Titlul iii - Domeniul educaţie - Regulament din 2017 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din locurile de deţinere aflate în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
M.Of. 432 bis
În vigoare Versiune de la: 22 Septembrie 2025
TITLUL III:Domeniul educaţie
CAPITOLUL I:Consideraţii generale
Art. 33
Domeniul educaţie cuprinde totalitatea programelor şi activităţilor de învăţare, instruire, dezvoltare aptitudinală, vocaţională, moral-religioasă, de creaţie, sportive, recreative care urmăresc dobândirea şi consolidarea unor comportamente prosociale, în scopul facilitării reintegrării sociale a persoanelor private de libertate.
Art. 34
Categoriile de personal care pot desfăşura activităţi educative sunt: ofiţeri educatori, preoţi, monitori sportivi, agenţi tehnici, agenţi şi personal contractual cu atribuţii în domeniul educaţiei prevăzute în fişa postului.
Art. 35
Documentele în care se înregistrează demersurile educative derulate cu persoanele private de libertate şi sunt supuse controlului de specialitate:
a)orarul individual, prevăzut în anexa nr. 2;
b)registrul specialistului, prevăzut în anexa nr. 1;
c)fişele din dosar şi câmpurile corespunzătoare din aplicaţia informatică;
d)fişele de consiliere individuală, prevăzute în anexa nr. 3;
e)mapa documentară a programului educativ, prevăzută în anexa nr. 4;
f)proiectul de activitate;
g)documentele întocmite cu ocazia întrunirii comisiilor prevăzute de lege;
h)documentele necesare planificării şi organizării activităţilor de instruire şcolară şi formare profesională.
CAPITOLUL II:Evaluarea educativă
Art. 36
(1)Evaluarea educativă, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, fundamentează proiectarea oricărui demers de educaţie şi are în vedere identificarea principalelor caracteristici şi nevoi educative, în scopul orientării intervenţiei specifice.
(2)Concluziile evaluărilor educative fundamentează completarea documentelor necesare luării deciziilor în cadrul comisiilor constituite la nivelul locurilor de deţinere.
Art. 37
Evaluarea iniţială se realizează în perioada de carantină şi observare, în cadrul programului de adaptare la condiţiile privării de libertate şi reprezintă o diagnoză a principalelor nevoi educative identificate la persoanele private de libertate, în vederea stabilirii demersurilor specifice.
Art. 38 
(1)Evaluarea periodică se realizează pe parcursul privării de libertate şi are rolul de a evidenţia evoluţia înregistrată de către persoanele private de libertate, în plan educaţional, precum şi, după caz, de a identifica alte nevoi şi resurse individuale educative.
(1)Evaluarea periodică se realizează pe parcursul privării de libertate şi are rolul de a evidenţia evoluţia înregistrată de către persoanele private de libertate, în plan educaţional, precum şi, după caz, de a identifica alte nevoi şi resurse individuale educative.(2)Evaluarea persoanelor private de libertate, pe parcursul executării pedepsei se realizează obligatoriu în perioada premergătoare analizării în comisia de stabilire, individualizare şi schimbarea regimului de executare, în condiţiile prevăzute de lege sau ori de câte ori este necesar.
(3)Evaluarea periodică a persoanelor private de libertate se realizează cel puţin o dată la 12 luni.
(4)La mutarea într-un penitenciar pentru adulţi, tinerii condamnaţi pentru care s-a dispus continuarea măsurii educative într-un penitenciar, sunt reevaluaţi din punct de vedere educativ.
Art. 39
Evaluarea finală se realizează în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiţionată şi evidenţiază situaţia deţinuţilor, ca urmare a parcurgerii demersurilor educative.
Art. 40
Direcţia de specialitate pune la dispoziţia personalului din domeniul educaţie, din fiecare loc de deţinere, instrumente de identificare a nevoilor educative, ca parte integrantă a instrumentelor standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de persoanele private de libertate.
Art. 41
Informaţiile de specialitate rezultate în urma evaluărilor se consemnează în documentele de lucru specifice şi în secţiunile aferente domeniului educaţie din aplicaţia informatică.
CAPITOLUL III:Consilierea educaţională
Art. 42
(1)Consilierea educaţională este demersul semistructurat cu caracter specific, proactiv, de orientare şi învăţare a persoanelor private de libertate, susţinut în vederea creşterii potenţialului de responsabilizare şi dezvoltare a individului şi a formării unor repere valorice corecte, la care acestea să se poată raporta ulterior cu uşurinţă.
(2)Consilierea educaţională este condiţionată de identificarea cazurilor şi existenţa competenţelor specialiştilor în acest sens.
Art. 43
(1)Consilierea educaţională este consecutivă unei evaluări de specialitate şi presupune asistarea persoanelor private de libertate, în vederea conştientizării resurselor personale şi înţelegerii oportunităţilor educaţionale - şcolare, profesionale şi vocaţionale, pe care le au la dispoziţie.
(2)Activitatea de consiliere se consemnează în documentele de lucru specifice şi în secţiunile aferente domeniului educaţie din aplicaţia informatică.
Art. 44
Demersurile de asistenţă educativă, realizate la solicitarea persoanelor private de libertate, care nu impun continuitatea intervenţiei, sunt asimilate convorbirilor individuale.
CAPITOLUL IV:Programele educative
Art. 45 Programele educative reprezintă demersurile structurate care utilizează metode şi tehnici psihopedagogice şi au drept scop compensarea nevoilor şi valorificarea resurselor educative ale deţinuţilor, identificate în procesul de evaluare, facilitând reintegrarea socială a acestora.Art. 46
(1)Programele educative au caracter general, adresându-se tuturor deţinuţilor.
(2)Conţinuturile programelor educative corespund unor domenii de tipul: alfabetizare, educaţie civică, viaţă de familie, sănătate, cultură generală, moral-religios, educaţie fizică şi sport, creativ-aplicativ, dezvoltare personală, hobby.
Art. 47
Standardul privind organizarea şi desfăşurarea programelor educative impune respectarea unui număr de minimum 12 şedinţe, cu o frecvenţă de maximum 2 şedinţe pe săptămână.
Art. 48
Organizarea şi desfăşurarea programelor educative la nivelul fiecărui loc de deţinere se realizează în baza programului elaborat sau avizat la nivelul direcţiei de specialitate şi a mapei documentare a programului educativ.
Art. 49
Responsabilul unui program educativ este educatorul desemnat să organizeze şi să susţină tematica prevăzută în cadrul programului.
