Secţiunea 1 - Dispoziţii generale - Regulamentul 1001/14-iun-2017 privind marca Uniunii Europene

Acte UE

Jurnalul Oficial 154L

În vigoare
Versiune de la: 1 Decembrie 2025
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 94: Decizii şi comunicări ale Oficiului
(1)Deciziile adoptate de Oficiu menţionează motivele pe care se întemeiază. Acestea nu se pot întemeia decât pe motive sau pe dovezi asupra cărora părţile interesate au avut posibilitatea de a formula observaţii. Hotărârile luate în cadrul unei proceduri orale în faţa Oficiului pot fi pronunţate verbal. Acestea sunt ulterior notificate în scris părţilor.
(2)Orice decizie, comunicare sau notificare din partea Oficiului indică numele departamentului sau al diviziei Oficiului, precum şi numele funcţionarului sau funcţionarilor responsabili. Aceasta trebuie să aibă semnătura funcţionarului sau funcţionarilor respectivi sau, în absenţa semnăturii, ştampila Oficiului, imprimată sau aplicată cu tuş. Directorul executiv poate decide, de asemenea, că un alt mijloc de identificare a departamentului sau diviziei Oficiului, precum şi a numelui funcţionarului sau funcţionarilor responsabili, sau că un alt tip de identificare decât ştampila poate fi utilizat în cazul în care deciziile, comunicările sau notificările din partea Oficiului sunt transmise prin fax sau prin orice alte mijloace tehnice de comunicare.
(3)Deciziile Oficiului care pot face obiectul unei căi de atac sunt însoţite de o comunicare scrisă care indică faptul că cererea de introducere a căii de atac se depune în scris la Oficiu în termen de două luni de la data de notificare a deciziei atacate. Comunicarea atrage, de asemenea, atenţia părţilor asupra dispoziţiilor articolelor 66, 67 şi 68. Părţile nu se pot prevala de omisiunea comunicării de către Oficiu a posibilităţii de a introduce o cale de atac.
Art. 95: Examinarea din oficiu a faptelor
(1)În cursul procedurii, Oficiul procedează la examinarea din oficiu a faptelor; cu toate acestea, în cazul unei proceduri privind motivele relative de respingere a înregistrării, examinarea este limitată la motivele invocate şi la cererile introduse de părţi. În cadrul procedurilor în nulitate în temeiul articolului 59, Oficiul îşi limitează examinarea la motivele şi argumentele furnizate de către părţi.
(2)Oficiul poate să nu ia în considerare faptele pe care părţile nu le-au invocat sau dovezile pe care nu le-au furnizat în timp util.
Art. 96: Procedură orală
(1)Oficiul recurge la procedura orală fie din oficiu, fie la cererea uneia dintre părţile la procedură, cu condiţia ca acest lucru să fie considerat util.
(2)Procedura orală în faţa examinatorilor, a diviziei de opoziţie şi a departamentului însărcinat cu ţinerea registrului nu este publică.
(3)Procedura orală, inclusiv pronunţarea deciziei, este publică în faţa diviziei de anulare şi a camerelor de recurs, cu excepţia cazului în care există o hotărâre contrară a instanţei sesizate, caz în care publicitatea ar putea prezenta, în special pentru o parte la procedură, inconveniente grave şi nejustificate.
(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 208, care să precizeze detaliile privind procedurile orale, inclusiv detalii referitoare la utilizarea limbilor prevăzute la articolul 146.
Art. 97: Probaţiune
(1)În cadrul oricărei proceduri în faţa Oficiului, se pot administra în special următoarele mijloace de probă:
a)ascultarea părţilor;
b)solicitarea de informaţii;
c)prezentarea de documente şi de mijloace de probă;
d)ascultarea martorilor;
e)expertiza;
f)declaraţiile scrise date sub jurământ sau în mod solemn sau cu efect echivalent în conformitate cu legislaţia statului în care sunt făcute.
(2)Serviciul sesizat poate însărcina pe unul dintre membrii acestuia să procedeze la administrarea mijloacelor de probă.
(3)În cazul în care Oficiul consideră necesar ca o parte, un martor sau un expert să depună mărturie orală, acesta invită persoana în cauză să se înfăţişeze înaintea sa. Termenul de înfăţişare menţionat în convocare trebuie să fie de cel puţin o lună, cu excepţia cazului în care cei interesaţi convin asupra unei perioade mai scurte.
(4)Părţile sunt informate în legătură cu ascultarea unui martor sau a unui expert în faţa Oficiului. Acestea au dreptul de a fi prezente şi de a pune întrebări martorului sau expertului.
