Capitolul vii - Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate - Regulament din 2006 de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

M.Of. 24

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 14 Decembrie 2010
CAPITOLUL VII:Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii comune
Art. 87: Noţiunea de regim de executare a pedepselor privative de libertate
(1)Persoanele private de libertate se supun regimului de executare stabilit. Acesta cuprinde totalitatea regulilor, drepturilor, obligaţiilor, programelor şi activităţilor care urmăresc realizarea unei bune convieţuiri, astfel încât să încurajeze comportamente, atitudini şi abilităţi care să influenţeze reintegrarea socială a persoanelor private de libertate.

(2)Regimurile de executare se diferenţiază prin gradul de limitare a libertăţii de mişcare a persoanelor private de libertate şi activitatea zilnică, în raport de situaţia juridică, starea sănătăţii, vârsta, categoria în care au fost clasificate şi comportarea în timpul executării pedepsei.
(3)Pe întreaga durată a executării pedepsei, administraţia locului de deţinere asigură supravegherea, observarea şi asistenţa persoanelor private de libertate de către educatori, psihologi, asistenţi sociali şi consilieri de probaţiune, medici, jurişti, personal specializat cu aplicarea regimului şi siguranţa deţinerii, preoţi şi alte persoane calificate din interiorul şi exteriorul locului de deţinere.
(4)Pregătirea persoanelor private de libertate în vederea liberării începe imediat după primirea în locul de deţinere şi se desfăşoară progresiv, oricare ar fi durata pedepsei şi regimul de executare.
Art. 88: Procedura stabilirii regimului de executare
(1)Membrii comisiei prevăzute de art. 14 din Lege, cu ocazia stabilirii regimului de executare a persoanelor private de libertate, au în vedere:
a)vârsta;
b)durata pedepsei privative de libertate;
c)conduita persoanei condamnate, inclusiv în perioadele de detenţie anterioare;
d)riscul pe care îl prezintă pentru siguranţa locului de deţinere, pentru celelalte persoane private de libertate şi pentru personal;

e)abilităţile necesare includerii în diferite programe de educaţie şi intervenţie psihosocială;
f)disponibilitatea de a presta muncă, de a urma cursuri de calificare şi cursuri de şcolarizare.

g)starea de sănătate.
(2)În raport cu prevederile alin. (1) şi ale art. 25 din Lege, fiecare membru al comisiei propune motivat regimul de executare.
(3)Stabilirea regimului se face prin votul deschis al majorităţii membrilor comisiei, în funcţie de propunerile formulate.
(4)Propunerile membrilor comisiei, motivaţiile şi decizia finală a comisiei, pentru fiecare caz în parte, se consemnează într-un proces-verbal, care se înregistrează într-un registru de procese-verbale.
(5)Decizia membrilor comisiei se consemnează într-un proces-verbal de aducere la cunoştinţă, întocmit în două exemplare. Un exemplar al procesului-verbal de aducere la cunoştinţă a deciziei se înmânează persoanei private de libertate, iar celălalt, din care să rezulte luarea la cunoştinţă, se depune la dosarul individual.
(6)Structura şi conţinutul procesului-verbal de aducere la cunoştinţă a deciziei se stabileşte prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Art. 89: Sesizarea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate
(1)Persoana condamnată, nemulţumită de regimul de executare stabilit de comisie, poate formula, în scris, plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 3 zile de la data când a luat cunoştinţă de regimul de executare a pedepsei stabilit, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Lege.
(2)Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate ascultă, în mod obligatoriu, persoana condamnată, soluţionează plângerea în termen de 15 zile de la data primirii acesteia şi pronunţă prin încheiere motivată una dintre următoarele soluţii:
a)admite plângerea şi dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate;
b)respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată.
(3)O copie de pe încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului, în termen de cel mult două zile de la pronunţare.

Art. 90: Punerea în aplicare a hotărârii de stabilire a regimului de executare
Punerea în aplicare a hotărârii de stabilire a regimului de executare Hotărârea de stabilire a regimului de executare se pune în aplicare conform art. 79.

Art. 91: Schimbarea regimului de executare
(1)Schimbarea regimului de executare a pedepsei privative de libertate se realizează în conformitate cu dispoziţiile art. 26 din Lege.
(2)Persoana privată de libertate sau comisia pentru individualizarea regimului, după executarea fracţiunilor din pedeapsă prevăzute la art. 26 alin. 1 din Lege, poate sesiza judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în vederea schimbării regimului de executare. Persoana privată de libertate este încunoştinţată despre data când poate solicita schimbarea regimului de executare.

