Norme Metodologice din 1998 pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940

M.Of. 458

În vigoare
Versiune de la: 24 Ianuarie 2014
Norme Metodologice din 1998 pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940
Dată act: 26-oct-1998
Emitent: Guvernul
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 1
Beneficiază de măsurile reparatorii, prevăzute de Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, foştii proprietari ai bunurilor imobile, construcţii şi terenuri, pe care le-au avut în judeţele Durostor şi Caliacra, ai recoltelor neculese de porumb, bumbac, floarea-soarelui, precum şi ai plantaţiilor de pomi fructiferi şi/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiţi şi care nu au primit anterior sau au primit parţial compensaţii ori despăgubiri pentru acestea, precum şi moştenitorii acestora.

Art. 2
(1)De prevederile Legii nr. 9/1998 beneficiază cetăţenii români, indiferent de domiciliul sau de reşedinţa acestora.
(2)Calitatea de cetăţean român trebuie să existe la data intrării în vigoare a legii.
Art. 3
(1)Moştenitorii legali sunt cei definiţi astfel de legea civilă.
(2)Moştenitorii care nu posedă certificat de moştenitor pot face dovada vocaţiei de moştenitor cu acte de stare civilă: certificatul de deces al proprietarului, certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie ale moştenitorului.
Art. 4
(1)Beneficiarii prevederilor Legii nr. 9/1998, republicată, au obligaţia să declare, pe propria răspundere, printr-un act în formă autentică, atât bunurile pentru care consideră că au dreptul la compensaţii şi despăgubiri, cât şi dacă au beneficiat sau nu au beneficiat de despăgubiri ori de compensaţii parţiale, în bani sau în natură.
(2)În cuprinsul declaraţiei prevăzute la alin. (1), beneficiarii prevederilor Legii nr. 9/1998, republicată, au obligaţia să declare, de asemenea, pe propria răspundere, dacă au depus anterior cerere în baza acesteia, dacă în urma cererii au obţinut o hotărâre emisă de comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti, iar în cazul în care au obţinut o asemenea hotărâre, dacă această hotărâre a fost sau nu validată de Comisia centrală ori de Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998.
(3)În cazul în care sunt 2 sau mai mulţi moştenitori, în declaraţie se vor menţiona numele şi adresa celorlalţi moştenitori.

Art. 5
(1)Beneficiarii prevederilor Legii nr. 9/1998 vor face, de asemenea, declaraţii cu privire la suprafeţele de teren obţinute în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare.
(2)Dovada acestora se face cu titlul de proprietate, cu adeverinţele însoţite de procesele-verbale de punere în posesie, eliberate de comisiile pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991, cu decizia sau cu ordinul prefectului, după caz.
(3)Declaraţiile vor menţiona şi cererile depuse în temeiul Legii nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Art. 6
Prin înscris, în sensul art. 5 din Legea nr. 9/1998, se înţelege orice dovadă eliberată de instituţii - arhive, primării, notariate, instanţe judecătoreşti - în legătură cu fostele proprietăţi, cum ar fi: chitanţe de plată a impozitelor, extrase din cărţile de imobil, planuri şi autorizaţii de construcţie, rapoarte de expertiză, contracte de vânzare-cumpărare, hotărâri judecătoreşti şi orice alte documente care se referă la existenţa bunurilor rămase în judeţele cedate, inclusiv listele-anexă la Tratatul de la Craiova.
Art. 7
Valoarea construcţiilor şi a terenurilor, urbane ori rurale, a recoltelor, precum şi a plantaţiilor de pomi fructiferi şi/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiţi, prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 9/1998, republicată, se determină potrivit criteriilor stabilite la cap. II, III şi IV din prezentele norme metodologice.

CAPITOLUL II:Criteriile şi metodologia de evaluare pentru terenurile agricole şi recoltele de porumb, bumbac şi floarea-soarelui
Art. 8
(1)Persoanele îndreptăţite - proprietarii sau moştenitorii legali ai acestora - beneficiază opţional, la cerere, pentru terenurile pe care le-au avut în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, de compensaţii, astfel:
a)compensaţii în bani pentru suprafaţa de teren avută în proprietate, din care se scade, dacă este cazul, suprafaţa de teren reconstituită potrivit Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, dar nu mai mult decât suprafeţele prevăzute în această lege;
b)acţiuni la societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, în judeţele de domiciliu sau învecinate ale petiţionarilor, stabilite de comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti de aplicare a Legii nr. 9/1998, luându-se în calcul valoarea în bani, calculată conform criteriilor menţionate la lit. a), corelate cu valoarea unei acţiuni stabilită de societatea comercială respectivă.