Art. 50
Programul educativ cuprinde următoarele elemente:
a)denumirea programului educativ;
b)justificarea iniţierii acestuia;
c)scopul;
d)obiectivele generale;
e)durata şi frecvenţa;
f)grupul ţintă;
g)metodologia de lucru;
h)resursele materiale şi umane implicate;
i)modalitatea de evaluare şi condiţiile de creditare;
j)tematica;
k)descrierea fiecărei întâlniri de lucru;
l)fişe de lucru;
m)materialul suport al activităţilor.
Art. 51
Denumirea programului educativ se referă la titlul programului, cu relevanţă pentru scopul acestuia.
Art. 52 Justificarea iniţierii unui program educativ vizează necesitatea aplicării acestuia în vederea compensării nevoilor educative, precum şi a valorificării resurselor individuale, identificate la nivelul persoanelor din cadrul locurilor de deţinere.Art. 53
Scopul programului se stabileşte în funcţie de aria de intervenţie şi se formulează, de regulă, printr-o singură propoziţie sau frază, care indică finalitatea urmărită prin aplicarea programului.
Art. 54
Obiectivele generale se formulează în concordanţă cu scopul programului şi reprezintă o scurtă detaliere a rezultatelor urmărite, în termeni de achiziţii observabile sau măsurabile.
Art. 55 Grupul-ţintă căruia i se adresează programul reprezintă categoria de persoane private de libertate care au ca trăsătură comună acelaşi tip de nevoie educativă identificată sau acelaşi tip de resursă care poate fi valorificată.Art. 56
(1)Metodologia de lucru cuprinde ansamblul metodelor, tehnicilor şi instrumentelor utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
(2)Metodele şi tehnicile de lucru selectate sunt cu precădere interactive, pentru a facilita înţelegerea şi asimilarea informaţiilor.
Art. 57
(1)Resursele necesare iniţierii şi derulării programelor educative includ componenta umană şi cea materială în vederea concretizării obiectivelor stabilite.
(2)Resursele umane se referă la toate persoanele implicate în desfăşurarea programelor educative, atât din cadrul locului de deţinere, cât şi din afara acestuia.
(3)Resursele materiale se referă la spaţiile necesare, suportul logistic şi materialele care asigură buna desfăşurare a programului.
Art. 58
(1)Formele de evaluare includ evaluarea iniţială, continuă şi finală a deţinuţilor şi modalităţile concrete de realizare, în vederea evidenţierii progreselor înregistrate pe parcursul desfăşurării programului educativ.
(2)Modalităţile de evaluare sunt: individuale sau de grup, orale, în scris sau practice.
(3)Condiţiile de creditare sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Art. 59
Tematica unui program educativ include denumirea şi succesiunea temelor ce urmează să fie abordate în cadrul şedinţelor prevăzute în program, precum şi secvenţele de recapitulare sau de evaluare a conţinuturilor parcurse.
Art. 60
Fiecare şedinţă prevăzută în program se detaliază precizându-se: denumirea temei, durata, obiectivele operaţionale, precum şi descrierea etapelor de desfăşurare a şedinţei, în concordanţă cu prezentarea conţinutului propriu-zis.
Art. 61
(1)Obiectivele operaţionale reprezintă anticiparea rezultatelor la care trebuie să ajungă participanţii la finalul unei şedinţe.
(2)Formularea obiectivelor operaţionale reflectă activitatea persoanelor participante la programul educativ şi respectă următoarele reguli:
a)să fie clare, explicite şi să exprime câte o singură acţiune;
b)să descrie un comportament observabil şi măsurabil prin utilizarea verbelor de acţiune la modul conjunctiv prezent;
c)să fie accesibile majorităţii participanţilor şi realizabile în intervalul de timp prevăzut;
d)pentru fiecare şedinţă se formulează maximum patru obiective.
Art. 64
(1)Mapa documentară a programului educativ conţine documentele rezultate ca urmare a finalizării programului, corelat cu definirea programului:
a)justificarea derulării programului, raportat la specificul nevoilor identificate la nivelul fiecărui loc de deţinere, întocmindu-se un singur document pentru toate grupele de deţinuţi.
b)tabelul nominal cu participanţii;
c)orarul programului;
d)fişa de prezenţă a participanţilor;
e)fişele de lucru;
f)fişele de evaluare;
g)raportul de evaluare finală a programului.
(2)Modelele documentelor prevăzute la alin. (1), lit. a), b), c), d), g) se regăsesc în anexa nr. 4.
(3)Mapa documentară a programului educativ constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.
Art. 65
Responsabilul programului depune la mapa documentară evaluările şi, după caz, rezultatele probelor practice obţinute de către fiecare deţinut participant, cu precizarea calificativului obţinut pe fişa de evaluare finală.
CAPITOLUL V:Metodologia şi normele privind înscrierea şi participarea la cursurile de instruire şcolară
Art. 66 (4)Persoanele private de libertate pot participa, în condiţiile legii, la cursurile învăţământului dual, ca formă de organizare a învăţământului profesional şi tehnic.
(5)Aspectele procedurale specifice cu privire la participarea persoanelor private de libertate la cursurile învăţământului dual se aprobă prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(1)Activitatea de instruire şcolară a deţinuţilor este parte componentă a sistemului de învăţământ special.
(2)Instruirea şcolară se adresează persoanelor condamnate definitiv, indiferent de regimul în care execută sancţiunea privativă de libertate.
(3)Arestaţii preventiv pot participa doar la susţinerea sesiunilor de evaluare naţională sau a examenului de bacalaureat.
(4)Persoanele private de libertate pot participa, în condiţiile legii, la cursurile învăţământului dual, ca formă de organizare a învăţământului profesional şi tehnic.(5)Aspectele procedurale specifice cu privire la participarea persoanelor private de libertate la cursurile învăţământului dual se aprobă prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.Art. 67
Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin direcţia de specialitate, întreprinde demersuri pentru încheierea protocolului de colaborare între Ministerul Justiţiei şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în vederea stabilirii cadrului general de organizare şi desfăşurare a activităţilor de instruire şcolară a deţinuţilor.
Art. 68 (1)Instruirea şcolară a persoanelor adulte analfabete, a minorilor şi a tinerilor, în locurile de deţinere, reprezintă o prioritate pentru reintegrarea socială a acestora, aspect consemnat în planul individualizat din dosar.
