Capitolul ix - DISPOZIŢII DE PROCEDURĂ - Regulamentul 1001/14-iun-2017 privind marca Uniunii Europene

Acte UE

Jurnalul Oficial 154L

În vigoare
Versiune de la: 1 Decembrie 2025
CAPITOLUL IX:DISPOZIŢII DE PROCEDURĂ
Art. 94: Decizii şi comunicări ale Oficiului
(1)Deciziile adoptate de Oficiu menţionează motivele pe care se întemeiază. Acestea nu se pot întemeia decât pe motive sau pe dovezi asupra cărora părţile interesate au avut posibilitatea de a formula observaţii. Hotărârile luate în cadrul unei proceduri orale în faţa Oficiului pot fi pronunţate verbal. Acestea sunt ulterior notificate în scris părţilor.
(2)Orice decizie, comunicare sau notificare din partea Oficiului indică numele departamentului sau al diviziei Oficiului, precum şi numele funcţionarului sau funcţionarilor responsabili. Aceasta trebuie să aibă semnătura funcţionarului sau funcţionarilor respectivi sau, în absenţa semnăturii, ştampila Oficiului, imprimată sau aplicată cu tuş. Directorul executiv poate decide, de asemenea, că un alt mijloc de identificare a departamentului sau diviziei Oficiului, precum şi a numelui funcţionarului sau funcţionarilor responsabili, sau că un alt tip de identificare decât ştampila poate fi utilizat în cazul în care deciziile, comunicările sau notificările din partea Oficiului sunt transmise prin fax sau prin orice alte mijloace tehnice de comunicare.
(3)Deciziile Oficiului care pot face obiectul unei căi de atac sunt însoţite de o comunicare scrisă care indică faptul că cererea de introducere a căii de atac se depune în scris la Oficiu în termen de două luni de la data de notificare a deciziei atacate. Comunicarea atrage, de asemenea, atenţia părţilor asupra dispoziţiilor articolelor 66, 67 şi 68. Părţile nu se pot prevala de omisiunea comunicării de către Oficiu a posibilităţii de a introduce o cale de atac.
Art. 95: Examinarea din oficiu a faptelor
(1)În cursul procedurii, Oficiul procedează la examinarea din oficiu a faptelor; cu toate acestea, în cazul unei proceduri privind motivele relative de respingere a înregistrării, examinarea este limitată la motivele invocate şi la cererile introduse de părţi. În cadrul procedurilor în nulitate în temeiul articolului 59, Oficiul îşi limitează examinarea la motivele şi argumentele furnizate de către părţi.
(2)Oficiul poate să nu ia în considerare faptele pe care părţile nu le-au invocat sau dovezile pe care nu le-au furnizat în timp util.
Art. 96: Procedură orală
(1)Oficiul recurge la procedura orală fie din oficiu, fie la cererea uneia dintre părţile la procedură, cu condiţia ca acest lucru să fie considerat util.
(2)Procedura orală în faţa examinatorilor, a diviziei de opoziţie şi a departamentului însărcinat cu ţinerea registrului nu este publică.
(3)Procedura orală, inclusiv pronunţarea deciziei, este publică în faţa diviziei de anulare şi a camerelor de recurs, cu excepţia cazului în care există o hotărâre contrară a instanţei sesizate, caz în care publicitatea ar putea prezenta, în special pentru o parte la procedură, inconveniente grave şi nejustificate.
(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 208, care să precizeze detaliile privind procedurile orale, inclusiv detalii referitoare la utilizarea limbilor prevăzute la articolul 146.
Art. 97: Probaţiune
(1)În cadrul oricărei proceduri în faţa Oficiului, se pot administra în special următoarele mijloace de probă:
a)ascultarea părţilor;
b)solicitarea de informaţii;
c)prezentarea de documente şi de mijloace de probă;
d)ascultarea martorilor;
e)expertiza;
f)declaraţiile scrise date sub jurământ sau în mod solemn sau cu efect echivalent în conformitate cu legislaţia statului în care sunt făcute.
(2)Serviciul sesizat poate însărcina pe unul dintre membrii acestuia să procedeze la administrarea mijloacelor de probă.
(3)În cazul în care Oficiul consideră necesar ca o parte, un martor sau un expert să depună mărturie orală, acesta invită persoana în cauză să se înfăţişeze înaintea sa. Termenul de înfăţişare menţionat în convocare trebuie să fie de cel puţin o lună, cu excepţia cazului în care cei interesaţi convin asupra unei perioade mai scurte.
(4)Părţile sunt informate în legătură cu ascultarea unui martor sau a unui expert în faţa Oficiului. Acestea au dreptul de a fi prezente şi de a pune întrebări martorului sau expertului.
(5)Directorul executiv stabileşte valoarea cheltuielilor, inclusiv a avansurilor, care urmează să fie achitate în legătură cu costurile de obţinere a probelor, menţionate în prezentul articol.
(6)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 208, care să precizeze procedura care reglementează administrarea probelor.
Art. 98: Notificarea
(1)Oficiul notifică automat celor interesaţi toate deciziile şi convocările, precum şi toate notificările sau alte comunicări care determină curgerea unui termen sau a căror notificare către cei interesaţi este prevăzută de alte dispoziţii ale prezentului regulament sau ale actelor adoptate în temeiul prezentului regulament, sau a fost dispusă de către directorul executiv.
(2)Directorul executiv poate stabili ce documente, altele decât deciziile în cazul cărora curge un termen pentru introducerea unei căi de atac şi convocări, se notifică prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(3)Notificările se pot efectua prin mijloace diferite, inclusiv electronice. Directorul executiv stabileşte detaliile referitoare la mijloacele electronice.
(4)În cazul în care notificarea se face prin publicare, directorul executiv stabileşte modalităţile de publicare, precum şi momentul în care începe să curgă termenul de o lună la expirarea căruia documentul este considerat ca fiind notificat.
(5)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 208, care să precizeze modalităţile detaliate referitoare la notificări.