(2)Cuantumul compensaţiei se stabileşte în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/1998, respectiv, pentru fiecare hectar de teren, o sumă calculată la valoarea medie a categoriilor de teren, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 59/1994 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 746/1991 privind stabilirea valorii de patrimoniu a terenurilor agricole în vederea aplicării art. 36 şi 38 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, actualizată potrivit coeficientului de inflaţie existent la data plăţii compensaţiei, raportat la cel stabilit pentru luna martie 1994, astfel cum se prevede la art. 8 alin. (3) din Legea nr. 9/1998.
Art. 9
(1)Pentru recoltele de porumb, floarea-soarelui şi bumbac, neculese de pe terenurile prevăzute la art. 7, se acordă o sumă calculată ţinându-se seama de producţiile medii la hectar în anul 1940, stabilite şi acceptate de Comisia mixtă de aplicare a Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, după cum urmează:
a)pentru porumb - 1.008 kg/ha;
b)pentru bumbac - 209 kg/ha;
c)pentru floarea-soarelui - 721 kg/ha.
(2)Preţul pe unitatea de produs se calculează potrivit preţului de achiziţie al florii-soarelui şi porumbului, publicat de Institutul Naţional de Statistică pentru anul anterior celui în care se acordă despăgubirile, iar pentru bumbac, pe baza preţului pe piaţa internaţională din anul anterior, comunicat de Institutul de Economie Mondială, transformat în lei la cursul mediu din luna în care este stabilit în valută.
(3)Despăgubirile pentru plantaţii de pomi fructiferi şi/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiţi se calculează după cum urmează:
a)în cazul în care, în situaţia de avere imobilă rurală întocmită de Comisia mixtă româno-bulgară pe numele autorului ori în listele-anexe cu privire la persoanele aflate în dezacord conform art. 5 din tratat sau art. 4 din anexa C la tratat, este menţionat numărul de pomi fructiferi altoiţi, se vor acorda compensaţii în cuantum de 501 lei pentru fiecare dintre aceştia;
b)în cazul în care, în situaţia de avere imobilă rurală întocmită de Comisia mixtă româno-bulgară pe numele autorului sau în listele-anexe cu privire la persoanele aflate în dezacord conform art. 5 din tratat ori art. 4 din anexa C la tratat, este menţionată o suprafaţă de livadă sau plantaţie de pomi fructiferi altoiţi, compensaţiile se vor calcula proporţional cu suprafaţa deţinută, având ca valori de referinţă media de 500 de pomi fructiferi altoiţi per hectar şi valoarea per unitate stabilită la 501 lei;
c)în cazul în care, în situaţia de avere imobilă rurală întocmită de Comisia mixtă româno-bulgară pe numele autorului sau în listele-anexe cu privire la persoanele aflate în dezacord conform art. 5 din tratat ori art. 4 din anexa C la tratat, este menţionat faptul că autorul a deţinut pomi fructiferi altoiţi, fără a fi menţionat numărul acestora, compensaţiile se vor calcula pentru un număr prezumat de 10 pomi fructiferi altoiţi;
d)în cazul în care, în situaţia de avere imobilă rurală întocmită de Comisia mixtă româno-bulgară pe numele autorului sau în listele-anexe cu privire la persoanele aflate în dezacord conform art. 5 din tratat ori art. 4 din anexa C la tratat, este menţionată o suprafaţă de pepinieră de pomi fructiferi altoiţi, compensaţiile se vor calcula proporţional cu suprafaţa deţinută, având ca valori de referinţă o medie de 70.000 de puieţi per hectar la valoarea de 12 lei per unitate.
(4)Preţurile medii per unitatea de produs prevăzute la alin. (3) sunt stabilite la nivelul lunii august 2007 şi vor fi actualizate cu indicele de inflaţie valabil la data emiterii hotărârii.
(5)Beneficiarii Legii nr. 9/1998 vor depune declaraţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) din prezentele norme metodologice şi vor urma procedura dreptului comun în ceea ce priveşte depunerea dosarelor în baza acestei legi.

