Capitolul i - Condiţii şi proceduri de autorizare - Directiva 2014/65/UE/15-mai-2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE
Acte UE
Jurnalul Oficial 173L
În vigoare Versiune de la: 28 Martie 2024
CAPITOLUL I:Condiţii şi proceduri de autorizare
Art. 5: Cerinţa de autorizare
(1)Fiecare stat membru impune ca furnizarea de servicii de investiţii şi/sau exercitarea activităţilor de investiţii ca ocupaţie sau activitate obişnuită cu titlu profesional să facă obiectul unei autorizări prealabile în conformitate cu prezentul capitol. O astfel de autorizaţie este acordată de autoritatea competentă a statului membru de origine desemnată în conformitate cu articolul 67.
(2)Prin derogare de la dispoziţiile alineatului (1), statele membre autorizează orice operator de piaţă să exploateze un MTF sau un OTF, cu condiţia să se fi verificat în prealabil că respectivul operator respectă prezentul capitol.
(3)Statele membre înregistrează toate firmele de investiţii. Registrul este accesibil publicului şi conţine informaţii privind serviciile sau activităţile pentru care firma de investiţii este autorizată. Acest registru se actualizează în mod regulat. Fiecare autorizaţie se notifică ESMA.
ESMA întocmeşte o listă a tuturor firmelor de investiţii din Uniune. Lista respectivă conţine informaţii privind serviciile şi activităţile pentru care este autorizată fiecare firmă de investiţii şi este actualizată în mod regulat. ESMA publică lista respectivă pe site-ul său de internet şi asigură actualizarea acesteia.
În cazul în care o autoritate competentă retrage o autorizaţie în conformitate cu articolul 8 literele (b), (c) şi (d), respectiva retragere se publică în listă timp de cinci ani.
(4)Fiecare stat membru impune ca:
a)orice firmă de investiţii care este persoană juridică să aibă sediul principal în acelaşi stat membru în care are sediul social;
b)orice firmă de investiţii care nu este persoană juridică sau orice firmă de investiţii care este persoană juridică, dar care, în conformitate cu dreptul său intern, nu are sediu social să aibă sediul principal în statul membru în care îşi exercită efectiv activitatea.
Art. 6: Domeniul de aplicare al autorizaţiei
(1)Statul membru de origine se asigură că autorizaţia precizează serviciile sau activităţile de investiţii pe care firma de investiţii respectivă este autorizată să le furnizeze. Autorizaţia poate acoperi unul sau mai multe dintre serviciile auxiliare prevăzute în anexa I secţiunea B. Cu toate acestea, în niciun caz, ea nu poate fi eliberată exclusiv pentru prestarea de servicii auxiliare.
(2)Orice firmă de investiţii care intenţionează să îşi extindă activitatea la alte servicii sau activităţi de investiţii sau la alte servicii auxiliare neincluse în momentul autorizării iniţiale înaintează o cerere de extindere a acestei autorizaţii.
(3)Autorizaţia este valabilă în întreaga Uniune şi permite unei firme de investiţii să furnizeze serviciile sau să exercite activităţile pentru care a fost autorizată în întreaga Uniune, fie prin dreptul de stabilire, inclusiv prin intermediul unei sucursale, fie prin libertatea de a presta servicii.
Art. 7: Proceduri de aprobare şi de respingere a cererilor de autorizare
(1)Autoritatea competentă nu acordă autorizaţia înainte de a se asigura pe deplin că solicitantul îndeplineşte toate cerinţele prevăzute de dispoziţiile adoptate în temeiul prezentei directive.
(2)Firma de investiţii furnizează toate informaţiile - inclusiv un program de activitate care prezintă, printre altele, tipurile de operaţiuni avute în vedere şi structura organizatorică - de care are nevoie autoritatea competentă pentru a se asigura că firma a luat toate măsurile necesare, în momentul autorizării iniţiale, pentru a respecta obligaţiile prevăzute de prezentul capitol.
(3)Solicitantul este informat, în termen de şase luni de la prezentarea unei cereri complete, dacă autorizaţia îi este acordată sau nu.
(4)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:
a)informaţiile care trebuie furnizate autorităţilor competente în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, inclusiv programul de activitate;
b)cerinţele aplicabile administrării firmelor de investiţii în temeiul articolului 9 alineatul (6) şi informaţiile pentru notificarea prevăzută la articolul 9 alineatul (5);
c)cerinţele aplicabile acţionarilor şi membrilor care deţin participaţii calificate, precum şi obstacolele care ar putea împiedica exercitarea efectivă a funcţiilor de supraveghere ale autorităţii competente, în temeiul articolului 10 alineatele (1) şi (2).
ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.
Comisiei îi este delegată competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(5)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formularele, modelele şi procedurile standard pentru notificarea şi furnizarea de informaţii prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol şi la articolul 9 alineatul (5).
ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 3 ianuarie 2016.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 8: Retragerea autorizaţiilor
Autorităţile competente pot retrage autorizaţia oricărei firme de investiţii care:
a)nu utilizează autorizaţia în termen de 12 luni, renunţă în mod expres la autorizaţie, nu a furnizat niciun serviciu de investiţii sau nu a exercitat nicio activitate de investiţii în ultimele şase luni, în afara cazurilor în care statul membru respectiv prevede caducitatea autorizaţiei în asemenea situaţii;
b)a obţinut autorizaţia prin declaraţii false sau prin orice altă modalitate incorectă;
c)nu mai îndeplineşte condiţiile în care a fost acordată autorizaţia, precum respectarea condiţiilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European şi al Consiliului (*14);
(*14)Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerinţele prudenţiale ale firmelor de investiţii şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 şi (UE) nr. 806/2014 (JO L 314, 5.12.2019, p. 1).
d)a încălcat grav şi sistematic dispoziţiile adoptate în temeiul prezentei directive sau al Regulamentului (UE) nr. 600/2014 în ceea ce priveşte condiţiile de funcţionare aplicabile firmelor de investiţii;
e)se încadrează în oricare dintre cazurile în care dreptul intern prevede retragerea autorizaţiei pentru aspecte care nu sunt circumscrise sferei de aplicare a prezentei directive.
Orice retragere a unei autorizaţii se notifică ESMA.
Art. 9: Organul de conducere
(1)Autorităţile competente care acordă autorizaţia în conformitate cu articolul 5 se asigură că firmele de investiţii şi organele lor de conducere respectă dispoziţiile de la articolele 88 şi 91 din Directiva 2013/36/UE.
ESMA şi ABE adoptă orientări comune cu privire la elementele enumerate la articolul 91 alineatul (12) din Directiva 2013/36/UE.
(2)Atunci când acordă autorizaţia în conformitate cu articolul 5, autorităţile competente pot autoriza membrii organului de conducere să deţină o funcţie de conducere suplimentară faţă de cele autorizate la articolul 91 alineatul (3) din Directiva 2013/36/UE. Autorităţile competente informează periodic ESMA în legătură cu astfel de autorizaţii.
ABE şi ESMA coordonează colectarea informaţiilor prevăzute la primul paragraf de la prezentul alineat şi la articolul 91 alineatul (6) din Directiva 2013/36/UE referitoare la firmele de investiţii.
(3)Statele membre se asigură că organul de conducere al unei firme de investiţii defineşte, supraveghează şi este responsabil de implementarea mecanismelor de guvernanţă care să asigure gestionarea eficace şi prudentă a firmei de investiţii, inclusiv separarea sarcinilor în cadrul firmei de investiţii şi prevenirea conflictelor de interese, într-un mod care promovează integritatea pieţei şi interesele clienţilor săi.
