor ecologice.
(5)Orice informaţie în materie de mediu publicată de către o organizaţie înregistrată poate purta sigla EMAS, cu condiţia ca informaţia respectivă să facă trimitere la ultima declaraţie de mediu a organizaţiei sau la ultima declaraţie de mediu actualizată din care a fost extrasă şi să fi fost validată de un verificator de mediu ca fiind:
a)corectă;
b)argumentată şi verificabilă;
c)pertinentă şi utilizată într-un context adecvat;
d)reprezentativă pentru performanţa de mediu globală a organizaţiei;
e)fără riscul de a fi interpretată greşit; şi
f)semnificativă în raport cu impactul global asupra mediului.
Art. 11: Desemnarea şi rolul organismelor competente
(1)Statele membre desemnează organismele competente responsabile pentru înregistrarea organizaţiilor situate pe teritoriul Comunităţii în conformitate cu prezentul regulament.
Statele membre pot dispune ca organismele competente pe care le desemnează să prevadă şi să fie responsabile pentru înregistrarea organizaţiilor situate în afara Comunităţii în conformitate cu prezentul regulament.
Organismele competente controlează înscrierea şi menţinerea organizaţiilor în registru, inclusiv suspendarea şi radierea înregistrării acestora.
(2)Organismele competente pot fi naţionale, regionale sau locale.
(3)Componenţa organismelor competente garantează independenţa şi neutralitatea acestora.
(4)Organismele competente dispun de resursele adecvate, atât financiare, cât şi umane, pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor care le revin.
(5)Organismele competente aplică în mod coerent prezentul regulament şi iau parte la evaluări periodice la nivel de omologi, în conformitate cu articolul 17.
Art. 12: Obligaţii privind procesul de înregistrare
(1)Organismele competente stabilesc procedurile pentru înregistrarea organizaţiilor. În special, acestea stabilesc reguli pentru:
a)examinarea observaţiilor părţilor interesate, inclusiv ale organismelor de acreditare şi de autorizare şi ale autorităţilor competente de asigurarea aplicării legislaţiei, precum şi ale organismelor de reprezentare ale organizaţiilor, cu privire la organizaţiile care au solicitat înregistrarea sau la cele înregistrate;
b)refuzul înregistrării organizaţiilor, suspendarea sau radierea înregistrării organizaţiilor; precum şi
c)soluţionarea recursurilor şi a plângerilor formulate împotriva deciziilor acestora.
(2)Organismele competente deschid şi menţin un registru al organizaţiilor înregistrate în statele membre de care aparţin, care conţine şi informaţii cu privire la modul în care se pot obţine declaraţiile de mediu sau declaraţiile de mediu actualizate, şi, în cazul în care au loc modificări, îl actualizează lunar.
Registrul respectiv este disponibil publicului pe o pagină de internet.
(3)Organismele competente comunică lunar Comisiei, direct sau prin intermediul autorităţilor, după cum decid statele membre în cauză, modificările din registrul menţionat la alineatul (2).
Art. 13: Înregistrarea organizaţiilor
(1)Organismele competente examinează cererile de înregistrare ale organizaţiilor în conformitate cu procedurile stabilite în acest scop.
(2)Atunci când o organizaţie solicită înregistrarea, organismele competente înregistrează organizaţia respectivă şi îi atribuie un număr de înregistrare dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)organismul competent a primit o cerere de înregistrare care include toate documentele menţionate la articolul 5 alineatul (2) literele (a)-(d);
b)organismul competent a verificat dacă verificarea şi validarea au fost efectuate în conformitate cu articolele 25, 26 şi 27;
c)organismul competent este convins, pe baza probelor materiale primite, de exemplu ca urmare a unui raport scris din partea autorităţii competente de asigurarea aplicării legislaţiei, că nu există dovezi ale încălcării cerinţelor legale aplicabile referitoare la mediu;
d)nu există plângeri relevante din partea părţilor interesate sau plângerile au fost soluţionate pozitiv;
e)organismul competent este convins, pe baza probelor primite, de faptul că organizaţia îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul regulament; şi
f)organismul competent a perceput o taxă de înregistrare, după caz.
(3)Organismele competente informează organizaţia cu privire la înregistrarea acesteia şi furnizează organizaţiei numărul său de înregistrare şi sigla EMAS.
(4)În cazul în care un organism competent decide că o organizaţie care solicită înregistrarea nu respectă cerinţele stabilite la alineatul (2), acesta refuză să înregistreze organizaţia respectivă şi îi comunică refuzul motivat corespunzător.
(5)În cazul în care un organism competent primeşte un raport scris de supraveghere din partea organismului de acreditare sau de autorizare dovedind că activităţile verificatorului de mediu nu s-au desfăşurat astfel încât să se asigure că organizaţia care solicită înregistrarea îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul regulament, acesta refuză înregistrarea organizaţiei în cauză. Organismul competent invită organizaţia să prezinte o nouă cerere de înregistrare.
(6)În vederea obţinerii dovezilor necesare pentru luarea deciziei privind refuzul înregistrării unei organizaţii, organismul competent se consultă cu părţile interesate, inclusiv cu organizaţia.
Art. 14: Reînnoirea înregistrării organizaţiei
(1)Un organism competent reînnoieşte înregistrarea organizaţiei dacă sunt îndeplinite în totalitate următoarele condiţii:
a)organismul competent a primit o declaraţie de mediu validată, astfel cum se menţionează la articolul 6 alineatul (1) litera (c), o declaraţie de mediu actualizată validată, astfel cum se menţionează la articolul 6 alineatul (2) litera (c) sau o declaraţie de mediu actualizată nevalidată, astfel cum se menţionează la articolul 7 alineatul (3);
b)organismul competent a primit un formular completat, care conţine cel puţin informaţiile minime prevăzute în anexa VI, astfel cum se menţionează la articolul 6 alineatul (1) litera (d) şi articolul 6 alineatul (2) litera (d);
c)organismul competent nu deţine probe conform cărora verificarea şi validarea nu au fost efectuate în conformitate cu articolele 25, 26 şi 27;
d)organismul competent nu deţine probe privind neconformitatea organizaţiei cu cerinţele legale aplicabile în materie de mediu;
e)nu există plângeri relevante din partea părţilor interesate sau plângerile au fost soluţionate pozitiv;
f)organismul competent este convins, pe baza probelor primite, de faptul că organizaţia îndeplineşte în totalitate cerinţele prevăzute de prezentul regulament; şi
g)organismul competent a perceput o taxă de reînnoire a înregistrării, după caz.
(2)Organismul competent informează organizaţia cu privire la reînnoirea înregistrării acesteia.
Art. 15: Suspendarea sau radierea înregistrării organizaţiilor
(1)În cazul în care un organism competent consideră că o organizaţie înregistrată nu respectă dispoziţiile prezentului regulament, acesta oferă organizaţiei posibilitatea de a-şi expune opiniile în acest sens. În cazul în care organizaţia nu oferă un răspuns satisfăcător, înregistrarea acesteia este radiată sau suspendată.
(2)În cazul în care un organism competent primeşte un raport de supraveghere scris din partea organismului de acreditare sau de autorizare dovedind că activităţile verificatorului de mediu nu s-au desfăşurat astfel încât să se asigure că organizaţia înregistrată îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul regulament, înregistrarea acesteia se suspendă.
(3)Înregistrarea unei organizaţii este suspendată sau radiată, după caz, dacă aceasta nu prezintă organismului competent, în termen de două luni din momentul în care i se solicită, următoarele:
a)declaraţia de mediu validată, o declaraţie de mediu actualizată sau declaraţia semnată, menţionată la articolul 25 alineatul (9);
b)un formular completat de organizaţie, care conţine cel puţin informaţiile minime prevăzute în anexa VI.
(4)În cazul în care un organism competent este informat printr-un raport scris de autoritatea competentă de asigurarea aplicării legislaţiei privind încălcarea de către organizaţie a oricărei cerinţe legale aplicabile în materie de mediu, acesta suspendă sau radiază, după caz, menţiunea din registru privind organizaţia respectivă.
(5)În cazul în care un organism competent decide să suspende sau să radieze o înregistrare, acesta ia în considerare cel puţin următoarele:
a)impactul asupra mediului al nerespectării de către organizaţie a cerinţelor din prezentul regulament;
b)măsura în care poate fi prevăzută nerespectarea de către organizaţie a cerinţelor din prezentul regulament sau circumstanţele care determină o astfel de situaţie;
c)situaţii anterioare de nerespectare de către organizaţie a cerinţelor din prezentul regulament; şi
d)situaţia specifică a organizaţiei.
(6)În vederea obţinerii dovezilor necesare pentru luarea deciziei privind suspendarea sau radierea înregistrării unei organizaţii, organismul competent se consultă cu părţile interesate, inclusiv cu organizaţia.
(7)Atunci când primeşte dovezi altfel decât printr-un raport de supraveghere scris al organismului de acreditare sau de autorizare, conform cărora activităţile verificatorului de mediu nu s-au desfăşurat astfel încât să se asigure că organizaţia îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul regulament, organismul competent se consultă cu organismul de acreditare sau de autorizare care supraveghează activitatea verificatorului de mediu.
(8)Organismul competent justifică orice măsuri luate.
(9)Organismul competent furnizează organizaţiei informaţiile relevante privind consultările cu părţile în cauză.
(10)Suspendarea înregistrării unei organizaţii este revocată dacă organismul competent primeşte informaţii suficiente conform cărora organizaţia respectivă respectă cerinţele prezentului regulament.
Art. 16: Forumul organismelor competente
(1)Organismele competente instituie un forum al organismelor competente din toate statele membre, denumit în continuare "forumul organismelor competente", care se întruneşte cel puţin o dată pe an în prezenţa unui reprezentant al Comisiei.
Forumul organismelor competente îşi adoptă regulamentul de procedură.
(2)Organismele competente din fiecare stat membru participă la lucrările forumului organismelor competente. În cazul în care într-un stat membru există mai multe organisme competente, se iau măsurile necesare pentru a garanta că toate organismele vor fi informate cu privire la activităţile forumului organismelor competente.
(3)Forumul organismelor competente elaborează orientări destinate să asigure coerenţa procedurilor de înregistrare a organizaţiilor în conformitate cu prezentul regulament, inclusiv a celor de reînnoire a înregistrării şi de suspendare şi de radiere a înregistrărilor, atât pe teritoriul Comunităţii, cât şi în afara acestuia.
Forumul organismelor competente transmite Comisiei documentele de orientare şi documente privind evaluarea la nivel de omologi.
(4)Documentele de orientare referitoare la procedurile de armonizare aprobate de forumul organismelor competente sunt propuse de Comisie în mod corespunzător spre adoptare în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 49 alineatul (3).
Documentele respective se pun la dispoziţia publicului.
Art. 17: Evaluarea la nivel de omologi a organismelor competente
(1)Forumul organismelor competente organizează o evaluare la nivel de omologi pentru a evalua conformitatea sistemului de înregistrare al fiecărui organism competent cu dispoziţiile prezentului regulament şi pentru a ajunge la o abordare armonizată privind aplicarea normelor referitoare la înregistrare.
(2)Evaluarea la nivel de omologi se efectuează periodic şi cel puţin la fiecare patru ani şi include o evaluare a normelor şi a procedurilor prevăzute la articolele 12, 13 şi 15. Toate organismele competente participă la evaluarea la nivel de omologi.
(3)Comisia stabileşte proceduri de efectuare a evaluării la nivel de omologi, inclusiv proceduri adecvate de recurs împotriva deciziilor luate ca urmare a evaluării la nivel de omologi.
Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentului regulament, prin completarea sa, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 49 alineatul (3).
(4)Procedurile menţionate la alineatul (3) se stabilesc înainte de efectuarea primei evaluări la nivel de omologi.
(5)Forumul organismelor competente transmite Comisiei şi comitetului înfiinţat în temeiul articolului 49 alineatul (1) un raport periodic privind evaluarea la nivel de omologi.
Raportul respectiv se pune la dispoziţia publicului după ce este aprobat de către forumul organismelor competente şi de către comitetul menţionat la primul paragraf.
Art. 18: Sarcinile verificatorilor de mediu
(1)Verificatorii de mediu examinează dacă analiza de mediu a organizaţiei, politica sa de mediu, sistemul său de management, procedurile de audit şi punerea lor în aplicare sunt conforme cu dispoziţiile prezentului regulament.
(2)Verificatorii de mediu verifică:
a)conformitatea organizaţiei cu dispoziţiile prezentului regulament în ceea ce priveşte analiza de mediu iniţială, sistemul de management de mediu, auditul de mediu şi rezultatele acestuia şi declaraţia de mediu sau declaraţia de mediu actualizată;
b)conformitatea organizaţiei cu dispoziţiile legale aplicabile la nivel comunitar, naţional, regional şi local în materie de mediu;
c)îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu a organizaţiei; şi
d)fiabilitatea, credibilitatea şi acurateţea datelor şi informaţiilor din următoarele documente:
(i)declaraţia de mediu;
(ii)declaraţia de mediu actualizată;
(iii)orice informaţie în materie de mediu care trebuie validată.
(3)Verificatorii de mediu verifică, în special, caracterul adecvat al analizei de mediu iniţiale, al auditului sau al oricărei alte proceduri aplicate de către organizaţie, fără repetarea inutilă a acestor proceduri.
(4)Verificatorii de mediu verifică dacă rezultatele auditului intern sunt fiabile. După caz, aceştia pot efectua controale prin sondaj în acest scop.
(5)În cadrul verificării pentru pregătirea înregistrării unei organizaţii, verificatorul de mediu verifică dacă organizaţia respectă cel puţin următoarele cerinţe:
a)a pus în aplicare un sistem de management de mediu complet operaţional, în conformitate cu anexa II;
b)dispune de un program de audit complet planificat, a cărui punere în practică a debutat deja în conformitate cu anexa III, astfel încât să fie acoperite cel puţin impacturile cele mai semnificative asupra mediului;
c)a fost efectuată analiza de mediu menţionată în anexa II partea A; şi
d)a fost elaborată o declaraţie de mediu în conformitate cu anexa IV şi s-a ţinut seama de documentele de referinţă sectoriale, atunci când acestea au fost disponibile.
(6)În scopul verificării pentru reînnoirea înregistrării menţionate la articolul 6 alineatul (1), verificatorul de mediu verifică dacă organizaţia respectă următoarele cerinţe:
a)organizaţia dispune de un sistem de management de mediu complet operaţional, în conformitate cu anexa II;
b)organizaţia dispune de un program de audit de mediu complet operaţional, din care s-a realizat cel puţin un ciclu de audit în conformitate cu anexa III;
c)organizaţia a efectuat o analiză de management; şi
d)organizaţia a elaborat o declaraţie de mediu în conformitate cu anexa IV şi s-a ţinut cont de documentele de referinţă sectoriale, atunci când acestea au fost disponibile.
(7)În scopul verificării pentru reînnoirea înregistrării menţionate la articolul 6 alineatul (2), verificatorul de mediu verifică dacă organizaţia respectă cel puţin următoarele cerinţe:
a)organizaţia a efectuat un audit intern al performanţei de mediu şi al conformităţii cu cerinţele legale aplicabile în materie de mediu, în conformitate cu anexa III;
b)organizaţia demonstrează eforturi permanente de respectare a cerinţelor legale aplicabile în materie de mediu şi de îmbunătăţire continuă a performanţei sale de mediu; şi
c)organizaţia a elaborat o declaraţie de mediu actualizată în conformitate cu anexa IV şi s-a ţinut cont de documentele de referinţă sectoriale, atunci când acestea au fost disponibile.
Art. 19: Frecvenţa verificării
(1)Verificatorul de mediu concepe, în colaborare cu organizaţia, un program care asigură că sunt verificate toate elementele necesare pentru înregistrarea şi reînnoirea înregistrării menţionate la articolele 4, 5 şi 6.
(2)Verificatorul de mediu validează, la intervale care nu depăşesc 12 luni, orice informaţii actualizate din declaraţia de mediu sau din declaraţia de mediu actualizată.
După caz, se aplică derogarea prevăzută la articolul 7.
Art. 20: Cerinţe aplicabile verificatorilor de mediu
(1)Pentru a obţine acreditarea sau autorizaţia în temeiul prezentului regulament, candidatul la funcţia de verificator de mediu depune o cerere la organismul de acreditare sau de autorizare căruia îi solicită acreditarea sau autorizaţia.
Cererea respectivă precizează domeniul de aplicare al acreditării sau al autorizaţiei, în conformitate cu clasificarea activităţilor economice stabilită în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 (1).
(1)Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a doua revizuire (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).
(2)Verificatorul de mediu furnizează organismului de acreditare sau de autorizare dovezile corespunzătoare privind competenţa sa, inclusiv privind cunoştinţele sale, experienţa şi capacităţile sale tehnice relevante pentru domeniul pentru care se solicită acreditarea sau autorizarea în ceea ce priveşte următoarele elemente:
a)prezentul regulament;
b)funcţionarea generală a sistemului de management de mediu;
c)documentele sectoriale de referinţă relevante, publicate de Comisie în conformitate cu articolul 46, în aplicarea prezentului regulament;
d)actele cu putere de lege şi actele administrative relevante pentru activitatea care face obiectul verificării şi al validării;
e)aspectele legate de mediu şi impactul asupra mediului, inclusiv dimensiunea ecologică a dezvoltării durabile;
f)aspectele tehnice ale activităţii care face obiectul verificării şi al validării, relevante pentru aspectele legate de mediu;
g)funcţionarea generală a activităţii care face obiectul verificării şi al validării, pentru a evalua pertinenţa sistemului de management în ceea ce priveşte interacţiunea dintre mediu şi organizaţie, produsele, serviciile şi operaţiunile sale, incluzând cel puţin următoarele:
(i)tehnologiile utilizate de organizaţie;
(ii)terminologia şi instrumentele folosite în cadrul activităţilor;
(iii)activităţile operaţionale şi caracteristicile interacţiunii acestora cu mediul;
(iv)metodologiile pentru evaluarea aspectelor semnificative de mediu;
(v)controlul poluării şi tehnologiile de reducere a acesteia;
h)cerinţele privind auditul de mediu şi metodologia de efectuare a acestuia, inclusiv capacitatea de a efectua audituri eficient de verificare a sistemului de management de mediu, de a identifica constatările şi concluziile relevante ale auditului şi de a pregăti şi a prezenta rapoarte de audit, în formă scrisă sau orală, pentru a asigura o înregistrare clară a auditului de verificare;
i)auditul informaţiilor, declaraţia de mediu şi declaraţia de mediu actualizată în ceea ce priveşte gestionarea datelor, stocarea şi manipularea acestora, prezentarea datelor în formă scrisă şi reprezentarea grafică a acestora pentru depistarea eventualelor erori, utilizarea ipotezelor şi a estimărilor;