CAPITOLUL III:Criteriile şi metodologia de evaluare a locuinţelor, inclusiv a anexelor gospodăreşti aferente
Art. 10
(1)Valoarea compensaţiilor care se acordă foştilor proprietari şi moştenitorilor legali ai acestora pentru imobilele cu destinaţia de locuinţă, inclusiv pentru anexele gospodăreşti aferente, se determină pe baza prevederilor Decretului nr. 93/1977 referitor la preţurile de vânzare ale locuinţelor din fondul locativ de stat, astfel cum a fost modificat prin art. III din Decretul nr. 256/1984, ţinându-se seama de: tipul locuinţei, suprafaţa utilă, regimul de înălţime, starea tehnică, dotarea, gradul de finisaj, vechimea construcţiei la data trecerii în proprietatea statului bulgar şi alte elemente de construcţie care au ridicat gradul de confort şi de finisaj al locuinţelor.
(2)După depunerea cererilor, în condiţiile Legii nr. 9/1998, de către persoanele îndreptăţite la acordarea de compensaţii se va proceda la stabilirea valorii locuinţelor respective şi a anexelor acestora, conform prezentelor norme metodologice, după cum urmează:
a)se determină suprafaţa utilă a locuinţei folosindu-se elementele furnizate de solicitanţi. În cazul în care aceştia nu au planuri sau suprafeţe utile determinate, suprafaţa utilă a locuinţelor pentru care urmează a se acorda despăgubiri se stabileşte ipotetic în limita suprafeţelor minimale înscrise în anexa nr. 1 la Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată;
b)pentru determinarea ipotetică a suprafeţei utile a locuinţelor pentru care urmează a se acorda despăgubiri, solicitanţii vor furniza, prin înscrisurile prevăzute în actualele norme metodologice, date privind mărimea locuinţei, respectiv numărul camerelor, al dependinţelor şi anexelor gospodăreşti aferente.
De asemenea, se vor furniza date privind caracteristicile tehnico-economice ale acestora, respectiv tipul locuinţei, structura şi natura materialelor folosite, gradul de dotare şi de finisaj, vechimea construcţiei la data trecerii în proprietatea statului bulgar, precum şi alte elemente de construcţie care au ridicat gradul de confort şi de finisaj al locuinţelor;
c)în cazul locuinţelor, prin suprafaţa utilă a locuinţei se înţelege suprafaţa tuturor încăperilor care alcătuiesc locuinţa. Ea cuprinde camere de zi, dormitoare, băi, bucătării, încăperile pentru WC şi duş, spaţii de depozitare şi de circulaţie din interiorul locuinţei. Nu se cuprind în suprafaţa utilă a locuinţei: pragurile golurilor de la uşi şi ale trecerilor cu deschideri de până la 1 m, nişele de radiatoare, precum şi suprafeţele ocupate de sobe şi cazane de baie (câte 0,50 m2 pentru fiecare sobă şi cazan de baie). În cazul locuinţelor duplex, rampa, mai puţin palierele, nu se cuprinde în suprafaţa utilă a locuinţei;
d)suprafeţele ocupate de dulapuri înzidite, amplasate în interiorul locuinţei, se iau în considerare ca suprafeţe utile;
e)la suprafaţa utilă se adaugă suprafeţele logiilor şi ale balcoanelor, corectate cu coeficientul 0,35, aplicat la suprafaţa lor;
f)se vor evidenţia separat, având alte preţuri, suprafeţele utile ale anexelor apartamentelor situate la subsoluri, demisoluri sau mansarde, ale teraselor, boxelor, garajelor şi ale altor dependinţe exterioare, precum şi lungimea împrejmuirilor etc.;
g)în cazul clădirilor alcătuite din apartamente cu acces din exterior, fără a fi utilizate în comun spaţii construite din cadrul clădirii, suprafaţa utilă va cuprinde şi spaţiile de circulaţie care fac parte din apartamentul care se evaluează, exclusiv rampa scărilor.
Art. 11
Pentru evaluarea locuinţelor se folosesc preţurile pe m2 suprafaţă utilă şi normele prevăzute în Decretul nr. 93/1977, astfel cum a fost modificat prin art. III pct. 1 şi 2, respectiv în tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984, iar pentru anexele gospodăreşti ale acestora se folosesc normele din tabelul nr. 7 din anexa nr. 4 la acelaşi decret.