Art. 99: Notificarea pierderii unui drept
În cazul în care Oficiul constată că pierderea unui drept decurge din prezentul regulament sau din actele adoptate în conformitate cu acesta, în absenţa luării unei decizii, Oficiul comunică acest lucru persoanei în cauză, în conformitate cu articolul 98. Aceasta din urmă poate solicita o decizie în acest sens în termen de două luni de la notificarea comunicării, dacă consideră că constatarea Oficiului este inexactă. Oficiul adoptă o astfel de decizie numai în cazul în care nu este de acord cu persoana care face solicitarea; în caz contrar, Oficiul îşi rectifică constatările şi comunică acest lucru persoanei care solicită decizia.
Art. 100: Comunicări adresate Oficiului
(1)Oficiului i se pot adresa comunicări prin mijloace electronice. Directorul executiv stabileşte măsura şi condiţiile tehnice în care comunicările respective pot fi transmise prin mijloace electronice.
(2)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 208, care să precizeze dispoziţii referitoare la mijloacele de comunicare, inclusiv mijloacele electronice de comunicare care urmează să fie utilizate de către părţile la procedura în faţa Oficiului, precum şi formularele care urmează să fie puse la dispoziţie de către Oficiu.
Art. 101: Termene
(1)Termenele se exprimă în ani, luni, săptămâni sau zile, toate complete. Calcularea începe de la data ulterioară datei în care a avut loc evenimentul relevant. Termenele nu pot fi mai mici de o lună şi nici nu pot depăşi şase luni.
(2)Directorul executiv stabileşte înainte de începutul fiecărui an calendaristic zilele în care Oficiul nu este deschis pentru primirea de documente sau în care corespondenţa obişnuită nu este livrată în localitatea în care Oficiul îşi are sediul.
(3)Directorul executiv stabileşte durata întreruperii în cazul unei întreruperi generale în livrarea corespondenţei în statul membru în care Oficiul îşi are sediul sau în cazul unei întreruperi efective a legăturii Oficiului cu mijloacele electronice de comunicare admise.
(4)În cazul în care o împrejurare excepţională, precum un dezastru natural sau o grevă, întrerupe sau perturbă comunicarea corespunzătoare dintre Oficiu şi părţile la procedură sau invers, directorul executiv poate decide ca, pentru părţile la procedură care îşi au reşedinţa sau sediul social în statul membru în cauză sau care au numit un reprezentant cu sediul în statul membru în cauză, toate termenele care altfel ar expira la data începerii respectivului eveniment sau după această dată, astfel cum decide preşedintele, se prelungesc până la o dată care urmează a fi stabilită de acesta. La stabilirea datei respective, preşedintele estimează când va lua sfârşit împrejurarea excepţională. În cazul în care aceasta afectează sediul Oficiului, o asemenea decizie a directorului executiv specifică faptul că se aplică pentru toate părţile la procedură.
(5)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 208, care să precizeze detaliile privind calcularea termenelor şi durata acestora.
Art. 102: Rectificarea erorilor şi a omisiunilor manifeste
(1)Oficiul rectifică toate erorile lingvistice sau greşelile de transcriere şi omisiunile manifeste survenite în deciziile sale, sau erorile tehnice care îi sunt imputabile, produse la înregistrarea unei mărci UE sau la publicarea înregistrării, din proprie iniţiativă sau la cererea unei părţi.
(2)În cazul în care corectarea erorilor survenite la înregistrarea unei mărci UE sau în înregistrarea publicată este solicitată de titularul mărcii, se aplică articolul 55 mutatis mutandis.
(3)Oficiul publică corecturile aplicate erorilor survenite la înregistrarea unei mărci UE sau în înregistrarea publicată.
Art. 103: Revocarea deciziilor
(1)Atunci când efectuează o înscriere în registru sau ia o decizie care conţine o eroare care îi este imputabilă, Oficiul asigură eliminarea înscrierii respective sau revocarea deciziei. În cazul în care există numai o singură parte la procedură ale cărei drepturi au fost încălcate prin înscriere sau prin act, eliminarea înscrierii sau revocarea deciziei este dispusă chiar dacă, pentru partea respectivă, eroarea nu a fost evidentă.
(2)Eliminarea înscrierii sau revocarea deciziei, prevăzute la alineatul (1), se dispun din oficiu sau la cererea uneia dintre părţile la procedură, de către instanţa care a făcut înscrierea sau care adoptă decizia. Anularea înscrierii în registru sau revocarea deciziei se efectuează în termen de un an de la data înscrierii în registru sau de la adoptarea deciziei, după ce au fost consultate părţile la procedură, precum şi eventualii titulari de drepturi asupra mărcii UE în cauză care sunt înscrişi în registru. Oficiul păstrează înregistrări ale acestor eliminări sau revocări.
(3)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 208, care să precizeze procedura care reglementează revocarea unei decizii sau eliminarea înscrierii în registru.
(4)Prezentul articol nu aduce atingere dreptului părţilor de a formula o cale de atac în temeiul articolelor 66 şi 72, şi nici posibilităţii de corectare a erorilor şi omisiunilor manifeste în temeiul articolului 102. În cazul în care împotriva deciziei Oficiului care conţine o eroare a fost introdusă o cale de atac, aceasta rămâne fără obiect în momentul în care Oficiul îşi revocă decizia în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol. În ultimul caz, reclamantului îi este rambursată taxa pentru introducerea căii de atac.
Art. 104: Restitutio in integrum
(1)Solicitantul înregistrării sau titularul unei mărci UE sau orice altă parte la o procedură în faţa Oficiului care, deşi a dat dovadă de întreaga prudenţă impusă de circumstanţe, nu a fost în măsură să respecte un termen prevăzut de Oficiu, este repus în drepturi, la cerere, în cazul în care obstrucţionarea a avut drept consecinţă directă, în temeiul dispoziţiilor prezentului regulament, pierderea unui drept sau pierderea unei căi de atac.