j)dimensiunea ecologică a produselor şi a serviciilor, inclusiv aspectele legate de mediu şi performanţa de mediu în timpul utilizării şi după utilizare, precum şi integritatea datelor furnizate pentru luarea deciziilor în materie de mediu.
(3)Verificatorul de mediu trebuie să demonstreze o dezvoltare profesională continuă în domeniile de competenţă stabilite la alineatul (2) şi să o supună evaluării de către organismul de acreditare sau de autorizare.
(4)Verificatorul de mediu este o parte terţă externă şi este independent, în special faţă de auditorul sau consultantul organizaţiei, imparţial şi obiectiv în desfăşurarea activităţilor sale.
(5)Verificatorul de mediu se asigură că nu se supune niciunei presiuni de natură comercială, financiară sau de alt tip, care i-ar putea influenţa raţionamentul sau ar putea prejudicia încrederea de care se bucură în ceea ce priveşte imparţialitatea şi integritatea în desfăşurarea activităţilor de verificare. Verificatorul de mediu asigură respectarea tuturor normelor aplicabile în acest sens.
(6)Verificatorul de mediu aplică metode şi proceduri documentate, inclusiv mecanisme de control al calităţii şi dispoziţii referitoare la confidenţialitate, pentru a se conforma cerinţelor prezentului regulament în materie de verificare şi validare.
(7)Atunci când verificatorul de mediu este o organizaţie, aceasta trebuie să dispună de o organigramă, indicând structurile organizaţiei şi repartizarea responsabilităţilor în cadrul acesteia şi precizând statutul juridic, regimul proprietăţii şi sursele de finanţare.
Organigrama organizaţiei este disponibilă la cerere.
(8)Respectarea acestor cerinţe este garantată prin evaluarea efectuată înainte de acreditare sau autorizare şi prin supravegherea realizată de organismul de acreditare sau de autorizare.
Art. 21: Cerinţe suplimentare pentru persoanele fizice care exercită funcţia de verificator de mediu şi desfăşoară în mod individual activităţi de verificare şi de validare
Persoanele fizice care exercită funcţia de verificator de mediu şi desfăşoară activităţi de verificare şi de validare în mod individual respectă cerinţele prevăzute la articolul 20 şi, de asemenea:
(a)deţin toate competenţele necesare pentru a desfăşura activităţile de verificare şi de validare în domeniile pentru care au primit autorizaţie;
(b)obţin autorizaţie pentru un domeniu limitat, în funcţie de competenţele personale.
Art. 22: Cerinţe suplimentare pentru verificatorii de mediu care desfăşoară activităţi în ţări terţe
(1)Dacă intenţionează să desfăşoare activităţi de verificare şi de validare în ţări terţe, verificatorul de mediu în cauză solicită acreditare sau autorizare pentru ţările terţe respective.
(2)Pentru a obţine acreditare sau autorizare pentru o ţară terţă, verificatorul de mediu respectă cerinţele stabilite la articolele 20 şi 21, precum şi următoarele cerinţe:
a)cunoaşterea şi înţelegerea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative în materie de mediu din ţara terţă pentru care solicită acreditare sau autorizare;
b)cunoaşterea şi înţelegerea limbii oficiale a ţării terţe pentru care solicită acreditare sau autorizare.
(3)Cerinţele prevăzute la alineatul (2) se consideră ca fiind îndeplinite dacă verificatorul de mediu demonstrează existenţa unui raport contractual cu o persoană sau organizaţie calificată care îndeplineşte respectivele cerinţe.
Persoana sau organizaţia respectivă este independentă de organizaţia care urmează a fi verificată.
Art. 23: Supravegherea activităţilor verificatorilor de mediu
(1)Supravegherea activităţilor de verificare şi de validare desfăşurate de verificatorii de mediu:
a)în statul membru în care au fost acreditaţi sau autorizaţi este efectuată de organismul de acreditare sau de autorizare care a acordat acreditarea sau autorizaţia;
b)într-o ţară terţă este efectuată de organismul de acreditare sau de autorizare care a acordat verificatorului de mediu acreditare sau autorizaţie pentru activităţile respective;
c)într-un alt stat membru decât cel în care a fost acordată acreditarea sau autorizaţia este efectuată de organismul de acreditare sau de autorizare din statul membru în care are loc verificarea.
(2)Cu cel puţin patru săptămâni înainte de fiecare verificare într-un stat membru, verificatorul de mediu notifică organismului de acreditare sau de autorizare responsabil pentru supravegherea activităţilor verificatorului de mediu în cauză informaţiile privind acreditarea sau autorizaţia sa, precum şi data şi locul în care va avea loc verificarea.
(3)Verificatorul de mediu informează de îndată organismul de acreditare sau de autorizare cu privire la orice schimbare care poate să influenţeze acreditarea sau autorizarea sau domeniul de aplicare al acestora.
(4)Organismul de acreditare sau de autorizare adoptă dispoziţii, la intervale regulate de maximum 24 de luni, pentru a se asigura că verificatorul de mediu continuă să îndeplinească cerinţele de acreditare sau de autorizare şi pentru a monitoriza calitatea activităţilor de verificare şi de validare desfăşurate.
(5)Supravegherea poate consta în audituri administrative, controale ale activităţii la faţa locului, chestionare, examinarea declaraţiilor de mediu sau a declaraţiilor de mediu actualizate validate de către verificatorii de mediu şi examinarea rapoartelor de verificare.
Mijloacele utilizate pentru supraveghere sunt proporţionale cu activitatea desfăşurată de verificatorul de mediu.
(6)Organizaţiile trebuie să permită organismelor de acreditare sau de autorizare să supravegheze activităţile verificatorului de mediu pe durata procesului de verificare şi de validare.
(7)Orice decizie a organismului de acreditare sau de autorizare de a retrage sau suspenda acreditarea sau autorizaţia sau de a restrânge domeniul de aplicare al acestora se ia numai după ce verificatorului de mediu i s-a oferit posibilitatea de a fi audiat.
(8)În cazul în care organismul de acreditare sau de autorizare consideră că activităţile desfăşurate de verificatorul de mediu nu îndeplinesc cerinţele prezentului regulament din punctul de vedere al calităţii, acesta transmite un raport scris de supraveghere verificatorului de mediu în cauză şi organismului competent căruia organizaţia în cauză intenţionează să-i solicite înregistrarea sau care a înregistrat organizaţia respectivă.
În cazul altor litigii, raportul de supraveghere este transmis forumului organismelor de acreditare şi de autorizare menţionat la articolul 30.
Art. 24: Cerinţe suplimentare pentru supravegherea verificatorilor de mediu care desfăşoară activităţi într-un alt stat membru decât cel în care li s-a acordat acreditarea sau autorizaţia
(1)Cu cel puţin patru săptămâni înainte de a întreprinde activităţi de verificare şi de validare într-un alt stat membru, verificatorii de mediu acreditaţi sau autorizaţi într-un stat membru notifică organismului de acreditare sau de autorizare din celălalt stat membru următoarele informaţii:
a)informaţii referitoare la acreditare sau autorizaţie, competenţe, în special cunoştinţe referitoare la cerinţele legale în materie de mediu şi cunoaşterea limbii oficiale din celălalt stat membru şi, după caz, componenţa echipei;
b)data şi locul în care se vor desfăşura verificarea şi validarea;
c)adresa şi datele de contact ale organizaţiei.
Notificarea este transmisă înaintea fiecărei activităţi de verificare şi de validare.
(2)Organismul de acreditare sau de autorizare poate solicita clarificări cu privire la cunoaşterea de către verificator a cerinţelor legale aplicabile în materie de mediu.
(3)Organismul de acreditare sau de autorizare poate impune alte condiţii decât cele menţionate la alineatul (1), cu condiţia ca acestea să nu aducă atingere dreptului verificatorului de mediu de a presta servicii într-un alt stat membru decât cel în care i s-a acordat acreditarea sau autorizaţia.
(4)Organismul de acreditare sau de autorizare nu foloseşte procedura menţionată la alineatul (1) pentru a întârzia sosirea verificatorului de mediu. În cazul în care organismul de acreditare sau de autorizare nu este în măsură să îşi ducă la îndeplinire sarcinile în conformitate cu alineatele (2) şi (3) înainte de data verificării şi a validării notificată de verificator în conformitate cu alineatul (1) litera (b), acesta comunică verificatorului motivele justificate ale acestei situaţii.
(5)Organismele de acreditare sau de autorizare nu percep taxe discriminatorii de notificare şi supraveghere.
(6)În cazul în care organismul de acreditare sau de autorizare consideră că activităţile desfăşurate de verificatorul de mediu nu îndeplinesc cerinţele prezentului regulament din punctul de vedere al calităţii, acesta transmite un raport de supraveghere scris verificatorului de mediu în cauză, organismului de acreditare sau de autorizare care a acordat acreditarea sau autorizaţia şi organismului competent căruia organizaţia în cauză intenţionează să-i solicite înregistrarea sau care a înregistrat organizaţia respectivă. În cazul altor litigii, raportul de supraveghere este transmis forumului organismelor de acreditare şi de autorizare menţionat la articolul 30.
Art. 25: Condiţii pentru efectuarea verificării şi a validării
(1)Verificatorul de mediu intervine în cadrul domeniului pentru care este acreditat sau autorizat şi pe baza unui acord scris încheiat cu organizaţia.
Acordul respectiv:
a)precizează sfera activităţii;
b)precizează condiţiile care permit verificatorului de mediu să lucreze în mod independent şi profesionist; şi
c)obligă organizaţia să coopereze.
(2)Verificatorul de mediu se asigură că părţile componente ale organizaţiei sunt definite fără ambiguitate şi corespund diviziunii reale a activităţilor.
Declaraţia de mediu precizează în mod clar diferitele componente ale organizaţiei care fac obiectul verificării şi al validării.
(3)Verificatorul de mediu realizează evaluarea elementelor prevăzute la articolul 18.
(4)În cadrul activităţii de verificare şi de validare, verificatorul de mediu examinează documentaţia, vizitează organizaţia, efectuează controale prin sondaj şi intervievează personalul.
(5)Înainte de vizita verificatorului de mediu, organizaţia pune la dispoziţia acestuia informaţiile de bază despre organizaţie şi activităţile sale, politica şi programul de mediu, descrierea sistemului de management de mediu aplicat în cadrul organizaţiei, detalii privind analiza de mediu sau auditul de mediu efectuat, raportul analizei sau al auditului respectiv şi al oricărei acţiuni corective întreprinse ulterior, precum şi proiectul declaraţiei de mediu sau al declaraţiei de mediu actualizate.
(6)Verificatorul de mediu redactează un raport scris adresat organizaţiei privind rezultatul verificării, care precizează:
a)toate aspectele relevante ale activităţii desfăşurate de verificatorul de mediu;
b)o descriere a conformităţii cu toate cerinţele prezentului regulament, însoţită de probe, constatări şi concluzii;
c)compararea rezultatelor atinse şi a obiectivelor stabilite cu declaraţiile de mediu precedente, evaluarea performanţei de mediu şi evaluarea îmbunătăţirii continue a performanţei de mediu a organizaţiei;
d)după caz, lacunele tehnice ale analizei de mediu, ale metodei de audit, ale sistemului de management de mediu sau ale oricărui proces relevant.
(7)În cazul neconformităţii cu cerinţele prezentului regulament, raportul precizează, de asemenea:
a)constatările şi concluziile privind lipsa de conformitate din partea organizaţiei şi probele pe care se bazează respectivele constatări şi concluzii;
b)punctele de dezacord faţă de proiectul de declaraţie de mediu sau de declaraţie de mediu actualizată, precum şi detaliile modificărilor sau ale completărilor care ar trebui aduse declaraţiei de mediu sau declaraţiei de mediu actualizate.
(8)După verificare, verificatorul de mediu validează declaraţia de mediu a organizaţiei sau declaraţia de mediu actualizată a acesteia şi confirmă că documentele respective îndeplinesc cerinţele prevăzute de prezentul regulament, cu condiţia ca rezultatul verificării şi validării să confirme că:
a)informaţiile şi datele conţinute în declaraţia de mediu a organizaţiei sau în declaraţia de mediu actualizată a acesteia sunt fiabile şi corecte şi că îndeplinesc cerinţele prevăzute de prezentul regulament; şi
b)nu există dovezi conform cărora organizaţia nu respectă cerinţele legale aplicabile în materie de mediu.
(9)În momentul validării, verificatorul de mediu semnează o declaraţie, menţionată în anexa VII, conform căreia verificarea şi validarea au fost efectuate în conformitate cu prezentul regulament.
(10)Verificatorii de mediu acreditaţi sau autorizaţi într-un stat membru pot desfăşura activităţi de verificare şi de validare în orice alt stat membru în conformitate cu cerinţele stabilite în prezentul regulament.
Activitatea de verificare sau de validare face obiectul supravegherii de către organismul de acreditare sau de autorizare al statului membru în care urmează să se desfăşoare activitatea. Organismul de acreditare sau de autorizare este informat cu privire la începerea activităţii în termenul prevăzut la articolul 24 alineatul (1).
Art. 26: Verificarea şi validarea în cazul organizaţiilor mici
(1)Atunci când desfăşoară activităţi de verificare şi de validare, verificatorul de mediu ia în considerare caracteristicile specifice ale organizaţiilor mici, inclusiv următoarele:
a)lanţuri ierarhice scurte;
b)personal multifuncţional;
c)formarea la locul de muncă;
d)capacitatea de a se adapta repede la schimbări; şi
e)o documentare limitată privind procedurile.
(2)Verificatorul de mediu desfăşoară activităţile de verificare sau de validare astfel încât să nu impună organizaţiilor mici sarcini inutile.
(3)Verificatorul de mediu ţine seama de elementele obiective care dovedesc eficacitatea sistemului, inclusiv de existenţa unor proceduri în cadrul organizaţiei care sunt proporţionale cu amploarea şi complexitatea operaţiunii, cu natura efectelor asupra mediului aferente acesteia, precum şi cu competenţa operatorilor.
Art. 27: Condiţii pentru verificare şi validare în ţări terţe
(1)Verificatorii de mediu acreditaţi sau autorizaţi într-un stat membru pot desfăşura activităţi de verificare şi de validare pentru o organizaţie situată într-o ţară terţă în conformitate cu cerinţele stabilite în prezentul regulament.
(2)Cu cel puţin şase săptămâni înainte de activităţile de verificare sau de validare desfăşurate într-o ţară terţă, verificatorul de mediu notifică organismului de acreditare sau de autorizare din statul membru în care organizaţia în cauză intenţionează să solicite înregistrarea sau este înregistrată informaţiile privind acreditarea sau autorizaţia sa, precum şi data şi locul în care va avea loc verificarea sau validarea.
(3)Activităţile de verificare şi de validare fac obiectul supravegherii de către organismul de acreditare sau de autorizare al statului membru în care este acreditat sau autorizat verificatorul de mediu. Debutul activităţii este notificat organismului de acreditare sau de autorizare respectiv în termenul prevăzut la alineatul (2).
Art. 28: Operaţiunea de acreditare şi de autorizare
(1)Organismele de acreditare desemnate de statele membre în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 sunt responsabile pentru acreditarea verificatorilor de mediu şi supravegherea activităţilor desfăşurate de aceştia în conformitate cu prezentul regulament.
(2)Statele membre pot desemna un organism de autorizare în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, care este responsabil de emiterea de autorizaţii pentru verificatorii de mediu şi de supraveghere a activităţii acestora.
(3)Statele membre pot decide să nu permită acreditarea sau autorizarea persoanelor fizice ca verificatori de mediu.
(4)Organismele de acreditare şi de autorizare evaluează competenţa verificatorilor de mediu ţinând seama de elementele prevăzute la articolele 20, 21 şi 22, relevante pentru domeniul pentru care se solicită acreditarea sau autorizarea.
(5)Domeniul de aplicare al acreditării sau al autorizaţiei verificatorilor de mediu este determinat în conformitate cu clasificarea activităţilor economice stabilită în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Domeniul acreditării sau al autorizaţiei se limitează la competenţa verificatorului de mediu şi, după caz, ia în considerare amploarea şi complexitatea activităţii.
(6)Organismele de acreditare şi de autorizare stabilesc procedurile corespunzătoare pentru acreditare sau autorizare, refuzul acreditării sau al autorizării, suspendarea sau retragerea acreditării sau a autorizării verificatorilor de mediu şi pentru supravegherea verificatorilor de mediu.
Respectivele proceduri includ mecanisme pentru examinarea observaţiilor formulate de părţile interesate, inclusiv organismele competente şi organismele de reprezentare ale organizaţiilor, referitoare la verificatorii de mediu care solicită acreditare sau autorizare şi la cei acreditaţi sau autorizaţi.
(7)În cazul în care refuză să acorde acreditarea sau autorizaţia, organismul de acreditare sau de autorizare informează verificatorul de mediu cu privire la motivele acestei decizii.
(8)Organismele de acreditare sau de autorizare întocmesc, revizuiesc şi actualizează o listă a verificatorilor de mediu din statele membre, precizând domeniul acreditării sau autorizării acestora, şi comunică lunar, direct sau prin intermediul autorităţilor naţionale, după cum decid statele membre în cauză, Comisiei şi organismului competent din statul membru în care se află organismul de acreditare sau de autorizare modificările aduse listei respective.
(9)În cadrul normelor şi procedurilor referitoare la monitorizarea activităţilor, prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, organismele de acreditare şi de autorizare redactează un raport de supraveghere în cazul în care decid, după consultarea verificatorului de mediu în cauză:
a)fie că activităţile verificatorului de mediu nu au fost desfăşurate în mod corespunzător, astfel încât să asigure respectarea de către organizaţie a cerinţelor prezentului regulament;
b)fie că activităţile de verificare şi de validare desfăşurate de verificatorul de mediu au încălcat una sau mai multe cerinţe ale prezentului regulament.
Raportul respectiv este transmis organismului competent din statul membru în care este înregistrată organizaţia sau în care se solicită înregistrarea şi, după caz, organismului de acreditare sau de autorizare care a acordat acreditarea sau autorizaţia.
Art. 29: Suspendarea sau retragerea acreditării sau a autorizaţiei
(1)Suspendarea sau retragerea acreditării sau a autorizaţiei necesită consultarea părţilor interesate, inclusiv a verificatorului de mediu, pentru a furniza organismului de acreditare sau de autorizare dovezile necesare pentru luarea deciziei.
(2)Organismul de acreditare sau de autorizare informează verificatorul de mediu despre motivele măsurilor adoptate şi, după caz, despre procesul discuţiilor cu autoritatea competentă de asigurarea aplicării legislaţiei.
(3)Acreditarea sau autorizaţia este suspendată sau retrasă până când se furnizează dovada conformităţii verificatorilor de mediu cu prezentul regulament, după caz, în funcţie de natura sau de gravitatea nerespectării cerinţelor legale.