Art. 12
(1)Evaluarea terenurilor aferente locuinţelor se face pe baza Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
(2)Terenurile aferente locuinţelor, respectiv terenul de sub construcţie şi curtea, se limitează la suprafeţele înscrise în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată, în funcţie de localitate (urbană sau rurală).
(3)Diferenţa de teren se compensează ca teren agricol, în funcţie de gradul de folosinţă şi de fertilitate, în condiţiile prevederilor art. 8 din prezentele norme metodologice.
Art. 13
Pentru existenţa sau lipsa unor instalaţii ori elemente de construcţii ori pentru cazurile în care locuinţele sau părţi din acestea sunt situate la demisol sau la mansardă, se aplică termenii de corecţie prevăzuţi în tabelul nr. 2 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984.
Art. 14
(1)Gradul de finisaj al locuinţelor poate fi superior sau inferior, având elementele caracteristice prevăzute în tabelul nr. 5 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977.
(2)Încadrarea în gradul de finisaj se face în funcţie de elementele caracteristice predominante ale unuia dintre cele două grade de finisaj, justificându-se încadrarea făcută, iar gradul de confort se stabileşte potrivit suprafeţei utile.
(3)În cazul în care în apartamente există elemente care depăşesc caracteristicile gradului de finisaj superior avut în vedere în norme (scări interioare din lemn de esenţă de calitate superioară sau placate cu marmură, şemineuri decorative, tavane bogat decorate şi altele asemenea), la valoarea rezultată din aplicarea preţurilor unitare prevăzute în tabelul nr. 1 la anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984 se va adăuga valoarea acestor elemente, determinată pe bază de deviz, conform cataloagelor de preţuri RpC populaţie - seria 1982.
(4)Elementele de artă şi ornamentele deosebite (uşi furniruite, tâmplărie sculptată sau încrustată, lambriuri, mobilă fixă, sculpturi, tapiserii, picturi, fresce, vitralii şi altele asemenea) vor fi evaluate separat şi vor putea fi compensate potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 9/1998.
Art. 15
În funcţie de nivelul la care este situată locuinţa, se aplică corecţia de nivel prevăzută în tabelul nr. 9 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977.
Art. 16
(1)Pentru locuinţele prevăzute în prezentele norme metodologice, la valoarea de înlocuire se aplică coeficientul de uzură în timp, prevăzut în tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977, corespunzător vechimii, grupei din care face parte clădirea şi stării tehnice a acesteia.
(2)Grupele de clădiri sunt prevăzute în nota de la tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977, iar starea tehnică, în tabelul nr. 6 din anexa nr. 2 la acelaşi decret.
(3)Pentru anexele gospodăreşti, coeficienţii de uzură sunt cei prevăzuţi în tabelul nr. 8 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977.
Art. 17
Vechimea construcţiei se stabileşte pe baza oricărui act în care sunt consemnate date privind vechimea imobilului respectiv în raport cu data trecerii în proprietatea statului bulgar.
Art. 18
(1)În cazul apartamentelor realizate, total sau parţial, prin extindere în plan orizontal, la aplicarea coeficienţilor pentru uzura în timp se va ţine seama de vechimea corespunzătoare a părţilor de clădire.
(2)Pentru spaţiile supraetajate se consideră că acestea au o vechime egală cu media duratei consumate a celor două părţi ale clădirii, nouă şi veche.
Art. 19
(1)Preţurile locuinţelor şi ale anexelor gospodăreşti, determinate în condiţiile prevăzute la articolele precedente, se menţin sau se diferenţiază cu ± 10%, în funcţie de amplasarea locuinţelor în cadrul localităţilor.
(2)Dacă nu se face dovada amplasării în centrul localităţii urbane, preţurile se menţin fără a se aplica corecţia de preţ.
Art. 20
Valoarea rezultată din aplicarea normelor de evaluare cuprinsă în Decretul nr. 93/1977, Decretul nr. 256/1984 (art. III de modificare a Decretului nr. 93/1977), în funcţie de structura de rezistenţă şi de materialele folosite, regimul de înălţime, gradul de finisaj, starea tehnică de întreţinere, tipul de încălzire, dotările suplimentare, nivelul la care este situată locuinţa, gradul de uzură, precum şi de toate celelalte criterii prevăzute în prezentele norme metodologice, este la nivelul preţurilor în vigoare la data de 1 ianuarie 1990.