(2)Cererea se prezintă în scris în termen de două luni de la încetarea obstrucţionării. În acelaşi termen se îndeplineşte actul nerealizat. Cererea nu este admisibilă decât într-un termen de un an de la data expirării termenului nerespectat. În caz de neprezentare a cererii de reînnoire a înregistrării sau de neplată a unei taxe de reînnoire, termenul suplimentar de şase luni prevăzut la articolul 53 alineatul (3) a treia teză se deduce din perioada de un an.
(3)Cererea este motivată şi indică faptele şi motivele invocate în sprijinul său. Aceasta nu se consideră depusă decât după achitarea taxei de restitutio in integrum.
(4)Organul care are competenţa de a statua în ceea ce priveşte actul neîndeplinit se pronunţă asupra cererii.
(5)Prezentul articol nu se aplică termenelor prevăzute la alineatul (2), la articolul 46 alineatele (1) şi (3) şi la articolul 105.
(6)Atunci când solicitantul înregistrării sau titularul unei mărci UE este repus în drepturi, acesta nu-şi poate invoca drepturile împotriva unui terţ care, de bună-credinţă, pe parcursul perioadei cuprinse între pierderea dreptului asupra cererii sau a mărcii UE şi publicarea menţiunii privind repunerea în drepturi, a introdus pe piaţă produse sau a prestat servicii sub un semn identic sau similar cu marca UE.
(7)Terţul care poate să se prevaleze de dispoziţiile alineatului (6) poate formula terţă opoziţie împotriva hotărârii de repunere în drepturi a solicitantului sau a titularului unei mărci UE, în termen de două luni de la data publicării menţiunii de repunere în drepturi.
(8)Prezentul articol nu aduce atingere dreptului unui stat membru de a acorda restitutio in integrum în ceea ce priveşte termenele prevăzute de prezentul regulament şi care trebuie să fie respectate în faţa autorităţilor statului în cauză.
Art. 105: Continuarea procedurii
(1)Solicitantul sau titularul unei mărci UE sau orice altă parte la o procedură în faţa Oficiului care a omis să respecte un termen faţă de Oficiu poate obţine, la cerere, continuarea procedurii, cu condiţia ca, în momentul în care cererea este introdusă, actul omis să fie îndeplinit. Cererea de continuare a procedurii se acceptă numai dacă este prezentată în termen de două luni de la data de expirare a termenului nerespectat. Cererea se consideră depusă numai după plata unei taxe de continuare a procedurii.
(2)Prezentul articol nu se aplică termenelor prevăzute la articolul 32, articolul 34 alineatul (1), articolul 38 alineatul (1), articolul 41 alineatul (2), articolul 46 alineatele (1) şi (3), articolul 53 alineatul (3), articolul 68, articolul 72 alineatul (5), articolul 104 alineatul (2) şi articolul 139, termenelor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol sau termenului prevăzut pentru revendicarea seniorităţii în conformitate cu articolul 39, după depunerea cererii.
(3)Instanţa care este competentă pentru a statua cu privire la actul omis se pronunţă asupra cererii.
(4)În cazul în care Oficiul admite cererea, consecinţele nerespectării termenului se consideră că nu s-au produs. În cazul în care în perioada dintre expirarea termenului nerespectat şi cererea de continuare a procedurii a fost luată o decizie, departamentul care are competenţa de a statua în ceea ce priveşte actul neîndeplinit revizuieşte decizia şi, în cazul în care îndeplinirea actului omis este suficientă, adoptă o decizie diferită. Dacă în urma reexaminării, Oficiul constată că nu este necesară modificarea deciziei iniţiale, confirmă decizia respectivă în scris.
(5)În cazul în care Oficiul respinge cererea, taxa se restituie.
Art. 106: Întreruperea procedurii
(1)Procedura în faţa Oficiului este întreruptă:
a)în caz de deces sau de incapacitate juridică a solicitantului sau a titularului unei mărci UE sau a persoanei care este autorizată, în temeiul dreptului intern, să acţioneze în numele acestuia. În măsura în care decesul sau incapacitatea nu aduc atingere împuternicirii reprezentantului desemnat în conformitate cu articolul 120, procedura nu se întrerupe decât la cererea reprezentantului;
b)în cazul în care, din motive juridice care decurg dintr-o acţiune intentată împotriva bunurilor sale, solicitantul sau titularul unei mărci UE este împiedicat să continue procedura în faţa Oficiului;
c)în caz de deces sau de incapacitate juridică a reprezentantului solicitantului sau a titularului unei mărci UE sau a reprezentantului respectiv, ori în cazul în care, din motive juridice care decurg dintr-o acţiune intentată împotriva bunurilor sale, reprezentantul este împiedicat să continue procedura în faţa Oficiului.
(2)Procedurile în faţa Oficiului se reiau după ce a fost stabilită identitatea persoanei autorizate să le continue.
(3)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 208, care să precizeze modalităţile detaliate de reluare a procedurilor în faţa Oficiului.
Art. 107: Trimitere la principiile generale
În absenţa unor dispoziţii de procedură în cuprinsul prezentului regulament sau al actelor adoptate în temeiul acestuia Oficiul ia în considerare principiile de drept procedural general admise în domeniu în statele membre.
Art. 108: Încetarea obligaţiilor financiare
(1)Dreptul Oficiului de a solicita achitarea taxelor se prescrie în termen de patru ani de la sfârşitul anului calendaristic în cursul căruia taxa a devenit exigibilă.
(2)Drepturile împotriva Oficiului în ceea ce priveşte restituirea taxelor sau sumele percepute excedentar de către acesta cu ocazia achitării taxelor se prescriu în patru ani de la sfârşitul anului calendaristic în cursul căruia a luat naştere dreptul.