(5)Directorul executiv stabileşte valoarea cheltuielilor, inclusiv a avansurilor, care urmează să fie achitate în legătură cu costurile de obţinere a probelor, menţionate în prezentul articol.
(6)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 208, care să precizeze procedura care reglementează administrarea probelor.
Art. 98: Notificarea
(1)Oficiul notifică automat celor interesaţi toate deciziile şi convocările, precum şi toate notificările sau alte comunicări care determină curgerea unui termen sau a căror notificare către cei interesaţi este prevăzută de alte dispoziţii ale prezentului regulament sau ale actelor adoptate în temeiul prezentului regulament, sau a fost dispusă de către directorul executiv.
(2)Directorul executiv poate stabili ce documente, altele decât deciziile în cazul cărora curge un termen pentru introducerea unei căi de atac şi convocări, se notifică prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(3)Notificările se pot efectua prin mijloace diferite, inclusiv electronice. Directorul executiv stabileşte detaliile referitoare la mijloacele electronice.
(4)În cazul în care notificarea se face prin publicare, directorul executiv stabileşte modalităţile de publicare, precum şi momentul în care începe să curgă termenul de o lună la expirarea căruia documentul este considerat ca fiind notificat.
(5)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 208, care să precizeze modalităţile detaliate referitoare la notificări.
Art. 99: Notificarea pierderii unui drept
În cazul în care Oficiul constată că pierderea unui drept decurge din prezentul regulament sau din actele adoptate în conformitate cu acesta, în absenţa luării unei decizii, Oficiul comunică acest lucru persoanei în cauză, în conformitate cu articolul 98. Aceasta din urmă poate solicita o decizie în acest sens în termen de două luni de la notificarea comunicării, dacă consideră că constatarea Oficiului este inexactă. Oficiul adoptă o astfel de decizie numai în cazul în care nu este de acord cu persoana care face solicitarea; în caz contrar, Oficiul îşi rectifică constatările şi comunică acest lucru persoanei care solicită decizia.
Art. 100: Comunicări adresate Oficiului
(1)Oficiului i se pot adresa comunicări prin mijloace electronice. Directorul executiv stabileşte măsura şi condiţiile tehnice în care comunicările respective pot fi transmise prin mijloace electronice.
(2)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 208, care să precizeze dispoziţii referitoare la mijloacele de comunicare, inclusiv mijloacele electronice de comunicare care urmează să fie utilizate de către părţile la procedura în faţa Oficiului, precum şi formularele care urmează să fie puse la dispoziţie de către Oficiu.
Art. 101: Termene
(1)Termenele se exprimă în ani, luni, săptămâni sau zile, toate complete. Calcularea începe de la data ulterioară datei în care a avut loc evenimentul relevant. Termenele nu pot fi mai mici de o lună şi nici nu pot depăşi şase luni.
(2)Directorul executiv stabileşte înainte de începutul fiecărui an calendaristic zilele în care Oficiul nu este deschis pentru primirea de documente sau în care corespondenţa obişnuită nu este livrată în localitatea în care Oficiul îşi are sediul.
(3)Directorul executiv stabileşte durata întreruperii în cazul unei întreruperi generale în livrarea corespondenţei în statul membru în care Oficiul îşi are sediul sau în cazul unei întreruperi efective a legăturii Oficiului cu mijloacele electronice de comunicare admise.
(4)În cazul în care o împrejurare excepţională, precum un dezastru natural sau o grevă, întrerupe sau perturbă comunicarea corespunzătoare dintre Oficiu şi părţile la procedură sau invers, directorul executiv poate decide ca, pentru părţile la procedură care îşi au reşedinţa sau sediul social în statul membru în cauză sau care au numit un reprezentant cu sediul în statul membru în cauză, toate termenele care altfel ar expira la data începerii respectivului eveniment sau după această dată, astfel cum decide preşedintele, se prelungesc până la o dată care urmează a fi stabilită de acesta. La stabilirea datei respective, preşedintele estimează când va lua sfârşit împrejurarea excepţională. În cazul în care aceasta afectează sediul Oficiului, o asemenea decizie a directorului executiv specifică faptul că se aplică pentru toate părţile la procedură.
(5)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 208, care să precizeze detaliile privind calcularea termenelor şi durata acestora.
Art. 102: Rectificarea erorilor şi a omisiunilor manifeste
(1)Oficiul rectifică toate erorile lingvistice sau greşelile de transcriere şi omisiunile manifeste survenite în deciziile sale, sau erorile tehnice care îi sunt imputabile, produse la înregistrarea unei mărci UE sau la publicarea înregistrării, din proprie iniţiativă sau la cererea unei părţi.
