Nou Recomandarea 2384/20-nov-2025 privind sistemele de urmărire a pensiilor, tablourile de bord privind sistemele de pensii şi aderarea automată

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 27 Noiembrie 2025

Recomandarea 2384/20-nov-2025 privind sistemele de urmărire a pensiilor, tablourile de bord privind sistemele de pensii şi aderarea automată

Dată act: 20-nov-2025

Emitent: Comisia Europeana

(1)Raportul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European din 10 septembrie 2025 privind facilitarea finanţării investiţiilor şi a reformelor menite să stimuleze competitivitatea europeană şi crearea unei uniuni a pieţelor de capital (Raportul Draghi) (2024/2116 (INI)] subliniază faptul că pensiile contribuie la protejarea pensionarilor, la construirea pieţelor de capital şi la mobilizarea investiţiilor. Raportul îndeamnă în mod specific Comisia să se asigure că toate statele membre introduc sisteme simple şi transparente de urmărire a pensiilor.

(2)Eurogrupul în configuraţie deschisă din martie 2024 a invitat: (i) statele membre să evalueze disponibilitatea produselor pentru cetăţenii lor pe piaţa sistemelor de pensii ocupaţionale şi să facă schimb de bune practici, inclusiv cu privire la modalităţile de îmbunătăţire a aderării cetăţenilor în sistemul de pensii ocupaţionale; (ii) Comisia Europeană să susţină eforturile statelor membre, identificând şi propunând cele mai bune practici; (iii) statele membre să dezvolte sisteme de urmărire a pensiilor pentru a oferi cetăţenilor lor o imagine de ansamblu asupra viitoarelor venituri din pensii; şi (iv) Comisia Europeană să creeze un tablou de bord privind sistemele de pensii în colaborare cu Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale şi cu statele membre.

(4)Comunicarea Comisiei Europene din 19 martie 2025 intitulată "Uniunea economiilor şi a investiţiilor - O strategie de stimulare a prosperităţii cetăţenilor şi a competitivităţii economice în UE" stabileşte angajamentul Comisiei de a promova utilizarea sistemelor de urmărire a pensiilor, a tablourilor de bord privind sistemele de pensii şi a aderării automate, precum şi cele mai bune practici în acest sens, astfel încât cetăţenii să ştie mai bine la ce venituri din pensii se pot aştepta şi deci să se pregătească mai bine pentru pensionare. Astfel de instrumente ar contribui la oportunităţi pentru pieţe ale sistemelor de pensii ocupaţionale mai extinse şi mai profunde, ceea ce ar aduce beneficii nu numai cetăţenilor, ci şi economiei Uniunii în general;

(7)Raportul din iunie 2020 al Forumului la nivel înalt privind uniunea pieţelor de capital avertizează că riscurile legate de caracterul inadecvat al pensiilor reprezintă provocări politice şi bugetare pentru statele membre şi recomandă Comisiei: (i) să elaboreze un tablou de bord pentru a măsura progresele înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte caracterul adecvat şi sustenabilitatea pensiilor; (ii) să încurajeze dezvoltarea unor sisteme de urmărire a pensiilor pentru persoanele fizice; şi (iii) să sprijine introducerea unor sisteme de aderare automată pentru a asigura acoperirea adecvată a pensiilor în toate statele membre.

(8)Studiul din 2021 privind cele mai bune practici în materie de aderare automată, realizat în numele Comisiei Europene, şi avizul tehnic al Autorităţii Europene de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale privind cele mai bune practici pentru sistemele de urmărire a pensiilor şi tablourile de bord privind sistemele de pensii, împreună cu contribuţia sa tehnică suplimentară din septembrie 2025 la evaluările efectuate în cadrul uniunii economiilor şi a investiţiilor, au furnizat informaţii suplimentare în aceste domenii.

(9)Raportul din 2024 privind caracterul adecvat al pensiilor, elaborat în comun de Comisia Europeană şi de Comitetul pentru protecţie socială, şi Raportul din 2024 privind îmbătrânirea populaţiei, care prognozează cheltuielile publice legate de îmbătrânirea populaţiei în următoarele decenii, elaborat în comun de Comisia Europeană şi de Comitetul pentru politică economică, informează Comisia cu privire la caracterul adecvat actual şi viitor al pensiilor şi la principalele provocări din întreaga UE şi, respectiv, la sustenabilitatea finanţelor publice.

(11)Recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019 (¹) privind accesul la protecţie socială pentru lucrători şi pentru persoanele care desfăşoară o activitate independentă include o recomandare adresată statelor membre de a asigura transparenţa condiţiilor şi a normelor pentru sistemele de protecţie socială şi accesul gratuit al persoanelor la informaţii actualizate, cuprinzătoare, uşor de utilizat şi uşor de înţeles cu privire la drepturile şi obligaţiile individuale. Statelor membre li se recomandă, de asemenea, să simplifice, acolo unde este necesar, cerinţele administrative pentru ca lucrătorii, persoanele care desfăşoară o activitate independentă şi angajatorii să aibă acces la protecţie socială şi să beneficieze de aceasta.

(12)Întrucât nivelul scăzut de alfabetizare financiară şi prejudecăţile cognitive şi comportamentale pot împiedica planificarea pensionării, sunt necesare măsuri de promovare a educaţiei financiare şi a transparenţei pensiilor. Eurobarometrul din iulie 2023 a evidenţiat astfel de prejudecăţi într-o proporţie semnificativă a populaţiei. În Concluziile Consiliului din 14 mai 2024, statele membre şi Comisia au fost invitate să ia măsuri ample pentru a spori alfabetizarea financiară în UE, inclusiv pentru a le permite oamenilor să se pregătească şi să investească pentru viitor. Ca răspuns la această solicitare, la 30 septembrie 2025, Comisia a publicat o strategie privind alfabetizarea financiară, care prevede iniţiative menite să le permită cetăţenilor să ia decizii în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte planificarea pe termen lung, inclusiv planificarea pensionării.