(3)Termenul prevăzut la alineatele (1) şi (2) se întrerupe, în cazul menţionat la alineatul (1), printr-o invitaţie de a achita taxa şi, în cazul menţionat la alineatul (2), printr-o solicitare scrisă de a invoca dreptul în cauză. Termenul menţionat reîncepe să curgă de la data întreruperii sale; expiră la sfârşitul unei perioade de şase ani calculată începând cu sfârşitul anului calendaristic în cursul căruia a început să fie calculat iniţial, cu excepţia cazului în care a fost intentată o acţiune în justiţie în vederea valorificării dreptului în cauză; în acest caz, termenul expiră cel mai devreme la încheierea unei perioade de un an calculată de la data la care hotărârea a dobândit autoritate de lucru judecat.
Art. 109: Repartizarea cheltuielilor
(1)Partea căzută în pretenţii în cadrul unei proceduri de opoziţie, de decădere, sau în nulitate sau în cadrul unei căi de atac suportă taxele pretinse de cealaltă parte. Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 146 alineatul (7), partea căzută în pretenţii suportă şi toate cheltuielile achitate de cealaltă parte care sunt indispensabile pentru desfăşurarea procedurilor, inclusiv cheltuielile de deplasare, de şedere şi remuneraţia unui reprezentant în înţelesul articolului 120 alineatul (1), în limita tarifelor stabilite pentru fiecare categorie de cheltuieli în actul de punere în aplicare adoptat în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. Taxele pe care trebuie să le suporte partea căzută în pretenţii se limitează la taxele achitate de cealaltă parte în cadrul unei opoziţii, a unei cereri de decădere sau în nulitatea unei mărci UE sau a unei căi de atac.
(2)Comisia adoptă acte de punere în aplicare care precizează ratele maxime pentru cheltuielile esenţiale pentru procedură şi ocazionate efectiv de partea care are câştig de cauză. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 207 alineatul (2).
În momentul stabilirii acestor sume în ceea ce priveşte cheltuielile de deplasare şi de şedere, Comisia ţine seama de distanţa dintre locul de reşedinţă sau sediul părţii, reprezentantului, martorului sau expertului şi locul în care are loc procedura orală şi etapa procedurală în care sunt ocazionate cheltuielile, iar în ceea ce priveşte cheltuielile de reprezentare în înţelesul articolului 120 alineatul (1), necesitatea de a garanta că obligaţia de a suporta costurile nu poate fi utilizată din motive tactice de către cealaltă parte. Cheltuielile de şedere sunt calculate în conformitate cu Statutul funcţionarilor Uniunii şi Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii, stabilite în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (1) ("Statutul funcţionarilor" şi respectiv "Regimul aplicabil").
(1)JO L 56, 4.3.1968, p. 1.
- Partea căzută în pretenţii suportă cheltuielile doar pentru un singur solicitant şi, după caz, pentru un singur reprezentant.
(3)Cu toate acestea, în măsura în care părţile cad în pretenţii în privinţa unuia sau mai multor capete de cerere sau în măsura în care echitatea impune acest lucru, divizia de opoziţie, divizia de anulare sau camera de recurs decide o repartizare diferită a cheltuielilor.
(4)Partea care pune capăt unei proceduri prin retragerea cererii de înregistrare a mărcii UE, a opoziţiei, a cererii de decădere sau a cererii în nulitate ori a căii de atac, prin faptul că nu-şi reînnoieşte înregistrarea mărcii UE sau prin faptul că renunţă la aceasta, suportă taxele, precum şi cheltuielile pretinse de cealaltă parte în condiţiile prevăzute la alineatele (1) şi (3).
(5)Dacă nu se pronunţă o hotărâre într-o anumită cauză, divizia de opoziţie, divizia de anulare sau camera de recurs are competenţa de a decide modul de repartizare a cheltuielilor.
(6)Atunci când părţile stabilesc, în faţa diviziei de opoziţie, a diviziei de anulare sau a camerei de recurs un acord asupra cheltuielilor, diferit de cel ce rezultă din aplicarea alineatelor (1)-(5), instanţa respectivă ia act de acest acord.
(7)Divizia de opoziţie sau divizia de anulare sau camera de recurs stabileşte valoarea cheltuielilor de rambursat în temeiul alineatelor (1)-(6) din prezentul articol, în cazul în care aceste cheltuieli care trebuie plătite se limitează la taxele plătite Oficiului şi la cheltuielile de reprezentare. În toate celelalte cazuri, grefa camerei de recurs sau un membru al personalului diviziei de opoziţie sau de anulare stabileşte, la cerere, valoarea cheltuielilor de rambursat la cerere. Cererea este admisibilă numai atunci când este primită în termen de două luni de la data la care decizia care face obiectul cererii de fixare a cheltuielilor devine definitivă şi este însoţită de o chitanţă şi de documente justificative. Pentru cheltuielile de reprezentare în temeiul articolului 120 alineatul (1). Este suficientă asigurarea din partea reprezentantului că au fost efectuate cheltuielile. Pentru alte cheltuieli, este suficient dacă se stabileşte credibilitatea lor. În cazul în care cuantumul cheltuielilor este stabilit în temeiul primei teze din prezentul alineat, cheltuielile de reprezentare sunt repartizate la nivelul prevăzut în actul de punere în aplicare adoptat conform alineatului (2) din prezentul articol, şi indiferent dacă au fost ocazionate efectiv.
(8)Decizia de stabilire a cheltuielilor, în care sunt expuse motivele pe care se întemeiază, poate fi revizuită printr-o hotărâre a diviziei de opoziţie sau a diviziei de anulare sau a camerei de recurs pe baza unei cereri depuse în termen de o lună de la notificarea repartizării cheltuielilor. Se consideră că cererea a fost depusă numai după achitarea taxei de reexaminare a cuantumului cheltuielilor. Divizia de opoziţie, divizia de anulare sau camera de recurs, după caz, adoptă o decizie cu privire la o cerere de reexaminare a deciziei de stabilire a costurilor fără a recurge la procedurile orale.
Art. 110: Executarea hotărârilor de stabilire a valorii cheltuielilor
(1)Orice hotărâre definitivă a Oficiului care stabileşte valoarea cheltuielilor constituie titlu executoriu.