(3)Comisia poate sesiza judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în vederea schimbării regimului de executare într-unui mai sever, înainte de împlinirea termenului de 6 luni, dacă persoana privată de libertate a comis o infracţiune sau o abatere disciplinară gravă, care o face incompatibilă cu regimul în care execută pedeapsa privativă de libertate, şi dacă prin conduita sa afectează grav convieţuirea normală în penitenciar sau siguranţa acestuia.
(4)Sesizarea de către comisie se realizează după întocmirea unui raport în care sunt menţionate conduita persoanei şi eforturile depuse de aceasta pentru reintegrarea socială, raport care se aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Lege.
(5)Dispoziţiile art. 88 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.
(6)Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate hotărăşte asupra cererii de schimbare a regimului de executare, printr-o încheiere motivată, în termen de 15 zile de la primirea cererii sau sesizării, numai după ascultarea persoanei în cauză. Încheierea motivată se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului, în termen de două zile de la data pronunţării acesteia, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (5)-(7) din Lege.

(7)Împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, persoana condamnată şi administraţia penitenciarului poate introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii.

(8)Copiile documentelor prevăzute la alin. (1) se depun în dosarul individual.
(9)Menţiuni despre schimbarea regimului de executare se fac în dosarul individual, în aplicaţiile informatizate şi în celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.
SECŢIUNEA 2:Regimurile de executare
SUBSECŢIUNEA 1:Regimul de maximă siguranţă
Art. 92: Noţiunea de regim de maximă siguranţă
Regimul de maximă siguranţă constă în asigurarea unor măsuri stricte de pază, supraveghere şi escortare, restrângerea libertăţii de mişcare a persoanelor private de libertate, menţinerea ordinii şi disciplinei, concomitent cu desfăşurarea unor activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, care să dea posibilitatea trecerii în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
Art. 93: Categoriile de persoane private de libertate cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă
(1)Regimul de maximă siguranţă se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani şi persoanelor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Lege.