(1)Instruirea şcolară a persoanelor adulte analfabete, a minorilor şi a tinerilor, în locurile de deţinere, reprezintă o prioritate pentru reintegrarea socială a acestora, aspect consemnat în planul individualizat din dosar.(2)Persoanele condamnate pot desfăşura activităţi productive în perioada în care participă la cursurile de instruire şcolară, cu condiţia ca cele două tipuri de activităţi derulate să nu depăşească durata muncii prestate, conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 69
Deţinuţii care nu pot fi incluşi la cursurile şcolare şi nu dispun de cunoştinţe elementare de scris-citit sunt incluşi în programul de alfabetizare, coordonat de către un educator anume desemnat.
Art. 70
În fiecare loc de deţinere este desemnat un educator responsabil cu coordonarea activităţii de instruire şcolară.
Art. 71
Înscrierea persoanelor condamnate la cursurile şcolare se face ţinându-se cont de prioritizarea nevoilor educative ale acestora şi în baza recomandărilor consemnate în planul individualizat, de posibilităţile locului de deţinere, starea de sănătate, tipul regimului de executare şi măsurile de siguranţă aplicate.
Art. 73 (11)Data până la care se acceptă înscrierea persoanelor condamnate la cursuri de instruire şcolară este stabilită de către instituţia de învăţământ, în condiţiile legii.
(1)Persoanele condamnate, care încep executarea pedepsei după data maximă admisă pentru înscrierea la cursuri şcolare, pot fi incluse, în condiţiile art. 71, cu acceptul unităţii de învăţământ, în colectivul şcolar corespunzător ultimei clase absolvite, urmărindu-se reactualizarea cunoştinţelor anterior dobândite.
(11)Data până la care se acceptă înscrierea persoanelor condamnate la cursuri de instruire şcolară este stabilită de către instituţia de învăţământ, în condiţiile legii.(2)Aceştia nu vor figura în documentele şcolare specifice şi nu vor înregistra modificări în situaţia şcolară.
Art. 74
În baza statisticii referitoare la nevoile de instruire şcolară identificate, coordonatorul sectorului reintegrare socială ia legătura cu inspectoratul şcolar, în vederea înfiinţării unei unităţi de învăţământ de sine stătătoare în cadrul penitenciarului sau pentru desemnarea unei unităţi şcolare, cu care va colabora în vederea organizării programelor şcolare, nu mai târziu de luna noiembrie a anului în curs, pentru anul şcolar următor.
Art. 75
(1)Între penitenciare şi instituţiile de învăţământ partenere se încheie, cu avizul consilierului juridic al unităţii, protocoale de colaborare.
(2)Protocolul de colaborare cuprinde condiţiile în care persoanele condamnate participă la cursuri şi examene, precum şi obligaţiile şi îndatoririle fiecărei părţi.
Art. 76
Structura anului şcolar, documentele şcolare, precum şi metodologia organizării examenelor de absolvire a cursurilor de şcolarizare şi profesionalizare sunt similare cu cele aparţinând sistemului naţional de învăţământ.
Art. 77
Diplomele de studii, adeverinţele, certificatele de absolvire şi foile matricole se eliberează de către unitatea de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 78
(1)Coordonatorul sectorului reintegrare socială ţine legătura cu reprezentanţii unităţilor şcolare desemnate pentru fiecare nivel de învăţământ de către inspectoratele şcolare, pentru stabilirea oportunităţii şi a condiţiilor de organizare a cursurilor şcolare.
(2)Acesta colaborează cu unitatea de învăţământ care şcolarizează deţinuţii, în vederea stabilirii numărului de clase şi catedre necesare pentru fiecare an şcolar, precum şi a orarului de derulare a activităţilor instructiv-educative.
Art. 79
Directorul locului de deţinere ia măsuri pentru ca regulile de desfăşurare a activităţilor instructiv - educative, destinate persoanelor condamnate, să fie incluse în regulamentul de ordine interioară şi să fie expuse în spaţiile destinate activităţilor de instruire şcolară.
Art. 80
(1)La întocmirea orarului se ţine cont ca durata unei ore de curs să corespundă prevederilor normative referitoare la activitatea didactică, valabile pentru sistemul naţional de învăţământ.
(2)În situaţii deosebite, la solicitarea locului de deţinere, pentru o perioadă determinată, durata orelor de curs poate fi scurtată, cu aprobarea inspectoratului şcolar în a cărui rază teritorială este situat penitenciarul.
Art. 81
(1)În cazul săvârşirii de abateri foarte grave sau fapte care întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, pentru a asigura condiţiile de siguranţă şi legalitate a executării pedepselor privative de libertate, educatorul responsabil întocmeşte un raport cu propunere motivată, în baza căruia, directorul locului de deţinere poate dispune suspendarea sau excluderea persoanei condamnate de la activităţile de instruire şcolară şi informează conducerea unităţii de învăţământ organizatoare cu privire la măsura luată.
(2)Excluderea din programul de instruire şcolară se consemnează în documentaţia specifică şi în secţiunea aferentă domeniului educaţie din aplicaţia informatică.
Art. 82
(1)Şeful serviciului siguranţa deţinerii şi şeful serviciului sau biroului educaţie informează personalul didactic repartizat să-şi desfăşoare activitatea în interiorul locului de deţinere, cu privire la regulile care trebuie respectate pe parcursul desfăşurării activităţilor, în baza unui proces verbal.
(2)Încălcarea regulilor prevăzute la alin. (1) de către cadrele didactice, conduce la informarea în scris a unităţii de învăţământ, în vederea înlocuirii acestora, după caz, dispunându-se măsurile legale ce se impun.
Art. 83
(1)Educatorul responsabil are obligaţia să verifice prezenţa la cursurile de instruire şcolară a persoanelor condamnate.
(2)La finalul fiecărui an şcolar, situaţia întocmită de unitatea de învăţământ referitoare la persoanele condamnate care au promovat anul de învăţământ, este înaintată de către educatorul responsabil, şefului sectorului evidenţă deţinuţi şi organizarea muncii, în vederea acordării zilelor câştig.
Art. 84
Documentele referitoare la instruirea şcolară a deţinuţilor, elaborate şi aflate în gestiunea reprezentanţilor administraţiei penitenciare, fac obiectul controlului de specialitate şi administrativ.