(2)În cazul în care corectarea erorilor survenite la înregistrarea unei mărci UE sau în înregistrarea publicată este solicitată de titularul mărcii, se aplică articolul 55 mutatis mutandis.
(3)Oficiul publică corecturile aplicate erorilor survenite la înregistrarea unei mărci UE sau în înregistrarea publicată.
Art. 103: Revocarea deciziilor
(1)Atunci când efectuează o înscriere în registru sau ia o decizie care conţine o eroare care îi este imputabilă, Oficiul asigură eliminarea înscrierii respective sau revocarea deciziei. În cazul în care există numai o singură parte la procedură ale cărei drepturi au fost încălcate prin înscriere sau prin act, eliminarea înscrierii sau revocarea deciziei este dispusă chiar dacă, pentru partea respectivă, eroarea nu a fost evidentă.
(2)Eliminarea înscrierii sau revocarea deciziei, prevăzute la alineatul (1), se dispun din oficiu sau la cererea uneia dintre părţile la procedură, de către instanţa care a făcut înscrierea sau care adoptă decizia. Anularea înscrierii în registru sau revocarea deciziei se efectuează în termen de un an de la data înscrierii în registru sau de la adoptarea deciziei, după ce au fost consultate părţile la procedură, precum şi eventualii titulari de drepturi asupra mărcii UE în cauză care sunt înscrişi în registru. Oficiul păstrează înregistrări ale acestor eliminări sau revocări.
(3)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 208, care să precizeze procedura care reglementează revocarea unei decizii sau eliminarea înscrierii în registru.
(4)Prezentul articol nu aduce atingere dreptului părţilor de a formula o cale de atac în temeiul articolelor 66 şi 72, şi nici posibilităţii de corectare a erorilor şi omisiunilor manifeste în temeiul articolului 102. În cazul în care împotriva deciziei Oficiului care conţine o eroare a fost introdusă o cale de atac, aceasta rămâne fără obiect în momentul în care Oficiul îşi revocă decizia în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol. În ultimul caz, reclamantului îi este rambursată taxa pentru introducerea căii de atac.
Art. 104: Restitutio in integrum
(1)Solicitantul înregistrării sau titularul unei mărci UE sau orice altă parte la o procedură în faţa Oficiului care, deşi a dat dovadă de întreaga prudenţă impusă de circumstanţe, nu a fost în măsură să respecte un termen prevăzut de Oficiu, este repus în drepturi, la cerere, în cazul în care obstrucţionarea a avut drept consecinţă directă, în temeiul dispoziţiilor prezentului regulament, pierderea unui drept sau pierderea unei căi de atac.
(2)Cererea se prezintă în scris în termen de două luni de la încetarea obstrucţionării. În acelaşi termen se îndeplineşte actul nerealizat. Cererea nu este admisibilă decât într-un termen de un an de la data expirării termenului nerespectat. În caz de neprezentare a cererii de reînnoire a înregistrării sau de neplată a unei taxe de reînnoire, termenul suplimentar de şase luni prevăzut la articolul 53 alineatul (3) a treia teză se deduce din perioada de un an.
(3)Cererea este motivată şi indică faptele şi motivele invocate în sprijinul său. Aceasta nu se consideră depusă decât după achitarea taxei de restitutio in integrum.
(4)Organul care are competenţa de a statua în ceea ce priveşte actul neîndeplinit se pronunţă asupra cererii.
(5)Prezentul articol nu se aplică termenelor prevăzute la alineatul (2), la articolul 46 alineatele (1) şi (3) şi la articolul 105.
(6)Atunci când solicitantul înregistrării sau titularul unei mărci UE este repus în drepturi, acesta nu-şi poate invoca drepturile împotriva unui terţ care, de bună-credinţă, pe parcursul perioadei cuprinse între pierderea dreptului asupra cererii sau a mărcii UE şi publicarea menţiunii privind repunerea în drepturi, a introdus pe piaţă produse sau a prestat servicii sub un semn identic sau similar cu marca UE.
(7)Terţul care poate să se prevaleze de dispoziţiile alineatului (6) poate formula terţă opoziţie împotriva hotărârii de repunere în drepturi a solicitantului sau a titularului unei mărci UE, în termen de două luni de la data publicării menţiunii de repunere în drepturi.
(8)Prezentul articol nu aduce atingere dreptului unui stat membru de a acorda restitutio in integrum în ceea ce priveşte termenele prevăzute de prezentul regulament şi care trebuie să fie respectate în faţa autorităţilor statului în cauză.