(2)Regimul de maximă siguranţă se aplică şi persoanelor private de libertate, clasificate iniţial în alt regim de executare, care au comis o infracţiune sau o abatere disciplinară gravă pe timpul executării pedepsei şi care, prin conduita lor, afectează desfăşurarea normală a activităţilor în locul de deţinere ori siguranţa acestuia.
Art. 931: Criterii de stabilire a riscului pe care îl prezintă persoana condamnată pentru siguranţa penitenciarului
(1)Riscul pentru siguranţa penitenciarului pe care îl prezintă persoanele condamnate este determinat de potenţialul acestora de a periclita siguranţa misiunilor desfăşurate de administraţia penitenciară, în interiorul sau exteriorul locului de deţinere, respectiv de a pune în pericol viaţa, integritatea corporală ori sănătatea personalului sau a altor persoane, de a afecta în mod direct sau indirect siguranţa comunităţii.
(2)Includerea persoanelor private de libertate în categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului nu reprezintă o sancţiune disciplinară, ci constituie o măsură administrativă de prevenţie adoptată de administraţia locului de deţinere, în vederea menţinerii unui climat de siguranţă.
(3)Criteriile care sunt luate în considerare la stabilirea riscului pe care îl prezintă persoana condamnată pentru siguranţa penitenciarului sunt următoarele:
a)săvârşirea infracţiunii prin folosirea armelor de foc, din motive josnice ori cu cruzime pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii sau detenţiune pe viaţă;
b)evadarea ori părăsirea locului de muncă în prezenta pedeapsă sau în pedeapsa anterioară;
c)tentativa de evadare, forţarea dispozitivelor de siguranţă, distrugerea sistemelor de siguranţă;
d)neprezentarea nejustificată a persoanei private de libertate la ora stabilită din permisiunea de ieşire din penitenciar;
e)introducerea, deţinerea sau traficul de arme, materiale explozive, droguri, substanţe toxice ori alte obiecte şi substanţe care pun în pericol siguranţa penitenciarului, misiunilor sau a persoanelor;
f)instigarea, influenţarea sau participarea în orice mod la producerea de revolte sau luări de ostatici;
g)apartenenţa la grupări de crimă organizată, coordonarea activităţilor infracţionale ori de tip terorist;
h)acte de violenţă soldate cu vătămări corporale ori deces împotriva personalului sau a altor persoane.
Art. 932: Procedura de evaluare a riscului
(1)Evaluarea iniţială a riscului persoanelor private de libertate pentru siguranţa penitenciarului se realizează de către comisia prevăzută la art. 14 din Lege cu ocazia individualizării şi stabilirii regimului de executare, în condiţiile art. 25 din Lege, în baza criteriilor stabilite la art. 931.
(2)După stabilirea riscului pentru siguranţa penitenciarului comisia prevăzută la art. 14 din Lege se reuneşte o dată la 6 luni şi reevaluează situaţia persoanelor din această categorie prin prisma criteriilor prevăzute la art. 931 în vederea menţinerii ori declasificării. În cazul declasificării, persoana condamnată rămâne în regimul de maximă siguranţă, schimbarea acestuia făcându-se conform art. 26 din Lege.
(3)În cazul pedepselor mai mici de 2 ani, termenul de reevaluare a riscului pentru siguranţa penitenciarului este cel stabilit de Lege pentru schimbarea regimului de executare.
(4)Ori de câte ori, pe parcursul executării pedepselor, intervine una dintre situaţiile prevăzute de art. 931, comisia prevăzută la art. 14 din Lege se întruneşte şi analizează situaţia persoanei condamnate în vederea evaluării şi stabilirii riscului pe care îl prezintă pentru siguranţa penitenciarului. Includerea persoanelor private de libertate în categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului se face numai după ce judecătorul delegat a dispus, prin încheiere, schimbarea regimului de executare în regimul de maximă siguranţă, în condiţiile art. 26 alin. (3) din Lege.
(5)În procesul de evaluare şi reevaluare a riscului, comisia prevăzută la art. 14 din Lege analizează situaţia persoanei condamnate în baza dosarului individual şi a altor documente relevante pentru stabilirea riscului.
(6)Cu ocazia analizei, persoana privată de libertate este audiată, cele declarate sunt consemnate, iar hotărârea comisiei se comunică persoanei private de libertate care poate formula plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, în condiţiile art. 25 din Lege, şi se depune la dosarul individual al acesteia, în cadrul documentarului penal.
(7)La reevaluarea persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului comisia are în vedere dispoziţiile prevederilor art. 88 din regulament, precum şi recomandările membrilor comisiei cu ocazia clasificării şi raportul personalului special desemnat pentru cunoaştere şi influenţare pozitivă în atenţia căruia se află persoana privată de libertate.
(8)Persoanelor private de libertate li se poate schimba regimul de executare în condiţiile art. 26 alin. (2) din Lege numai după declasificarea din categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului.
Art. 933: Măsuri luate de administraţia locului de deţinere
(1)Persoanele private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului sunt cazate separat, în camere special amenajate în cadrul secţiilor din cadrul regimului de maximă siguranţă.
(2)Activităţile desfăşurate de această categorie de persoane private de libertate se realizează separat de celelalte persoane private de libertate.
(3)Persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului li se aplică măsurile specifice de siguranţă stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(4)Documentarul penal, fişele de acordare a drepturilor, fişele individuale de cazare, dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială şi dosarele medicale întocmite pentru această categorie se marchează în colţul din dreapta sus cu menţiunea «RISC» de culoare roşie şi data clasificării. În situaţia declasificării din această categorie, peste marcajul efectuat se aplică o ştampilă de culoare verde cu menţiunea «DECLASIFICAT» şi data declasificării. În dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială riscul pentru siguranţa penitenciarului se consemnează pe coperta interioară a dosarului în rubrica stabilită.
(5)Semestrial sau ori de câte ori este necesar, pentru actualizare, prin grija secretarului comisiei prevăzute la art. 14 din Lege, se întocmesc tabele nominale cu persoanele private de libertate care prezintă risc şi se distribuie compartimentelor interesate din unitate.
(6)În cazul transferului între unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, reanalizarea situaţiei persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului se face numai după împlinirea termenelor prevăzute la art. 932 alin. (2) şi (3).
(7)Persoanele private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului sunt monitorizate de către personal special desemnat.
Art. 934: Dispoziţii privind persoanele arestate preventiv sau cele condamnate şi arestate preventiv în altă cauză
(1)În cazul persoanelor arestate preventiv sau al celor condamnate şi arestate preventiv în altă cauză, care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 931 alin. (3), se aplică procedura de evaluare a riscului şi măsurile specifice de siguranţă stabilite pentru persoanele condamnate.
(2)Dispoziţiile art. 932 şi 933 se aplică în mod corespunzător.