CAPITOLUL VI:Metodologia şi normele privind înscrierea şi participarea la cursuri şi examene, aferente învăţământului universitar
Art. 85
(1)Persoanele condamnate pot urma, cu aprobarea directorului locului de deţinere, cursuri universitare în forma de învăţământ la distanţă, indiferent de regimul de executare a pedepselor.
(2)La cursurile universitare cu frecvenţă redusă, care presupun deplasări, pot participa numai deţinuţii clasificaţi în regim deschis.
(3)Arestaţii preventiv care finalizează cursuri de învăţământ universitar pot participa, cu aprobarea directorului unităţii, la sesiunea finală şi examenul de licenţă.
Art. 86 (2)Aprobarea este condiţionată de îndeplinirea criteriilor prevăzute de lege şi se poate obţine pe baza recomandărilor cuprinse în planul individualizat.
(1)În vederea aprobării iniţierii, de către persoana condamnată, a demersurilor de înscriere sau continuare a cursurilor universitare, aceasta adresează o cerere directorului locului de deţinere.
(2)Aprobarea este condiţionată de îndeplinirea criteriilor prevăzute de lege şi se poate obţine pe baza recomandărilor cuprinse în planul individualizat.(3)În vederea obţinerii aprobării de participare la cursuri universitare şi a întreprinderii de către administraţia locului de deţinere a demersurilor necesare încheierii unui protocol de colaborare cu instituţia de învăţământ superior, persoanele condamnate trebuie să facă dovada faptului că îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:
a)să prezinte documentele de studii care certifică ultimul nivel de şcolarizare absolvit;
b)să prezinte avizul favorabil de înscriere la cursuri, primit din partea instituţiei de învăţământ superior;
c)să prezinte chitanţa de achitare a primei taxe şcolare;
d)să completeze un angajament scris, în care se obligă pe viitor la suportarea cheltuielilor aferente taxelor de şcolarizare, deplasării la cursuri şi susţinerii examenelor.
Art. 87
(1)Penitenciarul încheie protocoale de colaborare cu instituţiile de învăţământ superior, care asigură cursuri de învăţământ universitar.
(2)În aceste protocoale se stabilesc detaliile referitoare la: orar, planificarea şi modalitatea de susţinere a examenelor, în funcţie de condiţiile materiale pe care le poate pune la dispoziţie locul de deţinere, comunicarea rezultatelor obţinute, accesul în locul de deţinere a comisiilor formate din cadre didactice în vederea desfăşurării activităţilor specifice.
Art. 88
Pentru deţinuţii care frecventează cursurile universitare, se întocmeşte un program de studiu individual, ţinând cont de condiţiile existente în plan local.
Art. 89
(1)Persoanele condamnate înscrise la activităţi de instruire şcolară şi învăţământ universitar sunt transferate în condiţiile legii, cu posibilitatea continuării cursurilor.
(2)În situaţia transferării în vederea executării pedepsei, anterior finalizării activităţilor prevăzute la alin. (1), recomandările din planul individualizat pot fi revizuite în unitatea de destinaţie.
CAPITOLUL VII:Metodologia şi normele privind înscrierea şi participarea la activităţi şi cursuri de formare profesională
Art. 90
(1)Activităţile de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională a deţinuţilor sunt parte a demersurilor educative derulate pe parcursul executării pedepselor privative de libertate.
(2)Structura de specialitate asigură elaborarea direcţiilor de acţiune pentru organizarea activităţilor prevăzute la alin. (1).
Art. 91
(1)Pentru buna desfăşurare a activităţilor de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională, în fiecare loc de deţinere este desemnată o persoană din cadrul serviciului sau biroului educaţie, responsabilă de organizarea acestor demersuri.
(2)În situaţii temeinic justificate, în condiţiile deficitului de resurse umane, pot fi desemnate persoane din cadrul altor sectoare de activitate, cu aprobarea directorului unităţii.
Art. 92
(1)Administraţia Naţională a Penitenciarelor încheie şi reactualizează, periodic, protocolul de colaborare cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
(2)Administraţiile locurilor de deţinere întreprind demersuri pentru încheierea protocoalelor de colaborare cu agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi cu alţi furnizori de formare profesională acreditaţi, în vederea stabilirii condiţiilor concrete de organizare şi desfăşurare a activităţilor de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională a persoanelor condamnate.
(3)Protocoalele de colaborare încheiate pe plan local conţin informaţii cu privire la activităţile desfăşurate, perioada, locaţia, criteriile de selecţie ale cursanţilor, obligaţiile părţilor, instructajul privind domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, norme şi reguli ce trebuie respectate pe toată durata colaborării.
Art. 93 (3)Costurile aferente organizării unui curs de formare profesională pot fi suportate din resursele bugetare aparţinând unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:a)agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă din unitatea administrativ-teritorială în care este situat locul de deţinere nu dispune de fonduri necesare organizării cursului de formare profesională, situaţie care trebuie confirmată de aceasta printr-o comunicare scrisă;
b)analiza nevoilor de educaţie a evidenţiat necesitatea derulării cursului de formare profesională;
c)cursul de formare profesională reprezintă o prioritate, raportat la demersurile de reintegrare socială planificate la nivelul unităţii;
d)demersul răspunde priorităţilor strategice stabilite la nivelul sistemului penitenciar.
(1)Activităţile de formare profesională se desfăşoară în spaţii existente în locurile de deţinere, la furnizorii autorizaţi de formare profesională, precum şi în alte spaţii special amenajate, în baza acordurilor încheiate cu colaboratori din comunitate.
(2)În funcţie de regimul de executare a pedepsei privative de libertate, participanţii pot desfăşura activităţi de formare profesională în interiorul sau exteriorul locului de deţinere.
(3)Costurile aferente organizării unui curs de formare profesională pot fi suportate din resursele bugetare aparţinând unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:a)agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă din unitatea administrativ-teritorială în care este situat locul de deţinere nu dispune de fonduri necesare organizării cursului de formare profesională, situaţie care trebuie confirmată de aceasta printr-o comunicare scrisă;b)analiza nevoilor de educaţie a evidenţiat necesitatea derulării cursului de formare profesională;c)cursul de formare profesională reprezintă o prioritate, raportat la demersurile de reintegrare socială planificate la nivelul unităţii;d)demersul răspunde priorităţilor strategice stabilite la nivelul sistemului penitenciar.Art. 94
Metodologia de organizare şi derulare a activităţilor de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională a deţinuţilor, în sistemul administraţiei penitenciare, se aprobă prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Art. 95
În planificarea anuală a activităţii, şeful serviciului sau biroului educaţie are în vedere organizarea şi desfăşurarea cel puţin a unui curs de formare profesională.