(4)Suspendarea acreditării sau a autorizaţiei este revocată dacă organismul de acreditare sau de autorizare primeşte informaţii suficiente conform cărora verificatorul de mediu respectă prezentul regulament.
Art. 30: Forumul organismelor de acreditare şi de autorizare
(1)Se instituie un forum al tuturor organismelor de acreditare şi de autorizare din toate statele membre, denumit în continuare "forumul organismelor de acreditare şi de autorizare", care se întruneşte cel puţin o dată pe an, în prezenţa unui reprezentant al Comisiei.
(2)Forumul organismelor de acreditare şi de autorizare are drept obiectiv să asigure coerenţa procedurilor referitoare la următoarele:
a)acreditarea sau autorizarea verificatorilor de mediu în temeiul prezentului regulament, inclusiv refuzul, suspendarea şi retragerea acreditării sau autorizării;
b)supravegherea activităţilor desfăşurate de verificatorii de mediu acreditaţi sau autorizaţi.
(3)Forumul organismelor de acreditare şi de autorizare elaborează orientări privind aspecte care ţin de domeniul de competenţă al organismelor de acreditare şi de autorizare.
(4)Forumul organismelor de acreditare şi de autorizare îşi adoptă regulamentul de procedură.
(5)Documentele de orientare menţionate la alineatul (3) şi regulamentul de procedură menţionat la alineatul (4) sunt transmise Comisiei.
(6)Documentele de orientare referitoare la procedurile de armonizare aprobate de forumul organismelor de acreditare şi de autorizare sunt propuse de Comisie în mod corespunzător spre adoptare în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 49 alineatul (3).
Aceste documente se pun la dispoziţia publicului.
Art. 31: Evaluarea la nivel de omologi a organismelor de acreditare şi de autorizare
(1)Evaluarea la nivel de omologi referitoare la acreditarea şi autorizarea verificatorilor de mediu în temeiul prezentului regulament, care trebuie organizată de forumul organismelor de acreditare şi autorizare, se efectuează periodic, cel puţin la fiecare patru ani, şi include o evaluare a normelor şi a procedurilor stabilite la articolele 28 şi 29.
Toate organismele de acreditare şi de autorizare participă la evaluarea la nivel de omologi.
(2)Forumul organismelor de acreditare şi de autorizare transmite Comisiei şi comitetului înfiinţat în temeiul articolului 49 alineatul (1) un raport periodic privind evaluarea la nivel de omologi.
Raportul respectiv se pune la dispoziţia publicului după ce este aprobat de către forumul organismelor de acreditare şi de autorizare şi de către comitetul menţionat la primul paragraf.
Art. 32: Asistenţă pentru organizaţii cu privire la conformarea cu cerinţele legale în materie de mediu
(1)Statele membre se asigură că organizaţiilor li se oferă acces la posibilităţi de informare şi acordare de asistenţă în ceea ce priveşte cerinţele legale în materie de mediu în statul membru respectiv.
(2)Asistenţa include următoarele:
a)informaţii cu privire la cerinţele legale aplicabile în materie de mediu;
b)identificarea autorităţilor responsabile de asigurarea aplicării legii pentru cerinţele legale specifice în materie de mediu care au fost identificate ca fiind aplicabile.
(3)Statele membre pot conferi sarcinile menţionate la alineatele (1) şi (2) organismelor competente sau oricărui alt organism care dispune atât de cunoştinţele tehnice specifice necesare, cât şi de resursele adecvate pentru a îndeplini sarcina.
(4)Statele membre garantează că autorităţile responsabile de asigurarea aplicării legislaţiei răspund cel puţin solicitărilor adresate de organizaţiile mici cu privire la cerinţele legale aplicabile în materie de mediu care sunt de competenţa acestora şi furnizează informaţii organizaţiilor cu privire la mijloacele de a arăta modul în care organizaţiile respectă cerinţele legale relevante.
(5)Statele membre garantează că autorităţile responsabile de asigurarea aplicării legislaţiei comunică orice situaţie de nerespectare a cerinţelor legale aplicabile în materie de mediu de către organizaţiile înregistrate organismului competent care a înregistrat organizaţia.
Autoritatea responsabilă de asigurarea aplicării legislaţiei informează organismul competent în cauză în cel mai scurt timp posibil şi, în orice caz, în termen de o lună de la momentul în care a luat cunoştinţă de nerespectare.
Art. 33: Promovarea EMAS
(1)Statele membre, în colaborare cu organismele competente, cu autorităţile responsabile de asigurarea aplicării legislaţiei şi cu alte părţi interesate relevante, promovează sistemul EMAS ţinând seama de activităţile menţionate la articolele 34-38.
(2)În acest scop, statele membre pot stabili o strategie de promovare care se revizuieşte periodic.
Art. 34: Informare
(1)Statele membre iau măsurile necesare pentru a furniza informaţii:
a)publicului, referitoare la obiectivele şi componentele principale ale EMAS;
b)organizaţiilor, referitoare la conţinutul prezentului regulament.
(2)Statele membre, acolo unde este cazul, folosesc publicaţiile profesionale, ziarele locale, campaniile de promovare sau orice alte mijloace funcţionale pentru a promova EMAS pe scară largă.
Statele membre pot coopera mai ales cu asociaţiile industriale, organizaţiile de consumatori, organizaţiile de mediu, sindicatele, instituţiile locale şi alte părţi interesate relevante.
Art. 35: Activităţile de promovare
(1)Statele membre organizează activităţi de promovare a EMAS. Aceste activităţi pot include:
a)promovarea schimburilor de cunoştinţe şi de bune practici cu privire la EMAS între toate părţile interesate;
b)elaborarea unor instrumente eficiente de promovare a EMAS şi punerea acestora la dispoziţia organizaţiilor;
c)acordarea de suport tehnic organizaţiilor în vederea definirii şi punerii în aplicare a activităţilor de marketing ale acestora privind EMAS;
d)susţinerea parteneriatelor dintre organizaţii în scopul promovării EMAS.
(2)Sigla EMAS fără un număr de înregistrare poate fi folosită de către organismele competente, organismele de acreditare şi de autorizare, autorităţile naţionale şi alte părţi interesate în scopuri promoţionale şi comerciale legate de EMAS. În astfel de cazuri, utilizarea siglei EMAS prevăzută în anexa V nu va sugera că utilizatorul este înregistrat atunci când nu este cazul.
Art. 36: Promovarea participării organizaţiilor mici
Statele membre iau măsurile necesare în vederea încurajării participării organizaţiilor mici, între altele, prin:
(a)facilitarea accesului la informaţii şi la fondurile de susţinere special adaptate nevoilor acestora;
(b)asigurarea faptului că taxele de înregistrare sunt rezonabile şi încurajează participarea acestora;
(c)promovarea măsurilor de asistenţă tehnică.
Art. 37: Abordarea progresivă şi pe grupuri
(1)Statele membre încurajează autorităţile locale să ofere, în colaborare cu asociaţiile industriale, camerele de comerţ şi alte părţi interesate, asistenţă specifică grupurilor de organizaţii, în vederea îndeplinirii cerinţelor de înregistrare menţionate în articolele 4, 5 şi 6.
Fiecare organizaţie din grup este înregistrată separat.
(2)Statele membre încurajează organizaţiile în vederea punerii în aplicare a unui sistem de management de mediu. Acestea încurajează, în mod special, o abordare progresivă care duce la înregistrarea în EMAS.
(3)Sistemele create în temeiul alineatelor (1) şi (2) funcţionează având ca obiectiv evitarea costurilor inutile pentru participanţi, în special pentru organizaţiile mici.
Art. 38: EMAS şi alte politici şi instrumente ale Comunităţii
(1)Fără a aduce atingere legislaţiei comunitare, statele membre analizează în ce fel înregistrarea în EMAS, conform prezentului regulament poate fi:
a)avută în vedere în scopul dezvoltării noii legislaţii;
b)utilizată ca instrument de aplicare şi de respectare a legislaţiei;
c)avută în vedere în cadrul achiziţiilor publice şi al cumpărării.
(2)Fără a aduce atingere legislaţiei comunitare, mai ales celei din domeniul competiţiei, al fiscalităţii şi al sistemului ajutoarelor de stat, statele membre iau măsuri, dacă este cazul, de facilitare a înregistrării organizaţiilor în EMAS şi de menţinere a participării acestora.
Măsurile respective pot include, printre altele, următoarele:
a)simplificare normativă, în sensul căreia se consideră că o organizaţie înregistrată îndeplineşte anumite cerinţe legale în materie de mediu specificate în cadrul altor instrumente legale, identificate de către autorităţile competente;
b)o mai bună reglementare, în sensul căreia alte instrumente legale sunt modificate astfel încât sarcinile organizaţiilor participante la EMAS să fie înlăturate, reduse sau simplificate, în vederea încurajării funcţionării eficiente a pieţelor şi în scopul creşterii competitivităţii.
Art. 39: Taxe
(1)Statele membre pot percepe taxe luând în considerare următoarele:
a)costurile suportate de către organismele desemnate sau instituite de statele membre în vederea furnizării de informaţii şi acordării de asistenţă organizaţiilor, în temeiul articolului 32;
b)costurile suportate pentru acreditarea, autorizarea şi supravegherea verificatorilor de mediu;
c)costurile de înregistrare, reînnoire a înregistrării, suspendare şi radiere, suportate de către organismele competente, precum şi costurile suplimentare de administrare a acestor procese pentru organizaţiile extracomunitare.
Aceste taxe nu depăşesc o sumă rezonabilă şi sunt proporţionale cu dimensiunea organizaţiei şi cu volumul de muncă necesar.
(2)Statele membre se asigură că organizaţiile sunt informate cu privire la toate taxele aplicabile.
Art. 40: Neconformitatea
(1)Statele membre iau măsurile juridice sau administrative adecvate în cazul nerespectării prezentului regulament.
(2)Statele membre stabilesc dispoziţii eficiente împotriva utilizării siglei EMAS cu încălcarea prezentului regulament.
Pot fi utilizate dispoziţiile stabilite în conformitate cu Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa internă faţă de consumatori (1).
(1)JO L 149, 11.6.2005, p. 22.
Art. 41: Informare şi raportare către Comisie
(1)Statele membre informează Comisia cu privire la structura şi procedurile de funcţionare ale organismelor competente şi ale organismelor de acreditare şi de autorizare şi actualizează respectivele informaţii, dacă este cazul.
(2)Din doi în doi ani, statele membre raportează Comisiei informaţii actualizate privind măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament.
În cadrul acestor rapoarte, statele membre iau în considerare cel mai recent raport prezentat de către Comisie Parlamentului European şi Consiliului, conform articolului 47.
Art. 42: Informare
(1)Comisia furnizează informaţii:
a)publicului, referitoare la obiectivele şi componentele principale ale EMAS;
b)organizaţiilor, referitoare la conţinutul prezentului regulament.
(2)Comisia administrează şi pune la dispoziţia publicului:
a)un registru al verificatorilor de mediu şi al organizaţiilor înregistrate;
b)o bază de date conţinând declaraţii de mediu în format electronic;
c)o bază de date conţinând cele mai bune practici referitoare la EMAS, care includ, printre altele, instrumente eficiente de promovare a EMAS şi exemple de suport tehnic pentru organizaţii;
d)o listă cu resurse comunitare pentru finanţarea punerii în aplicare a EMAS şi a proiectelor şi activităţilor conexe.
Art. 43: Colaborare şi coordonare
(1)Comisia promovează, după caz, colaborarea dintre statele membre, mai ales în scopul unei aplicări uniforme şi consecvente a reglementărilor pe întreg teritoriul Comunităţii, cu privire la următoarele aspecte:
a)înregistrarea organizaţiilor;
b)verificatorii de mediu;
c)informarea şi asistenţa prevăzute la articolul 32.
(2)Fără a aduce atingere legislaţiei comunitare cu privire la achiziţiile publice, Comisia şi alte instituţii şi organisme comunitare, dacă este cazul, fac referire la EMAS sau la alte sisteme de management de mediu recunoscute în conformitate cu articolul 45 sau la sisteme echivalente în ceea ce priveşte condiţiile de performanţă aplicabile contractelor de lucrări şi de prestări servicii.
Art. 44: Integrarea EMAS în alte politici şi instrumente comunitare
Comisia analizează în ce fel înregistrarea în EMAS, în conformitate cu prezentul regulament, poate fi:
1.avută în vedere în scopul elaborării de noi acte legislative şi al revizuirii legislaţiei în vigoare, în special sub forma unei simplificări normative şi a unei mai bune reglementări, conform articolului 38 alineatul (2);
2.utilizată ca instrument în contextul aplicării şi al respectării legislaţiei.
Art. 45: Relaţia cu alte sisteme de management de mediu
(1)Statele membre pot trimite Comisiei o solicitare scrisă de recunoaştere a compatibilităţii sistemelor de management de mediu existente sau ale unor părţi ale acestora, care sunt certificate în conformitate cu procedurile de certificare recunoscute la nivel naţional sau regional, cu cerinţele corespunzătoare din cadrul prezentului regulament.
(2)Statele membre precizează, în solicitarea depusă, care sunt părţile relevante ale sistemelor de management de mediu şi cerinţele corespunzătoare din cadrul prezentului regulament.
(3)Statele membre furnizează dovezi care să ateste echivalenţa tuturor părţilor relevante ale sistemelor de management de mediu în cauză cu prezentul regulament.
(4)După examinarea solicitării menţionate la alineatul (1) şi luarea măsurilor necesare conform procedurii consultative menţionate la articolul 49 alineatul (2), Comisia recunoaşte părţile relevante ale sistemelor de management de mediu şi cerinţele de acreditare sau autorizare pentru organismele de certificare, dacă consideră că statul membru:
a)a specificat suficient de clar, în solicitarea depusă, care sunt părţile relevante ale sistemelor de management de mediu şi cerinţele corespunzătoare din cadrul prezentului regulament;
b)a furnizat dovezi suficiente care să ateste echivalenţa tuturor părţilor relevante ale sistemelor de management de mediu în cauză cu prezentul regulament.
(5)Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene referinţele sistemelor de management de mediu recunoscute, inclusiv secţiunile corespunzătoare din EMAS menţionate în anexa I cărora li se aplică referinţele respective, precum şi cerinţele de acreditare sau de autorizare recunoscute.
Art. 46: Elaborarea unor documente de referinţă şi a unor ghiduri
(1)Comisia, în urma consultării cu statele membre şi alte părţi interesate, elaborează documente de referinţă sectoriale care includ:
a)cele mai bune practici de management de mediu;
b)indicatori de performanţă de mediu ai unor sectoare specifice;
c)dacă este cazul, parametrii de excelenţă şi sisteme de clasificare care să identifice nivelurile de performanţă de mediu.
De asemenea, Comisia poate elabora documente de referinţă pentru uz intersectorial.
(2)Comisia ia în considerare actualele documente de referinţă şi indicatorii de performanţă de mediu elaboraţi în conformitate cu alte politici şi instrumente de mediu comunitare sau cu norme internaţionale.
(3)Până la sfârşitul lui 2010, Comisia elaborează un plan de lucru care stabileşte o listă orientativă a sectoarelor care vor fi considerate prioritare pentru adoptarea unor documente de referinţă sectoriale şi intersectoriale.
Planul de lucru este pus la dispoziţia publicului şi este actualizat periodic.
(4)Comisia, în colaborare cu forumul organismelor competente, elaborează un ghid referitor la înregistrarea organizaţiilor din afara Comunităţii.
(5)Comisia publică un ghid al utilizatorului care stabileşte etapele necesare participării la EMAS.
Ghidul este disponibil în toate limbile oficiale ale instituţiilor Uniunii Europene şi online.
(6)Documentele elaborate în conformitate cu alineatele (1) şi (4) se transmit spre adoptare. Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentului regulament prin completarea sa, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 49 alineatul (3).
Art. 47: Raportarea
La fiecare cinci ani, Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului un raport conţinând informaţii referitoare la acţiunile şi măsurile întreprinse în conformitate cu acest capitol şi informaţii primite din partea statelor membre în conformitate cu articolul 41.
Raportul include o evaluare a impactului sistemului asupra mediului şi tendinţa în ceea ce priveşte numărul participanţilor.
Art. 48: Modificarea anexelor
(1)Comisia poate modifica anexele, dacă este necesar, pe baza experienţei acumulate în operarea sistemului EMAS, ca răspuns la nevoile identificate de orientare cu privire la cerinţele EMAS, şi pe baza modificărilor aduse standardelor internaţionale sau a noilor standarde care prezintă interes pentru eficienţa prezentului regulament.
(2)Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentului regulament, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 49 alineatul (3).
Art. 49: Procedura comitetului
(1)Comisia este asistată de un comitet.
(2)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 şi 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8 din respectiva decizie.
(3)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) şi articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8 din respectiva decizie.
Art. 50: Reevaluare
Comisia reevaluează EMAS pe baza experienţei acumulate în timpul operării sistemului şi pe baza evoluţiilor pe plan internaţional până la 11 ianuarie 2015. Comisia ia în considerare rapoartele transmise Parlamentului European şi Consiliului, în conformitate cu articolul 47.
Art. 51: Abrogarea şi dispoziţiile tranzitorii
(1)Se abrogă următoarele acte juridice:
a)Regulamentul (CE) nr. 761/2001;
b)Decizia 2001/681/CE a Comisiei din 7 septembrie 2001 privind orientările pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) (1);
(1)JO L 247, 17.9.2001, p. 24.
c)Decizia 2006/193/CE a Comisiei din 1 martie 2006 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului, a normelor privind utilizarea siglei EMAS în cazurile excepţionale de ambalaj de transport şi ambalaj terţiar (2).
(2)JO L 70, 9.3.2006, p. 63.
(2)Prin derogare de la alineatul (1):
a)organismele de acreditare naţionale şi organismele competente instituite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 761/2001 îşi desfăşoară în continuare activitatea. Statele membre modifică procedurile utilizate de organismele de acreditare şi de organismele competente, conform prezentului regulament. Statele membre se asigură că sistemele care pun în aplicare procedurile modificate sunt complet operaţionale până la 11 ianuarie 2011;
b)organizaţiile înregistrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 761/2001 rămân în registrul EMAS. În momentul următoarei verificări a unei organizaţii, verificatorul de mediu examinează conformarea acesteia cu noile cerinţe ale prezentului regulament. În cazul în care următoarea verificare urmează să aibă loc înainte de 11 iulie 2010, data următoarei verificări poate fi amânată cu şase luni, cu acordul verificatorului de mediu şi al organismelor competente;
c)verificatorii de mediu acreditaţi în temeiul Regulamentului (CE) nr. 761/2001 pot continua să îşi exercite activităţile în conformitate cu cerinţele stabilite de prezentul regulament.
(3)Trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 761/2001 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă prevăzut în anexa VIII.
Art. 52: Intrarea în vigoare
Prezentul regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Strasbourg, 25 noiembrie 2009.