Art. 94: Locul de executare
Regimul de maximă siguranţă se execută în penitenciare anume destinate sau în secţii special amenajate în celelalte penitenciare.
Art. 95: Cazarea şi amenajarea spaţiilor de deţinere
(1)Persoanele private de libertate care execută pedeapsa într-un astfel de regim sunt cazate, de regulă, individual, în camere amenajate asemănător cu celelalte spaţii de cazare, asigurându-se iluminatul natural, aerisirea, încălzirea, apa potabilă şi alte dotări necesare igienei individuale.
(2)Persoanele private de libertate clasificate în regimul de maximă siguranţă pot fi cazate în comun, atunci când starea de sănătate sau participarea la diferite programe de influenţare a comportamentului o impun, cu condiţia ca numărul acestora să nu fie mai mare de 10.
(3)Amenajarea şi dotarea spaţiilor de deţinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(4)Secţiile, camerele şi locurile unde persoanele private de libertate desfăşoară diferite activităţi sunt permanent închise şi asigurate.
Art. 96: Programul zilnic
(1)Programul zilnic este riguros stabilit şi cuprinde activităţi administrative, lucrative, plimbare, asistenţă medicală, activităţi de educaţie şi intervenţie psihosocială, asistenţă religioasă şi timp de odihna.
(2)Persoanele private de libertate care nu prestează muncă sau nu participă la alte activităţi pot desfăşura în comun, în limita a minimum 3 ore, activităţi de plimbare, educaţie şi intervenţie psihosocială, sportive şi religioase.
(3)Servitul hranei de către această categorie de persoane private de libertate se realizează în camerele de deţinere sau în spaţii special amenajate.
(4)Asistenţa medicală se asigură de personal medical anume desemnat, în spaţii amenajate, de regulă în interiorul secţiei de maximă siguranţă. La solicitarea personalului medical, asistenţa medicală este acordată în prezenţa personalului de pază. În cazuri deosebite, la solicitarea medicului curant, persoanele private de libertate pot fi internate în infirmerii sau spitale.
Art. 97: Plimbarea
(1)Persoanele private de libertate care nu prestează muncă sau nu desfăşoară activităţi de instruire şcolară şi formare profesională au dreptul la b plimbare zilnică de cel puţin două ore, în curţi special amenajate în aer liber.
(2)Persoanele care prestează o muncă, participă la programe de educaţie sau intervenţie psihosocială au dreptul la cel puţin o oră de plimbare zilnică.
(3)Persoanele clasificate în acest regim, aflate în executarea sancţiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la plimbare zilnică de cel puţin o oră, în curţi special amenajate în aer liber.
(4)Modul de amenajare şi dotarea curţilor destinate activităţii de plimbare a acestei categorii de persoane private de libertate sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
Art. 98: Munca
Persoanele private de libertate care au o comportare bună şi respectă regulile de ordine interioară pot presta o muncă, dacă sunt apte, în grupuri mici, în interiorul locului de deţinere, în spaţii prevăzute cu dispozitive de închidere sigure şi sub supraveghere permanentă.
Art. 99: Activităţi de educaţie şi asistenţă psihosocială
Programele şi activităţile de educaţie si asistenţă psihosocială se desfăşoară, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, individual sau în grupuri mici, în locuri anume destinate, sub strictă supraveghere.

Art. 100: Personalul locului de deţinere
Personalul desemnat să aplice acest tip de regim este anume selecţionat, format şi specializat, dotat cu mijloace de autoapărare, alarmare şi comunicare, într-un număr suficient, astfel încât să asigure o supraveghere strictă a persoanelor private de libertate, atât în interiorul, cât şi în exteriorul locului de deţinere, precum şi intervenţia operativa, în situaţiile în care se impune.
Art. 101: Escortarea şi însoţirea
(1)Deplasarea în exteriorul locului de deţinere a persoanelor private de libertate, la organele judiciare, spitale, precum şi transferarea la un alt loc de deţinere se realizează în mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de persoane, acestora aplicându-li-se mijloace de imobilizare, în cazuri justificate, prin decizie a directorului unităţii.
(2)La ieşirea şi intrarea din şi în camerele de deţinere, persoanele private de libertate sunt supuse, în mod obligatoriu, percheziţiilor corporale. Scoaterea din camere se desfăşoară numai în prezenţa unui număr de personal suficient, dotat corespunzător, iar atunci când situaţia impune, persoanelor private de libertate li se aplică mijloace de imobilizare.
Art. 102: Vizita
(1)Dreptul la vizită se acordă în spaţii special amenajate, prevăzute cu dispozitive de separare.
(2)În raport de comportarea persoanei private de libertate şi dacă este în interesul resocializării, directorul locului de deţinere poate aproba ca vizita să se desfăşoare fără dispozitiv de separare.
Art. 103: Accesul personalului în spaţiile de deţinere
Accesul personalului locului de deţinere în zona de amplasare a secţiilor şi camerelor destinate cazării persoanelor private de libertate care execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă este strict limitat şi se face în baza deciziei directorului.
SUBSECŢIUNEA 2:Regimul închis
Art. 104: Noţiunea de regim închis
Regimul închis constă în asigurarea unor măsuri de pază, supraveghere şi escortare care să permită persoanelor private de libertate să desfăşoare, în grupuri, activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, pentru a da posibilitatea trecerii în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
Art. 105: Categoriile de persoane private de libertate cărora li se aplică regimul închis
(1)Regimul închis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 15 ani, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din Lege.
(2)Acest regim se aplică şi:
a)persoanelor private de libertate clasificate iniţial în regim semideschis sau deschis care au comis o abatere disciplinară sau care, prin conduita lor, afectează desfăşurarea normală a activităţilor în locul de deţinere;
b)persoanelor private de libertate clasificate iniţial în regimul de maximă siguranţă care au avut o bună conduită, au făcut eforturi serioase pentru reintegrare socială şi au fost declasificate din categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului;