Fără a aduce atingere cerinţelor stabilite la articolul 88 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE, mecanismele respective garantează că organul de conducere defineşte, aprobă şi supervizează:
a)organizarea firmei, în vederea furnizării de servicii de investiţii şi a exercitării de activităţi de investiţii, precum şi de servicii auxiliare, inclusiv competenţele, cunoştinţele şi experienţa necesare personalului, resursele, procedurile şi mecanismele de furnizare a serviciilor şi de desfăşurare a activităţilor, ţinând cont de natura, amploarea şi complexitatea profilului de activitate al societăţii, precum şi cerinţele pe care firma trebuie să le îndeplinească;
b)politicile referitoare la servicii, activităţi, produse şi operaţiuni oferite sau furnizate în conformitate cu nivelul de toleranţă la risc al firmei de investiţii, cu profilul şi nevoile clienţilor firmei cărora acestea le sunt oferite sau furnizate, inclusiv, dacă este cazul, prin simulări de criză;
c)politica de remunerare a persoanelor implicate în furnizarea de servicii clienţilor, vizând încurajarea unei conduite profesionale responsabile, tratamentul echitabil al clienţilor, precum şi evitarea conflictelor de interese în relaţiile cu clienţii.
Organul de conducere monitorizează şi evaluează periodic caracterul adecvat şi punerea în aplicare a obiectivelor strategice ale firmei în ceea ce priveşte furnizarea de servicii de investiţii şi exercitarea de activităţi de investiţii, precum şi de servicii auxiliare, eficacitatea mecanismelor de guvernanţă ale firmei de investiţii şi caracterul adecvat al politicilor privind furnizarea de servicii clienţilor şi ia măsurile necesare pentru a soluţiona eventualele deficienţe.
Membrii organului de conducere au acces adecvat la informaţiile şi documentele necesare pentru supervizarea şi monitorizarea procesului decizional al conducerii.
(4)Autoritatea competentă refuză autorizarea dacă nu este convinsă că membrii organului de conducere al firmei de investiţii au o reputaţie suficient de bună, posedă suficiente cunoştinţe, competenţe şi experienţă şi dedică suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în cadrul firmei de investiţii sau dacă există motive obiective şi demonstrabile de a crede că organul de conducere al firmei ar risca să compromită administrarea eficace, corectă şi prudentă a acesteia şi să afecteze luarea în considerare în mod corespunzător a intereselor clienţilor săi şi a integrităţii pieţei.
(5)Statele membre impun firmelor de investiţii să informeze autoritatea competentă cu privire la toţi membrii organelor lor de conducere şi la orice modificare a componenţei acestora şi să îi comunice, de asemenea, toate informaţiile necesare pentru a aprecia dacă firma respectă cerinţele de la alineatele (1), (2) şi (3).
(6)Statele membre impun ca administrarea efectivă a firmelor de investiţii solicitante să fie asigurată de cel puţin două persoane care îndeplinesc cerinţele prevăzute la alineatul (1).
Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot autoriza firme de investiţii care sunt persoane fizice sau firme de investiţii care sunt persoane juridice conduse de o singură persoană fizică în conformitate cu statutul lor şi cu dreptul intern aplicabil. Cu toate acestea, statele membre impun:
a)luarea de alte măsuri care să garanteze administrarea corectă şi prudentă a acestor firme de investiţii şi luarea în considerare în mod corespunzător a intereselor clienţilor şi a integrităţii pieţei;
b)respectarea de către persoanele fizice respective a cerinţei de a avea o reputaţie suficient de bună, cunoştinţe, competenţe şi experienţă suficiente şi de a dedica suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor lor.
Art. 10: Acţionari şi asociaţi care deţin participaţii calificate
(1)Autorităţile competente nu autorizează furnizarea de servicii de investiţii sau exercitarea de activităţi de investiţii de către o firmă de investiţii înainte de a li se comunica identitatea acţionarilor şi a asociaţilor, direcţi sau indirecţi, persoane fizice sau juridice, care deţin participaţii calificate, şi valoarea acestor participaţii.
Autorităţile competente refuză autorizarea în cazul în care, ţinând seama de necesitatea de a garanta administrarea corectă şi prudentă a unei firme de investiţii, nu sunt convinse că acţionarii sau asociaţii care deţin participaţii calificate au calităţile necesare.
În cazul în care există legături strânse între firma de investiţii şi alte persoane fizice sau juridice, autoritatea competentă nu eliberează autorizaţia decât în cazul în care aceste legături nu o împiedică să îşi exercite în mod eficace funcţiile de supraveghere.
(2)Autoritatea competentă refuză autorizarea în cazul în care actele cu putere de lege sau actele administrative ale unei ţări terţe aplicabile uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice cu care firma de investiţii are legături strânse, sau anumite dificultăţi legate de aplicarea actelor menţionate anterior o împiedică să îşi exercite efectiv funcţiile de supraveghere.
(3)Statele membre impun ca, în cazul în care influenţa exercitată de persoanele menţionate la primul paragraf de la alineatul (1) poate prejudicia administrarea corectă şi prudentă a unei firme de investiţii, autorităţile competente să ia măsurile necesare pentru a stopa această situaţie.
Aceste măsuri pot include cereri de hotărâri judecătoreşti şi aplicarea de sancţiuni administratorilor şi a persoanelor responsabile de conducerea activităţii sau suspendarea drepturilor de vot aferente acţiunilor deţinute de acţionarii sau asociaţii respectivi.
Art. 11: Notificarea proiectelor de achiziţii
(1)Statele membre impun oricărei persoane fizice sau juridice sau unor astfel de persoane care acţionează concertat (denumite în continuare "potenţialul achizitor"), care au decis să achiziţioneze, direct sau indirect, o participaţie calificată într-o firmă de investiţii sau să majoreze, direct sau indirect, o astfel de participaţie calificată într-o firmă de investiţii astfel încât proporţia drepturilor de vot sau a capitalului deţinut să fie egală sau mai mare decât 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât firma de investiţii să devină filiala lor (denumită în continuare "proiect de achiziţie"), să notifice mai întâi în scris autorităţile competente ale firmei de investiţii în cadrul căreia intenţionează să achiziţioneze ori să majoreze o participaţie calificată, indicând valoarea participaţiei vizate şi informaţiile relevante, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (4).
Statele membre impun oricărei persoane fizice sau juridice care a decis să cedeze, direct sau indirect, o participaţie calificată într-o firmă de investiţii, să notifice mai întâi în scris autorităţile competente, indicând mărimea participaţiei vizate. O astfel de persoană trebuie, de asemenea, să notifice autorităţile competente în cazul în care a decis să îşi reducă participaţia calificată, astfel încât proporţia drepturilor de vot sau a capitalului deţinut să scadă sub 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât firma de investiţii să înceteze să mai fie filiala acesteia.
Nu este necesar ca statele membre să aplice pragul de 30 % în cazurile în care, în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2004/109/CE, aplică un prag de o treime.
Pentru a stabili dacă au fost respectate criteriile privind participaţia calificată prevăzute de articolul 10 şi de prezentul articol, statele membre nu ţin seama de drepturile de vot sau de acţiunile deţinute de firme de investiţii sau de instituţii de credit ca urmare a subscrierii de instrumente financiare şi/sau a plasării instrumentelor financiare în baza unui angajament ferm, prevăzute în anexa I secţiunea A punctul 6, cu condiţia ca drepturile respective să nu fie exercitate sau utilizate în vreun alt mod pentru a interveni în administrarea activităţii emitentului, pe de o parte, şi cedate în termen de un an de la data achiziţiei, pe de altă parte.