Art. 96
Accesul reprezentanţilor furnizorilor de formare profesională acreditaţi, în locurile de deţinere se realizează în conformitate cu prevederile regulamentului prevăzut la art. 15 alin. (3) din Legea nr. 254/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 97
Documentele referitoare la formarea profesională a persoanelor condamnate, elaborate şi aflate în gestiunea reprezentanţilor administraţiei penitenciare, fac obiectul controlului administrativ şi de specialitate.
CAPITOLUL VIII:Activităţile educative
Art. 98
Activităţile educative sunt circumscrise următoarelor domenii reprezentative: intelectual, estetic, moral, profesional şi educaţie fizică.
Art. 99
Activităţile educative sunt orientate spre stimularea cunoaşterii, creativităţii, dezvoltarea şi exersarea deprinderilor practice, artistice, literare, muzicale, plastice, tehnice, precum şi spre menţinerea tonusului fizic şi psihic corespunzător.
Art. 100
(1)Activităţile educative includ: activităţi ocupaţionale, cultural-artistice, sportive, moral-religioase şi concursuri.
(2)Activităţile prevăzute la alin. (1) pot fi desfăşurate: exclusiv de către personalul unităţilor, exclusiv de către colaboratori din comunitate sau în parteneriat.
(3)În funcţie de locul şi modalitatea de desfăşurare, activităţile educative se pot organiza în interiorul unei unităţi sau în comunitate, interpenitenciar sau regional.
Art. 101
(1)Persoanele private de libertate participă la desfăşurarea activităţilor educative în mod direct, în calitate de actor sau, în mod indirect, în calitate de auditor al activităţilor.
(2)Participarea persoanelor private de libertate la activităţile educative este creditată, numai în condiţiile în care acestea participă în mod direct, în calitate de actor.
Art. 102
Activităţile cultural-artistice sunt de tipul:
a)conferinţe, dezbateri, emisiuni radio-tv, activităţi de tip cerc, lansări de carte, redactări de revistă, recenzii de carte;
b)expoziţii, spectacole, ateliere ocupaţionale (pictură, desen, grafică, olărit, sculptură, tehnico-aplicative, traforaj, artizanat, broderie, goblen, împletituri, ţesături, confecţii);
c)alte manifestări aprobate de către direcţia de specialitate.
Art. 103
(1)În funcţie de resursele materiale existente la nivelul unităţii în vederea susţinerii demersurilor de reintegrare socială, persoanele private de libertate pot cumpăra şi primi, prin sectorul vizite, materiale pentru desfăşurarea unor activităţi ocupaţionale, precum şi cărţi, broşuri, reviste, ziare cu conţinut educativ, cultural, religios, beletristic, ştiinţific, tehnic, sportiv ori de divertisment, cu respectarea următoarelor condiţii:
a)să aibă abilităţi, aptitudini sau interese conexe domeniului de activitate evidenţiate pe parcursul evaluării;
b)să fie selecţionate pentru a participa la aceste demersuri;
c)să nu fie sancţionate în ultimele 6 luni, până la data selecţiei.
(2)Aceste materialele sunt solicitate în baza unei cereri scrise, avizate de coordonatorul sectorului reintegrare socială şi aprobate de directorul unităţii.
(3)Aprobarea materialelor solicitate vizează exclusiv utilizarea acestora în activităţi a căror finalitate este reintegrarea socială şi nu asigurarea dreptului la informaţie al persoanelor private de libertate.
(4)Solicitarea de primire sau cumpărare a materialelor se aprobă în condiţiile în care este precizată o cantitate rezonabilă, care nu necesită spaţii şi condiţii suplimentare de depozitare.
(5)Materialelor prevăzute la alin. (1) se utilizează, de regulă, în spaţiile destinate desfăşurării activităţilor de reintegrare socială.
Art. 104
(1)Activităţile sportive vizează menţinerea unui tonus fizic şi psihic corespunzător şi a unei stări adecvate de sănătate.
(2)Activităţile sportive se desfăşoară în spaţii special amenajate, sub îndrumarea monitorului sportiv sau, după caz, a persoanelor anume desemnate de directorul unităţii, cu responsabilităţi atribuite în acest sens.
(3)Timpul alocat activităţilor sportive este cuprins în orarul centralizator al activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială.
(4)Activităţile sportive cu deţinuţii pot fi organizate şi la nivel regional sau naţional.
Art. 105
(1)Activităţile sportive se desfăşoară în toate locurile de deţinere, prin asigurarea accesului persoanelor private de libertate, apte din punct de vedere medical şi cu respectarea măsurilor de pază şi supraveghere.
(2)Administraţia locului de deţinere asigură condiţii de practicare individuală sau colectivă a unor jocuri şi activităţi sportive, în raport de sexul, vârsta şi aptitudinile fizice ale persoanelor private de libertate.
(3)Activităţile sportive se desfăşoară cu aprobarea directorului unităţii şi se realizează prin: activităţi individuale, jocuri şi întreceri sportive.
Art. 106
(1)Concursurile sunt activităţi competiţionale desfăşurate pe o temă prestabilită şi cu grad crescut de adresabilitate.
(2)La nivelul fiecărui loc de deţinere se organizează, cu frecvenţă lunară, cel puţin un concurs tematic la care participă persoanele private de libertate.
(3)La nivelul fiecărui loc de deţinere se organizează, cu frecvenţă trimestrială, cel puţin o competiţie sportivă la care participă persoanele private de libertate, ţinându-se cont de anotimp şi baza materială existentă.
(4)Metodologia de derulare a concursurilor se stabileşte prin decizie a directorului general.
Art. 107
(1)Activităţile interpenitenciare se desfăşoară cu implicarea deţinuţilor din penitenciare diferite, cu respectarea condiţiilor de organizare şi desfăşurare caracteristice tipului de activitate vizat şi a celor impuse de art. 2.
(2)Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor interpenitenciare iniţiate de administraţia centrală este desemnat personal din cadrul direcţiilor de specialitate, avizarea acestora realizându-se cu respectarea cadrului procedural existent.
(3)Activităţile interpenitenciare se pot iniţia la nivel regional sau naţional, cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, organizarea şi gestionarea acestora revenind unităţii organizatoare.