c)în mod excepţional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, în considerarea naturii, modului de săvârşire a infracţiunii şi a persoanei condamnatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Lege;
d)bărbaţilor care au împlinit vârsta de 60 de ani şi femeilor care au împlinit vârsta de 55 de ani, femeilor însărcinate sau care au în îngrijire un copil în vârstă de până la un an, minorilor şi persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum şi celor cu afecţiuni locomotorii grave, dacă acestea au fost condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Lege.
Art. 106: Locul de executare
Regimul închis se execută în penitenciare anume destinate sau în secţii special amenajate în celelalte penitenciare.
Art. 107: Cazarea şi amenajarea spaţiilor de deţinere
(1)Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul prevăzut de prezentul paragraf se realizează, de regulă, în comun.
(2)Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separării femeilor de bărbaţi şi a minorilor şi tinerilor de ceilalţi majori, având în vedere atât starea de sănătate, cât şi conduita acestor persoane.
(3)Amenajarea şi dotarea spaţiilor de deţinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(4)Camerele de cazare sunt permanent închise şi asigurate.
(5)Hrana se serveşte, de regulă, în spaţii special amenajate sau în camerele de cazare.
Art. 108: Programul zilnic
(1)Programul zilnic cuprinde prestarea unei munci, activităţi educative, culturale, terapeutice şi sportive, consiliere psihologică, asistenţă socială şi religioasă, asistenţă medicală, plimbare, timp de odihnă şi alte activităţi necesare stimulării interesului persoanelor private de libertate de a-şi asuma responsabilităţi.
(2)Activităţile se desfăşoară individual sau în grup, sub paza şi supravegherea permanentă a personalului.
(3)Persoanele private de libertate, care din diferite motive nu sunt folosite la muncă, la activităţi de instruire şcolară şi profesională sau programe de educaţie şi asistenţă psihosocială, pot desfăşura activităţi în afara camerelor de deţinere în limita a minimum 4 ore.

(4)Asistenţa medicală se asigură la cabinetele medicale ale locului de deţinere.
Art. 109: Plimbarea
(1)Persoanele private de libertate care nu prestează muncă şi nu participă la alte activităţi au dreptul la plimbare zilnică de minimum 3 ore.
(2)Persoanele care prestează o muncă, participă la programe de educaţie sau intervenţie psihosocială au dreptul la cel puţin o oră de plimbare zilnică.
(3)Persoanele din această categorie, aflate în executarea sancţiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la plimbare zilnică de cel puţin o oră, în curţi special amenajate în aer liber.
Art. 110: Munca
Persoanele private de libertate care execută pedeapsa în regimul închis pot presta muncă, sub pază şi supraveghere continuă, în interiorul sau exteriorul locului de deţinere.
Art. 111: Activităţi de educaţie şi asistenţă psihosocială
Programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială se desfăşoară pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, în grupuri, în interiorul locului de deţinere, sub pază şi supraveghere.

Art. 112: Vizita
Dreptul la vizită se acordă în conformitate cu art. 38 alin. (3) şi (4), iar în cazul minorilor sunt aplicabile dispoziţiile art. 38 alin. (5) şi (6).

SUBSECŢIUNEA 3:Regimul semideschis
Art. 113: Noţiunea de regim semideschis
Regimul semideschis oferă persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neînsoţite în zone din interiorul locului de deţinere stabilite prin regulamentul de ordine interioară şi de a-şi organiza timpul liber avut la dispoziţie, sub supraveghere.
Art. 114: Categoriile de persoane private de libertate cărora li se aplică regimul semideschis
(1)Regimul semideschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) din Lege.
(2)Acest regim se aplică şi:
a)persoanelor private de libertate clasificate iniţial în regim deschis care au comis o abatere disciplinară sau care datorită conduitei necorespunzătoare au devenit incompatibile cu acest tip de regim;
b)persoanelor private de libertate clasificate iniţial în regimul închis care au avut o bună conduită şi au făcut eforturi serioase pentru reintegrare socială;