(2)Autorităţile competente implicate acţionează consultându-se reciproc pe deplin atunci când efectuează evaluarea prevăzută la articolul 13 alineatul (1) (denumită în continuare "evaluarea"), în cazul în care potenţialul achizitor este:
a)o instituţie de credit, o întreprindere de asigurare, o întreprindere de reasigurare, o firmă de investiţii sau o societate de administrare a OPCVM, autorizată într-un alt stat membru sau într-un alt sector decât cel vizat de achiziţie;
b)întreprinderea-mamă a unei instituţii de credit, a unei întreprinderi de asigurare, a unei întreprinderi de reasigurare, a unei firme de investiţii sau a unei societăţi de administrare a OPCVM, autorizată într-un alt stat membru sau într-un alt sector decât cel vizat de achiziţie sau
c)o persoană fizică sau juridică ce controlează o instituţie de credit, o întreprindere de asigurare, o întreprindere de reasigurare, o firmă de investiţii sau o societate de administrare a OPCVM, autorizată într-un alt stat membru sau într-un alt sector decât cel vizat de achiziţie.
Autorităţile competente îşi furnizează reciproc informaţii esenţiale sau relevante pentru evaluare, fără întârzieri nejustificate. Astfel, acestea îşi comunică, la cerere, orice informaţie relevantă şi îşi comunică din proprie iniţiativă orice informaţie esenţială. Orice decizie a autorităţii competente care a autorizat firma de investiţii vizată de proiectul de achiziţie indică eventualele opinii sau rezerve formulate de autoritatea competentă responsabilă pentru potenţialul achizitor.
(3)Statele membre impun firmelor de investiţii care sunt informate cu privire la orice achiziţie sau cedare de participaţii deţinute în capitalul lor care ar face ca participaţiile respective să depăşească sau să scadă sub unul dintre pragurile prevăzute la primul paragraf de la alineatul (1) să anunţe de îndată autorităţile competente.
Cel puţin o dată pe an, firmele de investiţii transmit autorităţilor competente, de asemenea, numele acţionarilor şi ale asociaţilor care deţin participaţii calificate şi valoarea acestor participaţii, aşa cum rezultă, de exemplu, din informaţiile comunicate adunării generale anuale a acţionarilor şi asociaţilor sau în conformitate cu actele cu putere de lege aplicabile companiilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.
(4)Statele membre impun autorităţilor competente să ia măsuri similare celor menţionate la articolul 10 alineatul (3) în cazul persoanelor care nu respectă obligaţia de a furniza informaţiile solicitate în prealabil cu privire la achiziţionarea sau majorarea unei participaţii calificate. În cazul în care o astfel de participaţie este achiziţionată în pofida opoziţiei autorităţilor competente, statele membre prevăd, în mod independent de orice altă sancţiune care poate fi aplicată, fie suspendarea drepturilor de vot aferente, fie nulitatea voturilor exprimate sau posibilitatea anulării lor.
Art. 12: Termenul de evaluare
(1)Autorităţile competente transmit potenţialului achizitor, imediat şi în orice caz în termen de două zile lucrătoare de la primirea notificării prevăzute la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf, precum şi la eventuala primire ulterioară a informaţiilor menţionate la alineatul (2) din prezentul articol, confirmarea de primire în scris.
Autorităţile competente au la dispoziţie un termen de cel mult 60 de zile lucrătoare de la data confirmării scrise de primire a notificării şi a tuturor documentelor care statele membre solicită să fie anexate notificării în baza listei menţionate la articolul 13 alineatul (4) (denumit în continuare "termen de evaluare"), pentru a realiza evaluarea.
În momentul transmiterii confirmării de primire, autorităţile competente comunică potenţialului achizitor data de expirare a termenului de evaluare.
(2)În cursul termenului de evaluare, dar nu mai târziu de cea de-a cincizecea zi lucrătoare a termenului respectiv, autorităţile competente pot, dacă este necesar, să solicite informaţiile suplimentare necesare pentru finalizarea evaluării. O astfel de solicitare se face în scris, precizându-se informaţiile suplimentare necesare.
Termenul de evaluare se întrerupe între data solicitării de informaţii de către autorităţile competente şi data primirii răspunsului potenţialului achizitor la această solicitare. Întreruperea nu poate depăşi 20 de zile lucrătoare. Orice solicitări suplimentare formulate de autorităţile competente în vederea completării sau clarificării informaţiilor sunt la discreţia autorităţilor competente, dar nu pot conduce la întreruperea termenului de evaluare.
(3)Autorităţile competente pot prelungi perioada de întrerupere menţionată la al doilea paragraf de la alineatul (2) cu până la 30 de zile lucrătoare în cazul în care potenţialul achizitor se încadrează într-una dintre următoarele categorii:
a)persoane fizice sau juridice stabilite sau care fac obiectul unor reglementări din afara Uniunii;
b)persoane fizice sau juridice care nu fac obiectul supravegherii în temeiul prezentei directive sau al Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE sau 2013/36/UE.
(4)În cazul în care autorităţile competente, la finalizarea evaluării, decid să se opună proiectului de achiziţie, acestea informează în scris potenţialul achizitor în termen de două zile lucrătoare şi fără a depăşi termenul de evaluare, indicând motivele care au stat la baza acestei decizii. În conformitate cu dreptul intern, la cererea potenţialului achizitor, se poate pune la dispoziţia publicului o motivare corespunzătoare a deciziei. Aceasta nu împiedică un stat membru să permită autorităţii competente să facă publică motivarea respectivă, fără a fi necesară cererea potenţialului achizitor.
(5)În cazul în care autorităţile competente nu se opun proiectului de achiziţie, exprimând acest lucru în scris în cursul termenului de evaluare, aceasta se consideră aprobată.
(6)Autorităţile competente pot stabili un termen maxim pentru finalizarea proiectului de achiziţie şi îl pot prelungi, atunci când este necesar.
(7)Statele membre nu pot impune cerinţe mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă pentru notificarea autorităţilor competente şi pentru aprobarea de către acestea a unor achiziţii directe sau indirecte de capital sau de drepturi de vot.
(8)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili lista exhaustivă a informaţiilor, menţionate la articolul 13 alineatul (4), care urmează să fie incluse de potenţialii achizitori în notificarea lor, fără a aduce atingere alineatului (2) din prezentul articol.
ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 1 ianuarie 2014.
Comisiei îi este delegată competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(9)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare, în scopul stabilirii unor formulare, modele şi proceduri standard pentru procesele de consultare între autorităţile competente relevante, aşa cum se menţionează la articolul 11 alineatul (2).
ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 1 ianuarie 2014.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 13: Evaluarea
(1)La examinarea notificării prevăzute la articolul 11 alineatul (1) şi a informaţiilor menţionate la articolul 12 alineatul
(2), autorităţile competente evaluează, pentru a asigura administrarea corectă şi prudentă a firmei de investiţii vizată de proiectul de achiziţie şi ţinând seama de posibila influenţă a potenţialului achizitor asupra firmei de investiţii, caracterul adecvat al potenţialului achizitor, precum şi soliditatea financiară a proiectului de achiziţie, pe baza tuturor criteriilor următoare:
a)reputaţia potenţialului achizitor;
b)reputaţia şi experienţa oricărei persoane care va conduce activitatea firmei de investiţii în urma proiectului de achiziţie;
c)soliditatea financiară a potenţialului achizitor, în special în ceea ce priveşte tipul de activitate desfăşurată şi prevăzută a se desfăşura în cadrul firmei de investiţii vizate de proiectul de achiziţie;
d)capacitatea firmei de investiţii de a respecta şi de a continua să respecte cerinţele prudenţiale care îi revin în temeiul prezentei directive şi, după caz, în temeiul altor directive, în special Directivele 2002/87/CE şi 2013/36/UE, în special condiţia ca grupul din care va face parte să aibă o structură care să permită exercitarea unei supravegheri eficace, un schimb eficace de informaţii între autorităţile competente şi împărţirea responsabilităţilor între autorităţile competente;
e)existenţa unor motive rezonabile de a suspecta că o operaţiune sau o tentativă de spălare de bani sau de finanţare a unor acte de terorism în înţelesul articolului 1 din Directiva 2005/60/CE a fost sau este săvârşită în legătură cu proiectul de achiziţie sau că proiectul de achiziţie ar putea creşte un astfel de risc.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89, de adaptare a criteriilor stabilite la primul paragraf din prezentul alineat.