(2)Executarea silită este reglementată de normele de procedură civilă aflate în vigoare în statul pe teritoriul căruia aceasta are loc. Fiecare stat membru desemnează o autoritate unică responsabilă de verificarea autenticităţii deciziei menţionate la alineatul (1) şi comunică datele de contact ale acesteia Oficiului, Curţii de Justiţie şi Comisiei. Un ordin de executare a deciziei se anexează deciziei de către autoritatea în cauză, singura formalitate necesară fiind verificarea autenticităţii deciziei.
(3)După îndeplinirea acestor formalităţi la cererea părţii interesate, aceasta poate continua executarea silită prin sesizarea directă a organismului competent, în conformitate cu dreptul intern.
(4)Executarea silită nu poate fi suspendată decât în temeiul unei hotărâri a Curţii de Justiţie. Cu toate acestea, controlul regularităţii măsurilor de executare este de competenţa instanţelor statului membru în cauză.
Art. 111: Registrul mărcilor UE
(1)Oficiul ţine un registru al mărcilor UE, pe care îl actualizează.
(2)Registrul conţine următoarele elemente privind cererile de înregistrare a unei mărci UE şi înregistrările în acest sens:
a)data depunerii cererii;
b)numărul de dosar al cererii;
c)data publicării cererii;
d)numele şi adresa solicitantului;
e)numele şi adresa sediului reprezentantului, în măsura în care nu este vorba despre un reprezentant menţionat la articolul 119 alineatul (3);
f)reprezentarea mărcii, precum şi menţiunile privind natura sa; şi după caz, o descriere a mărcii;
g)indicarea produselor şi serviciilor după numele lor;
h)indicaţii privind revendicarea unei priorităţi în temeiul articolului 35;
i)indicaţii privind revendicarea unei priorităţi de expunere în temeiul articolului 38;
j)indicaţii privind revendicarea seniorităţii unei mărci anterioare înregistrate, în temeiul articolului 39;
k)o declaraţie potrivit căreia marca a dobândit un caracter distinctiv ca urmare a modului în care a fost folosită, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3);
l)menţiunea că marca este o marcă colectivă;
m)menţiunea că marca este o marcă de certificare;
n)limba de depunere a cererii, precum şi a doua limbă indicată de solicitant în cererea sa, în conformitate cu articolul 146 alineatul (3);
o)data înregistrării mărcii în registru şi numărul de înregistrare;
p)o declaraţie potrivit căreia cererea rezultă din transformarea unei înregistrări internaţionale desemnând Uniunea, în conformitate cu articolul 204 din prezentul regulament, precum şi data înregistrării internaţionale în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Protocolul de la Madrid sau data înregistrării extinderii teritoriale la Uniune ulterioară înregistrării internaţionale în conformitate cu articolul 3b alineatul (2) din Protocolul de la Madrid şi, dacă este necesar, data priorităţii înregistrării internaţionale.
(3)Registrul conţine, de asemenea, următoarele elemente, fiecare fiind însoţit de data înregistrării sale:
a)modificarea numelui, adresei sau a naţionalităţii titularului unei mărci UE sau schimbarea statului pe teritoriul căruia acesta îşi are domiciliul, sediul sau unitatea;
b)modificarea numelui sau a sediului reprezentantului, cu excepţia reprezentantului menţionat la articolul 119 alineatul (3) prima teză;
c)în cazul desemnării unui nou reprezentant, numele şi sediul social ale acestuia;
d)orice modificare a mărcii în temeiul articolelor 49 şi 54 şi orice rectificare a erorilor;
e)menţiunea modificării regulamentului de utilizare a mărcii colective, în sensul articolului 79;
f)indicaţii privind revendicarea seniorităţii unei mărci anterioare înregistrate, astfel cum se menţionează la articolul 39, în temeiul articolului 40;
g)orice transfer total sau parţial în sensul articolului 20;
h)constituirea sau transferul unui drept real în temeiul articolului 22 şi natura dreptului real;
i)măsurile de executare silită în aplicarea articolului 23, precum şi procedurile de insolvenţă în temeiul articolului 24;
j)acordarea sau transferul unei licenţe în sensul articolului 25, precum şi, după caz, tipul de licenţă;
k)reînnoirea unei înregistrări în sensul articolului 53 şi data de la care produce efecte, precum şi orice restricţii în sensul articolului 53 alineatul (4);
l)o menţiune privind stabilirea datei de expirare a înregistrării în sensul articolului 53;
m)declaraţiile de retragere sau de renunţare din partea titularului mărcii, în sensul articolului 49 şi, respectiv, 57;
n)data de depunere şi detaliile unei opoziţii în temeiul articolului 46, sau ale unei cereri în temeiul articolului 63 sau ale unei cereri reconvenţionale în temeiul articolului 128 alineatul (4) de decădere sau în nulitate, sau ale unei căi de atac prevăzute la articolul 68;
o)data şi conţinutul unei decizii privind o opoziţie, sau privind o cerere în sensul articolului 64 alineatul (6), sau privind o cerere reconvenţională în sensul articolului 128 alineatul (6) a treia teză, sau privind o cale de atac în sensul articolului 71;
p)o înregistrare a primirii unei cereri de transformare în sensul articolului 140 alineatul (2);
q)anularea desemnării reprezentantului înregistrat conform alineatului (2) litera (e) din prezentul articol;
r)anularea seniorităţii unei mărci naţionale;
s)modificarea sau anularea în registru a menţiunilor de la literele (h), (i) şi (j) din prezentul alineat;
t)înlocuirea mărcii UE cu o înregistrare internaţională în sensul articolului 197;
u)data şi numărul înregistrării internaţionale bazate pe cererea de înregistrare a mărcii UE, care a fost înregistrată ca marcă UE în conformitate cu articolul 185 alineatul (1);
v)data şi numărul unei înregistrări internaţionale bazate pe marca UE în sensul articolului 185 alineatul (2);
w)divizarea unei cereri în temeiul articolului 50 şi divizarea unei înregistrări în sensul articolului 56, împreună cu elementele menţionate la alineatul (2) din prezentul articol cu privire la înregistrarea divizionară, precum şi lista de produse şi servicii ale înregistrării originale, astfel cum a fost modificată;
x)revocarea unei decizii sau a unei înregistrări în registru în sensul articolului 103, în cazul în care revocarea se referă la o decizie sau o înregistrare care a fost publicată;
y)o menţiune a modificării regulamentului de utilizare a mărcii UE de certificare în sensul articolului 88.