(13)Pe lângă măsurile de educaţie financiară, vor trebui puse la dispoziţie instrumente de informare eficace pentru a le permite cetăţenilor să se implice în planificarea financiară pentru pensionare. Numeroşi cetăţeni europeni nu dispun de date şi instrumente care să le permită să aibă o imagine de ansamblu despre drepturile lor de pensie care provin din tot mai multe sisteme şi ţări diferite, ceea ce face dificilă luarea unor decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la carieră, pensie şi nevoi în materie de economii. Sensibilizarea cu privire la impactul opţiunilor de carieră, cum ar fi întreruperile de carieră şi angajarea cu fracţiune de normă, asupra vârstei de pensionare şi a economiilor le-ar permite beneficiarilor, în special femeilor, să ia decizii în cunoştinţă de cauză. Un sistem naţional de urmărire a pensiilor - un instrument digital care oferă o imagine de ansamblu consolidată a drepturilor acumulate şi, în mod ideal, a prestaţiilor de pensii preconizate din toate sursele, poate spori transparenţa şi sensibilizarea şi poate consolida încrederea în sistemele de pensii, permiţând astfel persoanelor să evalueze mai bine caracterul adecvat în viitor al veniturilor lor din pensii şi să ia decizii în cunoştinţă de cauză. Deşi majoritatea statelor membre dispun de platforme de informare online dedicate drepturilor de pensie, acestea sunt adesea limitate la pensiile publice şi nu acoperă în mod cuprinzător pensiile suplimentare. Doar câteva state membre oferă în prezent un sistem naţional de urmărire a pensiilor care include informaţii cuprinzătoare cu privire la toţi pilonii şi furnizorii.

(14)Statele membre ar trebui să pună la dispoziţia populaţiei lor un sistem naţional cuprinzător de urmărire a pensiilor. Scopul este de a acoperi lacunele în materie de informaţii privind pensiile şi de a le permite persoanelor să evalueze şi, dacă este necesar, să acţioneze pentru a asigura caracterul adecvat actual şi viitor al veniturilor din pensii. Avizul tehnic al EIOPA include bune practici pentru conceperea, guvernanţa şi punerea în aplicare a sistemelor naţionale de urmărire a pensiilor. Pentru a fi eficace, un sistem naţional de urmărire a pensiilor trebuie să fie, prin concepţie, centrat pe utilizator şi să ţină seama de nevoile şi de prejudecăţile cognitive ale omului de rând. Acest lucru presupune prezentarea informaţiilor într-un mod simplu şi uşor de înţeles, utilizând un limbaj simplu şi o abordare pe mai multe niveluri, în care informaţiile esenţiale sunt prioritizate pe o pagină de destinaţie. De asemenea, utilizatorilor care doresc să aprofundeze analiza ar trebui să li se furnizeze informaţii detaliate cu privire la beneficiile viitoare. Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că sistemul naţional de urmărire a pensiilor respectă cerinţele Actului european privind accesibilitatea [Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European şi a Consiliului (²)] şi ale Directivei privind accesibilitatea site-urilor web [Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European şi a Consiliului (³)].

(15)Comisia Europeană sprijină dezvoltarea Serviciului european de urmărire a pensiilor - o platformă paneuropeană menită să servească drept nod central, care conectează diferitele sisteme naţionale de urmărire a pensiilor din întreaga UE. Serviciul european de urmărire a pensiilor ar trebui să le permită lucrătorilor mobili să obţină o imagine de ansamblu a drepturilor lor de pensie, indiferent de statul membru în care au fost acumulate. O condiţie prealabilă pentru o urmărire transfrontalieră eficace a pensiilor este ca sistemele naţionale de urmărire a pensiilor să fie instituite şi concepute sau adaptate pentru a fi interoperabile din punct de vedere tehnic şi autorizate să facă schimb de date cu Serviciul european de urmărire a pensiilor.

(16)Tendinţele demografice, impactul evoluţiilor tehnologice asupra ocupării forţei de muncă şi noile forme de muncă reprezintă provocări din ce în ce mai mari pentru caracterul adecvat şi sustenabilitatea sistemelor de pensii din întreaga UE. Se preconizează că pensia publică medie din UE ca procent din salariul mediu brut va scădea în următoarele decenii. Cu toate acestea, există diferenţe notabile la nivelul UE în ceea ce priveşte structura sistemelor de pensii şi drepturile de pensie între diferite grupe de vârstă, genuri, sectoare, niveluri de venit, durate de carieră şi parcursuri profesionale. Acest lucru implică inegalităţi la nivelul populaţiei în ceea ce priveşte caracterul adecvat al pensiilor.

(17)În faţa presiunii demografice, majoritatea statelor membre şi-au reformat sistemele de pensii, ceea ce, în multe cazuri, poate duce la rate mai scăzute de înlocuire a pensiilor publice. În pofida mai multor reforme de consolidare a sustenabilităţii, sistemele publice de pensii din multe state membre rămân sub presiune. În acelaşi timp, sistemele de pensii ocupaţionale şi personale joacă un rol din ce în ce mai important în completarea sistemelor publice pentru a asigura că pensionarii vor avea un venit adecvat la pensie, menţinând în acelaşi timp sustenabilitatea sistemului. Cu toate acestea, pensiile suplimentare sunt în continuare subdezvoltate în multe state membre, iar acoperirea lor variază de la un grup de populaţie la altul din cauza unei combinaţii de factori, cum ar fi diferenţele în ceea ce priveşte capacitatea de economisire, alfabetizare financiară şi transparenţă insuficiente, precum şi lipsa de încredere în capacitatea sectorului pensiilor suplimentare de a asigura o creştere reală netă a economiilor. Accesul la pensiile ocupaţionale depinde de tipul de contract de muncă, de sectorul ocupării forţei de muncă şi de dimensiunea angajatorului, precum şi de soliditatea sistemelor de negociere colectivă şi de dialogul social în această privinţă. Ar trebui depuse eforturi pentru a facilita accesul la pensiile suplimentare printr-o abordare cuprinzătoare care să se adreseze diferitelor grupuri ale populaţiei.