(2)Autorităţile competente se pot opune proiectului de achiziţie numai în cazul în care există motive rezonabile în acest sens, pe baza criteriilor stabilite la alineatul (1), sau în cazul în care informaţiile furnizate de potenţialul achizitor sunt incomplete.
(3)Statele membre nu impun condiţii prealabile în ceea ce priveşte cota de participaţie care trebuie să fie achiziţionată şi nici nu permit autorităţilor lor competente să examineze proiectul de achiziţie din punctul de vedere al nevoilor economice ale pieţei.
(4)Statele membre fac publică o listă cu informaţiile necesare pentru a efectua evaluarea şi care trebuie furnizate autorităţilor competente în momentul notificării menţionate la articolul 11 alineatul (1). Informaţiile solicitate sunt proporţionale cu natura potenţialului achizitor şi a proiectului de achiziţie şi adaptate acesteia. Statele membre nu solicită informaţii care nu prezintă relevanţă pentru o evaluare prudenţială.
(5)Fără a aduce atingere articolului 12 alineatele (1), (2) şi (3), în cazul în care autoritatea competentă este notificată în legătură cu două sau mai multe proiecte de achiziţie sau de majorare de participaţii calificate pentru aceeaşi firmă de investiţii, autoritatea competentă tratează potenţialii achizitori în mod nediscriminatoriu.
Art. 14: Aderarea la un sistem acreditat de compensare a investitorilor
Autorităţile competente veghează ca orice entitate care solicită autorizarea ca firma de investiţii să respecte, în momentul eliberării autorizaţiei respective, obligaţiile prevăzute de Directiva 97/9/CE.
Obligaţia prevăzută la primul paragraf este respectată în legătură cu depozitele structurate emise de instituţiile de credit care sunt membre ale unui sistem de garantare a depozitelor recunoscut în temeiul Directivei 2014/49/UE.
Art. 15: Dotarea cu capital iniţial
Statele membre veghează ca autorităţile competente să elibereze autorizaţia doar în cazul în care firma de investiţii în cauză are capital iniţial suficient conform cerinţelor articolului 9 din Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European şi a Consiliului (*15), ţinând seama de natura serviciului sau a activităţii de investiţii.
(*15)Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudenţială a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE şi 2014/65/UE (JO L 314, 5.12.2019, p. 64).
Art. 16: Cerinţe organizatorice
(1)Statul membru de origine impune firmelor de investiţii să îndeplinească cerinţele organizatorice prevăzute la alineatele (2)-(10) din prezentul articol şi la articolul 17.
(2)O firmă de investiţii instituie politici şi proceduri adecvate care să garanteze că firma, precum şi directorii, salariaţii şi agenţii săi delegaţi respectă obligaţiile stabilite prin prezenta directivă, precum şi normele adecvate aplicabile tranzacţiilor personale efectuate de aceste persoane.
(3)O firmă de investiţii menţine şi aplică dispoziţii organizatorice şi administrative eficiente, în vederea adoptării tuturor măsurilor rezonabile destinate a preveni prejudicierea intereselor clienţilor săi de conflicte de interese, astfel cum sunt definite la articolul 23.
O firmă de investiţii care creează instrumente financiare pentru a le vinde clienţilor întreţine, utilizează şi revizuieşte un proces pentru aprobarea fiecărui instrument financiar şi adaptări semnificative ale instrumentelor financiare existente înainte de comercializarea sau distribuirea acestora către clienţi.
Procesul de aprobare a produselor specifică, pentru fiecare instrument financiar, o piaţă-ţintă identificată de clienţi finali din cadrul categoriei relevante de clienţi şi garantează că toate riscurile relevante pentru respectiva piaţă-ţintă identificată sunt evaluate şi că strategia de distribuţie avută în vedere este în concordanţă cu piaţă-ţintă identificată.
Firma de investiţii revizuieşte, de asemenea, cu regularitate, instrumentele financiare oferite sau vândute, ţinând seama de orice eveniment care ar putea afecta în mod semnificativ riscul potenţial pentru piaţa-ţintă identificată, pentru evalua cel puţin dacă instrumentul financiar este în continuare în concordanţă cu nevoile pieţei-ţintă identificate şi dacă strategia de distribuţie avută în vedere este în continuare adecvată.
O firmă de investiţii care creează instrumente financiare pune la dispoziţia oricărui distribuitor toate informaţiile adecvate cu privire la instrumentul financiar şi la procesul de aprobare a produsului, inclusiv la piaţa-ţintă identificată a instrumentului financiar.
În cazul în care o firmă de investiţii oferă sau recomandă instrumente financiare pe care nu le creează, ea instituie mecanisme adecvate pentru a obţine informaţiile menţionate la al cincilea paragraf şi pentru a înţelege caracteristicile şi piaţa-ţintă identificată pentru fiecare instrument financiar.
Politicile, procesele şi mecanismele menţionate la prezentul alineat nu aduc atingere altor cerinţe conform prezentei directive şi Regulamentului (UE) nr. 600/2014, inclusiv cele cu privire la publicare, caracterul adecvat, identificarea şi gestionarea conflictelor de interese, precum şi stimulentele.
(4)O firmă de investiţii adoptă măsuri rezonabile pentru a garanta continuitatea şi regularitatea în furnizarea serviciilor de investiţii şi în exercitarea activităţilor de investiţii. În acest scop, ea utilizează sisteme adecvate şi proporţionate, inclusiv sisteme de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) care sunt instituite şi gestionate în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European şi al Consiliului (*6), precum şi resurse şi proceduri adecvate şi proporţionate.
(*6)Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind rezilienţa operaţională digitală a sectorului financiar şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 909/2014 şi (UE) 2016/1011 (JO L 333, 27.12.2022, p. 1).
(5)În cazul în care încredinţează unei terţe părţi executarea sarcinilor operaţionale esenţiale pentru furnizarea unui serviciu continuu şi satisfăcător pentru clienţi şi pentru exercitarea de activităţi de investiţii în mod continuu şi satisfăcător, o firmă de investiţii adoptă măsuri rezonabile pentru a evita o agravare nejustificată a riscului operaţional. Externalizarea funcţiilor operaţionale importante nu poate fi realizată într-un mod care să dăuneze semnificativ calităţii controlului intern al firmei de investiţii şi care să împiedice autoritatea de supraveghere să controleze respectarea tuturor obligaţiilor care îi revin firmei de investiţii.
O firmă de investiţii dispune de proceduri contabile şi administrative sigure, de mecanisme de control intern şi de proceduri eficace de evaluare a riscurilor.
Fără a aduce atingere capacităţii autorităţilor competente de a cere accesul la comunicările realizate conform prezentei directive şi Regulamentului (UE) nr. 600/2014, o firmă de investiţii instituie mecanisme de securitate solide destinate să asigure, în conformitate cu cerinţele prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/2554, securitatea şi autentificarea mijloacelor de transmitere a informaţiilor, să reducă la minimum riscul de corupere a datelor şi de acces neautorizat şi să prevină scurgerile de informaţii, menţinând astfel în permanenţă confidenţialitatea datelor.
(6)O firmă de investiţii asigură păstrarea de înregistrări referitoare la toate serviciile furnizate şi la toate activităţile şi tranzacţiile efectuate, care să permită autorităţii competente să îşi îndeplinească sarcinile de supraveghere şi să desfăşoare acţiunile de asigurare a punerii în aplicare prevăzute de prezenta directivă, de Regulamentul (UE) nr. 600/2014 de Directiva 2014/57/UE şi de Regulamentul (UE) nr. 596/2014, şi în special să ateste respectarea tuturor obligaţiilor firmei de investiţii respective, inclusiv în ceea ce priveşte clienţii sau clienţii potenţiali şi integritatea pieţei.