c)în mod excepţional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 15 ani, în considerarea naturii, modului de săvârşire a infracţiunii şi a persoanei condamnatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Lege.
Art. 115: Locul de executare
(1)Regimul semideschis se execută în penitenciare anume destinate ori în locuri sau secţii special amenajate în interiorul ori exteriorul altor penitenciare.
(2)Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separării femeilor de bărbaţi şi a minorilor şi tinerilor de ceilalţi majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuală şi de ordin cultural, interesul de participare la activităţi de resocializare şi de folosire la muncă.
Art. 116: Cazarea şi amenajarea spaţiilor de deţinere
(1)Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul semideschis se realizează în comun.
(2)Potrivit programului locului de deţinere, pe timpul zilei camerele sunt deschise, iar pe timpul nopţii acestea se închid şi se asigură. Pe perioada participării la anumite activităţi a întregului efectiv dintr-o cameră uşa este închisă şi asigurată.
(3)Pe timpul nopţii, după închiderea camerelor, se asigură supravegherea de către personalul anume desemnat, precum şi paza perimetrelor, atunci când cazarea se face în secţii exterioare locului de deţinere.
(4)Amenajarea şi dotarea spaţiilor de deţinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.
Art. 117: Munca
Munca prestată de această categorie de persoane se desfăşoară în interiorul şi în afara locului de deţinere, supravegherea fiind asigurata de personal neînarmat.
Art. 118: Activităţi de educaţie şi asistenţă psihosocială
Programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială se desfăşoară pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, în grupuri, în spaţii din interiorul locului de deţinere, care rămân deschise pe timpul zilei, precum şi în exteriorul locului de deţinere. Supravegherea acestora se face cu personal neînarmat.

Art. 119: Vizita
Dreptul la vizită se acordă în conformitate cu dispoziţiile art. 38 alin. (5) şi (6) din prezentul regulament.
SUBSECŢIUNEA 4:Regimul deschis
Art. 120: Noţiunea de regim deschis
Regimul deschis oferă persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neînsoţite în interiorul locului de deţinere, de a presta munca şi de a desfăşura activităţile educative, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială în afara locului de deţinere, fără supraveghere.
Art. 121: Categoriile de persoane private de libertate cărora li se aplică regimul deschis
(1)Regimul deschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult un an, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Lege.
(11)Acest regim se aplică şi persoanelor private de libertate clasificate iniţial în regimul semideschis care au avut o bună conduită şi au făcut eforturi serioase pentru reintegrare socială.

(2)Regimul deschis aplicabil persoanelor condamnate clasificate în această categorie se bazează pe disciplina liber consimţită, pe sentimentul de responsabilitate faţă de comunitatea din care provin şi îi încurajează să folosească cu bună-credinţă libertăţile ce le sunt oferite.
Art. 122: Locul de executare
(1)Regimul deschis se execută în penitenciare anume destinate ori în locuri sau secţii special amenajate în interiorul sau exteriorul altor penitenciare.
(2)Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separării femeilor de bărbaţi şi a minorilor şi tinerilor de ceilalţi majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuală şi de ordin cultural, interesul de participare la activităţi de resocializare şi de folosire la muncă.
Art. 123: Cazarea şi amenajarea spaţiilor de deţinere
(1)Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul deschis se realizează în comun.
(2)Camerele de cazare se ţin descuiate atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, condamnaţii având acces liber în locurile şi zonele stabilite de administraţie.
(3)Amenajarea şi dotarea spaţiilor de deţinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.
Art. 124: Munca
Persoanele din acest regim pot presta muncă în condiţii similare cu persoanele libere, având obligaţia de a reveni la locul de cazare după terminarea programului.
Art. 125: Activităţi de educaţie şi asistenţă psihosocială
Persoanele private de libertate aflate în acest regim pot desfăşura, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, programe şi activităţi educaţionale şi de asistenţă psihosocială, în interiorul sau în afara locului de deţinere, fără supraveghere.

Art. 126: Programul zilnic
(1)Persoanele private de libertate îşi organizează singure timpul avut la dispoziţie şi activităţile administrativ-gospodăreşti, cu respectarea programului stabilit de administraţie.
(2)Cu aprobarea directorului locului de deţinere, persoanele private de libertate, care execută pedeapsa în acest regim, pot frecventa cursuri de şcolarizare, de calificare sau învăţământ universitar, pot beneficia de asistenţă medicală pentru afecţiuni care nu pot fi tratate în sistemul administraţiei penitenciare, inclusiv de medicină dentară, pot participa individual sau în grup la programe culturale, educative, sportive, artistice şi religioase, în afara locului de deţinere. În anumite situaţii, cu aprobarea directorului locului de deţinere, pot lua parte la aceste activităţi şi membrii de familie ai acestora sau reprezentanţi ai societăţii.