(18)Întrucât responsabilitatea de a organiza sistemele de pensii revine statelor membre, prezenta recomandare este menită să ofere orientări cu privire la introducerea şi, acolo unde este relevant şi necesar, la revizuirea sistemelor de urmărire a pensiilor, a tablourilor de bord privind sistemele de pensii şi a cadrelor de aderare automată. Obiectivul este de a spori gradul de sensibilizare a persoanelor cu privire la venitul lor global preconizat din pensii care decurge din toţi pilonii de pensii şi de a le ajuta să se pregătească mai bine pentru pensionare, precum şi de a îmbunătăţi capacitatea statelor membre de a evalua şi revizui sustenabilitatea şi caracterul adecvat al sistemelor lor de pensii, inclusiv la nivelul diferitelor grupuri demografice. Recomandarea ia în considerare opiniile şi sugestiile părţilor interesate colectate prin consultări şi dovezile privind impactul socioeconomic al sistemelor de urmărire a pensiilor, al tablourilor de bord privind sistemele de pensii şi al aderării automate.

(19)În mai multe state membre, partenerii sociali joacă un rol fundamental în guvernanţa şi conceperea fondurilor de pensii ocupaţionale, prin exercitarea autonomiei şi a prerogativelor lor de negociere colectivă. Acest model de responsabilitate comună, bazat pe dialog social, s-a dovedit a fi extrem de eficace în asigurarea unor pensii ocupaţionale solide. S-a demonstrat că acesta promovează asumarea responsabilităţii de către lucrători şi angajatori şi sporeşte sustenabilitatea, caracterul adecvat, eficienţa şi transparenţa pe termen lung a fondurilor de pensii ocupaţionale, precum şi alinierea acestora la interesele economice şi sociale atât ale lucrătorilor, cât şi ale angajatorilor. În unele state membre în care sistemele de pensii ocupaţionale sunt mai puţin dezvoltate, angajatorii corelează contribuţiile lucrătorilor lor cu pensiile lor personale. Această contribuţie se reflectă în pachetul salarial al lucrătorilor şi serveşte la creşterea veniturilor din pensii.

(20)Comunicarea către public cu privire la nevoile de reformă a pensiilor şi la impactul acestora poate fi credibilă numai dacă este obiectivă şi se bazează pe date fiabile. Atunci când sunt concepute reforme pe termen lung ale pensiilor, este esenţial ca statele membre să fie în măsură să îşi bazeze deciziile de politică pe informaţii cuprinzătoare şi suficient de prospective atât cu privire la pensiile publice, cât şi la cele suplimentare. Cu toate acestea, în timp ce majoritatea statelor membre colectează statistici privind fondurile de pensii suplimentare şi membrii acestora, pe lângă date ample privind pensiile publice, doar câteva state membre dispun de date şi instrumente pentru a monitoriza în mod sistematic caracterul adecvat şi sustenabilitatea generală a sistemelor lor de pensii cu mai mulţi piloni.

(21)Scopul tablourilor de bord privind sistemele de pensii este de a ajuta statele membre să monitorizeze modificările în ceea ce priveşte acoperirea, caracterul adecvat şi sustenabilitatea pensiilor în cadrul sistemelor lor cu mai mulţi piloni şi de a le permite să îşi bazeze reformele pensiilor pe date exacte şi fiabile. O astfel de imagine de ansamblu cuprinzătoare ar permite statelor membre să conceapă reforme ample ale sistemului de pensii şi reforme sociale, garantând în acelaşi timp sustenabilitatea şi caracterul adecvat al finanţelor publice, şi ar facilita o dezbatere publică obiectivă cu privire la nevoile şi impactul reformelor.

(22)Atunci când elaborează astfel de tablouri de bord, EIOPA sugerează utilizarea aceloraşi indicatori ca în rapoartele trienale privind îmbătrânirea populaţiei şi, respectiv, caracterul adecvat al pensiilor şi în Monitorul anual privind sustenabilitatea datoriei al Comisiei Europene. Aceşti indicatori ar trebui să fie completaţi cu informaţii-cheie privind contribuţia pensiilor ocupaţionale şi personale atât în ceea ce priveşte caracterul adecvat, cât şi în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Acoperirea şi acurateţea datelor privind pensiile ar putea fi îmbunătăţite în timp dacă diferitele autorităţi naţionale implicate în supravegherea furnizorilor de pensii colectează date relevante şi se asigură că acestea sunt introduse într-un centru de date. Datele relevante s-ar referi la informaţii dezagregate privind contribuţiile şi drepturile acumulate atât ale pensionarilor viitori, cât şi ale pensionarilor actuali. Statele membre ar putea beneficia, de asemenea, de pe urma schimbului de bune practici privind stabilirea priorităţilor şi colectarea datelor.