(7)Înregistrările respective includ cel puţin înregistrările convorbirilor telefonice sau ale corespondenţei electronice referitoare la tranzacţiile încheiate pe cont propriu şi prestarea de servicii aferente ordinelor clienţilor referitoare la primirea, transmiterea şi executarea ordinelor clienţilor.
Respectivele convorbiri telefonice şi corespondenţa electronică includ pe cele care urmăresc să ducă la încheierea unor tranzacţii prin tranzacţionări pe cont propriu sau prin prestarea de servicii aferente ordinelor clienţilor referitoare la primirea, transmiterea şi executarea ordinelor clienţilor, chiar dacă respectivele convorbiri şi respectiva corespondenţă nu rezultă în încheierea unor astfel de tranzacţii sau la prestarea de servicii aferente ordinelor clienţilor.
În acest scop, o firmă de investiţii ia toate măsurile necesare pentru a înregistra convorbirile telefonice şi corespondenţa electronică relevante, desfăşurate, transmise sau primite prin echipamente furnizate de firma de investiţii unui angajat sau contractant, sau a căror utilizare de către un angajat sau un contractant a fost acceptată sau permisă de firma de investiţii.
Firma de investiţii informează clienţii noi şi pe cei existenţi cu privire la faptul că convorbirile telefonice sau corespondenţa electronică dintre firma de investiţii şi clienţii săi, care au drept rezultat sau pot avea drept rezultat efectuarea unor tranzacţii, vor fi înregistrate.
O astfel de informare poate fi efectuată o singură dată, înainte de furnizarea serviciilor de investiţii către clienţii noi şi către cei existenţi.
Firma de investiţii nu furnizează prin telefon servicii de investiţii şi nu desfăşoară prin telefon activităţi de investiţii pentru clienţii care nu au fost informaţi în prealabil cu privire la înregistrarea convorbirilor lor telefonice sau a corespondenţei lor electronice, în cazul în care astfel de servicii şi de activităţi de investiţii sunt legate de primirea, transmiterea şi executarea ordinelor clienţilor.
Ordinele pot fi transmise de clienţi pe alte căi, cu toate acestea astfel de căi de comunicaţie trebui să fie efectuate pe un suport durabil, respectiv prin poştă, fax, e-mail sau prin intermediul documentaţiei aferente ordinelor clienţilor întocmite în cadrul întrevederilor. În special, conţinutul conversaţiilor relevante care au loc faţă în faţă cu un client poate fi înregistrat prin utilizarea proceselor-verbale scrise sau a notelor. Respectivele ordine sunt considerate echivalente ordinelor primite prin telefon.
O firmă de investiţii trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a împiedica angajaţii sau contractanţii să efectueze, să transmită sau să primească apeluri telefonice şi corespondenţă electronică relevante prin echipamente private pe care firma de investiţii nu le poate înregistra sau copia.
Înregistrările efectuate în conformitate cu prezentul paragraf sunt puse la dispoziţia clienţilor implicaţi, la cererea acestora, şi sunt păstrate timp de cinci ani şi, atunci când se solicită de către autoritatea competentă, pe o perioadă de până la şapte ani.
(8)În cazul în care deţine instrumente financiare aparţinând clienţilor, o firmă de investiţii adoptă dispoziţii adecvate pentru a proteja drepturile de proprietate ale clienţilor respectivi, în special în caz de insolvabilitate a firmei şi pentru a împiedica utilizarea instrumente financiare ale clienţilor pe cont propriu, exceptând cazurile în care există un consimţământ expres al clienţilor.
(9)În cazul în care deţine fonduri aparţinând clienţilor, o firmă de investiţii adoptă dispoziţii adecvate pentru a proteja drepturile clienţilor respectivi şi, cu excepţia instituţiilor de credit, pentru a împiedica utilizarea acestor fonduri pe cont propriu.
(10)O firmă de investiţii nu poate încheia contracte de garanţie financiară cu transfer de proprietate cu clienţi de retail în scopul garantării unor obligaţii prezente sau viitoare ale clienţilor, fie că aceste obligaţii ale clienţilor sunt reale, condiţionale sau potenţiale.
(11)Pentru orice sucursală a unei firme de investiţii, autoritatea competentă a statului membru în care este stabilită această sucursală controlează respectarea obligaţiei prevăzute la alineatele (6) şi (7) în ceea ce priveşte tranzacţiile efectuate de sucursală, fără a aduce atingere posibilităţii de acces direct al autorităţii competente a statului membru de origine a firmei de investiţii la înregistrările în cauză.
În situaţii excepţionale, statele membre pot impune firmelor de investiţii cerinţe privind protejarea activelor deţinute de clienţi suplimentare faţă de cerinţele menţionate la alineatele (8), (9) şi (10), precum şi actele delegate respective menţionate la alineatul (12). Aceste cerinţe trebuie justificate în mod obiectiv şi trebuie să fie proporţionale pentru a aborda, în situaţiile în care firmele de investiţii protejează activele clienţilor şi fondurile acestora, riscurile specifice protecţiei investitorilor sau integrităţii pieţei care sunt deosebit de importante dată fiind structura pieţei respectivului stat membru.
Statele membre notifică Comisiei, fără întârzieri nejustificate, orice cerinţă pe care intenţionează să o impună în conformitate cu prezentul alineat, cu cel puţin două luni înainte de data stabilită pentru intrarea în vigoare a respectivei cerinţe. Notificarea include o justificare a cerinţei respective. Niciuna dintre obligaţiile suplimentare impuse nu restricţionează sau afectează în vreun fel drepturile firmelor de investiţii prevăzute la articolele 34 şi 35.
În termen de două luni de la notificarea menţionată la al treilea paragraf, Comisia îşi prezintă avizul cu privire la caracterul proporţional şi justificat al cerinţelor suplimentare.
Statele membre pot reţine cerinţe suplimentare dacă acestea au fost aduse la cunoştinţa Comisiei în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2006/73/CE înainte de 2 iulie 2014 şi cu condiţia respectării cerinţelor prevăzute la respectivul articol.
Comisia comunică statelor membre şi publică pe site-ul său cerinţele suplimentare impuse în temeiul prezentului alineat.
(12)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 89, privind precizarea cerinţelor organizatorice concrete prevăzute la alineatele (2)-(10) din prezentul articol care trebuie impuse firmelor de investiţii şi sucursalelor societăţilor din ţări terţe autorizate în conformitate cu articolul 41 care oferă diferite servicii şi/sau activităţi de investiţii şi servicii auxiliare sau o combinaţie a acestora.
Art. 16a: Derogări de la cerinţele de guvernanţă a produselor
O firmă de investiţii este exonerată de la cerinţele prevăzute la articolul 16 alineatul (3) paragrafele al doilea, al treilea, al patrulea şi al cincilea şi la articolul 24 alineatul (2) în cazul în care serviciul de investiţii pe care îl furnizează se referă la obligaţiuni care nu încorporează niciun alt instrument derivat decât o clauză de tip make-whole sau în cazul în care instrumentele financiare sunt comercializate sau distribuite exclusiv contrapărţilor eligibile.
Art. 17: Tranzacţionarea algoritmică
(1)O firmă de investiţii care utilizează tranzacţionarea algoritmică dispune de sisteme eficace şi de mecanisme de control al riscului adecvate activităţilor pe care le desfăşoară pentru a avea garanţia că sistemele sale de tranzacţionare sunt reziliente, au capacitate suficientă, în conformitate cu cerinţele prevăzute în capitolul II din Regulamentul (UE) 2022/2554, şi funcţionează pe baza unor praguri şi limite adecvate pentru a preveni transmiterea unor ordine eronate sau o funcţionare necorespunzătoare a sistemelor care poate genera perturbaţii ale pieţei sau poate contribui la apariţia acestora.