(3)Administraţia locului de deţinere poate încheia protocoale de colaborare cu instituţii publice sau private, cu organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale, pentru derularea programelor prevăzute la alin. (2). Reprezentanţii acestor organizaţii au astfel posibilitatea de a monitoriza activităţile desfăşurate de persoanele private de libertate, informându-l periodic despre aceasta pe directorul locului de deţinere.
Art. 127: Obligaţii şi interdicţii specifice
(1)Persoanele private de libertate se deplasează la activităţile prevăzute la art. 124, 125 şi art. 126 alin. (2) din prezentul regulament în timpul, zonele şi pe traseele stabilite de administraţia locului de deţinere. Nerespectarea acestei prevederi de către persoana privată de libertate atrage răspunderea disciplinară sau penală potrivit legii.
(2)Persoanelor din acest regim le este interzis să procure, să deţină, să comercializeze şi să consume băuturi alcoolice sau substanţe psihotrope, să frecventeze localuri publice, să conducă autovehicule în alte condiţii decât cele stabilite de administraţie, să intre în legătură cu anumite persoane ori să se deplaseze în anumite locuri, să poarte sau să deţină arme, muniţii, substanţe toxice ori explozive de orice fel.
(3)Persoanelor din acest regim, pe timpul desfăşurării de activităţi în afara locului de deţinere, le este interzis să părăsească locurile unde sunt planificate, înainte de terminarea programului, fără aprobarea persoanei desemnate de conducerea locului de deţinere să coordoneze activitatea.
(4)Cu ocazia clasificării persoanelor private de libertate în acest tip de regim şi ori de câte ori este necesar, acestea sunt instruite cu privire la îndatoririle, obligaţiile şi interdicţiile pe care le au, semnând un angajament în acest sens.
(5)Pe timpul cât se află în afara locului de deţinere, persoanele private de libertate sunt obligate să aibă asupra lor documente de legitimare eliberate de administraţia locului de deţinere, pe care sunt obligate să le prezinte, la cerere, organelor competente.
(6)Persoanele private de libertate, pe timpul cât se află în afara locului de deţinere, la activităţile prevăzute la art. 124, 125 şi art. 126 alin. (2) din prezentul regulament, pot păstra şi administra sume de bani din contul personal sau mijloace electronice de plată necesare efectuării unor cheltuieli minime legate de asigurarea igienei personale, transport, suplimentarea hranei, achiziţionarea unor articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, precum şi pentru participarea la unele activităţi cultural-educative.
(7)Pe timpul cât se află în afara locului de deţinere, la activităţile prevăzute la art. 124, 125 şi art. 126 alin. (2) din prezentul regulament, persoanele din acest regim pot deţine şi folosi telefoane mobile personale.
(8)Telefoanele mobile, sumele de bani rămase la întoarcerea în locul de deţinere, precum şi mijloacele electronice de plată sunt păstrate într-un spaţiu special amenajat, în casete prevăzute cu încuietori sigure, amplasate la intrarea în locul de deţinere, şi sunt evidenţiate nominal într-un registru de către personalul administraţiei, cu menţionarea orei la care acestea au fost predate şi a orei la care au fost returnate persoanei private de libertate.
Art. 128: Vizita
Dreptul la vizită se acordă în conformitate cu dispoziţiile art. 38 alin. (5) şi (6) din prezentul regulament.
SUBSECŢIUNEA 5:Individualizarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate în cazul minorilor, tinerilor şi femeilor
Art. 129: Locul de executare a pedepselor privative de libertate de către minori şi tineri
Minorii şi tinerii execută pedepsele privative de libertate în penitenciare anume destinate sau în secţii separate în celelalte penitenciare pentru a li se asigura protecţia şi asistenţa pe plan social, şcolar, educativ, profesional, psihologic, medical şi fizic, care le sunt necesare potrivit vârstei, sexului şi personalităţii fiecăruia.
Art. 130: Separarea minorilor şi a tinerilor
În penitenciarele pentru minori şi tineri se asigură separarea pe camere în funcţie de sex, vârstă şi regimul de executare stabilit de comisia prevăzută de art. 14 din Lege.
Art. 131: Activităţi lucrative şi de intervenţie psihosocială pentru minori şi tineri
(1)Programele de educaţie şi intervenţie psihosocială sunt orientate spre favorizarea contactului cu societatea şi în special cu familia, astfel încât la punerea în libertate minorii şi tinerii să nu fie dezavantajaţi sub aspect şcolar, profesional sau social.
(2)Administraţia locului de deţinere urmăreşte prin programele stabilite ca, pe timpul zilei, minorii şi tinerii să desfăşoare, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, activităţi de educaţie, asistenţă psihosocială, sportive, lucrative, ocupaţionale şi recreative în afara camerelor de deţinere.