Art. 108
Activităţile desfăşurate cu colaboratori externi sunt activităţi care se derulează cu implicarea reprezentanţilor din comunitate, în interiorul sau exteriorul locului de deţinere, cu respectarea condiţiilor de organizare şi desfăşurare, caracteristice tipului de activitate vizat şi a celor impuse de art. 2.
Art. 109
(1)Activităţile desfăşurate în comunitate pot fi de tipul: vizionare şi prezentare de spectacole, participare la servicii religioase, participare la activităţi sportive şi ocupaţionale, organizare şi vizionare de competiţii, organizare şi vizionare de expoziţii, lansări de carte, vizite la obiective culturale, instituţii publice şi private, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, excursii şi tabere.
(2)În anumite situaţii, cu aprobarea directorului unităţii, pot fi desfăşurate în comunitate şedinţe din cadrul programelor de reintegrare socială care vizează menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiilor cu mediul de suport, cu participarea selectivă a membrilor familiei.
CAPITOLUL IX:Activităţile moral-religioase
Art. 110
Preotul angajat în locurile de deţinere, în completarea activităţii pastorale, potrivit doctrinei şi practicii cultului, desfăşoară activităţi cu caracter educativ, orientate spre cunoaşterea şi respectarea valorilor moral-religioase, sociale, autocunoaştere, dezvoltarea simţului etic şi civic, stimulare aptitudinală, vocaţională, dezvoltarea legăturilor cu familia şi parohia.
Art. 111
(1)Activităţile educative care pot fi desfăşurate de către preotul angajat sunt cele prevăzute la Capitolul VIII, cu excepţia art. 104, art. 105 şi art. 106 alin. (3), cu particularizare la specificul moral-religios.
(2)Activităţile educative desfăşurate de către preotul angajat au caracter specific, vizează dezvoltarea sau menţinerea interesului persoanelor private de libertate pentru valorificarea obiceiurilor şi tradiţiilor şi se organizează, de regulă, cu ocazia sărbătorilor religioase.
Art. 112
(1)Activităţile cu caracter educativ, desfăşurate de către preotul angajat, se realizează individual sau în grup.
(2)Programul de desfăşurare a activităţilor de asistenţă moral-religioasă se afişează în loc vizibil, la intrarea în spaţiile anume destinate, precum şi în cadrul secţiilor de deţinere.
Art. 113
Activitatea de asistenţă religioasă desfăşurată individual cu persoanele private de libertate se consemnează de către preotul unităţii în registrul specialistului şi, după caz, în aplicaţia informatică.
Art. 114
Activităţile desfăşurate cu colaboratori externi vizează identificarea de resurse în vederea oferirii de sprijin moral sau material pentru persoanele private de libertate, după caz, asigurarea continuităţii demersurilor de reintegrare socială, în perioada post-detenţie.
Art. 115
(1)Activităţile desfăşurate cu reprezentanţii comunităţii urmăresc facilitarea contactului dintre persoanele private de libertate şi comunitatea din care provin.
(2)Preotul angajat, prin Sectorul Misionar-Social din cadrul Episcopiei, ia legătura cu parohia de origine pentru restabilirea relaţiei deţinutului cu membrii reţelei de suport sau în vederea acordării asistenţei necesare după liberare.
CAPITOLUL X:Funcţionarea bibliotecii
Art. 116
(1)În fiecare unitate penitenciară funcţionează câte o bibliotecă, care deţine un fond de carte disponibil persoanelor private de libertate.
(2)Biblioteca locului de deţinere poate fi afiliată bibliotecilor locale.
(3)În funcţie de spaţiile disponibile, în locurile de deţinere pot fi amenajate săli de lectură.
Art. 117
Fondul de carte se constituie prin cumpărare din subvenţii sau venituri proprii, de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor sau administraţia locului de deţinere, prin transfer între instituţii, sponsorizări şi donaţii de la persoane fizice sau juridice.
Art. 118
Directorul locului de deţinere desemnează o persoană responsabilă pentru gestionarea cărţilor şi a bunurilor din bibliotecă. Evidenţa titlurilor împrumutate este ţinută în sistem electronic sau pe Fişe individuale de evidenţă a cărţilor împrumutate conform anexei nr. 5.
Art. 119
(1)Programul de funcţionare a bibliotecii se afişează în loc vizibil, la intrarea în bibliotecă, precum şi în cadrul secţiilor de deţinere.
(2)Accesul persoanelor private de libertate la fondul de carte se asigură direct, prin prezenţa la bibliotecă, sau indirect, la camera de deţinere, prin punerea la dispoziţie a titlurilor existente.
Art. 120
(1)Cărţile distribuite pentru lectură se păstrează în camerele de deţinere, persoanele private de libertate având obligaţia de a asigura integritatea acestora şi de a le restitui la termenul stabilit.
(2)În situaţia transferului sau liberării, persoana privată de libertate are obligaţia de a returna cărţile împrumutate.
(3)Valoarea cărţilor împrumutate care au fost pierdute sau distruse, se impută persoanelor în cauză, conform prevederilor legale.
Art. 121
Coordonatorul sectorului reintegrare socială poate iniţia demersuri în vederea încheierii de parteneriate cu bibliotecile locale sau cu alte instituţii de cultură şi artă.
CAPITOLUL XI:Organizarea şi funcţionarea studioului radio-TV
Art. 122
(1)În locurile de deţinere funcţionează studiouri radio-TV cu circuit închis dotate corespunzător, care asigură, după caz, receptarea, transmiterea şi retransmiterea programelor naţionale şi locale.
(2)Prin studiourile radio-TV cu circuit închis pot fi realizate şi transmise emisiuni proprii, cu caracter informativ şi educativ, destinate persoanelor private de libertate.
Art. 123
(1)În fiecare loc de deţinere funcţionarea studioului radio-TV cu circuit închis este asigurată de agentul tehnic.
(2)Orarul de funcţionare a studioului radio-TV se întocmeşte de agentul tehnic, cu respectarea programului zilnic din unitate, fiind aprobat de directorul locului de deţinere.
Art. 124
(1)Fondurile necesare îmbunătăţirii bazei tehnico-materiale şi funcţionării în condiţii optime a studiourilor radio-TV se asigură din bugetul administraţiilor penitenciare, precum şi din venituri proprii, donaţii, sponsorizări şi proiecte.
(2)Pentru buna desfăşurare a activităţilor specifice şi pentru stocarea materialelor realizate, directorul unităţii poate aproba dotarea studioului radio-TV cu medii de stocare externe.