O astfel de societate trebuie, de asemenea, să dispună de sisteme eficace şi de mecanisme de control al riscului pentru a garanta că sistemele de tranzacţionare nu pot fi utilizate în scopuri care contravin Regulamentului (UE) nr. 596/2014 sau regulilor locului de tranzacţionare la care este conectată firma respectivă.
Firma de investiţii dispune de mecanisme eficace de asigurare a continuităţii activităţilor pentru a putea face faţă oricărei disfuncţii a sistemului său de tranzacţionare, inclusiv de o politică şi planuri de continuitate a activităţii TIC şi de planuri de răspuns şi de recuperare în domeniul TIC pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor elaborate în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2022/2554, şi se asigură că sistemele sale sunt suficient testate şi monitorizate corespunzător pentru a răspunde cerinţelor generale prevăzute la prezentul alineat şi oricăror cerinţe specifice prevăzute în capitolele II şi IV din Regulamentul (UE) 2022/2554.
(2)O firmă de investiţii care efectuează tranzacţii algoritmice într-un stat membru notifică acest fapt autorităţilor competente ale statului său membru de origine şi ale locului de tranzacţionare în care firma de investiţii îşi desfăşoară activităţile de tranzacţionare algoritmică în calitate de membru sau participant la locul de tranzacţionare.
Autoritatea competentă a statului membru de origine a firmei de investiţii îi poate solicita acesteia din urmă să furnizeze, în mod periodic sau ad-hoc, o descriere a naturii strategiilor sale de tranzacţionare algoritmică, detalii referitoare la parametrii de tranzacţionare sau limitele la care se supune funcţionarea sistemului, principalele mecanisme de control al riscului şi al conformităţii de care dispune firma pentru a asigura îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alineatul (1), precum şi detalii privind testarea sistemelor sale. Autoritatea competentă a statului membru al firmei de investiţii poate, în orice moment, să solicite unei firme de investiţii informaţii suplimentare cu privire la activităţile sale de tranzacţionare algoritmică şi la sistemele utilizate în acest scop.
La cererea unei autorităţi competente a unui loc de tranzacţionare în care firma de investiţii, în calitate de membru sau participant la locul de tranzacţionare respectiv, desfăşoară activităţi de tranzacţionare algoritmică şi fără întârzieri nejustificate, autoritatea competentă a statului membru de origine al firmei de investiţii comunică informaţiile menţionate la al doilea paragraf, pe care le primeşte de la firma de investiţii care desfăşoară activităţi de tranzacţionare algoritmică.
Firma de investiţii ia măsuri pentru a asigura păstrarea înregistrărilor legate de chestiunile menţionate la prezentul alineat şi se asigură că respectivele înregistrări sunt suficiente pentru a permite autorităţii sale competente să monitorizeze respectarea cerinţelor prezentei directive.
O firmă de investiţii care utilizează o strategie de tranzacţionare de mare frecvenţă păstrează, într-o formă acceptată, înregistrări precise şi succesive ale tuturor ordinelor sale plasate, inclusiv anulările de ordine, ordinele executate şi cotaţiile de la locurile de tranzacţionare şi le pune la dispoziţia autorităţii naţionale competente, la cerere.
(3)O firmă de investiţii care utilizează tranzacţionarea algoritmică urmărind o strategie de formare a pieţei, ţinând seama de lichiditatea, dimensiunile şi natura pieţei respective şi de caracteristicile instrumentului tranzacţionat:
a)realizează aceste activităţi de formare a pieţei în mod continuu, în cursul unui segment specificat al programului locului de tranzacţionare, cu excepţia unor circumstanţe excepţionale, asigurând astfel, în mod regulat şi previzibil, lichiditatea în cadrul locului respectiv de tranzacţionare;
b)încheie un acord scris executoriu cu locul de tranzacţionare, în care se specifică cel puţin obligaţiile firmei de investiţii conform literei (a); şi
c)dispune de sisteme şi de mecanisme eficace de control pentru a asigura că îşi poate îndeplini, în orice moment, obligaţiile care îi revin în temeiul acordului menţionat la litera (b).
(4)În sensul prezentului articol şi al articolului 48 din prezenta directivă, se consideră că o firmă de investiţii care efectuează tranzacţii algoritmice urmăreşte aplicarea unei strategii de formare a pieţei atunci când, în calitate de membru sau participant la unul sau mai multe locuri de tranzacţionare, strategia sa implică, în cazul tranzacţionării pe cont propriu, comunicarea fermă, simultană a unor cotaţii bilaterale de dimensiuni comparabile, la preţuri competitive, referitoare la unul sau mai multe instrumente financiare într-un singur loc de tranzacţionare sau în cadrul unor locuri de tranzacţionare diferite, având drept rezultat furnizarea de lichidităţi, în mod periodic şi frecvent, către piaţa globală.
(5)O firmă de investiţii care furnizează acces electronic direct la un loc de tranzacţionare dispune de sisteme eficace şi de mecanisme de control care să asigure evaluarea şi analizarea corespunzătoare a caracterului adecvat al clienţilor care utilizează acest serviciu, să garanteze că clienţilor respectivi nu li se permite să depăşească pragurile prestabilite de tranzacţionare şi de creditare, să asigure monitorizarea corespunzătoare a activităţilor de tranzacţionare desfăşurate de aceşti clienţi şi să împiedice, prin mecanisme adecvate de control al riscului, tranzacţionări care ar putea genera riscuri pentru firma de investiţii, care ar putea genera perturbări ale pieţei sau ar putea contribui la apariţia acestora sau care ar putea încălca Regulamentul (UE) nr. 596/2014 sau regulile locului de tranzacţionare. Accesul electronic direct în lipsa acestor controale este interzis.
Firma de investiţii care furnizează acces electronic direct răspunde de asigurarea faptului că clienţii care utilizează respectivul serviciu respectă cerinţele prezentei directive şi normele locului de tranzacţionare. Firma de investiţii monitorizează tranzacţiile pentru a identifica încălcările normelor respective, condiţiile de tranzacţionare de natură să perturbe piaţa sau comportamentele care pot implica un abuz de piaţă şi care trebuie raportate autorităţii competente. Firma de investiţii se asigură că există un acord scris, cu caracter obligatoriu, între firmă şi clientul respectiv cu privire la principalele drepturi şi obligaţii ce decurg din furnizarea serviciului şi că, în baza acestui acord, firmei îi revine responsabilitatea în temeiul prezentei directive.
O firmă de investiţii care furnizează acces electronic direct la un loc de tranzacţionare notifică acest lucru autorităţilor competente ale statului său de origine şi ale locului de tranzacţionare la care firma de investiţii furnizează acces electronic direct.
Autoritatea competentă a statului membru de origine al firmei de investiţii îi poate solicita acesteia din urmă să furnizeze, în mod periodic sau ad-hoc, o descriere a sistemelor şi a mecanismelor de control menţionate la primul paragraf, precum şi dovezi cu privire la aplicarea acestora.
La cererea unei autorităţi competente a unui loc de tranzacţionare în legătură cu care firma de investiţii furnizează acces electronic direct şi fără întârzieri nejustificate, autoritatea competentă a statului membru de origine al firmei de investiţii comunică informaţiile menţionate la al patrulea paragraf, pe care le primeşte de la firma de investiţii.
Firma de investiţii ia măsuri pentru a asigura păstrarea înregistrărilor legate de chestiunile menţionate la prezentul alineat şi se asigură că respectivele înregistrări sunt suficiente pentru a permite autorităţii sale competente să monitorizeze respectarea cerinţelor prezentei directive.