Art. 21
Pentru stabilirea valorii despăgubirilor care se acordă foştilor proprietari şi moştenitorilor legali ai acestora pentru apartamente, nivelul preţurilor la data de 1 ianuarie 1990, determinat potrivit prezentelor norme metodologice, se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima lună a trimestrului anterior plăţii despăgubirii pentru locuinţă faţă de cele existente în luna ianuarie 1990.
Art. 22
Comisia Naţională pentru Statistică, prin direcţiile sale teritoriale, va comunica, trimestrial, consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, abilitate să acorde compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, coeficientul de creştere a veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima lună a trimestrului expirat faţă de cele realizate în luna ianuarie 1990.
Art. 23
Valoarea despăgubirilor care se acordă, potrivit Legii nr. 9/1998, foştilor proprietari sau moştenitorilor legali ai acestora pentru garaje este cea stabilită potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată.
Art. 24
(1)În cazurile de despăgubire a foştilor proprietari şi a moştenitorilor legali ai acestora, la valorile calculate, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, pentru construcţii (apartamente, anexe gospodăreşti şi garaje) se va adăuga valoarea terenurilor aferente, stabilită pe baza Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
(2)Criteriile în baza cărora se acordă notele necesare departajării terenurilor în operaţiunea de evaluare vor fi furnizate de solicitanţi şi vor fi cele existente la data trecerii imobilelor respective în proprietatea statului bulgar.
Art. 25
Valoarea despăgubirilor pentru locuinţe, inclusiv pentru anexele gospodăreşti şi terenurile aferente acestora, nu poate depăşi suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane pe o perioadă de 20 de ani, calculată la data stabilirii despăgubirii.
CAPITOLUL IV:Criteriile şi metodologia de evaluare a construcţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă şi a anexelor gospodăreşti aferente
Art. 26
(1)Valoarea compensaţiilor care se acordă foştilor proprietari şi moştenitorilor legali ai acestora pentru clădirile şi construcţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, inclusiv a anexelor gospodăreşti aferente, se determină pe baza fişelor de indicatori ai valorii de înlocuire pentru reevaluarea clădirilor şi construcţiilor din cataloagele elaborate de Comisia centrală pentru inventarierea şi reevaluarea fondurilor fixe în anul 1964, ţinându-se seama de caracteristicile obiectivului, delimitarea acestuia, unitatea de referinţă, valoarea de înlocuire şi de termenii de corecţie.
(2)După depunerea cererilor, în condiţiile legii, de către persoanele îndreptăţite să primească despăgubiri, se va proceda la stabilirea valorii clădirilor şi a construcţiilor respective, conform prezentelor norme metodologice, după cum urmează:
a)se determină aria desfăşurată a clădirilor şi construcţiilor, folosindu-se elementele furnizate de solicitanţi. În cazul în care aceştia nu au planuri sau arii desfăşurate determinate, aria desfăşurată a clădirilor şi a construcţiilor pentru care urmează a se acorda despăgubiri se stabileşte ipotetic;
b)pentru determinarea ipotetică a ariei desfăşurate a clădirilor şi construcţiilor pentru care urmează a se acorda despăgubiri, solicitanţii vor furniza prin înscrisurile prevăzute în actualele norme metodologice date despre mărimea clădirilor şi a construcţiilor respective.
De asemenea, se vor furniza date privind caracteristicile tehnico-economice ale acestora, respectiv tipul construcţiei (structura şi natura materialelor folosite), gradul de dotare şi de finisaj, vechimea construcţiei la data trecerii în proprietatea statului bulgar, precum şi alte elemente de construcţie;
c)prin aria desfăşurată (Ad) a clădirii sau construcţiilor se înţelege suprafaţa orizontală a clădirii, măsurată imediat deasupra soclului în cuprinsul perimetrului exterior, iar la clădirile cu mai multe niveluri, este suma ariilor tuturor nivelurilor (etajelor sau caturilor) măsurate la un metru deasupra pardoselii etajului respectiv;
d)podul, subsolurile şi planşeele parţiale nu se consideră niveluri (etaje).