(23)Informaţiile privind factori precum activele, pasivele, contribuţiile, randamentele şi comisioanele, precum şi privind structura de gen şi de vârstă a beneficiarilor de pensii suplimentare ar spori acurateţea previziunilor. Statele membre sunt încurajate să îşi îmbunătăţească datele privind pensiile suplimentare şi monitorizarea acestora şi să colaboreze cu Comisia şi cu alte state membre pentru a crea un instrument care să ofere o imagine de ansamblu cuprinzătoare a caracterului adecvat şi a sustenabilităţii actuale şi viitoare a sistemelor de pensii Utilizarea aceloraşi definiţii şi clasificări ca în Raportul privind îmbătrânirea populaţiei şi, respectiv, în Raportul privind caracterul adecvat al pensiilor ar permite comparabilitatea datelor puse la dispoziţie în tablourile de bord naţionale privind sistemele de pensii. Grupurile de lucru care pregătesc aceste rapoarte ar putea elabora definiţii, ipoteze, metodologii, orientări şi taxonomii suplimentare, dacă este necesar, asigurându-se că sarcina de raportare este minimă. În conformitate cu sarcina atribuită Comisiei Europene şi statelor membre de către Eurogrupul în configuraţie deschisă, compilarea indicatorilor naţionali privind pensiile într-un tablou de bord al UE privind sistemele de pensii ar permite statelor membre să îşi compare performanţa naţională în materie de pensii cu cea a altor state membre şi să se inspire din bunele practici care conduc la un grad ridicat de adecvare a pensiilor şi la sustenabilitate bugetară.

(24)În pofida declinului preconizat al caracterului adecvat al pensiilor în cazul în care politica rămâne neschimbată, participarea scăzută la sistemele voluntare de pensii suplimentare şi suma relativ modestă economisită de gospodării în economii pe termen lung şi în produse de investiţii - în comparaţie cu patrimoniul lor financiar economisit ca depozite bancare - evidenţiază faptul că stimulentele existente nu sunt suficient de convingătoare pentru a determina multe persoane să ia măsuri prompte. Sistemele de aderare automată pot fi de ajutor în acest sens.

(25)Aderare automată înseamnă că se efectuează aderarea automată a persoanelor la un sistem de pensii suplimentare, cu posibilitatea de a renunţa la acesta. Aceasta se abate de la abordarea de tip participare voluntară, care necesită o decizie activă de participare. Aderarea automată s-a dovedit a fi un succes în ceea ce priveşte creşterea participării la economiile pentru pensii în ţările în care a fost pusă în aplicare. Aceasta este utilizată, de regulă, pentru pensiile ocupaţionale, dar poate fi avută în vedere şi pentru alte situaţii, de exemplu pentru persoanele care desfăşoară o activitate independentă.

(26)Statele membre ar trebui să instituie cadrul juridic necesar pentru a permite aderarea automată. Pentru a crea un mediu favorabil, acestea ar trebui cel puţin: (i) să determine populaţia eligibilă să adere automat; (ii) să decidă cu privire la perioadele de renunţare şi de readerare; (iii) să stabilească sistemele de pensii eligibile şi (iv) să elaboreze un plan de pensii implicit. Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că autorităţile naţionale competente au capacitatea de a supraveghea modul în care sunt investite şi gestionate economiile realizate prin aderarea automată şi să asigure proporţionalitatea în continuare a costurilor cu randamentul oferit.

(27)Mecanismele de aderare automată ar trebui introduse într-un mod care să menţină integritatea sistemelor naţionale de pensii publice sau suplimentare care funcţionează bine. Acestea nu ar trebui să dezavantajeze participanţii la sistemele de pensii ocupaţionale existente, să slăbească participarea obligatorie a lucrătorilor la sistemele ocupaţionale în care există o astfel de participare obligatorie sau să submineze mecanismele naţionale de solidaritate. Experienţele din diferite ţări au scos la iveală care sunt trăsăturile implicite care influenţează eficacitatea aderării automate. Pentru a încuraja adoptarea aderării automate şi a asigura succesul acesteia, statele membre sunt încurajate să înveţe din aceste bune practici şi să le adapteze, dacă este necesar, la condiţiile specifice ţării lor.

(29)Experienţa anterioară a arătat că aderarea automată este mai eficace în creşterea participării la pensiile suplimentare dacă punerea sa în aplicare permite suficient timp pentru diseminarea informaţiilor, o consultare amplă a partenerilor sociali şi a părţilor interesate, cum ar fi intermediarii financiari, precum şi pentru conceperea unor campanii de comunicare eficace în vederea informării publicului. Sinergiile cu sistemele de urmărire a pensiilor şi cu programele de educaţie financiară şi de sensibilizare ar putea îmbunătăţi înţelegerea acestor aspecte de către potenţialii membri. Pentru a asigura experienţe de învăţare şi a reduce sarcina de ajustare, statele membre ar putea lua în considerare introducerea treptată a aderării automate, pe etape, de exemplu prin vizarea graduală a anumitor tipuri de angajatori şi de persoane eligibile sau prin posibilitatea creşterii ratelor contribuţiilor în timp. A porni de la o rată relativ scăzută a contribuţiei, care creşte treptat în timp până la nivelul necesar pentru atingerea obiectivului privind caracterul adecvat al pensiilor, ar putea contribui, de asemenea, la crearea unui sentiment de acceptare şi la limitarea numărului cazurilor de renunţare, în special în etapele iniţiale ale punerii sale în aplicare.