Pentru Parlamentul European

Preşedintele

J. BUZEK

Pentru Consiliu

Preşedintele

A. TORSTENSSON

ANEXA I:ANALIZA DE MEDIU
Analiza de mediu include următoarele aspecte:
1.Stabilirea contextului organizaţiei
Organizaţia determină aspectele interne şi externe care îi pot afecta pozitiv sau negativ capacitatea de a atinge rezultatele preconizate ale sistemului său de management de mediu.
Aceste aspecte includ condiţiile de mediu relevante, cum ar fi clima, calitatea aerului, calitatea apei, disponibilitatea resurselor naturale, biodiversitatea.
De asemenea, aspectele pot include următoarele condiţii, fără a se limita la acestea:
- condiţiile externe (cum ar fi circumstanţele culturale, sociale, politice, juridice, de reglementare, financiare, tehnologice, economice, naturale şi concurenţiale);
- condiţiile interne, legate de caracteristicile organizaţiei (cum ar fi activităţile, produsele şi serviciile acesteia, direcţia strategică, cultura şi capacităţile sale).
2.Identificarea părţilor interesate şi determinarea nevoilor şi aşteptărilor lor relevante
Organizaţia stabileşte care sunt părţile interesate relevante pentru sistemul de management de mediu, nevoile şi aşteptările relevante ale acestor părţi interesate şi cărora dintre aceste nevoi şi aşteptări trebuie să răspundă sau decide să răspundă.
În cazul în care organizaţia decide să adopte în mod voluntar ori să fie de acord cu nevoile sau aşteptările relevante ale părţilor interesate, care nu sunt vizate de cerinţe legale, acestea devin parte a obligaţiilor sale de conformare.
3.Identificarea cerinţelor legale aplicabile în materie de mediu
Pe lângă stabilirea unui registru al cerinţelor legale aplicabile, organizaţia indică, de asemenea, modul în care se pot furniza dovezi de respectare a diferitelor cerinţe.
4.Identificarea aspectelor de mediu directe şi indirecte şi determinarea aspectelor semnificative
Organizaţia identifică toate aspectele de mediu directe şi indirecte cu un impact pozitiv sau negativ asupra mediului, clasificate şi cuantificate după caz, şi întocmeşte un registru al tuturor aspectelor de mediu identificate. Organizaţia determină, de asemenea, care dintre aceste aspecte sunt semnificative pe baza criteriilor definite în conformitate cu punctul 5 din prezenta anexă.
La identificarea aspectelor de mediu directe şi indirecte, este esenţial ca organizaţiile să ia în considerare şi aspectele de mediu asociate cu activitatea lor de bază. Un inventar care se limitează la aspectele de mediu ale amplasamentului şi ale instalaţiilor unei organizaţii este insuficient.
La identificarea aspectelor de mediu directe şi indirecte ale activităţilor, produselor şi serviciilor sale, organizaţia adoptă o perspectivă a ciclului de viaţă, ţinând seama de etapele ciclului de viaţă pe care le poate controla sau influenţa. Aceste etape includ, de regulă, achiziţia materiilor prime, cumpărarea şi achiziţiile publice, proiectarea, producţia, transportul, utilizarea, tratamentul la sfârşitul ciclului de viaţă şi eliminarea finală, în funcţie de activitatea organizaţiei.
4.1.Aspecte de mediu directe
Aspectele de mediu directe sunt asociate cu activităţile, produsele şi serviciile organizaţiei în sine, asupra cărora aceasta deţine control managerial direct.
Toate organizaţiile trebuie să ia în considerare aspectele directe ale operaţiunilor lor.
Aspectele de mediu directe includ, dar nu se limitează la:
1.emisiile în aer;
2.emisiile în apă (inclusiv infiltraţiile apei subterane);
3.producerea, reciclarea, refolosirea, transportarea şi eliminarea deşeurilor solide sau de alt tip, în special a deşeurilor periculoase;
4.exploatarea şi contaminarea solului;
5.utilizarea energiei, a resurselor naturale (inclusiv a apei, faunei şi florei) şi a materiilor prime;
6.utilizarea aditivilor şi auxiliarilor, precum şi a bunurilor prelucrate parţial;
7.problemele locale (zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, aspect vizual etc.).
Atunci când se identifică aspectele de mediu, ar trebui, de asemenea, luate în considerare elementele următoare:
- riscurile de accidente de mediu şi alte situaţii de urgenţă cu un impact potenţial asupra mediului (de exemplu, accidente chimice) şi eventuale situaţii anormale care ar putea duce la un impact potenţial asupra mediului;
- problemele de transport pentru bunuri şi servicii, precum şi pentru personalul care se deplasează în interes profesional.
4.2.Aspecte de mediu indirecte
Aspectele de mediu indirecte pot apărea ca rezultat al interacţiunii organizaţiei cu părţi terţe care pot fi influenţate, într-o măsură rezonabilă, de organizaţie.
Acestea includ, dar nu se limitează la:
1.aspecte legate de ciclul de viaţă al produsului şi serviciilor, pe care organizaţia le poate influenţa (achiziţia materiilor prime, cumpărarea şi achiziţiile publice, proiectarea, producţia, transportul, utilizarea, tratamentul la sfârşitul ciclului de viaţă şi eliminarea finală);
2.investiţii de capital, acordarea de împrumuturi şi servicii de asigurări;
3.noi pieţe;
4.gama şi natura serviciilor (de exemplu, transport sau catering);
5.decizii administrative şi de planificare;
6.compoziţia gamei de produse;
7.performanţele şi practicile de mediu ale contractorilor, subcontractorilor, furnizorilor şi subfurnizorilor.
Organizaţiile trebuie să poată demonstra că aspectele semnificative de mediu şi impacturile asociate sunt abordate în cadrul sistemului de management de mediu.
Organizaţia ar trebui să depună toate eforturile pentru a se asigura că furnizorii şi toţi cei care acţionează în numele organizaţiei respectă politica de mediu a acesteia în cadrul executării contractului.
Organizaţia trebuie să evalueze influenţa pe care o poate avea asupra acestor aspecte de mediu indirecte, precum şi măsurile pe care le poate lua pentru a reduce impactul asupra mediului sau a spori beneficiile de mediu.
5.Evaluarea importanţei aspectelor de mediu
Organizaţia defineşte criteriile de evaluare a importanţei aspectelor de mediu ale activităţilor, produselor şi serviciilor sale şi aplică aceste criterii pentru a determina care dintre aspectele de mediu au un impact semnificativ asupra mediului, din perspectiva ciclului de viaţă.
Criteriile elaborate de către o organizaţie iau în considerare legislaţia existentă, sunt cuprinzătoare, pot fi supuse unui control independent, sunt reproductibile şi puse la dispoziţia publicului.
La stabilirea acestor criterii, o organizaţie are în vedere următoarele elemente:
1.daunele potenţiale sau beneficiile pentru mediu, inclusiv pentru biodiversitate;
2.starea mediului înconjurător (cum ar fi fragilitatea mediului local, regional sau global);
3.dimensiunea, numărul, frecvenţa şi reversibilitatea aspectelor sau a impactului;
4.existenţa legislaţiei de mediu relevante şi cerinţele acesteia;
5.punctele de vedere ale părţilor interesate, inclusiv ale angajaţilor organizaţiei.
Pot fi avute în vedere elemente suplimentare relevante în funcţie de tipul de activităţi, produse şi servicii ale organizaţiei.
Pe baza criteriilor stabilite, organizaţia evaluează importanţa aspectelor sale de mediu şi a impacturilor sale asupra mediului. În acest scop, o organizaţie ia în considerare considerente care pot include, dar nu se limitează la:
1.datele existente ale organizaţiei în ceea ce priveşte consumul său de materii prime şi de energie, precum şi riscurile legate de deversări, deşeuri şi emisii;
2.activităţile organizaţiei care sunt reglementate de legislaţia de mediu;
3.activităţile de achiziţii publice;
4.proiectarea, dezvoltarea, producţia, distribuţia, întreţinerea, utilizarea, refolosirea, reciclarea şi eliminarea produselor organizaţiei;
5.activităţile organizaţiei care implică cele mai mari costuri şi beneficii de mediu.
La evaluarea importanţei impacturilor asupra mediului ale activităţilor sale, organizaţia ia în considerare condiţiile normale de exploatare, condiţiile de punere în funcţiune sau de încetare a operaţiunilor, precum şi condiţiile de urgenţă care pot fi în mod rezonabil prevăzute. Se iau în considerare activităţile trecute, prezente şi planificate.
6.Evaluarea rezultatelor anchetelor întreprinse cu privire la incidente anterioare
Organizaţia ia în considerare rezultatele anchetelor întreprinse cu privire la incidente anterioare care i-ar putea influenţa capacitatea de a obţine rezultatele preconizate ale sistemului său de management de mediu.
7.Stabilirea riscurilor şi oportunităţilor şi consemnarea acestora
Organizaţia stabileşte riscurile şi oportunităţile asociate aspectelor sale de mediu, obligaţiilor sale de conformare şi altor aspecte şi cerinţe menţionate la punctele 1-4 şi le consemnează în scris.
Organizaţia se concentrează asupra riscurilor şi oportunităţilor care ar trebui abordate pentru a se asigura că sistemul de management de mediu îşi poate atinge rezultatul preconizat, pentru a preveni efectele nedorite sau accidentele şi pentru a asigura o îmbunătăţire continuă a performanţei de mediu a organizaţiei.
8.Examinarea proceselor, practicilor şi procedurilor existente
Organizaţia examinează procesele, practicile şi procedurile existente şi stabileşte care dintre acestea sunt necesare pentru a asigura calitatea pe termen lung a managementului de mediu.

ANEXA II:Cerinţe ale sistemului de management de mediu şi aspecte suplimentare care trebuie avute în vedere de către organizaţiile care pun în aplicare EMAS
Cerinţele sistemului de management de mediu EMAS sunt cele stabilite în secţiunile 4-10 ale standardului EN ISO 14001:2015. Aceste cerinţe sunt redate în partea A.
Trimiterile de la articolul 4 la anumite puncte din prezenta anexă ar trebui înţelese după cum urmează:
trimiterea la A.3.1 se interpretează ca trimitere la partea A.6.1;
trimiterea la A.5.5 se interpretează ca trimitere la partea A.9.2.
În plus, organizaţiile care pun în aplicare EMAS trebuie să aibă în vedere o serie de aspecte suplimentare care au o legătură directă cu o serie de elemente din cadrul secţiunii 4 a standardului EN ISO 14001:2015. Aceste cerinţe suplimentare sunt enumerate în partea B din prezenta anexă.

PARTEA A

Cerinţe ale sistemului de management de mediu în temeiul standardului EN ISO 14001:2015

PARTEA B

Cerinţe suplimentare pentru organizaţiile care pun în aplicare EMAS

Organizaţiile care participă la sistemul comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) aplică cerinţele standardului EN ISO 14001:2015 (1) redate mai jos.

 

A.4. Contextul organizaţiei

 

A.4.1. Înţelegerea organizaţiei şi a contextului acesteia

 

Organizaţia determină aspectele interne şi externe care sunt relevante pentru scopul său şi care îi afectează capacitatea de a atinge rezultatele preconizate ale sistemului său de management de mediu. Aceste aspecte includ condiţiile de mediu afectate de organizaţie sau care pot afecta organizaţia.