Art. 105: Continuarea procedurii
(1)Solicitantul sau titularul unei mărci UE sau orice altă parte la o procedură în faţa Oficiului care a omis să respecte un termen faţă de Oficiu poate obţine, la cerere, continuarea procedurii, cu condiţia ca, în momentul în care cererea este introdusă, actul omis să fie îndeplinit. Cererea de continuare a procedurii se acceptă numai dacă este prezentată în termen de două luni de la data de expirare a termenului nerespectat. Cererea se consideră depusă numai după plata unei taxe de continuare a procedurii.
(2)Prezentul articol nu se aplică termenelor prevăzute la articolul 32, articolul 34 alineatul (1), articolul 38 alineatul (1), articolul 41 alineatul (2), articolul 46 alineatele (1) şi (3), articolul 53 alineatul (3), articolul 68, articolul 72 alineatul (5), articolul 104 alineatul (2) şi articolul 139, termenelor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol sau termenului prevăzut pentru revendicarea seniorităţii în conformitate cu articolul 39, după depunerea cererii.
(3)Instanţa care este competentă pentru a statua cu privire la actul omis se pronunţă asupra cererii.
(4)În cazul în care Oficiul admite cererea, consecinţele nerespectării termenului se consideră că nu s-au produs. În cazul în care în perioada dintre expirarea termenului nerespectat şi cererea de continuare a procedurii a fost luată o decizie, departamentul care are competenţa de a statua în ceea ce priveşte actul neîndeplinit revizuieşte decizia şi, în cazul în care îndeplinirea actului omis este suficientă, adoptă o decizie diferită. Dacă în urma reexaminării, Oficiul constată că nu este necesară modificarea deciziei iniţiale, confirmă decizia respectivă în scris.
(5)În cazul în care Oficiul respinge cererea, taxa se restituie.
Art. 106: Întreruperea procedurii
(1)Procedura în faţa Oficiului este întreruptă:
a)în caz de deces sau de incapacitate juridică a solicitantului sau a titularului unei mărci UE sau a persoanei care este autorizată, în temeiul dreptului intern, să acţioneze în numele acestuia. În măsura în care decesul sau incapacitatea nu aduc atingere împuternicirii reprezentantului desemnat în conformitate cu articolul 120, procedura nu se întrerupe decât la cererea reprezentantului;
b)în cazul în care, din motive juridice care decurg dintr-o acţiune intentată împotriva bunurilor sale, solicitantul sau titularul unei mărci UE este împiedicat să continue procedura în faţa Oficiului;
c)în caz de deces sau de incapacitate juridică a reprezentantului solicitantului sau a titularului unei mărci UE sau a reprezentantului respectiv, ori în cazul în care, din motive juridice care decurg dintr-o acţiune intentată împotriva bunurilor sale, reprezentantul este împiedicat să continue procedura în faţa Oficiului.
(2)Procedurile în faţa Oficiului se reiau după ce a fost stabilită identitatea persoanei autorizate să le continue.
(3)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 208, care să precizeze modalităţile detaliate de reluare a procedurilor în faţa Oficiului.
Art. 107: Trimitere la principiile generale
În absenţa unor dispoziţii de procedură în cuprinsul prezentului regulament sau al actelor adoptate în temeiul acestuia Oficiul ia în considerare principiile de drept procedural general admise în domeniu în statele membre.
Art. 108: Încetarea obligaţiilor financiare
(1)Dreptul Oficiului de a solicita achitarea taxelor se prescrie în termen de patru ani de la sfârşitul anului calendaristic în cursul căruia taxa a devenit exigibilă.
(2)Drepturile împotriva Oficiului în ceea ce priveşte restituirea taxelor sau sumele percepute excedentar de către acesta cu ocazia achitării taxelor se prescriu în patru ani de la sfârşitul anului calendaristic în cursul căruia a luat naştere dreptul.
(3)Termenul prevăzut la alineatele (1) şi (2) se întrerupe, în cazul menţionat la alineatul (1), printr-o invitaţie de a achita taxa şi, în cazul menţionat la alineatul (2), printr-o solicitare scrisă de a invoca dreptul în cauză. Termenul menţionat reîncepe să curgă de la data întreruperii sale; expiră la sfârşitul unei perioade de şase ani calculată începând cu sfârşitul anului calendaristic în cursul căruia a început să fie calculat iniţial, cu excepţia cazului în care a fost intentată o acţiune în justiţie în vederea valorificării dreptului în cauză; în acest caz, termenul expiră cel mai devreme la încheierea unei perioade de un an calculată de la data la care hotărârea a dobândit autoritate de lucru judecat.