(31)Pentru lucrători, participarea la pensiile suplimentare poate implica o reducere a venitului lor disponibil curent, în schimbul unui venit mai mare la pensionare. Acest lucru poate fi împovărător, în special pentru persoanele cu venituri salariale mici şi pentru lucrătorii tineri, ceea ce ar putea cauza un număr mai mare de cazuri de renunţare şi rate de participare mai scăzute în rândul acestor grupuri. Statele membre ar trebui să ia în considerare stimulente fiscale sau subvenţii specifice, care să facă accesibilă din punct de vedere financiar participarea şi menţinerea acestor grupuri în sistemele de aderare automată. Pentru ca aceste stimulente să fie eficace, ele trebuie să se bazeze pe o comunicare transparentă şi pe proceduri clare şi simple. De asemenea, statele membre ar putea lua în considerare, la un nivel mai general, introducerea unor stimulente fiscale pentru a încuraja o utilizare pe scară largă a pensiilor suplimentare, în special pentru grupurile menţionate mai sus. De asemenea, acestea sunt puternic încurajate să conceapă toate stimulentele fiscale într-un mod judicios şi eficient din punctul de vedere al costurilor, ţinând seama de implicaţiile lor fiscale şi de impactul lor asupra altor instrumente, cum ar fi conturile de economii şi de investiţii. În cazul în care statele membre decid să ofere beneficii fiscale şi de altă natură pentru a încuraja utilizarea produselor de pensii suplimentare, acestea trebuie să publice informaţii detaliate privind impactul cheltuielilor fiscale asupra veniturilor, în conformitate cu obligaţiile lor de informare prevăzute la articolul 14 din Directiva 2011/85/UE a Consiliului (⁴), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2024/1265 a Consiliului (⁵).

(32)Structura pieţei forţei de muncă variază semnificativ atât în interiorul statelor membre, cât şi între acestea. Contractele permanente cu normă întreagă coexistă cu contractele atipice şi cu activităţile independente. Veniturile persoanelor din ultimele două categorii de încadrare în muncă pot varia în timp şi pot face obiectul unor întreruperi frecvente, ceea ce înseamnă că este posibil ca acestea să nu fie bine adaptate pentru a contribui în mod regulat la un sistem de pensii. Pentru a se asigura că toate persoanele au posibilitatea de a-şi suplimenta pensiile din sistemul public şi că pot beneficia de mecanisme de aderare automată, statele membre ar trebui să ia în considerare acordarea unui tratament special sau a unor regimuri adaptate acestor două categorii, de exemplu o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte frecvenţa şi cuantumul contribuţiilor lor la sistemele de pensii suplimentare.

(33)Întrucât nu toate grupurile de populaţie pot considera că este convenabil sau accesibil din punct de vedere financiar să se angajeze să plătească anumite contribuţii la pensiile suplimentare, acestea ar putea beneficia de perioade de renunţare şi de readerare. Acest lucru le-ar oferi posibilitatea de a ieşi din programele de aderare automată şi, respectiv, de a adera din nou într-o etapă ulterioară. Existenţa acestei opţiuni ar spori gradul de acceptare a sistemului şi încrederea în acesta. Statele membre ar putea decide cu privire la frecvenţa acestor perioade în vederea echilibrării obiectivului de maximizare a participării şi de stabilitate a sistemului cu acela de a oferi oamenilor posibilitatea de a alege. Statelor membre li se recomandă să stabilească criterii clare de eligibilitate şi posibilităţi bine concepute de renunţare şi de readerare.

(34)Este posibil ca unele persoane să nu dispună de informaţiile şi competenţele financiare necesare pentru a lua decizii privind investiţiile pe termen lung. De asemenea, acestea pot întâmpina dificultăţi în a alege între diferite opţiuni de profil de investiţii, fiecare dintre acestea oferind o combinaţie diferită între randamentul preconizat şi risc. Pentru a evita ca persoanele, în procesul de aderare automată, să fie copleşite de numărul mare al deciziilor şi de complexitatea acestora, statele membre ar trebui să ofere soluţii implicite, împreună cu un număr limitat de opţiuni pentru elemente precum ratele contribuţiilor, planurile sau produsele de investiţii eligibile, strategiile de investiţii şi mecanismele de plată a pensiilor, asigurând în acelaşi timp atingerea unor obiective în materie de venituri adecvate din pensii şi de caracter adecvat al pensiilor, deoarece experienţa arată că majoritatea lucrătorilor pentru care s-a efectuat aderarea automată tind să accepte şi să respecte ofertele implicite.

(35)În special, atunci când trebuie să aleagă între diferite profiluri de investiţii, având în vedere importanţa veniturilor din pensii pentru protecţia socială, multe persoane ar tinde să selecteze profiluri de investiţii conservatoare, adesea cu o anumită formă de protecţie a capitalului. Cu toate acestea, în funcţie de modul în care este concepută, o astfel de protecţie a capitalului poate fi costisitoare şi poate limita potenţiala creştere a valorii economiilor pentru pensii pe perioade lungi de investiţii. Strategiile de investiţii pe durata ciclului de viaţă, care modifică alocarea de la investiţii mai riscante la investiţii mai prudente pe măsură ce participanţii se apropie de vârsta pensionării, asigură un potenţial de creştere şi în acelaşi timp o atenuare integrată a riscurilor, ceea ce ar putea răspunde nevoilor majorităţii participanţilor. Statelor membre li se recomandă să considere aceste strategii de investiţii drept cea mai bună opţiune pentru planurile implicite. Cu toate acestea, participanţilor ar trebui să li se ofere şi posibilitatea de a alege alte opţiuni sau de a trece la diferite strategii de investiţii de-a lungul carierei lor.

(37)Tipurile de produse de pensii suplimentare şi de alte economii pentru pensii variază semnificativ pe teritoriul UE şi se extind dincolo de sistemele de pensii ocupaţionale administrate de instituţiile pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (IORP) care sunt reglementate la nivelul UE. În mai multe state membre, planurile de pensii la locul de muncă iau, de asemenea, forma unor produse de asigurare şi a unor produse de pensii personale, iar în câteva dintre acestea produsul paneuropean de pensii personale (PEPP) a fost utilizat de unele societăţi transfrontaliere pentru a pune la dispoziţia lucrătorilor lor un plan de pensii. Toate aceste sisteme implică contribuţii comune din partea angajatorilor şi a lucrătorilor. Statele membre ar trebui să se asigure că orice soluţie aleasă ca fiind eligibilă pentru aderarea automată poate genera beneficii pentru deponenţi pe termen lung. În acest scop, este recomandabil ca statele membre să selecteze produsele de pensii eligibile pentru aderarea automată pe baza potenţialului lor de a îndeplini obiectivele de politică dorite, în consultare cu partenerii sociali şi cu furnizorii interesaţi, după caz. În plus, atunci când acordă stimulente fiscale şi/sau subvenţii angajatorilor şi lucrătorilor, statele membre ar trebui să acorde aceleaşi stimulente fiscale şi subvenţii pentru orice produs comparabil. Statele membre ar trebui să elimine barierele fiscale şi alte bariere naţionale pentru a facilita investiţiile transfrontaliere şi funcţionarea transfrontalieră a fondurilor de pensii, promovând astfel o mai bună integrare a pieţei pensiilor din UE, pentru a reflecta mai bine dimensiunea pieţei unice.