 

A.4.2. Înţelegerea nevoilor şi a aşteptărilor părţilor interesate

 

Organizaţia determină:

 

(a) părţile interesate care sunt relevante pentru sistemul de management de mediu;

 

(b) nevoile şi aşteptările relevante (adică cerinţe) ale acestor părţi interesate;

 

(c) care dintre aceste nevoi şi aşteptări devin obligaţiile sale de conformare.

 

A.4.3. Determinarea domeniului de aplicare al sistemului de management de mediu

 

Pentru a stabili domeniul de aplicare al sistemului de management de mediu, organizaţia determină limitele şi aplicabilitatea acestuia.

 

Atunci când determină domeniul de aplicare, organizaţia ia în considerare:

 

(a) aspectele externe şi interne menţionate la punctul A.4.1;

 

(b) obligaţiile de conformare menţionate la punctul A.4.2;

 

(c) unitatea sa organizaţională (unităţile sale organizaţionale), funcţia (funcţiile) şi delimitările fizice;

 

(d) activităţile, produsele şi serviciile sale;

 

(e) competenţa şi capacitatea sa de a exercita control şi influenţă.

 

Odată ce domeniul de aplicare este definit, este necesar ca toate activităţile, produsele şi serviciile organizaţiei care se încadrează în acest domeniu să fie incluse în sistemul de management de mediu.

Domeniul de aplicare este consemnat şi păstrat într-un document de informare care este pus la dispoziţia părţilor interesate.

A.4.4. Sistem de management de mediu

Pentru a atinge rezultatele preconizate, inclusiv creşterea performanţei de mediu, organizaţia trebuie să stabilească, să implementeze, să întreţină şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de management de mediu, care să includă procesele necesare şi interacţiunile acestora, în conformitate cu cerinţele acestui standard internaţional.

Organizaţia trebuie să ia în considerare cunoştinţele de la punctele 4.1 şi 4.2, atunci când stabileşte şi întreţine sistemul de management de mediu.

 

A.5. Spirit de iniţiativă

A.5.1. Spirit de iniţiativă şi angajament

Conducerea organizaţiei dă dovadă de spirit de iniţiativă şi de angajament în ceea ce priveşte sistemul de management de mediu prin:

(a) asumarea răspunderii pentru eficacitatea sistemului de management de mediu;

(b) asigurarea faptului că politica şi obiectivele de mediu sunt stabilite şi sunt compatibile cu direcţia strategică şi cu contextul organizaţiei;

(c) asigurarea integrării cerinţelor sistemului de management de mediu în procesele operaţionale ale organizaţiei;

(d) asigurarea disponibilităţii resurselor necesare pentru sistemul de management de mediu;

(e) comunicarea importanţei unui management de mediu eficace şi a conformării cu cerinţele sistemului de management de mediu;

(f) asigurarea faptului că sistemul de management de mediu obţine rezultatele preconizate;

(g) orientarea şi susţinerea persoanelor pentru ca acestea să contribuie la eficacitatea sistemului de management de mediu;

(h) promovarea îmbunătăţirii continue;

(i) susţinerea altor roluri de management relevante să demonstreze spirit de iniţiativă în domeniile lor de responsabilitate.

Notă: Referinţa la termenul «operaţiune» în prezentul standard internaţional poate fi interpretată în sens larg ca însemnând acele activităţi care sunt esenţiale pentru scopurile existenţei organizaţiei.

 

A.5.2. Politica de mediu

Conducerea organizaţiei stabileşte, pune în aplicare şi întreţine o politică de mediu care, în cadrul domeniului de aplicare definit al sistemului său de management de mediu:

(a) este adecvată scopului şi contextului organizaţiei, inclusiv naturii, amplorii şi impacturilor asupra mediului ale activităţilor, produselor şi serviciilor organizaţiei;

B.1. Îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu

Organizaţiile se angajează să îşi îmbunătăţească în mod continuu performanţa de mediu.

(b) asigură un cadru pentru stabilirea obiectivelor de mediu;

(c) include un angajament privind protecţia mediului, inclusiv în ceea ce priveşte prevenirea poluării şi alt(e) angajament(e) relevant(e) pentru contextul organizaţiei;

Notă: Alt(e) angajament(e) specific(e) privind protecţia mediului poate (pot) include utilizarea durabilă a resurselor, atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, precum şi protecţia biodiversităţii şi a ecosistemelor.

(d) cuprinde un angajament pentru îndeplinirea obligaţiilor sale de conformare;

(e) cuprinde un angajament în ceea ce priveşte îmbunătăţirea continuă a sistemului de management de mediu în vederea consolidării performanţei de mediu.

Politica de mediu:

- este consemnată şi păstrată într-un document de informare;

- este comunicată în cadrul organizaţiei;

- se află la dispoziţia părţilor interesate.

În cazul în care organizaţia posedă mai mult de un amplasament, fiecare din amplasamentele unde se aplică EMAS respectă toate cerinţele EMAS, inclusiv cerinţa privind îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu, aşa cum este definită la articolul 2 alineatul (2).

A.5.3. Roluri, responsabilităţi şi competenţe în cadrul organizaţiei

Conducerea organizaţiei se asigură că responsabilităţile şi competenţele pentru rolurile relevante sunt atribuite şi comunicate în cadrul organizaţiei.

Conducerea organizaţiei încredinţează responsabilitatea şi competenţa pentru:

(a) asigurarea faptului că sistemul de management de mediu se conformează cerinţelor prezentului standard internaţional;

(b) transmiterea de rapoarte adresate conducerii organizaţiei cu privire la performanţa sistemului de management de mediu, inclusiv performanţa de mediu.

B.2. Reprezentantul (reprezentanţii) conducerii organizaţiei

Conducerea organizaţiei desemnează unul sau mai mulţi reprezentanţi specifici ai conducerii care, indiferent de alte responsabilităţi care le revin, au roluri, responsabilităţi şi competenţe definite pentru a se asigura că sistemul de management de mediu respectă prezentul regulament şi pentru a prezenta un raport conducerii organizaţiei cu privire la performanţa sistemului de management de mediu.

Reprezentantul conducerii organizaţiei poate fi un membru al conducerii acesteia.

A.6. Planificare

A.6.1. Măsuri pentru abordarea riscurilor şi a oportunităţilor

A.6.1.1. Generalităţi

Organizaţia stabileşte, pune în aplicare şi întreţine procesele necesare pentru a îndeplini cerinţele de la punctele 6.1.1-6.1.4.

La planificarea sistemului de management de mediu, organizaţia ia în considerare:

- aspectele menţionate la punctul 4.1;

- cerinţele menţionate la punctul 4.2;

- domeniul de aplicare al sistemului său de management de mediu; şi determină riscurile şi oportunităţile referitoare la:

- aspectele sale de mediu (a se vedea punctul 6.1.2);

- obligaţiile sale de conformare (a se vedea punctul 6.1.3);

B.3. Analiza de mediu

Organizaţiile efectuează o analiză iniţială de mediu, astfel cum se prevede în anexa I, şi consemnează rezultatele acesteia.

Organizaţiile din afara Uniunii fac trimitere, de asemenea, la cerinţele legale în materie de mediu aplicabile organizaţiilor similare din statele membre în care acestea intenţionează să îşi depună cererile.

- şi alte aspecte şi cerinţe, identificate la punctele 4.1 şi 4.2, care trebuie abordate pentru:

- a se asigura faptul că sistemul de management de mediu poate obţine rezultatele preconizate;

- a preveni sau a reduce efectele nedorite, inclusiv posibilitatea ca organizaţia să fie afectată de condiţii de mediu externe;

- a realiza îmbunătăţirea continuă.

În cadrul domeniului de aplicare al sistemului de management de mediu, organizaţia determină situaţiile de urgenţă potenţiale, inclusiv cele care pot avea un impact asupra mediului.

Organizaţia păstrează documente de informare referitoare la:

- riscurile şi oportunităţile care trebuie abordate;

- procesele necesare menţionate la punctele 6.1.1-6.1.4, în măsura necesară pentru a avea siguranţa că sunt realizate conform planului.

A.6.1.2. Aspecte de mediu

În cadrul domeniului de aplicare al sistemului de management de mediu, organizaţia determină aspectele de mediu ale activităţilor, produselor şi serviciilor sale pe care le poate controla şi cele pe care le poate influenţa, precum şi impacturile asupra mediului asociate acestora, din perspectiva ciclului de viaţă.

Atunci când determină aspectele de mediu, organizaţia ia în considerare:

(a) schimbările, inclusiv evoluţiile noi sau planificate, precum şi activităţile, produsele şi serviciile noi sau modificate;

(b) condiţiile anormale şi situaţiile de urgenţă care pot fi în mod rezonabil prevăzute.

Organizaţia determină aspectele care au sau care pot avea un impact semnificativ asupra mediului prin utilizarea criteriilor stabilite.

Organizaţia comunică aspectele sale semnificative de mediu la diferite niveluri şi funcţii din cadrul organizaţiei, după caz.

Organizaţia păstrează documente de informare referitoare la:

- aspectele sale de mediu şi impacturile asupra mediului asociate acestora;

- criteriile utilizate pentru a determina aspectele sale de mediu semnificative;

- aspectele sale de mediu semnificative.

Notă: Aspectele de mediu semnificative pot genera riscuri şi oportunităţi asociate fie impacturilor dăunătoare asupra mediului (ameninţări), fie impacturilor benefice asupra mediului (oportunităţi).

 

A.6.1.3. Obligaţii de conformare Organizaţia:

(a) stabileşte obligaţiile de conformare legate de aspectele sale de mediu şi are acces la acestea;

B.4. Respectarea legislaţiei

Organizaţiile înregistrate în EMAS sau care doresc să se înregistreze demonstrează că au îndeplinit toate condiţiile următoare:

1. au identificat toate cerinţele legale aplicabile în materie de mediu şi cunosc implicaţiile acestora pentru organizaţie;

(b) determină modul în care obligaţiile de conformare se aplică organizaţiei;

(c) ia în considerare obligaţiile de conformare atunci când stabileşte, pune în aplicare, întreţine şi îmbunătăţeşte în mod continuu sistemul său de management de mediu.

Organizaţia păstrează documente de informare referitoare la obligaţiile sale de conformare.

Notă: Obligaţiile de conformare pot genera riscuri şi oportunităţi pentru organizaţie.

A.6.1.4. Planificarea măsurilor Organizaţia planifică:

(a) măsuri pentru a aborda:

1. aspectele sale semnificative de mediu;

2. obligaţiile sale de conformare;

3. riscurile şi oportunităţile identificate la punctul 6.1.1;

(b) modalitatea de:

1. a integra şi a pune în aplicare măsurile în procesele sistemului său de management de mediu (a se vedea punctul 6.2, clauza 7, clauza 8 şi punctul 9.1) sau în alte procese operaţionale;

2. a evalua eficacitatea acestor măsuri (a se vedea punctul 9.1).

Atunci când planifică aceste măsuri, organizaţia are în vedere opţiunile sale tehnologice şi cerinţele financiare, operaţionale şi comerciale.

2. asigură respectarea legislaţiei de mediu, inclusiv în ceea ce priveşte autorizaţiile şi limitele acestora, şi furnizează dovezi corespunzătoare;

3. dispun de proceduri care permit organizaţiei să asigure respectarea în permanenţă a legislaţiei de mediu.

A.6.2. Obiective de mediu şi planificarea pentru realizarea acestora

 

A.6.2.1. Obiective de mediu

Organizaţia stabileşte obiective de mediu la funcţii şi niveluri relevante, luând în considerare aspectele semnificative de mediu ale organizaţiei şi obligaţiile sale de conformare asociate şi ţinând cont de riscurile şi oportunităţile sale.

Obiectivele de mediu sunt:

(a) coerente cu politica de mediu;

(b) măsurabile (dacă este fezabil);

(c) monitorizate;

(d) comunicate;

(e) actualizate, după caz.

Organizaţia păstrează documente de informare privind obiectivele de mediu.

A.6.2.2. Planificarea măsurilor pentru realizarea obiectivelor de mediu

Atunci când planifică cum să îşi realizeze obiectivele de mediu, organizaţia determină:

(a) acţiunile care vor fi întreprinse;

(b) resursele necesare;

B.5. Obiectivele de mediu

Organizaţiile trebuie să poată demonstra că sistemul de management şi procedurile de audit iau în considerare performanţa de mediu concretă a organizaţiei în ceea ce priveşte aspectele directe şi indirecte.

Mijloacele pentru a atinge obiectivele şi ţintele nu pot constitui obiective de mediu.

(c) persoanele responsabile;

(d) momentul în care acţiunile vor fi finalizate;

(e) modul în care vor fi evaluate rezultatele, inclusiv indicatorii pentru monitorizarea progreselor înregistrate către realizarea obiectivelor sale de mediu măsurabile (a se vedea punctul 9.1.1).

Organizaţia analizează modul în care pot fi integrate în procesele sale operaţionale măsurile pentru realizarea obiectivelor sale de mediu.

 

A.7. Sprijin A.7.1. Resurse

Organizaţia determină şi furnizează resursele necesare pentru stabilirea, punerea în aplicare, întreţinerea şi îmbunătăţirea continuă a sistemului de management de mediu.

 

A.7.2. Competenţă

Organizaţia:

(a) stabileşte competenţele necesare ale persoanei (persoanelor) care efectuează sub controlul său lucrări care îi afectează performanţa de mediu şi capacitatea de a-şi îndeplini obligaţiile de conformare;

(b) se asigură că aceste persoane deţin competenţele necesare ca urmare a educaţiei, a formării sau a experienţei lor adecvate;

(c) determină nevoile de formare asociate cu aspectele sale de mediu şi cu sistemul său de management de mediu;

(d) ia măsuri, acolo unde este cazul, pentru a dobândi competenţa necesară şi evaluează eficacitatea măsurilor întreprinse.

Notă: Măsurile care pot fi întreprinse pot include, de exemplu, furnizarea de formare, îndrumarea sau o nouă repartizare a sarcinilor între personalului angajat, precum şi angajarea sau contractarea unor persoane competente.

Organizaţia păstrează documente de informare corespunzătoare ca dovadă a competenţelor respective.

B.6. Implicarea angajaţilor

1. Organizaţia ar trebui să recunoască faptul că implicarea activă a angajaţilor constituie forţa motrice şi una dintre condiţiile necesare îmbunătăţirii de mediu continue şi eficiente, fiind totodată una dintre resursele principale ale îmbunătăţirii performanţei de mediu, precum şi metoda adecvată de ancorare cu succes a sistemului de management şi audit de mediu în cadrul organizaţiei.

2. «Implicarea angajaţilor» ar trebui înţeleasă ca incluzând atât participarea directă a angajaţilor, cât şi informarea angajaţilor şi a reprezentanţilor acestora. Prin urmare, ar trebui să existe un sistem de participare a angajaţilor la toate nivelurile. Organizaţia ar trebui să recunoască faptul că dovada angajamentului, capacitatea de reacţie şi susţinerea activă din partea conducerii sunt condiţii esenţiale ale reuşitei acestor procese. În acest context, conducerea ar trebui să furnizeze angajaţilor un feedback adecvat.

3. Pe lângă aceste cerinţe, angajaţii sau reprezentanţii lor sunt implicaţi în procesul de îmbunătăţire continuă a performanţei de mediu a organizaţiei prin:

(a) analiza iniţială de mediu;

(b) crearea şi punerea în aplicare a unui sistem de management şi audit de mediu care să îmbunătăţească performanţa de mediu;

(c) comitete sau grupuri de lucru de mediu care să colecteze informaţiile şi să asigure participarea reprezentantului de mediu/reprezentanţilor conducerii organizaţiei, a angajaţilor şi a reprezentanţilor acestora;

(d) grupuri de lucru comune pentru programul de acţiune de mediu şi pentru auditul de mediu;

(e) pregătirea declaraţiilor de mediu.

4. În acest scop, ar trebui să se utilizeze forme adecvate de participare, cum ar fi caietul de sugestii, munca pe echipe, fondată pe proiecte, sau comitete de mediu. Organizaţiile se pot inspira din orientările Comisiei privind cele mai bune practici în domeniu. În cazul în care solicită acest lucru, sunt implicaţi şi reprezentanţii personalului.

A.7.3. Sensibilizare

Organizaţia se asigură că persoanele care efectuează lucrări sub controlul organizaţiei sunt sensibilizate cu privire la:

(a) politica de mediu;

(b) aspectele semnificative de mediu şi impacturile actuale sau potenţiale asupra mediului asociate cu munca lor;

(c) contribuţia lor la eficacitatea sistemului de management de mediu, inclusiv beneficiile unei performanţe de mediu consolidate;

(d) implicaţiile nerespectării cerinţelor sistemului de management de mediu, inclusiv ale neîndeplinirii obligaţiilor de mediu ale organizaţiei.