(6)O firmă de investiţii care acţionează în calitate de membru compensator general pentru alte persoane dispune de sisteme eficace şi de mecanisme de control pentru a se asigura că serviciile de compensare sunt furnizate exclusiv persoanelor potrivite, care corespund unor criterii clare şi că acestor persoane li se impun cerinţe adecvate în vederea atenuării riscurilor pentru firma de investiţii şi pentru piaţă. Firma de investiţii asigură încheierea unui acord scris, cu caracter obligatoriu, între firma de investiţii şi persoana respectivă cu privire la principalele drepturi şi obligaţii ce decurg din furnizarea acestor servicii.
(7)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza următoarele:
a)detaliile privind cerinţele organizatorice detaliate prevăzute la alineatele (1)-(6), altele decât cele legate de gestionarea riscurilor TIC, care trebuie impuse firmelor de investiţii ce oferă diferite servicii de investiţii, activităţi de investiţii, servicii auxiliare sau o combinaţie a acestora, atunci când specificaţiile referitoare la cerinţele organizaţionale menţionate la alineatul (5) stabilesc cerinţele specifice privind accesul direct la piaţă şi privind accesul sponsorizat într-un mod care să garanteze că controalele aplicate accesului sponsorizat sunt cel puţin echivalente cu cele aplicate accesului direct la piaţă;
b)circumstanţele în care o firmă de investiţii ar fi obligată să încheie un acord de formare a pieţei în conformitate cu alineatul (3) litera (b) şi conţinutul unui astfel de acord, inclusiv segmentul programului de tranzacţionare al locului de tranzacţionare prevăzut la alineatul (3);
c)situaţiile care constituie circumstanţe excepţionale, astfel cum se menţionează la alineatul (3), inclusiv circumstanţele de volatilitate extremă, chestiunile politice şi macroeconomice, aspectele operaţionale şi cele legate de sistem, precum şi circumstanţele care contrazic capacitatea firmei de investiţii de a menţine practici prudente de gestionare a riscurilor, astfel cum se prevede la alineatul (1);
d)conţinutul şi formatul formularului aprobat menţionat la al cincilea paragraf de la alineatul (2) şi durata pe care trebuie păstrate aceste registre de către firma de investiţii.
ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.
Comisiei îi este delegată competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 18: Procesul de tranzacţionare şi finalizarea tranzacţiilor în MTF-uri şi în OTF-uri
(1)Pe lângă cerinţele organizatorice prevăzute la articolul 16, statele membre impun firmelor de investiţii şi operatorilor de piaţă care exploatează un MTF sau un OTF să stabilească reguli şi proceduri transparente şi nediscreţionare pentru a garanta un proces de tranzacţionare echitabil şi organizat şi să stabilească criterii obiective pentru o executare eficientă a ordinelor. Firmele şi operatorii respectivi instituie măsuri pentru administrarea corectă a operaţiunilor tehnice din cadrul sistemului, inclusiv proceduri eficace pentru situaţii excepţionale, pentru a contracara riscurile de perturbare a sistemelor.
(2)Statele membre impun firmelor de investiţii şi operatorilor de piaţă care exploatează un MTF sau un OTF să stabilească reguli transparente privind criteriile de stabilire a instrumentelor financiare ce pot fi tranzacţionate în cadrul sistemelor lor.
Statele membre impun firmelor de investiţii şi operatorilor de piaţă care exploatează un MTF sau un OTF să furnizeze, după caz, informaţii suficiente publicului sau să se asigure că există un acces la astfel de informaţii pentru a permite utilizatorilor să îşi formeze o opinie în ceea ce priveşte investiţiile, ţinând seama de tipurile de utilizatori şi, în acelaşi timp, de tipurile de instrumente tranzacţionate.
(3)Statele membre impun firmelor de investiţii şi operatorilor de piaţă care exploatează un MTF sau un OTF să stabilească, să publice şi să pună în aplicare reguli transparente şi nediscriminatorii, pe baza unor criterii obiective, care să reglementeze accesul la sistemul lor.
(4)Statele membre impun ca firmele de investiţii şi operatorii care exploatează un MTF sau un OTF să instituie mecanisme prin care să identifice în mod clar şi să gestioneze potenţialele consecinţe negative pentru operarea MTF sau a OTF sau pentru membri sau participanţi şi utilizatori, ale oricărui conflict de interese între MTF, OTF, deţinătorii acestora sau firma de investiţii sau operatorul de piaţă care exploatează un MTF sau un OTF şi buna funcţionare a MTF-ului sau a OTF-ului.
(5)Statele membre impun firmelor de investiţii şi operatorilor care exploatează un MTF sau un OTF să se conformeze articolelor 48 şi 49 şi să dispună de sisteme, proceduri şi mecanisme eficace în acest scop.
(6)Statele membre impun firmelor de investiţii şi operatorilor de piaţă care exploatează un MTF sau un OTF să îşi informeze în mod clar membrii sau participanţii în legătură cu responsabilităţile ce le revin în ceea ce priveşte decontarea tranzacţiilor executate în cadrul sistemului respectiv. Statele membre impun firmelor de investiţii şi operatorilor de piaţă care exploatează un MTF sau un OTF să dispună de mecanismele necesare pentru a facilita decontarea eficientă a tranzacţiilor efectuate prin intermediul sistemelor din cadrul MTF-ului sau al OTF-ului respectiv.
(7)Statele membre impun ca MTF-urile şi OTF-urile să aibă cel puţin trei membri sau utilizatori activi în mod real, fiecare dintre aceştia având posibilitatea de a interacţiona cu toţi ceilalţi în ceea ce priveşte formarea preţurilor.
(8)În cazul în care o valoare mobiliară admisă la tranzacţionare pe o piaţă reglementată este tranzacţionată în acelaşi timp pe un MTF sau pe un OTF fără consimţământul emitentului, acesta nu este supus niciunei obligaţii de informare financiară iniţială, periodică sau specifică în privinţa respectivului MTF sau OTF.
(9)Statele membre impun firmelor de investiţii şi operatorilor de piaţă care exploatează un MTF sau un OTF să se conformeze imediat oricărei instrucţiuni date de autoritatea sa competentă în conformitate cu articolul 69 alineatul (2) în vederea suspendării sau retragerii unui instrument financiar de la tranzacţionare.
(10)Statele membre impun firmelor de investiţii şi operatorilor de piaţă care exploatează un MTF sau un OTF să furnizeze autorităţii competente o descriere detaliată a funcţionării respectivului MTF sau OTF, inclusiv, fără a aduce atingere articolului 20 alineatele (1), (4) şi (5), cu privire la orice legături sau participare pe o piaţă reglementată, un MTF, un OTF sau un operator independent deţinute de aceeaşi firmă de investiţii sau de acelaşi operator de piaţă, precum şi o listă a membrilor, participanţilor şi/sau utilizatorilor lor. Autorităţile competente pun aceste informaţii la dispoziţia ESMA la cerere. Orice autorizaţie eliberată unei firme de investiţii sau unui operator de piaţă pentru exploatarea unui MTF sau a unui OTF se notifică ESMA. ESMA întocmeşte o listă a tuturor MTF-urilor şi OTF-urilor din Uniune. Lista conţine informaţii cu privire la serviciile pe care MTF-urile sau OTF-urile le furnizează, precum şi codul unic de identificare pentru fiecare MTF sau OTF, care se utilizează în scopul raportărilor în conformitate cu articolele 6, 10 şi 26 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014. Acest registru se actualizează în mod regulat. ESMA publică lista respectivă pe site-ul său de internet şi asigură actualizarea acesteia.
(11)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili conţinutul şi formatul descrierilor şi notificărilor menţionate la alineatul (10).
ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 3 ianuarie 2016.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 19: Cerinţe specifice aplicabile MTF-urilor
(1)Pe lângă obligaţiile prevăzute la articolele 16 şi 18, statele membre impun firmelor de investiţii şi operatorilor de piaţă care exploatează un MTF să stabilească şi să pună în aplicare reguli nediscreţionare de executare a ordinelor în cadrul sistemului.
(2)Statele membre impun ca regulile menţionate la articolul 18 alineatul (3) care reglementează accesul la un MTF să respecte condiţiile stabilite la articolul 53 alineatul (3).
(3)Statele membre impun firmelor de investiţii şi operatorilor de piaţă care exploatează un MTF să dispună de mecanisme prin care:
a)să fie dotat în mod corespunzător pentru gestionarea riscurilor la care este expus, să instituie măsuri şi sisteme adecvate pentru identificarea tuturor riscurilor semnificative care îi pot compromite funcţionarea şi să aplice măsuri eficace de diminuare a riscurilor respective;
b)să instituie mecanisme vizând să faciliteze finalizarea eficientă şi la timp a tranzacţiilor executate în cadrul sistemelor său; şi
c)să dispună, în momentul autorizării şi ulterior în orice moment, de resurse financiare suficiente pentru a facilita funcţionarea sa corectă, ţinând seama de natura şi de amploarea tranzacţiilor încheiate pe piaţă, precum şi de gama şi de nivelul riscurilor la care este expus.
(4)Statele membre se asigură că articolele 24 şi 25, articolul 27 alineatele (1), (2) şi (4)-(10) şi articolul 28 nu se aplică tranzacţiilor încheiate în conformitate cu regulile aplicabile unui MTF între membrii sau participanţii săi sau între MTF şi membrii sau participanţii săi, în ceea ce priveşte utilizarea MTF-ului. Cu toate acestea, membrii sau participanţii la MTF respectă obligaţiile prevăzute la articolele 24, 25, 27 şi 28 în ceea ce priveşte clienţii lor în cazul în care, acţionând în contul clienţilor lor, execută ordinele acestora prin intermediul sistemelor unui MTF.
(5)Statele membre nu permit firmelor de investiţii sau operatorilor de piaţă care exploatează un MTF să execute ordine ale unui client prin angajarea capitalurilor proprii şi nici să se implice în cumpărări şi vânzări simultane pe cont propriu.
Art. 20: Cerinţe specifice aplicabile OTF-urilor
(1)Statele membre impun unei firme de investiţii şi unui operator de piaţă care exploatează un OTF să instituie mecanisme prin care să împiedice executarea ordinelor clienţilor în cadrul unui OTF cu angajarea capitalurilor proprii ale firmei de investiţii sau ale operatorului de piaţă care exploatează OTF-ul sau a ordinelor oricărei entităţi care face parte din acelaşi grup sau din aceeaşi persoană juridică ca firma de investiţii sau operatorul de piaţă.
(2)Statele membre permit unei firme de investiţii sau unui operator de piaţă care exploatează un OTF să se implice în cumpărări şi vânzări simultane pe cont propriu cu obligaţiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii şi anumite instrumente financiare derivate numai în cazul în care clientul şi-a dat acordul cu privire la acest proces.
Firma de investiţii sau operatorul de piaţă care exploatează un OTF nu utilizează cumpărări şi vânzări simultane pe cont propriu pentru a executa ordinele clienţilor într-un OTF în cazul tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate care aparţin unei categorii de instrumente financiare derivate care a fost declarată ca fiind supusă obligaţiei de compensare în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.
O firmă de investiţii sau un operator de piaţă care exploatează un OTF instituie mecanisme prin care să se asigure că se conformează definiţiei efectuării de cumpărări şi vânzări simultane pe cont propriu de la articolul 4 alineatul (1) punctul 38.
(3)Statele membre permit unei firme de investiţii sau unui operator de piaţă care exploatează un OTF să se implice în cumpărări şi vânzări simultane pe cont propriu, alta decât tranzacţionarea simultană pe cont propriu în ceea ce priveşte instrumentele de datorie suverană pentru care nu există piaţă lichidă.
(4)Statele membre nu permit ca exploatarea unui OTF şi a unui operator independent să aibă loc în cadrul aceleiaşi entităţi juridice. Un OTF nu se poate conecta la un operator independent într-un mod care să permită interacţiunea dintre ordinele din OTF şi ordinele sau cotaţiile din operatorul independent. Niciun OTF nu poate fi conectat la un alt OTF într-un mod care să permită interacţionarea ordinelor din cadrul unor OTF-uri diferite.
(5)Statele membre nu împiedică o firmă de investiţii sau un operator de piaţă care exploatează un OTF să angajeze o altă firmă de investiţii pentru a desfăşura activităţi de formare a pieţei în cadrul unui OTF, în mod independent.
În sensul prezentului articol, nu se consideră că o firmă de investiţii desfăşoară activităţi de formare a pieţei în cadrul unui OTF în mod independent dacă firma respectivă are legături strânse cu firma de investiţii sau cu operatorul de piaţă care exploatează acel OTF.
(6)Statele membre impun ca executarea ordinelor pe un OTF să se desfăşoare în mod discreţionar.
O firmă de investiţii sau un operator de piaţă care exploatează un OTF ia decizii în mod discreţionar numai într-una sau în ambele următoare circumstanţe:
a)atunci când decide să plaseze sau să retragă un ordin pe OTF-ul pe care îl exploatează;
b)atunci când decide să nu tranzacţioneze simultan un anumit ordin al clientului cu alte ordine disponibile în sisteme la un moment dat, cu condiţia ca aceasta să fie în conformitate cu instrucţiunile specifice primite din partea unui client şi cu obligaţiile sale în conformitate cu articolul 27.
Pentru sistemul care încrucişează ordinele clienţilor, firma de investiţii sau operatorul de piaţă poate decide dacă, în ce moment şi în ce măsură doreşte să realizeze corespondenţa dintre două sau mai multe ordine în cadrul sistemului. În conformitate cu alineatele (1), (2), (4) şi (5) şi fără a aduce atingere alineatului (3), în ceea ce priveşte un sistem care organizează tranzacţii cu valori mobiliare altele decât capitalurile proprii, firma de investiţii sau operatorul de piaţă care exploatează OTF-ul poate facilita negocierea dintre clienţi, astfel încât să reunească două sau mai multe interese de tranzacţionare potenţial compatibile în cadrul unei singure tranzacţii.
Această obligaţie nu aduce atingere articolelor 18 şi 27.
(7)Autoritatea competentă poate solicita, fie atunci când o firmă de investiţii sau un operator de piaţă solicită să fie autorizaţi în vederea exploatării unui OTF, fie în mod ad-hoc, o descriere detaliată a motivelor pentru care sistemul nu corespunde unei pieţe reglementate, unui MTF sau unui operator independent, precum şi o descriere detaliată a modalităţilor de exercitare a puterii discreţionare, în special atunci când un ordin către OTF poate fi retras, şi a modalităţilor şi a circumstanţelor în care două sau mai multe ordine ale clienţilor vor fi corelate în cadrul OTF-ului. În plus, firma de investiţii sau operatorul de piaţă al unui OTF informează autoritatea competentă cu privire la felul cum utilizează cumpărări şi vânzări simultane pe cont propriu. Autoritatea competentă monitorizează angajamentul unei firme de investiţii sau al unui operator de piaţă de a utiliza efectuarea de cumpărări şi vânzări simultane pe cont propriu pentru a se asigura că aceştia continuă să intre sub incidenţa definiţiei acestora şi că angajamentul acestora în utilizarea tranzacţionării simultane pe cont propriu nu dă naştere unor conflicte de interese între firma de investiţii sau operatorul de piaţă şi clienţii acestora.
(8)Statele membre se asigură că articolele 24, 25, 27 şi 28 se aplică tranzacţiilor încheiate în cadrul unui OTF.