(38)Pentru a maximiza acoperirea, planurile implicite ar trebui să fie deschise tuturor lucrătorilor şi persoanelor care desfăşoară o activitate independentă, inclusiv celor care lucrează în sectoare sau categorii economice care nu sunt acoperite de sisteme de pensii ocupaţionale instituite în temeiul acordurilor partenerilor sociali. Lucrătorii îşi pot schimba locul de muncă pe tot parcursul carierei, se pot deplasa de la un sector economic la altul sau dintr-o ţară în alta sau pot lucra în baza unor tipuri diferite de contracte care ar putea să nu fie acoperite de un plan de pensii suplimentare. Statele membre ar trebui să analizeze dacă aceste persoane ar trebui să contribuie în continuare la planul de pensii la care au aderat anterior sau dacă ar trebui să adere la un plan de pensii implicit sau pentru orice alt produs de pensii eligibil ales. În acest din urmă caz, statele membre ar trebui să analizeze dacă lucrătorii ar trebui să aibă dreptul de a-şi transfera drepturile de pensie către noul sistem şi, în caz afirmativ, în ce condiţii.

(39)Statele membre ar trebui să evalueze periodic cât de bine funcţionează cadrul de aderare automată şi ar trebui să instituie un mecanism de supraveghere adecvat pentru produsele sau instrumentele eligibile şi pentru furnizorii acestora. Autorităţile de supraveghere ar trebui să aibă capacitatea de a monitoriza performanţa instrumentelor relevante de economisire pentru pensii, precum şi competenţa de a interveni atunci când este necesar şi într-un stadiu incipient pentru a se asigura că sistemele de pensii suplimentare sunt eficace în ceea ce priveşte îmbunătăţirea veniturilor din pensii şi că drepturile participanţilor sunt menţinute în timp. Supravegherea eficace poate spori încrederea în sistem şi poate reduce cazurile de renunţare.

(40)În unele ţări, aderarea automată a lucrătorilor a devenit obligatorie pentru angajatori. Unele ţări care au introdus această măsură au înfiinţat un organism public responsabil cu administrarea economiilor pentru pensii şi care joacă un rol în investirea economiilor pentru pensii. Aceste măsuri au potenţialul de a stimula în mod semnificativ participarea. Statele membre ar trebui să evalueze dacă îndeplinesc condiţiile necesare pentru a pune în aplicare astfel de măsuri în mod eficace.

(41)Prezenta recomandare nu aduce atingere competenţelor statelor membre de a-şi organiza şi concepe sistemele naţionale de pensii. Prezenta recomandare nu limitează autonomia partenerilor sociali în cazul în care aceştia sunt responsabili pentru înfiinţarea şi gestionarea sistemelor de pensii. Prin urmare, prezenta recomandare nu ar trebui să afecteze dreptul social şi dreptul muncii de la nivel naţional în ceea ce priveşte organizarea sistemelor de pensii şi a sistemelor de negociere colectivă,

CAPITOLUL 0:

Art. 1: Obiect

(1)Prezenta recomandare se referă la consolidarea sistemelor de pensii prin dezvoltarea unor sisteme de urmărire a pensiilor pentru persoane fizice, prin tablouri de bord privind sistemele de pensii şi prin implementarea aderării automate în sistemele de pensii suplimentare. Aceasta cuprinde măsuri de sprijinire a persoanelor în luarea unor decizii în cunoştinţă de cauză atunci când îşi planifică economiile pentru pensie şi de sprijinire a statelor membre în luarea unor decizii în cunoştinţă de cauză privind caracterul adecvat şi sustenabilitatea pensiilor. Aceasta stabileşte, de asemenea, măsuri de sporire a caracterului adecvat şi a sustenabilităţii pensiilor prin intermediul unei participări mai mari la sistemele de pensii suplimentare.

Art. 2: Definiţii

Art. 3: Adaptarea la condiţiile naţionale

Fără a afecta practicile existente în domeniul relaţiilor de muncă şi al dialogului social sau competenţele statelor membre de a-şi organiza şi concepe sistemele naţionale de pensii, atunci când pun în aplicare acţiunile enumerate în prezenta recomandare, statelor membre li se recomandă să implice şi să consulte, după caz, partenerii sociali şi părţile interesate relevante, cum ar fi furnizorii de pensii şi organizaţiile care reprezintă beneficiarii, în conformitate cu practica naţională consacrată şi cu structura sistemului naţional de pensii. Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să înveţe din bunele practici aplicate în alte state membre şi să adapteze aceste practici, după caz, la condiţiile naţionale.