 

A.7.4. Comunicare

A.7.4.1. Generalităţi

Organizaţia stabileşte, pune în aplicare şi întreţine procesele necesare pentru comunicările interne şi externe relevante pentru sistemul de management de mediu, inclusiv:

(a) obiectul comunicării;

(b) momentul comunicării;

(c) destinatarii comunicării;

(d) modul de comunicare.

Când îşi stabileşte procesul (procesele) de comunicare, organizaţia:

- ţine cont de obligaţiile sale de conformare;

- se asigură că informaţiile de mediu comunicate corespund informaţiilor generate în cadrul sistemului de management de mediu şi sunt fiabile.

 

Organizaţia răspunde comunicărilor relevante referitoare la sistemul său de management de mediu.

Organizaţia păstrează documente de informare ca dovadă a comunicărilor sale, după caz.

A.7.4.2. Comunicarea internă Organizaţia:

(a) comunică intern informaţiile relevante pentru sistemul de management de mediu, la diferitele niveluri şi funcţii ale organizaţiei, inclusiv modificările aduse sistemului de management de mediu, după caz;

(b) se asigură că procesul său (procesele sale) de comunicare oferă persoanelor care efectuează lucrări sub controlul organizaţiei posibilitatea să contribuie la îmbunătăţirea continuă.

 

A.7.4.3. Comunicarea externă

Organizaţia comunică extern informaţiile relevante pentru sistemul de management de mediu, astfel cum s-a stabilit prin procesul (procesele) de comunicare al(e) organizaţiei şi cum prevăd obligaţiile sale de conformare.

B.7. Comunicare

1. Organizaţiile trebuie să poată demonstra că sunt angajate într-un dialog deschis cu publicul, cu autorităţile şi cu alte părţi interesate, printre care comunităţile locale şi clienţii, în ceea ce priveşte impactul asupra mediului al activităţilor, produselor şi serviciilor lor.

2. Pentru a asigura un nivel înalt de transparenţă şi a instaura un climat de încredere cu părţile interesate, organizaţiile înregistrate în EMAS publică informaţii de mediu specifice, astfel cum sunt definite în anexa IV - Raportarea în materie de mediu.

A.7.5. Documente de informare

A.7.5.1. Generalităţi

Sistemul de management de mediu al organizaţiei include:

(a) documentele de informare cerute de prezentul standard internaţional;

(b) documentele de informare pe care organizaţia le stabileşte ca fiind necesare pentru eficacitatea sistemului de management de mediu.

Notă: Amploarea documentelor de informare pentru un sistem de management de mediu poate să difere de la o organizaţie la alta, având în vedere:

- dimensiunea organizaţiei şi tipul de activităţi, procese, produse şi servicii ale acesteia;

- nevoia de a demonstra îndeplinirea obligaţiilor sale de conformare;

- complexitatea proceselor şi a interacţiunilor dintre acestea;

- competenţa persoanelor care efectuează lucrări sub controlul organizaţiei.

 

A.7.5.2. Creare şi actualizare

 

Când se creează şi se actualizează un document de informare, organizaţia se asigură că:

 

(a) identificarea şi descrierea sunt adecvate (de exemplu, titlul, data, autorul sau numărul de referinţă);

 

(b) formatul este adecvat (de exemplu limba, versiunea software, grafica) şi suportului media (de exemplu electronic sau hârtie);

 

(c) acesta este analizat şi aprobat ca fiind pertinent şi adecvat.

 

A.7.5.3. Controlul documentelor de informare

 

Documentele de informare cerute de sistemul de management de mediu şi de prezentul standard internaţional sunt controlate pentru a se asigura faptul că:

 

(a) sunt disponibile şi pot fi utilizate, unde şi când este necesar;

 

(b) sunt protejate în mod adecvat (de exemplu, împotriva încălcării confidenţialităţii, a utilizării neadecvate sau a pierderii integrităţii).

 

Pentru controlul documentelor de informare, organizaţia ia în considerare următoarele activităţi, după caz:

 

- distribuirea, accesul, recuperarea şi utilizarea;

 

- depozitarea şi păstrarea, inclusiv păstrarea caracterului lizibil;

 

- controlul modificărilor (de exemplu, controlul versiunilor);

 

- păstrarea şi punerea la dispoziţie.

 

Documentele de informare din surse externe pe care organizaţia le stabileşte ca fiind necesare pentru planificarea şi funcţionarea sistemului de management de mediu sunt identificate, după caz, şi controlate.

 

Notă: Accesul poate implica o decizie privind permisiunea numai de a vedea documentul de informare sau permisiunea şi competenţa de a vedea şi de a modifica documentul de informare.

 

A.8. Operaţiuni

 

A.8.1. Planificare operaţională şi control

 

Organizaţia stabileşte, pune în aplicare, controlează şi întreţine procesele necesare pentru a îndeplini cerinţele sistemului de management de mediu şi pentru a pune în aplicare măsurile menţionate la punctele 6.1 şi 6.2, prin:

 

- stabilirea criteriilor de funcţionare pentru proces(e);

 

- efectuarea controlului procesului (proceselor), în conformitate cu criteriile de funcţionare.

 

Notă: Controalele pot include controale şi proceduri tehnice. Controalele pot fi efectuate potrivit unei ierarhii (de exemplu, eliminare, înlocuire, administrativ) şi pot fi utilizate separat sau în combinaţie.

 

Organizaţia controlează schimbările planificate şi analizează consecinţele unei schimbări neintenţionate, luând măsuri pentru a diminua orice efecte adverse, după caz.

 

Organizaţia se asigură că controlează sau influenţează procesul externalizat (procesele externalizate). Tipul şi amploarea controlului sau influenţei care urmează să se aplice procesului (proceselor) sunt definite în cadrul sistemului de management de mediu.

 

În concordanţă cu perspectiva ciclului de viaţă, organizaţia:

 

(a) stabileşte controale, după caz, pentru a se asigura că cerinţa sa (cerinţele sale) de mediu este (sunt) abordate în cadrul proiectării şi al dezvoltării produsului sau serviciului, ţinând cont de fiecare etapă a ciclului de viaţă;

 

(b) îşi determină cerinţa (cerinţele) de mediu pentru achiziţia de produse şi servicii, după caz;

 

(c) comunică cerinţa sa (cerinţele sale) de mediu relevantă (relevante) furnizorilor externi, inclusiv contractanţilor;

 

(d) analizează necesitatea de a oferi informaţii despre impacturile potenţiale semnificative asupra mediului, asociate cu transportul sau livrarea, utilizarea, tratamentele la sfârşitul ciclului de viaţă şi eliminarea finală a produselor şi serviciilor sale.

 

Organizaţia păstrează documente de informare în măsura în care sunt necesare pentru a avea siguranţa că procesul (procesele) a(u) fost efectuat(e) conform planului.

 

A.8.2. Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns

 

Organizaţia stabileşte, pune în aplicare şi întreţine procesele necesare în scopul de a se pregăti pentru potenţialele situaţii de urgenţă menţionate la punctul 6.1.1 şi pentru a răspunde la acestea.

 

Organizaţia:

 

(a) se pregăteşte de răspuns prin planificarea măsurilor pentru prevenirea sau atenuarea impacturilor negative asupra mediului cauzate de situaţii de urgenţă;

 

(b) răspunde situaţiilor de urgenţă reale;

 

(c) ia măsuri pentru a preveni sau a atenua consecinţele situaţiilor de urgenţă, care să fie pe măsura magnitudinii urgenţei şi a potenţialului impact asupra mediului;

 

(d) testează periodic măsurile de răspuns planificate, dacă este posibil;

 

(e) analizează şi revizuieşte periodic procesul (procesele) şi măsurile planificate de răspuns, în special după apariţia situaţiilor de urgenţă sau după teste;

 

(f) furnizează informaţii relevante şi formare legată de capacitatea de pregătire şi de răspuns la situaţiile de urgenţă, după caz, pentru părţile relevante interesate, inclusiv pentru persoanele care lucrează sub controlul său.

 

Organizaţia păstrează documente de informare în măsura în care sunt necesare pentru a avea siguranţa că procesul (procesele) este (sunt) efectuat(e) conform planului.

 

A.9. Evaluarea performanţei

 

A.9.1. Monitorizare, măsurare, analiză şi evaluare

 

A.9.1.1. Generalităţi

 

Organizaţia monitorizează, măsoară, analizează şi evaluează performanţa sa de mediu.

 

Organizaţia determină:

 

(a) aspectele care trebuie monitorizate şi măsurate;

 

(b) metodele pentru monitorizare, măsurare, analiză şi evaluare, după caz, pentru a se asigura rezultate valide;

 

(c) criteriile după care organizaţia va evalua performanţa sa de mediu şi indicatorii corespunzători;

 

(d) momentul în care trebuie efectuate monitorizarea şi măsurarea;

 

(e) momentul în care trebuie analizate şi evaluate rezultatele monitorizării şi măsurării.

 

Organizaţia se asigură că echipamentul de monitorizare şi măsurare, etalonat sau verificat, este utilizat şi întreţinut în mod corespunzător.

 

Organizaţia evaluează performanţa sa de mediu şi eficacitatea sistemului său de management de mediu.

 

Organizaţia comunică informaţii relevante privind performanţa de mediu, atât în interiorul, cât şi în exteriorul organizaţiei, astfel cum s-a stabilit prin procesul (procesele) de comunicare al(e) organizaţiei şi cum prevăd obligaţiile sale de conformare.

 

Organizaţia păstrează documente de informare corespunzătoare ca dovadă a rezultatelor monitorizării, măsurării, analizelor şi evaluării.

 

A.9.1.2. Evaluarea conformării

 

Organizaţia stabileşte, pune în aplicare şi întreţine procesele necesare pentru a evalua îndeplinirea obligaţiilor sale de conformare.

 

Organizaţia:

 

(a) determină frecvenţa cu care va fi evaluată conformarea;

 

(b) evaluează conformarea şi ia măsuri dacă este necesar;

 

(c) asigură cunoaşterea şi înţelegerea gradului său de conformare.

 

Organizaţia păstrează documente de informare ca dovadă a rezultatelor evaluării conformării.

 

A.9.2. Audit intern

 

A.9.2.1. Generalităţi

 

Organizaţia efectuează audituri interne la intervale planificate care să examineze dacă sistemul de management de mediu:

 

(a) respectă:

 

1. propriile cerinţe ale organizaţiei referitoare la sistemul său de management al mediului;

 

2. cerinţele prezentului standard internaţional;

 

(b) este implementat şi întreţinut în mod eficace.

 

A.9.2.2. Programul de audit intern

 

Organizaţia stabileşte, pune în aplicare şi întreţine un program (programe) de audit intern, care să includă frecvenţa, metodele, responsabilităţile, cerinţele de planificare şi raportarea auditurilor sale interne.

 

Când se stabileşte programul de audit intern, organizaţia ia în considerare importanţa pentru mediu a proceselor avute în vedere, modificările care afectează organizaţia şi rezultatele auditurilor anterioare.

 

Organizaţia:

 

(a) defineşte criteriile de audit şi domeniul de aplicare pentru fiecare audit;

 

(b) selectează auditorii şi efectuează auditurile astfel încât să asigure obiectivitatea şi imparţialitatea procesului de audit;

 

(c) se asigură că rezultatele auditurilor sunt raportate cadrelor de conducere relevante.

 

Organizaţia păstrează documente de informare ca dovadă a implementării programului de audit şi a rezultatelor auditului.

 

A.9.3. Analiza efectuată de conducere

 

Conducerea organizaţiei analizează sistemul de management de mediu al organizaţiei, la intervale planificate, pentru a se asigura că acesta este în continuare pertinent, adecvat şi eficace.

 

Analiza efectuată de conducere ia în considerare:

 

(a) situaţia măsurilor stabilite în cadrul analizelor anterioare ale conducerii;

 

(b) modificările referitoare la:

 

1. aspectele externe şi interne care sunt relevante pentru sistemul de management de mediu;

 

2. nevoile şi aşteptările părţilor interesate, inclusiv obligaţiile de conformare;

 

3. aspectele sale de mediu semnificative;

 

4. riscurile şi oportunităţile;

 

(c) măsura în care au fost îndeplinite obiectivele de mediu;

 

(d) informaţiile privind performanţa de mediu a organizaţiei, inclusiv tendinţe referitoare la:

 

1. neconformităţi şi măsuri corective;

 

2. rezultate ale monitorizării şi măsurării;

 

3. îndeplinirea obligaţiilor sale de conformare;

 

4. rezultatele auditului;

 

(e) adecvarea resurselor;

 

(f) comunicarea relevantă (comunicările relevante) de la părţile interesate, inclusiv reclamaţiile;

 

(g) oportunităţile pentru îmbunătăţirea continuă.

 

Rezultatele analizei conducerii includ:

 

- concluzii privind pertinenţa, adecvarea şi eficacitatea continuă a sistemului de management de mediu;

 

- decizii legate de oportunităţile de îmbunătăţire continuă;

 

- decizii referitoare la orice nevoie de modificare a sistemului de management de mediu, inclusiv referitoare la resurse;

 

- după caz, măsuri în situaţia în care obiectivele de mediu nu au fost îndeplinite;

 

- oportunităţi de a îmbunătăţi integrarea sistemului de management de mediu cu alte procese operaţionale, dacă acest lucru este necesar;

 

- eventuale implicaţii pentru direcţia strategică a organizaţiei.

 

Organizaţia păstrează documente de informare ca dovadă a rezultatelor analizelor efectuate de conducere.

 

A.10. Îmbunătăţire

 

A.10.1. Generalităţi

 

Organizaţia determină oportunităţile pentru îmbunătăţire (a se vedea punctele 9.1, 9.2 şi 9.3) şi implementează măsurile necesare pentru a obţine rezultatele preconizate ale sistemului său de management de mediu.

 

A.10.2. Neconformitate şi măsuri corective

 

Când apare o neconformitate, organizaţia:

 

(a) reacţionează la neconformitate şi, după caz:

 

1. ia măsuri pentru a o controla şi corecta;

 

2. gestionează consecinţele, inclusiv prin atenuarea impacturilor negative asupra mediului;

 

(b) evaluează necesitatea luării de măsuri pentru a elimina cauzele neconformităţii, astfel încât aceasta să nu reapară sau să nu mai apară în altă parte, prin:

 

1. analizarea neconformităţii;

 

2. stabilirea cauzelor neconformităţii;

 

3. determinarea existenţei unor neconformităţi similare sau a posibilităţii apariţiei eventuale a acestora;

 

(c) pune în aplicare orice măsură necesară;

 

(d) analizează eficacitatea oricărei măsuri corective luate;

 

(e) modifică sistemul de management de mediu, dacă este necesar.

 

Măsurile corective trebuie să corespundă gravităţii efectelor neconformităţilor întâlnite, inclusiv în privinţa impactului (impacturilor) asupra mediului.

 

Organizaţia păstrează documente de informare ca dovadă a:

 

- naturii neconformităţilor şi a oricăror măsuri luate ulterior;

 

- rezultatelor oricărei măsuri corective.

 

A.10.3. Îmbunătăţire continuă

 

Organizaţia îmbunătăţeşte în mod continuu pertinenţa, adecvarea şi eficacitatea sistemului de management de mediu pentru a consolida performanţa de mediu.

 

(1) Textul standardului naţional reprodus în prezenta anexă este utilizat cu permisiunea CEN. Textul integral al standardului naţional poate fi achiziţionat de la organismele naţionale de standardizare, a căror listă este disponibilă pe site-ul oficial al CEN. Orice fel de reproducere a prezentei anexe în scop comercial este interzisă.