CAPITOLUL XII:Primirea, cumpărarea, gestionarea şi utilizarea aparaturii radio-TV
Art. 125
(1)Directorul locului de deţinere poate aproba ca persoanele private de libertate care au o conduită corespunzătoare şi nu au fost sancţionate disciplinar în ultimele 6 luni, în funcţie de dotările unităţii şi condiţiile tehnice existente, să primească sau să achiziţioneze televizoare din fonduri financiare proprii.
(2)Directorul locului de deţinere poate aproba ca persoanele private de libertate să achiziţioneze din fonduri financiare proprii aparate radio pe baterii.
Art. 126
În cazul nerespectării regulilor stabilite de administraţia locului de deţinere cu privire la păstrarea şi folosirea televizoarelor şi aparatelor radio cu baterii, directorul locului de deţinere poate dispune măsura administrativă de retragere a acestora la magazia unităţii şi predarea lor familiei persoanei private de libertate sau unei persoane desemnate de acesta, în condiţiile legii.
Art. 127
(1)Primirea televizoarelor se realizează prin sectorul de acordare a vizitelor, în prezenţa agentului tehnic din cadrul biroului sau serviciului educaţie, conform unui program aprobat de directorul locului de deţinere.
(2)Programul de predare-primire a aparaturii se afişează în locuri vizibile din cadrul secţiilor de deţinere şi sectorului de acordare a vizitelor.
Art. 128
La primirea sau achiziţionarea aparaturii radio-TV, agentul tehnic verifică starea tehnică a acestora, le controlează în interior, le sigilează şi le înscrie în Registrul de evidenţă a aparaturii radio-TV, conform anexei nr. 6.
Art. 129
(1)La primirea televizoarelor, se întocmeşte un act de primire-predare în trei exemplare, conform modelului din anexa nr. 7. Un exemplar al acestui document rămâne la carnet, nedetaşat, exemplarul nr. 2 se păstrează la biroul sau serviciul educaţie, iar exemplarul nr. 3 se înmânează persoanei private de libertate sau, după caz, se introduce în bagajul personal al acesteia, aflat la magazia unităţii.
(2)Aparatura radio-TV care nu corespunde criteriilor prevăzute de regulamentul de aplicare a legii, intră în gestiunea magaziei de la punctul de primire deţinuţi, întocmindu-se un bon de primire.
Art. 130
Persoanele private de libertate pot viziona, în funcţie de posibilităţile tehnice existente, programele posturilor de televiziune recepţionate prin antena colectivă, instalaţia cu circuit închis sau prin intermediul unui furnizor de servicii de televiziune.
Art. 131
(1)În situaţia în care, ca urmare a controlului efectuat sau la semnalarea persoanei private de libertate, se constată defecţiuni ale aparaturii radio-TV, aceasta se ridică şi se depune la magazia unităţii, până la predarea către o persoană desemnată de persoana privată de libertate.
(2)Reparaţiile aparaturii radio-TV se realizează în ateliere specializate aflate în exteriorul locului de deţinere, la cererea persoanelor private de libertate. Transportul aparatului defect şi plata reparaţiei, se efectuează prin grija familiei persoanei private de libertate sau a unei persoane desemnate de către aceasta.
Art. 132
(1)Televizoarele persoanelor private de libertate pot fi transferate, în acelaşi timp cu acestea, la noul loc de deţinere, dacă există o cerere aprobată în acest sens de către directorul locului de deţinere şi dacă solicitantul este transferat pentru:
a)participarea la activităţi lucrative;
b)participarea la activităţi de instruire şcolară ori formare profesională;
c)executarea pedepsei, în condiţiile în care acesta nu este vizitat de către membrii de familie ori aparţinători în ultimele 12 luni.
d)revenirea în unitatea de provenienţă, în situaţiile prevăzute la lit. a) şi b).
(2)Subunitatea de Pază şi Escortare Deţinuţi Transferaţi va fi informată, de către administraţia locului de deţinere, cu privire la datele persoanelor private de libertate ce urmează a fi transferate în condiţiile prevăzute la alin. (1).
Art. 133
În cazul aprobării cererilor de transfer împreună cu televizorul, persoanele private de libertate care au formulat solicitarea, completează o Declaraţie conform anexei nr. 8.
Art. 134
(1)În cazul transferului pentru executarea pedepsei, persoanele private de libertate trebuie să anunţe membrii familiei sau aparţinătorii cu privire la necesitatea ridicării televizorului de la penitenciar, în termen de 6 luni de la data transferului.
(2)Televizoarele care, în termen de 6 luni de la liberarea sau transferul persoanelor private de libertate, nu sunt ridicate de către membrii familiei, aparţinători sau persoana liberată, intră în patrimoniul locului de deţinere, consecutiv completării Acordului prevăzut în anexa nr. 16.
CAPITOLUL XIII:Primirea, cumpărarea, păstrarea şi folosirea de către deţinuţi a echipamentelor de tehnologie a informaţiei
Art. 135
(1)În condiţiile prezentului ordin, echipamentele de tehnologie a informaţiei care pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de către deţinut, sunt laptopuri şi calculatoare electronice de tip desktop şi minitower, cu sisteme de operare instalate pe bază de licenţe valabile, denumite în continuare echipamente informatice.
(2)În situaţia în care locul de deţinere nu poate asigura echipamente informatice din dotarea proprie în vederea susţinerii activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială recomandate în planul individualizat, pot beneficia de un echipament informatic personal, cu aprobarea directorului locului de deţinere, deţinuţii care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimele 6 luni şi care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a)participă de cel puţin un an la activităţile de instruire şcolară, în condiţiile prevăzute de lege;
b)urmează cursuri universitare, în urma aprobării primite din partea directorului locului de deţinere;
c)participă la activităţi de formare profesională, care necesită utilizarea echipamentelor informatice, pe durata cursului;
d)participă la programe sau activităţi recomandate, care impun utilizarea acestei aparaturi, pe durata desfăşurării acestor demersuri.
(3)În vederea obţinerii aprobării directorului locului de deţinere, sunt necesare avizul coordonatorului sectorului reintegrare socială, al directorului adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, al lucrătorului cu atribuţii privind prevenirea criminalităţii şi terorismului şi al responsabilului sectorului IT, precum şi informaţii cu privire la sumele de bani disponibile pentru achiziţionarea echipamentelor informatice.