(4)Directorul executiv poate decide înscrierea în registru a altor elemente decât cele prevăzute la alineatele (2) şi (3) din prezentul articol, sub rezerva articolului 149 alineatul (4).
(5)Registrul poate fi ţinut în format electronic. Oficiul colectează, organizează, face publice şi stochează elementele menţionate la alineatele (2) şi (3), inclusiv orice date cu caracter personal, pentru motivele menţionate la alineatul (8). Oficiul se asigură că registrul este uşor accesibil pentru consultare publică.
(6)Orice modificare operată în registru trebuie notificată titularului unei mărci UE.
(7)Oficiul eliberează, la cerere şi contra achitării unei taxe, extrase, autentificate sau nu, din registru.
(8)Prelucrarea datelor privind elementele prevăzute la alineatele (2) şi (3), inclusiv orice date cu caracter personal, are loc în următoarele scopuri:
a)administrarea cererilor şi/sau a înregistrărilor, în conformitate cu prezentul regulament şi cu actele adoptate în temeiul acestuia;
b)ţinerea unui registru public pentru consultarea de către autorităţile publice şi operatorii economici şi pentru informarea acestora, pentru a le permite să îşi exercite drepturile care le sunt conferite de prezentul regulament şi să fie informaţi cu privire la existenţa unor drepturi anterioare care aparţin unor părţi terţe; şi
c)elaborarea de rapoarte şi statistici care să permită Oficiului să îşi optimizeze operaţiunile şi să îmbunătăţească funcţionarea sistemului.
(9)Toate datele, inclusiv cele cu caracter personal, privind elementele menţionate la alineatele (2) şi (3) sunt considerate de interes public şi pot fi accesate de oricare terţ. Din motive de securitate juridică, înregistrările în registru sunt păstrate pentru o perioadă nedefinită.
Art. 112: Baza de date
(1)Pe lângă obligaţia de a ţine un registru în înţelesul articolului 111, Oficiul colectează şi stochează într-o bază de date electronică toate informaţiile furnizate de solicitanţi sau de oricare altă parte la procedură, în conformitate cu prezentul regulament sau cu actele adoptate în temeiul acestuia.
(2)Baza de date electronică poate include date cu caracter personal, în plus faţă de cele incluse în registru în temeiul articolului 111, în măsura în care astfel de informaţii sunt obligatorii în conformitate cu prezentul regulament sau cu actele adoptate în temeiul acestuia. Colectarea, stocarea şi prelucrarea acestor date se face în următoarele scopuri:
a)administrarea cererilor şi/sau a înregistrărilor, în conformitate cu prezentul regulament şi cu actele adoptate în temeiul acestuia;
b)accesul la informaţiile necesare pentru derularea procedurii relevante într-un mod mai facil şi mai eficient;
c)comunicarea cu solicitanţii şi cu celelalte părţi la procedură;
d)elaborarea de rapoarte şi statistici care să permită Oficiului să îşi optimizeze operaţiunile şi să îmbunătăţească funcţionarea sistemului.
(3)Directorul executiv stabileşte condiţiile de acces la baza de date electronică şi modul în care conţinutul acesteia, cu excepţia datelor cu caracter personal menţionate la alineatul (2) din prezentul articol, dar incluzându-le pe cele menţionate la articolul 111, poate fi pus la dispoziţie într-o formă prelucrabilă electronic, precum şi taxele aferente pentru acces.
(4)Accesul la datele cu caracter personal menţionate la alineatul (2) este limitat, iar aceste date nu sunt puse la dispoziţia publicului, cu excepţia cazului în care partea vizată şi-a dat consimţământul explicit în acest sens.
(5)Toate datele se păstrează pe o perioadă nedeterminată. Cu toate acestea, partea interesată poate solicita eliminarea oricăror date cu caracter personal din baza de date după 18 luni de la expirarea mărcii UE sau de la închiderea procedurii contradictorii relevante. Partea interesată are dreptul de a obţine corectarea datelor inexacte sau eronate în orice moment.
Art. 113: Accesul online la decizii
(1)Deciziile Oficiului sunt puse la dispoziţie online pentru informarea publicului larg şi pentru consultarea de către acesta, din motive de transparenţă şi de previzibilitate. Orice parte la procedura care a condus la adoptarea deciziei poate solicita eliminarea oricăror date cu caracter personal incluse în decizie.
(2)Oficiul poate furniza acces online la hotărârile instanţelor naţionale şi ale Uniunii legate de sarcinile sale, în scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la aspectele de proprietate intelectuală şi de a promova convergenţa practicilor. Oficiul respectă condiţiile privind publicarea iniţială, în ceea ce priveşte datele cu caracter personal.
Art. 114: Consultare publică
(1)Dosarele referitoare la cererile de înregistrare a mărcilor UE care nu au fost încă publicate nu pot fi deschise spre consultare publică decât cu acordul solicitantului.
(2)Orice persoană care dovedeşte că solicitantul înregistrării unei mărci UE a afirmat că după înregistrarea mărcii se va prevala de aceasta împotriva sa poate consulta dosarul înainte de publicarea cererii şi fără acordul solicitantului.
(3)După publicarea cererii de înregistrare a mărcii UE, dosarele acestei cereri şi ale mărcii pe care a solicitat-o pot, la cerere, să fie deschise consultării publice.