ANEXA III:AUDITUL INTERN DE MEDIU
1.Programul de audit şi frecvenţa auditului
1.1.Programul de audit
Programul de audit garantează faptul că echipei de conducere a organizaţiei îi sunt puse la dispoziţie informaţiile necesare pentru a analiza performanţa de mediu a organizaţiei şi eficacitatea sistemului de management de mediu, precum şi pentru a demonstra că acestea se află sub control.
1.2.Obiectivele programului de audit
Obiectivele includ, în special, evaluarea sistemelor de management existente şi determinarea respectării politicii şi a programului organizaţiei, inclusiv respectarea cerinţelor legale şi a altor cerinţe legate de mediu.
1.3.Domeniul de aplicare al programului de audit
Domeniul global de aplicare al auditurilor individuale sau, dacă este cazul, al fiecărei etape a unui ciclu de audit este clar definit şi precizează în mod explicit:
1.domeniile vizate;
2.activităţile care fac obiectul auditului;
3.criteriile de mediu care trebuie avute în vedere;
4.perioada vizată de audit.
Auditul de mediu include evaluarea datelor reale necesare pentru evaluarea performanţei de mediu.
1.4.Frecvenţa auditului
Auditul sau ciclul de audit, care vizează toate activităţile organizaţiei, se efectuează, după caz, la intervale de cel mult trei sau patru ani dacă se aplică derogarea prevăzută la articolul 7. Frecvenţa cu care fiecare activitate este auditată variază în funcţie de:
1.natura, amploarea şi complexitatea activităţilor;
2.importanţa impacturilor asociate asupra mediului;
3.importanţa şi urgenţa problemelor detectate de auditurile precedente;
4.istoricul problemelor de mediu.
Activităţile mai complexe cu impact mai semnificativ asupra mediului sunt auditate cu o frecvenţă mai mare.
Organizaţia efectuează cel puţin un audit anual, ceea ce o va ajuta să demonstreze conducerii organizaţiei şi verificatorului de mediu că deţine controlul asupra aspectelor semnificative de mediu.
Organizaţia efectuează audituri în ceea ce priveşte:
1.performanţa de mediu a organizaţiei; şi
2.respectarea de către organizaţie a cerinţelor legale aplicabile şi a altor cerinţe legate de mediu.
2.Activităţi de audit
Activităţile de audit includ discuţii cu personalul privind performanţa de mediu, inspectarea condiţiilor de exploatare şi a echipamentelor, examinarea înregistrărilor, a procedurilor scrise şi a altor documente relevante. Aceste activităţi se desfăşoară cu obiectivul de a evalua performanţa de mediu a activităţii vizate de audit, pentru a stabili dacă aceasta respectă standardele şi reglementările aplicabile sau obiectivele şi ţintele de mediu. Activităţile respective determină, de asemenea, dacă sistemul existent de gestionare a responsabilităţilor şi a performanţei de mediu este eficient şi adecvat. Prin urmare, auditul va include, printre altele, controlarea prin sondaj a respectării acestor criterii pentru a determina eficacitatea întregului sistem de management.
Procesul de audit cuprinde, în special, următoarele etape:
1.înţelegerea sistemelor de management;
2.evaluarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale sistemelor de management;
3.colectarea de dovezi care să arate punctele în care sistemul de management funcţionează şi punctele în care acesta nu funcţionează;
4.evaluarea constatărilor auditului;
5.pregătirea concluziilor auditului;
6.raportarea constatărilor şi a concluziilor auditului.
3.Raportarea constatărilor şi a concluziilor auditului
Obiectivele fundamentale ale unui raport de audit scris sunt:
1.definirea domeniului de aplicare al auditului;
2.informarea conducerii cu privire la respectarea politicii de mediu a organizaţiei şi la progresele realizate în materie de mediu în cadrul organizaţiei;
3.informarea conducerii cu privire la respectarea cerinţelor legale şi a altor cerinţe legate de mediu, precum şi la măsurile adoptate pentru a se asigura că respectarea acestora poate fi demonstrată;
4.informarea conducerii cu privire la eficacitatea şi fiabilitatea măsurilor luate pentru a monitoriza impacturile organizaţiei asupra mediului şi a le atenua;
5.demonstrarea necesităţii unor măsuri corective, dacă este cazul.
Raportul de audit scris conţine informaţiile necesare pentru a îndeplinirea acestor obiective.

ANEXA IV:RAPORTAREA ÎN MATERIE DE MEDIU
A.Introducere
Informaţiile referitoare la mediu sunt prezentate într-un mod clar şi coerent; acestea ar trebui să fie disponibile, de preferinţă, în format electronic. Organizaţia stabileşte cel mai adecvat format pentru a pune aceste informaţii la dispoziţia părţilor interesate, într-o manieră uşor de utilizat.
B.Declaraţia de mediu
Declaraţia de mediu conţine cel puţin următoarele elemente şi îndeplineşte cerinţele minime prezentate mai jos:
(a)o prezentare succintă a activităţilor, produselor şi serviciilor organizaţiei, a legăturilor organizaţiei cu organizaţii-mamă, după caz, şi o descriere clară şi lipsită de ambiguitate a domeniului de aplicare al înregistrării în cadrul EMAS, cuprinzând o listă a amplasamentelor incluse în înregistrarea respectivă;
(b)politica de mediu a organizaţiei şi o descriere succintă a structurii de guvernanţă care susţine sistemul său de management de mediu;
(c)o descriere a tuturor aspectelor semnificative de mediu, directe şi indirecte, care generează un impact semnificativ asupra mediului al organizaţiei, o descriere succintă a abordării utilizate pentru determinarea importanţei acestui impact şi o explicaţie privind natura impactului în raport cu aspectele menţionate;
(d)o descriere a obiectivelor şi a ţintelor de mediu în raport cu impactul şi aspectele semnificative de mediu;
(e)o descriere a măsurilor puse în aplicare sau planificate pentru a îmbunătăţi performanţa de mediu, a atinge obiectivele şi ţintele şi a asigura conformitatea cu cerinţele legale în materie de mediu.
În cazul în care sunt disponibile, trebuie să se facă trimitere la cele mai bune practici de management de mediu relevante prezentate în documentele sectoriale de referinţă, astfel cum se menţionează la articolul 46;
(f)o sinteză a datelor disponibile cu privire la performanţa de mediu a organizaţiei în ceea ce priveşte aspectele semnificative de mediu ale acesteia.
Raportarea se face atât cu privire la indicatorii de performanţă de mediu principali, cât şi cu privire la indicatorii de performanţă de mediu specifici, astfel cum se prevede în secţiunea C. In cazul în care există obiective şi ţinte de mediu, datele referitoare la acestea trebuie să fie raportate;
(g)o trimitere la principalele dispoziţii juridice care trebuie luate în considerare de către organizaţie în vederea asigurării conformităţii cu cerinţele legale în materie de mediu, precum şi o declaraţie privind conformarea legală;
(h)o confirmare în ceea ce priveşte cerinţele articolului 25 alineatul (8), precum şi numele şi numărul de acreditare sau de autorizare ale verificatorului de mediu şi data validării declaraţiei. In locul acestora, se poate folosi declaraţia menţionată în anexa VII, semnată de verificatorul de mediu.
Declaraţia de mediu actualizată conţine cel puţin elementele prezentate la literele (e)-(h) şi îndeplineşte cerinţele minime de la literele respective.
Organizaţiile pot decide să integreze în declaraţiile lor de mediu informaţii factuale suplimentare legate de activităţile, produsele şi serviciile organizaţiei sau de respectarea de către acestea a unor cerinţe specifice. Toate informaţiile din declaraţia de mediu sunt validate de verificatorul de mediu.
Declaraţia de mediu poate fi inclusă în alte documente de raportare ale organizaţiei (de exemplu, în rapoartele privind gestiunea, durabilitatea sau responsabilitatea socială a întreprinderilor). In cazul în care declaraţia de mediu este inclusă în aceste documente de raportare, se face o distincţie clară între informaţiile validate şi cele nevalidate. Declaraţia de mediu trebuie să fie identificată în mod clar (de exemplu, prin utilizarea siglei EMAS), iar documentul trebuie să includă o scurtă explicaţie cu privire la procesul de validare în cadrul EMAS.
C.Raportarea bazată pe indicatori de performanţă de mediu şi pe informaţii calitative
1.Introducere
Atât în declaraţia de mediu, cât şi în declaraţia de mediu actualizată, organizaţiile raportează cu privire la aspectele lor de mediu semnificative, directe şi indirecte, utilizând indicatorii de performanţă de mediu principali şi indicatorii de performanţă de mediu specifici, astfel cum figurează mai jos. În cazul în care nu sunt disponibile date cantitative, organizaţiile raportează informaţii calitative, astfel cum se precizează la punctul 4.
Raportarea furnizează date cu privire la contribuţia şi rezultatele reale. În cazul în care divulgarea informaţiilor ar afecta în mod negativ confidenţialitatea informaţiilor comerciale sau industriale ale organizaţiei, acolo unde acest statut de confidenţialitate este prevăzut în legislaţia naţională sau comunitară pentru a proteja un interes economic legitim, organizaţiei i se poate oferi posibilitatea să indexeze această informaţie în raportarea sa, de exemplu prin stabilirea unui an de referinţă (cu numărul de index 100) pornind de la care s-ar putea stabili dezvoltarea contribuţiei/rezultatelor reale.
Indicatorii:
(a)oferă o evaluare precisă a performanţei de mediu a organizaţiei;
(b)sunt uşor de înţeles şi nu sunt ambigui;
(c)permit o comparaţie de la an la an, cu scopul de a evalua dacă performanţa de mediu a organizaţiei s-a îmbunătăţit; pentru a permite această comparaţie, raportarea trebuie să acopere cel puţin 3 ani de activitate, cu condiţia ca datele să fie disponibile;
(d)permit, după caz, comparaţii în raport cu parametri de referinţă sectoriali, naţionali sau regionali;
(e)permit, după caz, comparaţii cu cerinţele de reglementare.
Pentru a sprijini acest demers, organizaţia defineşte pe scurt domeniul de aplicare (inclusiv limitele organizaţionale şi materiale, aplicabilitatea şi metodologia de calcul) al fiecărui indicator.
2.Indicatori de performanţă de mediu principali
(a)Indicatorii principali vizează performanţa obţinută în următoarele domenii de mediu esenţiale:
(i)energie;
(ii)materiale;
(iii)apă;
(iv)deşeuri;
(v)utilizarea terenurilor în ceea ce priveşte biodiversitatea; şi
(vi)emisii.
Raportarea cu privire la indicatorii de performanţă de mediu principali este o obligaţie. Cu toate acestea, o organizaţie poate evalua pertinenţa acestor indicatori în contextul aspectelor sale semnificative de mediu şi al impactului său semnificativ asupra mediului. În cazul în care o organizaţie ajunge la concluzia că unul sau mai mulţi indicatori principali nu sunt relevanţi pentru aspectele sale semnificative de mediu şi pentru impactul său semnificativ asupra mediului, organizaţia respectivă are posibilitatea de a nu raporta cu privire la indicatorii principali în cauză. În acest caz, organizaţia trebuie să includă în declaraţia de mediu o explicaţie clară şi argumentată cu privire la opţiunea de a nu raporta.
(b)Fiecare indicator principal are în componenţa sa:
(i)o cifră A, care indică contribuţia/rezultatele anuale totale în sectorul vizat;
(ii)o cifră B, care indică o valoare de referinţă anuală reprezentând activitatea organizaţiei; şi
(iii)o cifră R, care indică raportul A/B.
În raportul său, fiecare organizaţie are în vedere, pentru fiecare indicator, toate cele trei elemente.
(c)Contribuţia/rezultatele totale anuale dintr-un anumit sector (cifra A) sunt raportate după cum urmează:
(i)în ceea ce priveşte energia
- «consumul direct total de energie», care corespunde cantităţii anuale totale de energie consumate de organizaţie;
- «consumul total de energie din surse regenerabile», care corespunde cantităţii anuale totale de energie generată din surse de energie regenerabile, consumată de organizaţie;
- «cantitatea totală de energie generată din surse regenerabile», care corespunde cantităţii anuale totale de energie produse de organizaţie din surse de energie regenerabile.
Acest ultim element se raportează numai în cazul în care cantitatea totală de energie produsă de organizaţie din surse de energie regenerabile depăşeşte în mod semnificativ cantitatea de energie din surse regenerabile consumată de organizaţie sau în cazul în care cantitatea de energie din surse regenerabile produsă de organizaţie nu a fost consumată de organizaţie.
Dacă se consumă sau, în cazul energiei din surse regenerabile, se produc diferite tipuri de energie (cum ar fi energia electrică, energia termică, combustibili sau altele), se raportează separat, după caz, consumul sau producţia anuală a acestora.
Energia ar trebui să fie, de preferinţă, exprimată în kWh, MWh, GJ sau în alte unităţi de măsură utilizate în mod obişnuit pentru a raporta tipul de energie consumată sau produsă;
(ii)în ceea ce priveşte materialele
- «fluxul de masă anual al principalelor materiale utilizate» (cu excepţia vectorilor de energie şi a apei), exprimat de preferinţă în unităţi de greutate (de exemplu, kilograme sau tone) sau de volum (de exemplu, m3) sau în alte unităţi de măsură utilizate în mod obişnuit în acest sector.
În cazul în care se utilizează diferite tipuri de materiale, fluxul lor de masă anual se raportează separat, după caz;
(iii)în ceea ce priveşte apa
- «cantitatea totală anuală de apă utilizată», exprimată în unităţi de volum (de exemplu litri sau m3);
(iv)în ceea ce priveşte deşeurile
- «producţia totală anuală de deşeuri», defalcată pe tipuri, exprimată de preferinţă în unităţi de greutate (de exemplu, kilograme sau tone) sau de volum (de exemplu, m3), sau în alte unităţi de măsură utilizate în mod obişnuit în acest sector;
- «producţia totală anuală de deşeuri periculoase», exprimată de preferinţă în unităţi de greutate (de exemplu, kilograme sau tone) sau în m3 ori în alte unităţi de măsură utilizate în mod obişnuit în acest sector;
(v)în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor în privinţa biodiversităţii
- formele de utilizare a terenurilor în ceea ce priveşte biodiversitatea, exprimate în unităţi de suprafaţă (de exemplu, m2 sau hectare):
- suprafaţa totală a terenurilor utilizate;
- suprafaţa totală a zonelor impermeabile;
- suprafaţa totală a zonei de protejare a naturii din cadrul amplasamentului;
- suprafaţă totală a zonei de protejare a naturii din afara amplasamentului.
«Zona de protejare a naturii» este o zonă dedicată în principal conservării sau restaurării naturii. Zonele de protejare a naturii pot fi situate în interiorul amplasamentului şi pot include acoperişul, faţada, sistemele de drenare a apei sau alte elemente care au fost concepute, adaptate sau sunt gestionate astfel încât să promoveze biodiversitatea. Aceste zone pot fi situate, de asemenea, în afara amplasamentului organizaţiei, cu condiţia ca zonele în cauză să fie deţinute sau gestionate de organizaţie şi să fie dedicate în principal promovării biodiversităţii. Zonele dedicate promovării biodiversităţii care sunt gestionate în comun pot fi, de asemenea, descrise, cu condiţia ca domeniul de aplicare al gestiunii comune să fie definit în mod clar.
«Zonă impermeabilă» înseamnă orice zonă în care solul iniţial a fost acoperit (cum ar fi în cazul drumurilor), aceasta devenind astfel impermeabilă. Această impermeabilitate poate avea un impact asupra mediului;
(vi)în ceea ce priveşte emisiile
- «emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră», care includ cel puţin emisiile de CO2, CH4, N2O, HFC, PFC, NF3 şi SF6, exprimate în tone de CO2 echivalent;
Organizaţia ar trebui să aibă în vedere raportarea emisiilor sale de gaze cu efect de seră în conformitate cu o metodologie stabilită, precum Protocolul privind gazele cu efect de seră.
- «emisiile atmosferice totale anuale», care includ cel puţin emisiile de SO2, NOx şi PM, exprimate în kilograme sau tone.
(d)Indicarea valorii de referinţă anuale care reprezintă activitatea organizaţiei (cifra B) este selectată şi raportată pe baza cerinţelor ce urmează:
Cifra B:
(i)este uşor de înţeles;
(ii)este o cifră care reprezintă cel mai bine activitatea globală anuală a organizaţiei;
(iii)permite o descriere corectă a performanţei de mediu a organizaţiei, ţinând cont de particularităţile şi de activităţile organizaţiei;
(iv)este o valoare de referinţă comună pentru sectorul în care organizaţia îşi desfăşoară activitatea, de exemplu:
- producţia fizică anuală totală;
- numărul total de angajaţi;
- total înnoptări;
- numărul total de locuitori ai unei zone (în cazul administraţiei publice);
- cantitatea de deşeuri tratate, exprimată în tone (pentru organizaţiile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul gestionării deşeurilor);
- cantitatea totală de energie produsă (pentru organizaţiile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul de producţie a energiei);
(v)asigură comparabilitatea în timp a indicatorilor raportaţi. Odată definită, cifra B este utilizată în declaraţiile de mediu ulterioare.
Orice modificare a cifrei B este explicată în declaraţia de mediu. În cazul unei modificări a cifrei B, organizaţia se asigură că această cifră poate fi comparată pe o perioadă de cel puţin 3 ani, prin recalcularea indicatorilor pentru anii precedenţi în conformitate cu noua cifră B.
3.Indicatori de performanţă de mediu specifici
Fiecare organizaţie prezintă, de asemenea, rapoarte anuale cu privire la performanţele sale referitoare la aspectele semnificative, directe şi indirecte, de mediu şi la impacturile asupra mediului care sunt legate de activităţile sale principale, care sunt măsurabile şi verificabile şi care nu sunt deja acoperite de indicatorii de bază.
Raportarea cu privire la indicatorii respectivi se face în conformitate cu cerinţele stabilite în introducerea prezentei secţiuni.
În cazul în care acestea sunt disponibile, organizaţia ia în considerare documentele de referinţă sectoriale, astfel cum se menţionează la articolul 46, pentru a facilita identificarea indicatorilor sectoriali relevanţi.
4.Raportarea cu privire la aspectele semnificative de mediu pe baza informaţiilor calitative
În cazul în care nu sunt disponibile date cantitative pentru raportarea cu privire la aspectele semnificative de mediu, directe sau indirecte, organizaţiile îşi întocmesc rapoartele privind performanţa pe baza unor informaţii calitative.
D.Responsabilizarea pe plan local
Organizaţiile înregistrate în cadrul EMAS pot opta pentru elaborarea unei declaraţii de mediu la nivel de organizaţie, care să vizeze un număr de locaţii geografice diferite.
Deoarece scopul EMAS este acela de a asigura responsabilizarea pe plan local, organizaţiile trebuie să se asigure că impactul semnificativ asupra mediului al fiecărui amplasament este clar identificat şi semnalat în declaraţia de mediu la nivel de organizaţie.
E.Accesul publicului la informaţii
Organizaţia se asigură că este în măsură să demonstreze verificatorului de mediu că orice persoană interesată de performanţa de mediu a organizaţiei poate avea acces într-un mod uşor şi liber la informaţiile prevăzute în secţiunile B şi C. Pentru respectarea acestei cerinţe de transparenţă, declaraţia de mediu ar trebui, de preferinţă, să fie pusă la dispoziţia publicului pe site-ul internet al organizaţiei.
Organizaţia se asigură că informaţiile referitoare la un amplasament anume sau la organizaţie în ansamblu sunt publicate în limba oficială a (una dintre limbile oficiale ale) statului membru sau a (ale) ţării terţe în care este situat amplasamentul sau în care îşi are sediul organizaţia respectivă.
In plus, în cazul unei declaraţii de mediu la nivel de organizaţie, aceasta se asigură că (în scopul înregistrării) aceste informaţii sunt disponibile în limba oficială a (una dintre limbile oficiale ale) statului membru în care este înregistrată organizaţia sau în limba oficială a (una dintre limbile oficiale ale) Uniunii asupra căreia (cărora) s-a convenit cu organismul competent responsabil cu înregistrarea.
Declaraţia de mediu poate fi pusă la dispoziţie şi în alte limbi, cu condiţia ca conţinutul documentului tradus să fie conform conţinutului declaraţiei de mediu iniţiale validate de către verificatorul de mediu şi să se precizeze în mod clar că este vorba de o traducere a documentului validat.