CAPITOLUL I:INSTRUMENTE DE MONITORIZARE A PENSIILOR

SECŢIUNEA I:Urmărirea pensiilor

Art. 4: Instituirea unui sistem cuprinzător de urmărire a pensiilor

(1)Comisia Europeană le recomandă statelor membre să instituie un sistem de urmărire a pensiilor. Sistemul de urmărire a pensiilor ar trebui să fie un serviciu unic la nivel naţional, accesibil tuturor persoanelor în mod gratuit, care să le ofere o imagine de ansamblu asupra drepturilor lor individuale de pensie acumulate în cadrul diferitelor sisteme la care participă sau au participat. Sistemul de urmărire a pensiilor ar trebui să acopere pensiile din sistemul public, sistemele de pensii ocupaţionale şi produsele de pensii personale, după caz, prin extinderea treptată a domeniului său de aplicare, dacă este necesar. În plus, pentru a le permite persoanelor să ia decizii în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte planificarea lor financiară, serviciul ar trebui să furnizeze previziuni privind potenţialele venituri viitoare din pensii din toate sistemele lor de pensii.

(2)Interfaţa sistemului de urmărire a pensiilor ar trebui să fie uşor de utilizat. Aceasta ar trebui să ţină seama de nevoile diferitelor grupuri de vârstă şi să ofere informaţii clare şi inteligibile adaptate nevoilor unui utilizator de rând. Statele membre ar trebui să ia în considerare utilizarea unei interfeţe pe mai multe niveluri, începând cu afişarea celor mai importante informaţii privind drepturile de pensie şi a unor proiecţii simple ale prestaţiilor viitoare şi oferind informaţii mai detaliate la cerere. Informaţiile mai detaliate ar putea include, de exemplu, diferite scenarii de proiecţie bazate pe perspective de carieră. În plus, statele membre ar trebui să efectueze testări periodice ale utilizării pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor.

(3)Statele membre ar trebui să ţină seama de nivelul diferit al competenţelor digitale ale diferitelor grupuri de populaţie. Dacă este necesar, acestea ar trebui să furnizeze informaţii complementare nedigitale şi servicii personale, asigurând accesul la informaţii de bază privind pensiile pentru cei care nu utilizează instrumente digitale, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi care au cerinţe speciale legate de accesibilitate. Acest lucru ar putea fi realizat, de exemplu, prin asistenţă telefonică, prin poştă sau prin întrevedere cu prezenţă fizică.

Art. 5: Guvernanţă şi finanţare

Art. 6: Securitatea datelor şi interoperabilitatea

(2)Atunci când îşi elaborează sistemul naţional de urmărire a pensiilor, statele membre ar trebui să se asigure că infrastructura lor tehnică şi cadrul lor juridic, inclusiv pentru schimbul de date, sunt compatibile cu o conexiune viitoare la Serviciul european de urmărire a pensiilor, sprijinind astfel mobilitatea transfrontalieră a forţei de muncă în UE şi schimbul transfrontalier de date/informaţii privind pensiile individuale. În acest scop, statele membre ar trebui să utilizeze cele mai bune practici şi experienţa membrilor existenţi ai Serviciului european de urmărire a pensiilor.

SECŢIUNEA II:Tablourile de bord privind sistemele de pensii

Art. 7: Instituirea unor tablouri de bord cuprinzătoare privind sistemele de pensii

(1)Statelor membre li se recomandă să instituie tablouri de bord naţionale cuprinzătoare privind sistemele de pensii pentru a monitoriza în mod sistematic, în timp, caracterul adecvat şi sustenabilitatea generală a sistemelor lor de pensii cu mai mulţi piloni, precum şi decalajele în materie de pensii între bărbaţi şi femei. În acest scop, statele membre ar trebui să colecteze şi să pună la dispoziţia publicului date agregate privind contribuţia sistemelor de pensii publice şi suplimentare la caracterul adecvat al veniturilor din pensii şi la sustenabilitatea sistemului lor de pensii.

Art. 8: Indicatorii tabloului de bord

(1)Statelor membre li se recomandă să colecteze informaţii cu privire la numărul de membri ai sistemelor de pensii suplimentare, la contribuţiile şi drepturile acumulate ale acestora, defalcate pe sisteme/produse cu cotizaţii predefinite şi cu prestaţii predefinite, pe pasivele şi activele aferente sistemelor de pensii, pe randamentul investiţiilor acestora, pe costurile şi cheltuielile lor, pe contribuţiile şi beneficiile pentru ansamblul acestor sisteme, precum şi pe fiecare tip de pensie.

Art. 9: Schimbul de date cu Comisia Europeană

(2)Comisia Europeană recomandă tuturor statelor membre să prezinte proiecţii privind contribuţiile la sistemele de pensii private ocupaţionale şi personale şi cheltuielile cu acestea pentru Raportul privind îmbătrânirea populaţiei al Comisiei Europene şi al Comitetului pentru politică economică, precum şi date privind contribuţia sistemelor de pensii ocupaţionale şi personale la veniturile din pensii pentru Raportul privind protecţia socială adecvată la vârste înaintate al Comisiei Europene şi al Comitetului pentru protecţie socială, utilizând definiţii, metodologii şi ipoteze economice convenite de comun acord.

CAPITOLUL II:ADERAREA AUTOMATĂ

Art. 10: Facilitarea aderării automate

(4)Statele membre ar trebui, de asemenea, să introducă garanţii care să asigure că sistemele de pensii suplimentare au potenţialul de a genera - şi generează efectiv - beneficii pentru deponenţi pe termen lung. În acest scop, ar trebui să plaseze entităţile sau furnizorii de produse de pensii sub supraveghere şi să confere supraveghetorilor capacitate şi competenţe pentru a monitoriza eficienţa din punctul de vedere al costurilor a sistemelor respective de pensii suplimentare şi să intervină, în cazul în care este necesar, pentru a se asigura că acestea oferă un raport bun costuri-beneficii.