Art. 132: Instruirea şcolară şi profesională a minorilor şi tinerilor
(1)În penitenciarele pentru minori şi tineri se pot înfiinţa şcoli generale, şcoli de arte şi meserii sau clase ale acestora, potrivit normelor legale după care se desfăşoară învăţământul de stat.
(2)La activităţile de instruire şcolară şi profesională, precum şi la cele educative şi de intervenţie psihosocială băieţii şi fetele pot participa împreună.
(3)La împlinirea vârstei de 21 de ani, persoanele private de libertate pot fi menţinute pentru executarea în continuare a pedepsei în penitenciarele pentru minori şi tineri numai dacă aceasta este în interesul instruirii şcolare şi profesionale, dar fără a depăşi vârsta de 25 de ani.
Art. 133: Locul de executare a pedepselor privative de libertate de către femei
(1)Femeile private de libertate execută pedeapsa în penitenciare pentru femei sau în secţii separate în celelalte penitenciare.
(2)Spaţiile de cazare pentru femeile private de libertate trebuie să ofere condiţii pentru menţinerea unei stări de sănătate şi igienă specifice acestei categorii.
Art. 134: Separarea femeilor
În penitenciarele şi secţiile pentru femei se asigură separarea pe camere, în funcţie de vârstă şi regimul de executare stabilit de comisia prevăzută la art. 14 din Lege.

Art. 135: Supravegherea femeilor
(1)Supravegherea persoanelor private de libertate femei se asigură de personal de acelaşi sex.
(2)Personalul de sex masculin are acces în secţiile pentru femei în condiţiile stabilite de directorul locului de deţinere.
Art. 136: Activităţi de educaţie şi asistenţă psihosocială pentru femei
Programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială se organizează şi se desfăşoară individual sau în grup, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică. O parte dintre aceste activităţi se pot desfăşura împreună cu persoane private de libertate bărbaţi, cu asigurarea măsurilor corespunzătoare de supraveghere.

SUBSECŢIUNEA 6:Individualizarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate în cazul persoanelor bolnave
Art. 137: Internarea şi separarea în spitale şi infirmerii
(1)Persoanele private de libertate bolnave nu pot refuza internarea într-un penitenciar-spital sau infirmerii din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2)Regimul aplicat persoanelor private de libertate internate în penitenciarele-spital sau infirmerii se subordonează nevoilor de tratament medical, potrivit normelor prevăzute de Ministerul Sănătăţii Publice şi a caselor de asigurări de sănătate. Separarea se realizează după criterii medicale şi după sexul persoanelor private de libertate.
Art. 138: Măsuri de siguranţă şi supraveghere în spitale şi infirmerii
(1)Măsurile de siguranţă şi supraveghere care se aplică persoanelor private de libertate internate în penitenciarele-spital şi infirmerii se adoptă fără a împiedica desfăşurarea programelor terapeutice. Mijloacele de imobilizare, prevăzute la art. 37 din Lege, se aplică numai cu avizul medicului curant, cu respectarea prevederilor art. 159 alin. (2) din prezentul regulament.
(2)Măsurile de siguranţă pentru persoanele internate sunt cele specifice cel puţin regimului închis.
Art. 139: Măsuri de siguranţă în cazul persoanelor private de libertate cu tulburări psihice grave
(1)Persoanele private de libertate cu tulburări psihice grave, de natură a pune în pericol siguranţa proprie sau a altor persoane private de libertate, sunt internate în secţiile de profil din unităţile spitaliceşti, pentru tratament medical şi asistenţă psihosocială specifice.
(2)În momentele de criză pot fi utilizate, în condiţiile prevăzute la art. 37 din Lege, cu acordul medicului, mijloacele de imobilizare, pentru a evita autorănirea, rănirea altor persoane sau distrugerea de bunuri. Persoana privată de libertate care face obiectul imobilizării este pusă sub observaţie continuă. Mijloacele de imobilizare sunt îndepărtate la încetarea stării care a impus această măsură.
(3)Riscul de suicid al persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice se evaluează în mod constant de personalul medical şi de psiholog.
(4)Punerea în libertate a persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice se comunică serviciului de sănătate din localitatea în raza căreia se stabilesc aceste persoane, în vederea continuării tratamentului medical.
Art. 140: Vizitarea persoanelor internate în spitale sau infirmerii
(1)Persoanele private de libertate internate în penitenciarele-spital, care sunt netransportabile, pot fi vizitate de soţ sau soţie ori de rude până la gradul IV inclusiv în camere, cu avizul medicului curant şi cu aprobarea directorului locului de deţinere.
(2)Persoanele private de libertate internate în unităţi spitaliceşti din afara locului de deţinere pot fi vizitate, cu avizul medicului curant al respectivei unităţi spitaliceşti şi cu aprobarea directorului locului de deţinere.