ANEXA V:SIGLA EMAS
1.Sigla poate fi utilizată în oricare din cele 24 de limbi, cu condiţia utilizării formulării următoare:

Bulgară:

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

Cehă:

«Overeny system environmentalmho nzem»

Croată:

«Verificirani sustav upravljanja okolisem»

Daneză:

«Verificeret milj Oledelse»

Neerlandeză:

«Geverifieerd milieuzorgsysteem»

Engleză:

«Verified environmental management»

Estonă:

«Toendatud keskkonnajuhtimine»

Finlandeză:

«Todennettu ymparistoasioiden hallinta»

Franceză:

«Management environnemental verifie»

Germană:

«Gepruftes Umweltmanagement»

Greacă:

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

Maghiară:

«Hitelesitett kornyezetvedelmi vezetesi rendszer»

Italiană:

«Gestione ambientale verificata»

Irlandeză:

«Bainistiocht comhshaoil fîoraithe»

Letonă:

«Verificeta vides pârvaldîba»

Lituaniană:

«[vertinta aplinkosaugos vadyba»

Malteză:

«Immaniggjar Ambjentali Verifikat»

Polonă:

«Zweryfikowany system zarzdzania srodowiskowego»

Portugheză:

«Gestao ambiental verificada»

Română:

«Management de mediu verificat»

Slovacă:

«Overene environmentalne manazerstvo»

Slovenă:

«Preverjen sistem ravnanja z okoljem»

Spaniolă:

«Gestion medioambiental verificada»

Suedeză:

«Verifierat milj oledningssystem»

*) punctului 1 din anexa V, tabel, rândul 5:

în loc de:

Neerlandeză:

«Geverifieerd milieuzorgsysteem»

se citeşte:

Olandeză:

«Geverifieerd milieuzorgsysteem»

2.Sigla este utilizată:
- în trei culori (Pantone Nr. 355 verde; Pantone Nr. 109 galben; Pantone Nr. 286 albastru);
- negru;
- alb; sau
- scală de griuri.
ANEXA VI:INFORMAŢII NECESARE LA ÎNREGISTRARE
(informaţii care trebuie furnizate după caz)

1. ORGANIZAŢIE

...................................

Nume

...................................

Adresă

...................................

Oraş

...................................

Cod poştal

...................................

Ţară/land/regiune/comunitate autonomă

...................................

Persoană de contact

...................................

Telefon

...................................

FAX

...................................

E-mail

...................................

Pagina de internet

...................................

Accesul public la declaraţia de mediu sau la declaraţia actualizată de mediu

...................................

(a) formular printat

...................................

(b) formular electronic

...................................

Număr de înregistrare

...................................

Data de înregistrare

...................................

Data de suspendare a înregistrării

...................................

Data de radiere a înregistrării

...................................

Data următoarei declaraţii de mediu

...................................

Data următoarei declaraţii de mediu actualizate

...................................

Cerere de derogare în conformitate cu articolul 7 DA-NU

...................................

Cod NACE al activităţilor

...................................

Număr de angajaţi

...................................

Cifră de afaceri sau balanţă anuală

...................................

2. AMPLASAMENT

...................................

Nume

...................................

Adresă

...................................

Cod poştal

...................................

Oraş

...................................

Ţară/land/regiune/comunitate autonomă

...................................

Persoană de contact

...................................

Telefon

...................................

FAX

...................................

E-mail

...................................

Pagina de internet

...................................

Accesul public la declaraţia de mediu sau la declaraţia actualizată de mediu

...................................

(a) formular printat

...................................

(b) formular electronic Număr de înregistrare

...................................

Data de înregistrare

...................................

Data de suspendare a înregistrării

...................................

Data de radiere a înregistrării

...................................

Data următoarei declaraţii de mediu

...................................

Data următoarei declaraţii de mediu actualizate

...................................

Cerere de derogare în conformitate cu articolul 7 DA-NU

...................................

Cod NACE al activităţilor

...................................

Număr de angajaţi

...................................

Cifră de afaceri sau balanţă anuală

...................................

3. VERIFICATOR DE MEDIU

...................................

Numele verificatorului de mediu

...................................

Adresă

...................................

Cod poştal

...................................

Oraş

...................................

Ţară/land/regiune/comunitate autonomă

...................................

Telefon

...................................

FAX

...................................

E-mail

...................................

Număr de înregistrare al acreditării sau al autorizării

...................................

Domeniul de aplicare al acreditării sau al autorizării (Coduri NACE)

...................................

Organism de acreditare sau de autorizare

...................................

Întocmit la...în data de.../.../20

...................................

Semnătura reprezentantului organizaţiei

...................................

ANEXA VII:DECLARAŢIA VERIFICATORULUI DE MEDIU CU PRIVIRE LA ACTIVITĂŢILE DE VERIFICARE ŞI DE VALIDARE
....................................................................................................................................... (nume)
cu numărul de înregistrare ca verificator de mediu EMAS............................................................................
acreditat sau autorizat pentru.............................................................................................(Cod NACE)
declar că am verificat dacă amplasamentul (amplasamentele) sau întreaga organizaţie, conform celor indicate în declaraţia de mediu/declaraţia de mediu actualizată (*) a organizaţiei.................................................................. (nume)
cu numărul de înregistrare (dacă există).................................................................................................
îndeplineşte (îndeplinesc) cerinţele Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS).
Prin prezenta, subsemnatul (subsemnata) declar că:
- verificarea şi validarea au fost efectuate în deplină conformitate cu cerinţele Regulamentului (CE) nr. 1221/2009;
- rezultatele verificării şi validării confirmă că nu există dovezi privind nerespectarea cerinţelor legale aplicabile în materie de mediu;
- datele şi informaţiile din declaraţia de mediu/declaraţia de mediu actualizată (*) a organizaţiei/amplasamentului (*) reflectă o imagine de încredere, credibilă şi corectă a tuturor activităţilor organizaţiilor/amplasamentelor (*), în conformitate cu domeniul de aplicare prevăzut în declaraţia de mediu.
Prezentul document nu este echivalent cu înregistrarea în EMAS. Înregistrarea în EMAS poate fi acordată numai de un organism competent în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009. Prezentul document nu poate fi folosit drept comunicare publică autonomă.
Întocmit la...în data de.../.../20....
Semnătura
(*)A se elimina în cazul în care nu se aplică.
ANEXA VIII:TABEL DE CORESPONDENŢĂ

Regulamentul (CE) nr. 761/2001

Prezentul regulament

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (2) litera (a)

-

Articolul 1 alineatul (2) litera (b)

-

Articolul 1 alineatul (2) litera (c)

-

Articolul 1 alineatul (2) litera (d)

-

Articolul 2 litera (a)

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 2 litera (b)

-

Articolul 2 litera (c)

Articolul 2 alineatul (2)

Articolul 2 litera (d)

-

Articolul 2 litera (e)

Articolul 2 alineatul (9)

Articolul 2 litera (f)

Articolul 2 alineatul (4)

Articolul 2 litera (g)

Articolul 2 alineatul (8)

Articolul 2 litera (h)

Articolul 2 alineatul (10)

Articolul 2 litera (i)

Articolul 2 alineatul (11)

Articolul 2 litera (j)

Articolul 2 alineatul (12)

Articolul 2 litera (k)

Articolul 2 alineatul (13)

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 2 alineatul (16)

Articolul 2 alineatul (1) litera (i)

-

Articolul 2 litera (l) punctul (ii)

-

Articolul 2 litera (m)

-

Articolul 2 litera (n)

Articolul 2 alineatul (17)

Articolul 2 litera (o)

Articolul 2 alineatul (18)

Articolul 2 litera (p)

-

Articolul 2 litera (q)

Articolul 2 alineatul (20)

Articolul 2 litera (r)

-

Articolul 2 litera (s) primul paragraf

Articolul 2 alineatul (21)

Articolul 2 litera (s) al doilea paragraf

-

Articolul 2 litera (t)

Articolul 2 alineatul (22)

Articolul 2 litera (u)

-

Articolul 3 alineatul (1)

-

Articolul 3 alineatul (2) litera (a) primul paragraf

Articolul 4 alineatul (1) literele (a) şi (b)

Articolul 3 alineatul (2) litera (a) al doilea paragraf

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 3 alineatul (2) litera (b)

Articolul 4 alineatul (1) litera (c)

Articolul 3 alineatul (2) litera (c)

Articolul 4 alineatul (1) litera (d)

Articolul 3 alineatul (2) litera (d)

Articolul 4 alineatul (5)

Articolul 3 alineatul (2) litera (e)

Articolul 5 alineatul (2) primul paragraf; articolul 6 alineatul (3)

Articolul 3 alineatul (3) litera (a)

Articolul 6 alineatul (1) litera (a)

Articolul 3 alineatul (3) litera (b) prima teză

Articolul 6 alineatul (1) literele (b) şi (c)

Articolul 3 alineatul (3) litera (b) a doua teză

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (1)

-

Articolul 4 alineatul (2)

Articolul 51 alineatul (2)

Articolul 4 alineatul (3)

-

Articolul 4 alineatul (4)

-

Articolul 4 alineatul (5) prima teză

Articolul 25 alineatul (10) primul paragraf

Articolul 4 alineatul (5) a doua teză

Articolul 25 alineatul (10) al doilea paragraf a doua teză

Articolul 4 alineatul (6)

Articolul 41

Articolul 4 alineatul (7)

-

Articolul 4 alineatul (8) primul paragraf

Articolul 30 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (8) al doilea paragraf

Articolul 30 alineatele (3) şi (5)

Articolul 4 alineatul (8) al treilea paragraf prima şi a doua teză

Articolul 31 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (8) al treilea paragraf ultima teză

Articolul 31 alineatul (2)

Articolul 5 alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 5 alineatul (2)

Articolul 11 alineatul (3)

Articolul 5 alineatul (3) prima teză

Articolul 12 alineatul (1)

Articolul 5 alineatul (3) a doua teză prima liniuţă

Articolul 12 alineatul (1) litera (a)

Articolul 5 alineatul (3) a doua teză a doua liniuţă

Articolul 12 alineatul (1) litera (b)

Articolul 5 alineatul (4)

Articolul 11 alineatul (1) al doilea şi al treilea paragraf

Articolul 5 alineatul (5) prima teză

Articolul 16 alineatul (1)

Articolul 5 alineatul (5) a doua teză

Articolul 16 alineatul (3) prima teză

Articolul 5 alineatul (5) a treia teză

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 5 alineatul (5) a patra teză

Articolul 16 alineatul (3) al doilea paragraf şi articolul 16 alineatul (4) al doilea paragraf

Articolul 6 alineatul (1)

Articolul 13 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (1) prima liniuţă

Articolul 13 alineatul (2) litera (a) şi articolul 5 alineatul (2) litera (a)

Articolul 6 alineatul (1) a doua liniuţă

Articolul 13 alineatul (2) litera (a) şi articolul 5 alineatul (2) litera (c)

Articolul 6 alineatul (1) a treia liniuţă

Articolul 13 alineatul (2) litera (f) şi articolul 5 alineatul (2) litera (d)

Articolul 6 alineatul (1) a patra liniuţă

Articolul 13 alineatul (2) litera (c)

Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 13 alineatul (2) prima teză

Articolul 6 alineatul (2)

Articolul 15 alineatul (3)

Articolul 6 alineatul (3) prima liniuţă

Articolul 15 alineatul (3) litera (a)

Articolul 6 alineatul (3) a doua liniuţă

Articolul 15 alineatul (3) litera (b)

Articolul 6 alineatul (3) a treia liniuţă

-

Articolul 6 alineatul (3) ultima teză

Articolul 15 alineatul (8)

Articolul 6 alineatul (4) primul paragraf

Articolul 15 alineatul (2)

Articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf

Articolul 15 alineatul (4)

Articolul 6 alineatul (5) prima teză

Articolul 15 alineatul (6)

Articolul 6 alineatul (5) a doua teză

Articolul 15 alineatele (8)-(9)

Articolul 6 alineatul (6)

Articolul 15 alineatul (10)

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 28 alineatul (8)

Articolul 7 alineatul (2) prima teză

Articolul 12 alineatul (2)

Articolul 7 alineatul (2) a doua teză

Articolul 12 alineatul (3)

Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 42 alineatul (2) litera (a)

Articolul 8 alineatul (1) prima teză

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (1) a doua teză

Articolul 10 alineatul (2)

Articolul 8 alineatul (2)

-

Articolul 8 alineatul (3) primul paragraf

Articolul 10 alineatul (4)

Articolul 8 alineatul (3) al doilea paragraf

-

Articolul 9 alineatul (1) fraza introductivă

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 9 alineatul (1) litera (a)

Articolul 45 alineatul (4)

Articolul 9 alineatul (1) litera (b)

Articolul 45 alineatul (4)

Articolul 9 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 45 alineatul (5)

Articolul 9 alineatul (2)

-

Articolul 10 alineatul (1)

-

Articolul 10 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 38 alineatele (1) şi (2)

Articolul 10 alineatul (2) al doilea paragraf prima teză

Articolul 41

Articolul 10 alineatul (2) al doilea paragraf a doua teză

Articolul 47 alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 36 alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (1) prima liniuţă

Articolul 36 litera (a)

Articolul 11 alineatul (1) a doua liniuţă

Articolul 36 litera (c)

Articolul 11 alineatul (1) a treia liniuţă

Articolul 36 litera (b)

Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf prima teză

Articolul 37 alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf a doua teză

-

Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf a treia teză

Articolul 37 alineatul (2)

Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf a patra teză

Articolul 37 alineatul (3)

Articolul 11 alineatul (2)

Articolul 43 alineatul (2)

Articolul 11 alineatul (3) prima teză

Articolul 41 alineatul (2)

Articolul 11 alineatul (3) a doua teză

Articolul 47

Articolul 12 alineatul (1) litera (a)

-

Articolul 12 alineatul (1) litera (b)

Articolul 35 alineatul (1)

Articolul 12 alineatul (1) al doilea paragraf

-

Articolul 12 alineatul (2)

Articolul 41 alineatul (2)

Articolul 12 alineatul (3)

-

Articolul 13

Articolul 40 alineatul (1)

Articolul 14 alineatul (1)

Articolul 49 alineatul (1)

Articolul 14 alineatul (2)

-

Articolul 14 alineatul (3)

-

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 50

Articolul 15 alineatul (2)

Articolul 48

Articolul 15 alineatul (3)

-

Articolul 16 alineatul (1)

Articolul 39 alineatul (1)

Articolul 16 alineatul (2)

Articolul 42 alineatul (2)

Articolul 17 alineatul (1)

-

Articolul 17 alineatele (2), (3) şi (4)

Articolul 51 alineatul (2)

Articolul 17 alineatul (5)

-

Articolul 18

Articolul 52

Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 342L din data de 22 decembrie 2009