(4)Atunci când dosarele fac obiectul consultării publice în temeiul alineatului (2) sau (3) din prezentul articol, documentele privind excluderea sau recuzarea în temeiul articolului 169, proiectele de decizii şi avize, precum şi toate celelalte documente interne utilizate pentru pregătirea deciziilor şi a avizelor, precum şi elementele din dosar în cazul cărora partea vizată a manifestat un interes deosebit în menţinerea confidenţialităţii înainte de prezentarea cererii de consultare publică, cu excepţia cazului în care consultarea publică a acestor elemente este justificată de interesele prioritare legitime ale părţilor care solicită consultarea, pot fi excluse de la consultarea publică.
(5)Consultarea publică a dosarelor de cereri de mărci UE şi de mărci UE înregistrate se efectuează fie prin verificarea documentului original, fie a unor copii ale acestuia, fie a mijloacelor tehnice de stocare, în cazul în care dosarele sunt stocate astfel. Directorul executiv stabileşte modalităţile consultării publice.
(6)În cazul în care consultarea publică a dosarelor are loc în conformitate cu alineatul (7), cererea de consultare publică a dosarelor se consideră depusă numai după achitarea taxei necesare. Nu se plăteşte nicio taxă în cazul în care consultarea publică a mijloacelor tehnice de stocare se efectuează online.
(7)Consultarea publică a dosarelor se face la sediul Oficiului. La cerere, consultarea publică a dosarelor ia forma unei eliberări de copii ale unor documente incluse în dosare. Eliberarea respectivelor copii este condiţionată de achitarea unei taxe. De asemenea, Oficiul eliberează, la cerere, copii autentificate sau neautentificate ale cererii de înregistrare a mărcii UE în schimbul achitării unei taxe.
(8)Dosarele păstrate de Oficiu privind înregistrările internaţionale care desemnează Uniunea pot face obiectul unei cereri de inspecţie publică de la data publicării menţionată la articolul 190 alineatul (1), în conformitate cu condiţiile stabilite la alineatele (1), (3) şi (4) din prezentul articol.
(9)Sub rezerva restricţiilor prevăzute la alineatul (4), Oficiul poate, la cerere şi în schimbul unei taxe, să comunice informaţiile din orice dosar cu privire la o marcă UE solicitată sau cu privire la o marcă UE înregistrată. Cu toate acestea, Oficiul poate să solicite exercitarea opţiunii de a obţine consultarea publică a dosarului însuşi, în cazul în care consideră oportun acest lucru având în vedere cantitatea de informaţii care trebuie furnizate.
Art. 115: Păstrarea dosarelor
(1)Oficiul păstrează dosarele tuturor procedurilor legate de o cerere de marcă UE sau de înregistrarea unei mărci UE. Directorul executiv stabileşte forma în care sunt păstrate aceste dosare.
(2)În cazul în care dosarele se păstrează în format electronic, fişierele electronice sau copiile de siguranţă ale acestora se păstrează pe termen nelimitat. Documentele originale depuse de părţile la procedură şi care stau la baza respectivelor dosare electronice sunt eliminate după o perioadă de la primirea lor de către Oficiu, perioada fiind stabilită de către directorul executiv.
(3)În cazul şi în măsura în care dosarele sau părţi ale acestora sunt păstrate în alt format decât cel electronic, documentele sau mijloacele de probă care fac parte din respectivele dosare sunt păstrate cel puţin cinci ani de la sfârşitul anului în care cererea a fost respinsă sau retrasă sau este considerată retrasă, în care înregistrarea mărcii UE expiră complet în sensul articolului 53, în care renunţarea completă la marca UE este înregistrată în sensul articolului 57, sau în care marca UE este radiată integral din registru în conformitate cu articolul 64 alineatul (6) sau cu articolul 128 alineatul (6).
Art. 116: Publicaţii periodice
(1)Oficiul publică periodic:
a)un Buletin al mărcilor Uniunii Europene care conţine publicarea cererilor şi a menţiunilor consemnate în registru, precum şi alte detalii privind cererile sau menţiunile mărcilor UE a căror publicare este prevăzută de prezentul regulament sau de actele adoptate în temeiul acestuia;
b)un Jurnal Oficial al Oficiului care conţine comunicările şi informaţiile de ordin general din partea directorului executiv, precum şi orice alte informaţii relevante pentru prezentul regulament sau punerea în aplicare a acestuia.
Publicaţiile menţionate la literele (a) şi (b) de la primul paragraf pot fi efectuate prin mijloace electronice.
(2)Buletinul Mărcilor Uniunii Europene se publică conform modalităţii şi frecvenţei stabilite de directorul executiv.
(3)Jurnalul Oficial al Oficiului se publică în limbile Oficiului. Directorul executiv poate însă decide că anumite elemente se publică în Jurnalul Oficial al Oficiului în limbile oficiale ale Uniunii.
(4)Comisia adoptă acte de punere în aplicare care precizează:
a)data care trebuie considerată data publicării în Buletinul mărcilor Uniunii Europene;
b)modul de publicare a menţiunilor privind înregistrarea unei mărci care nu conţin modificări faţă de publicarea cererii;
c)modalităţile prin care ediţiile din Jurnalul Oficial al Oficiului pot fi puse la dispoziţia publicului.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 207 alineatul (2).
Art. 117: Cooperare administrativă
(1)Cu excepţia unor dispoziţii contrare ale prezentului regulament sau prevăzute de dreptul intern, Oficiul şi instanţele sau alte autorităţi competente ale statelor membre îşi oferă asistenţă reciprocă, la cerere, comunicându-şi informaţii şi dosare. Atunci când Oficiul comunică dosarele instanţelor, ministerelor publice sau serviciilor centrale din domeniul proprietăţii industriale, comunicarea în cauză nu se supune restricţiilor prevăzute la articolul 114.
(2)Oficiul nu percepe taxe pentru comunicarea de informaţii sau deschiderea dosarelor pentru consultare publică.
(3)Comisia adoptă acte de punere în aplicare care precizează modalităţile detaliate prin care Oficiul şi autorităţile competente ale statelor membre fac schimb de informaţii şi deschid dosarele pentru consultare publică, luând în considerare restricţiile la care este supusă consultarea publică a dosarelor privind cererile de mărci UE sau înregistrările de mărci UE, în conformitate cu articolul 114, atunci când este aceasta este deschisă către terţi. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 207 alineatul (2).