Art. 11: Utilizarea bunelor practici pentru aderarea automată

(1)Statelor membre li se recomandă să utilizeze bunele practici în faza de introducere. Bunele practici includ consultări ample cu partenerii sociali şi cu părţile interesate relevante, campanii de informare eficace şi măsuri continue de asigurare a transparenţei. Statele membre pot lua în considerare, de asemenea, introducerea treptată a aderării automate, în etape, de exemplu prin vizarea graduală a anumitor tipuri de angajatori şi de persoane eligibile sau prin începerea cu rate mai mici ale contribuţiilor, care ar creşte ulterior, permiţând astfel unei persoane să acumuleze o contribuţie semnificativă la veniturile sale din pensii fără a pune în pericol accesibilitatea din punct de vedere financiar a aderării.

(3)Pentru a evita ca persoanele, în procesul de aderare automată, să fie copleşite de numărul mare al deciziilor şi de complexitatea acestora, ca bună practică, statele membre ar trebui să ofere un număr limitat de opţiuni pentru elemente precum ratele contribuţiilor, planurile sau produsele de investiţii eligibile, strategiile de investiţii şi mecanismele de plată a pensiilor. Membrilor şi, după caz, angajatorilor, ar trebui să li se permită să suplimenteze contribuţiile cu contribuţii suplimentare peste minimul necesar. Opţiunile privind strategiile de investiţii ar trebui să ţină seama de diferitele atitudini faţă de risc, astfel încât persoanele să nu renunţe deoarece consideră că opţiunea implicită este prea riscantă sau prea conservatoare, în timp ce persoanelor care doresc să accepte anumite riscuri să li se ofere posibilităţi în acest sens. Strategiile axate pe diferitele etape ale ciclului de viaţă ar putea fi promovate ca bune practici pentru a ţine seama de modificarea expunerii la risc în faza de acumulare. Mecanismele de plată ar include în mod ideal, pentru deponenţi, opţiuni care să le permită să decidă dacă să primească o rentă de-a lungul vieţii sau o plată unică a fondurilor acumulate ori o combinaţie a acestora, fără a se aduce atingere dispoziţiilor naţionale în vigoare.

(4)Statele membre ar trebui să se asigure că persoanelor li se oferă opţiuni implicite care se aplică în cazul în care participanţii nu pot sau nu doresc să facă o alegere. Opţiunile implicite ar trebui să fie clare şi concepute astfel încât să asigure stabilitatea pe termen lung şi adecvarea pentru cel mai mare grup de participanţi, asigurând în acelaşi timp un venit din pensii adecvat în viitor. Statele membre ar putea lua în considerare promovarea strategiilor privind ciclul de viaţă ca opţiune implicită pentru alocarea activelor.

(5)Statele membre sunt invitate să se asigure că accesul la aderarea automată este larg şi incluziv. Aderarea automată ar trebui să fie adecvată pentru diferite modele de carieră, să implice un tratament echitabil al întreruperilor de carieră - oferind astfel şanse egale pentru bărbaţi şi femei, şi să aducă beneficii persoanelor aflate în diferite etape ale carierei lor. Statele membre ar trebui să ia în considerare adoptarea de bune practici precum subvenţiile forfetare în sprijinul persoanelor cu venituri mici în vederea unei mai bune accesibilităţi din punct de vedere financiar, stimulentele fiscale pentru a încuraja adoptarea pe scară largă, creditele de pensii pentru îngrijire (contribuind astfel la eliminarea decalajului de pensii între genuri), opţiunile de suplimentare a contribuţiilor, flexibilitatea nivelurilor de contribuţii sau posibilitatea de întrerupere pentru persoanele cu contracte de muncă atipice şi pentru cele care asigură servicii de îngrijire, şi condiţii adecvate de retrageri timpurii în cazul unor nevoi personale.

Art. 12: Dispoziţii specifice privind aderarea automată în contextul încadrării în muncă

(3)Statele membre ar trebui să introducă norme privind transferabilitatea drepturilor de pensie ale lucrătorilor pentru care s-a efectuat aderarea automată, astfel încât aceşti lucrători să poată beneficia în continuare de participarea lor atunci când îşi schimbă locul de muncă sau îşi întrerup activitatea profesională. Statele membre ar trebui să evite situaţiile în care fiecare schimbare a locului de muncă conduce la aderarea la un sistem suplimentar, deoarece acest lucru duce la o fragmentare a drepturilor de pensie. În mod optim, lucrătorii ar trebui să poată continua să contribuie la sistemele anterioare sau să aibă posibilitatea de a transfera drepturile de pensie acumulate către un nou sistem de pensii ocupaţionale.

(4)Statele membre ar trebui să acorde persoanelor care desfăşoară o activitate independentă şi persoanelor cu contracte de muncă atipice posibilitatea de a opta pentru sistemele existente deschise angajaţilor cu contracte standard sau să prevadă posibilitatea de a institui sisteme separate, adaptate nevoilor lor specifice. Astfel de posibilităţi ar trebui deja avute în vedere în faza de concepere a aderării automate şi ar trebui să permită o mai mare flexibilitate pentru persoanele care desfăşoară o activitate independentă şi pentru persoanele cu contracte de muncă atipice în comparaţie cu persoanele cu contracte de muncă standard.

Art. 13: Stimulente fiscale şi de altă natură

CAPITOLUL III:DISPOZIŢII GENERALE

Art. 14: Monitorizarea şi raportarea

(1)Statele membre sunt încurajate să facă schimb de experienţă şi de bune practici cu privire la acţiunile menţionate în prezenta recomandare. Ar putea avea loc discuţii, de exemplu, cu privire la: provocările comune; experienţele legate de introducerea aderării automate; modul de asigurare a unei abordări coordonate cu privire la viitoarea conectivitate a sistemelor naţionale de urmărire a pensiilor cu Serviciul european de urmărire a pensiilor şi cele mai bune modalităţi de acţiune în vederea transmiterii de date cuprinzătoare care să acopere toţi pilonii de pensii, pentru o imagine de ansamblu comparabilă la nivelul UE privind caracterul adecvat şi sustenabilitatea pensiilor.