Art. 136
(1)Administraţia locului de deţinere stabileşte spaţiile şi intervalele orare în care persoanele condamnate pot utiliza echipamentele informatice personale şi ia măsuri pentru depozitarea corespunzătoare a acestora în perioada în care nu sunt utilizate.
(2)Se interzice păstrarea şi utilizarea echipamentelor informatice personale în camerele de deţinere.
Art. 137
(1)Cumpărarea echipamentelor informatice de către persoanele condamnate se realizează prin punctul comercial amenajat în incinta locului de deţinere, din bani personali, în baza aprobării directorului unităţii şi în condiţii de garanţie ce permit asigurarea legalităţii pedepsei privative de libertate, prin aplicarea sigiliilor, inactivarea unor componente şi verificare periodică.
(2)Se permite cumpărarea unui singur echipament informatic, ca întreg, fiind interzisă achiziţionarea componentelor unităţii centrale în vederea asamblării.
(3)Agentul comercial pune spre vânzare echipamente informatice, corespunzătoare specificaţiilor menţionate în cererea aprobată şi în conformitate cu respectarea caracteristicilor stabilite prin decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(4)La primirea, de la punctul comercial, a echipamentelor informatice, directorul locului de deţinere desemnează câte o persoană din cadrul sectorului IT şi a sectorului vizită care verifică, conform competenţelor, după cum urmează:
a)licenţele de utilizare a programelor instalate, prin raportare la rezoluţia dată pe cererile de solicitare a echipamentelor informatice;
b)starea fizică şi tehnică a acestora, cu respectarea prevederilor privind caracteristicile specifice;
c)starea de funcţionare a echipamentelor informatice şi programele instalate;
d)conţinutul carcaselor, cu excepţia laptopurilor, în vederea prevenirii introducerii unor obiecte interzise, conform reglementărilor în vigoare.
(5)Prevederile alin. (1) - (4) se aplică şi în cazul primirii echipamentelor informatice, de către deţinuţi, prin sectorul vizite.
(6)Primirea echipamentelor informatice se realizează conform unui program aprobat de directorul locului de deţinere, afişat în locuri vizibile, în cadrul secţiilor de deţinere şi a sectorului de acordare a vizitelor.
Art. 138
În cazul în care, la verificarea conform art. 137, echipamentele informatice nu corespund cerinţelor impuse, acestea nu vor putea fi primite, comercializate şi nici achiziţionate de către deţinuţi.
Art. 139
Predarea şi primirea echipamentelor informatice se înscrie într-un Act de predare-primire încheiat în 3 exemplare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9. Un exemplar al acestui document se păstrează la persoana de specialitate desemnată de directorul locului de deţinere, al doilea se înmânează persoanei condamnate, iar al treilea se înmânează agentului comercial din unitate, după caz, predătorului.
Art. 140
După sigilarea de către administraţia penitenciarului, a echipamentelor informatice primite sau achiziţionate, se efectuează proba tehnică de funcţionare şi deţinuţii iau la cunoştinţă, sub semnătură, Angajamentul privind condiţiile de păstrare şi utilizare a echipamentelor informatice, prevăzut în anexa nr. 10.
Art. 141
Evidenţa echipamentelor informatice primite şi achiziţionate de către deţinuţi se ţine de către persoana de specialitate desemnată de directorul locului de deţinere în Registrul de evidenţă a echipamentelor informatice primite sau cumpărate de persoanele condamnate, prevăzut în anexa nr. 11.
Art. 142
(1)Directorul locului de deţinere dispune ca, la cel mult 4 luni, să se procedeze la verificarea inopinată integrală, hardware şi software, a echipamentelor informatice pentru care persoanele condamnate au primit aprobare, încheindu-se în acest sens un proces-verbal de constatare. Verificarea se face de către specialistul IT împreună cu un reprezentant din cadrul sectorului siguranţa deţinerii, în prezenţa deţinătorului.
(2)În cazul descoperirii de obiecte şi substanţe interzise prin lege, se va proceda conform normelor în vigoare.
Art. 143
(1)Administraţia locului de deţinere nu efectuează niciun fel de reparaţii, software sau hardware, asupra echipamentelor informatice primite sau achiziţionate de către persoanele condamnate.
(2)În situaţia în care, ca urmare a controlului periodic efectuat sau la semnalarea persoanei condamnate, se constată defecţiuni hardware sau software ale echipamentelor informatice, acestea se ridică şi se depun la magazia unităţii, urmând ca persoana condamnată să iniţieze demersurile necesare predării, în cel mai scurt timp, către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane anume desemnate.
Art. 144
(1)Nerespectarea angajamentului privind condiţiile de utilizare a echipamentelor informatice personale constituie abatere disciplinară, potrivit art. 100 alin. (3) raportat la art. 81 lit. l) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
(2)Nerespectarea angajamentului conduce la retragerea echipamentelor informatice în magazia locului de deţinere şi la predarea, în cel mai scurt timp, către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane.
Art. 145
Echipamentele informatice primite sau achiziţionate pot fi transferate în acelaşi timp cu deţinuţii, în condiţiile prevăzute de art. 132-art. 134 alin. (1).
Art. 146
(1)La cerere, deţinuţii pot preda echipamentele informatice către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane.
(2)La predarea echipamentelor informatice către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane ori la liberarea persoanei condamnate, ulterior salvării informaţiilor specificate pe CD/DVD de unică scriere, de către persoana desemnată de administraţia locului de deţinere, hard diskul va fi formatat obligatoriu.
(3)La ridicarea echipamentelor informatice de către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane ori la liberarea persoanei condamnate, Dovada de predare-primire prevăzută la anexa nr. 12 se completează în două exemplare. Un exemplar se păstrează la penitenciar, iar celălalt se predă persoanei care a ridicat echipamentul.
Art. 147
(1)Prevederile art. 136, 140, 142 alin. (1) şi art. 144 alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia utilizării echipamentelor informatice pus la dispoziţie de administraţia penitenciarului.
(2)Cheltuielile pentru reparaţiile rezultate în urma defectării echipamentului de tehnologie a informaţiei pus la dispoziţie de unitatea penitenciară, în condiţiile art. 140, coroborat cu art. 144 alin. (1), se impută deţinuţilor, conform prevederilor legale.
(3)Pentru utilizarea calculatorului pus la dispoziţie de administraţia penitenciarului, deţinutul are îndatorirea de a completa şi respecta Angajamentul prevăzut în anexa nr. 13.