Art. 118: Schimb de publicaţii
(1)Oficiul şi serviciile centrale din domeniul proprietăţii industriale ale statelor membre îşi expediază, la cerere, pentru propriul uz şi gratuit, unul sau mai multe exemplare din publicaţiile proprii respective.
(2)Oficiul poate încheia acorduri privind schimbul sau expedierea publicaţiilor.
Art. 119: Principii generale referitoare la reprezentare
(1)Sub rezerva dispoziţiilor alineatului (2), nimeni nu este obligat să fie reprezentat în faţa Oficiului.
(2)Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la prezentul articol alineatul (3) a doua teză, persoanele fizice sau juridice care nu au nici domiciliul, nici sediul principal, nici unitatea industrială sau comercială efectivă şi funcţională în cadrul Spaţiului Economic European sunt reprezentate în faţa Oficiului, în conformitate cu articolul 120 alineatul (1), în orice procedură instituită de prezentul regulament, cu excepţia depunerii unei cereri de înregistrare a unei mărci UE;
(3)Persoanele fizice şi juridice care au domiciliul sau sediul sau o unitate industrială sau comercială efectivă şi funcţională în cadrul Spaţiului Economic European pot fi reprezentate în faţa Oficiului de către un angajat. Angajatul unei persoane juridice care intră sub incidenţa prezentului alineat poate reprezenta, de asemenea, şi alte persoane juridice care au legături economice cu respectiva persoană, chiar dacă respectivele persoane juridice nu au nici domiciliul, nici sediul, nici vreo unitate industrială sau comercială efectivă şi funcţională în cadrul Spaţiului Economic European. La cererea Oficiului sau, după caz, a altei părţi participante la procedură, angajaţii care se constituie reprezentanţi în înţelesul prezentului alineat, prezintă o împuternicire semnată care urmează să fie anexată la dosar.
(4)În cazul în care există mai mulţi solicitanţi sau mai mulţi terţi care acţionează în comun, este numit un reprezentant comun.
Art. 120: Reprezentare profesională
(1)Reprezentarea persoanelor fizice sau juridice în faţa Oficiului poate fi realizată numai:
a)de către un avocat care are dreptul să profeseze pe teritoriul unuia dintre statele membre ale Spaţiului Economic European şi care are domiciliul profesional în cadrul Spaţiului Economic European, în măsura în care poate acţiona în statul respectiv în calitate de reprezentant în domeniul mărcilor;
b)prin reprezentanţi autorizaţi înscrişi pe o listă păstrată în acest scop de Oficiu.
La cererea Oficiului sau, după caz, a altei părţi participante la procedură, reprezentanţii în faţa Oficiului îi prezintă acestuia o împuternicire semnată care urmează să fie anexată la dosar.
(2)Orice persoană care îndeplineşte următoarele condiţii poate fi înscrisă pe lista reprezentanţilor autorizaţi:
a)are cetăţenia unuia dintre statele membre ale Spaţiului Economic European;
b)are domiciliul profesional sau locul de muncă în cadrul Spaţiului Economic European;
c)este abilitată să reprezinte, în domeniul mărcilor, persoanele fizice sau juridice în faţa Oficiului Benelux pentru Proprietate Intelectuală sau în faţa Oficiului central pentru proprietatea industrială dintr-un stat membru al Spaţiului Economic European. Atunci când, în statul respectiv, împuternicirea nu este condiţionată de deţinerea unei calificări profesionale speciale, persoanele care solicită să fie înscrise pe listă care acţionează în domeniul mărcilor în faţa Oficiului Benelux pentru Proprietate Intelectuală sau în faţa oficiilor centrale pentru proprietatea industrială trebuie să fi activat în mod curent timp de cel puţin cinci ani în această calitate. Cu toate acestea, sunt exceptate de la condiţia de exercitare a profesiei persoanele a căror calificare profesională privind reprezentarea persoanelor fizice sau juridice în domeniul mărcilor în faţa Oficiului Benelux pentru Proprietate Intelectuală sau a respectivelor oficii centrale pentru proprietatea industrială recunoscute oficial în conformitate cu reglementările stabilite de statul respectiv.
(3)Înscrierea se face în urma unei cereri însoţite de o atestare din partea serviciului central din domeniul proprietăţii industriale al statului membru respectiv, care menţionează că au fost îndeplinite condiţiile prevăzute la alineatul (2).
(4)Directorul executiv poate acorda o derogare:
a)de la cerinţa prevăzută la alineatul (2) litera (c) a doua teză, atunci când solicitantul face dovada că a dobândit calificarea necesară într-un alt mod;
b)de la cerinţa prevăzută la alineatul (2) litera (a) în cazul specialiştilor de înaltă calificare, cu condiţia ca cerinţele prevăzute la alineatul (2) literele (b) şi (c) să fie îndeplinite.
(5)O persoană poate fi radiată de pe lista reprezentanţilor autorizaţi la cererea sa sau atunci când nu mai are capacitatea de a reprezenta. Orice modificare a listei reprezentanţilor autorizaţi se publică în Jurnalul Oficial al Oficiului.
Art. 121: Delegarea de competenţe
Comisiei este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu dispoziţiile de la articolul 208, prin care să precizeze:
(a)condiţiile şi procedura de numire a unui reprezentant comun menţionat la articolul 119 alineatul (4);
(b)condiţiile în care angajaţii menţionaţi la articolul 119 alineatul (3) şi reprezentanţii autorizaţi menţionaţi la articolul 120 alineatul (1) depun la Oficiu o autorizaţie semnată pentru a îşi exercita reprezentarea şi conţinutul autorizaţiei respective;
(c)împrejurările în care o persoană poate fi radiată de pe lista reprezentanţilor autorizaţi menţionaţi la articolul 120 alineatul (5).