Suprafaţa podului nu intră în aria desfăşurată;
e)la clădirile în ale căror fişe existenţa subsolului este indicată la termenii de corecţie, suprafaţa subsolului nu se include în calculul ariei desfăşurate a clădirii respective;
f)nu intră în aria desfăşurată: copertinele, brâurile, cornişele, rampele de încărcare, terasele, golurile mai mari de 4 m2 - fiecare în parte -, scările exterioare de acces, deschise;
g)pentru stabilirea valorii de înlocuire la clădire un element important îl constituie înălţimea acesteia;
h)la clădirile cu un singur nivel (parter) înălţimea se măsoară de la cota feţei superioare a pardoselii până la cota feţei de reazem al acoperişului; în cazul în care înălţimea nu este uniformă pe toată întinderea clădirii, se va considera înălţimea medie ponderată;
i)la clădirile cu mai multe niveluri (etaje) înălţimea unui etaj se măsoară de la cota feţei superioare a pardoselii etajului respectiv până la cota superioară a feţei pardoselii etajului superior;
j)volumul podului nu se ia în considerare la stabilirea volumului total.
Art. 27
Evaluarea construcţiilor se face pe baza Metodologiei pentru evaluarea clădirilor şi construcţiilor speciale din grupele 1 şi 2 de mijloace fixe, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 32/N din 16 octombrie 1995, şi cuprinde 3 etape:
a)etapa 1 - stabilirea valorii de înlocuire a construcţiilor respective cu ajutorul cataloagelor de reevaluare, ediţia 1964, la nivelul preţurilor la 1 ianuarie 1965;
b)etapa a 2-a - stabilirea valorii de înlocuire a construcţiilor la nivelul preţurilor la 1 ianuarie 1990, cu ajutorul sistemului de coeficienţi de indexare elaboraţi de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, şi apoi actualizarea valorii de înlocuire a mijloacelor fixe, determinată potrivit prezentelor norme metodologice, se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima lună a trimestrului anterior plăţii despăgubirii pentru clădire faţă de cele existente în luna ianuarie 1990;
c)etapa a 3-a - determinarea valorii rămase la acelaşi nivel de preţuri, pe baza Normativului P 135/1995 cuprinzând coeficienţii de uzură fizică a clădirilor şi construcţiilor, vechimea luându-se în considerare faţă de data trecerii acestora în proprietatea statului bulgar.
Art. 28
(1)Evaluarea terenurilor aferente clădirilor şi construcţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă se face pe baza Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
(2)Terenurile aferente clădirilor şi construcţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, respectiv terenul de sub construcţie şi curtea, se limitează la suprafeţele înscrise în Legea nr. 50/1991, republicată, în funcţie de localitate (urbană sau rurală).
(3)Diferenţa de teren se despăgubeşte ca teren agricol, în funcţie de gradul de folosinţă şi de fertilitate, în condiţiile prevederilor art. 8 din prezentele norme metodologice.
Art. 29
Vechimea construcţiilor se stabileşte pe baza oricărui act în care sunt consemnate date privind vechimea imobilului respectiv faţă de data trecerii în proprietatea statului bulgar.
Art. 30
În valoarea stabilită potrivit art. 27 din prezentele norme metodologice nu se cuprind cota-parte aferentă din totalitatea reparaţiilor capitale făcute construcţiilor, precum şi alte reparaţii efectuate în decursul timpului, în scopul conservării şi menţinerii în stare de funcţiune a clădirii pe durata existenţei acesteia.
Art. 31
Comisia Naţională pentru Statistică, prin direcţiile sale teritoriale, va comunica, trimestrial, consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, abilitate să acorde compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, coeficientul de creştere a veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima lună a trimestrului expirat faţă de cele realizate în luna ianuarie 1990.
Art. 32
În cazurile de despăgubire a foştilor proprietari şi a moştenitorilor legali ai acestora, la valorile calculate potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, pentru construcţii se va adăuga valoarea terenurilor aferente, stabilită pe baza Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
CAPITOLUL V:Organizarea şi funcţionarea comisiilor
Art. 33
(1)În judeţe şi în municipiul Bucureşti se constituie, în cadrul prefecturilor, comisii pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, în componenţa prevăzută la art. 6 din lege, având sediul la prefecturile judeţelor şi la Prefectura Municipiului Bucureşti, sub preşedinţia prefecţilor respectivi.
(2)Comisia desemnează un secretar dintre membrii săi, care organizează înregistrarea cererilor, întocmirea dosarelor şi pregăteşte lucrările comisiei.
(3)Componenţa nominală a comisiei se aprobă de către prefect.
(4)În cazuri justificate, precum şi pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin, membrii comisiilor pot fi înlocuiţi, potrivit procedurii prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 9/1998.
Art. 34
Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii principale:
a)primesc cererile celor îndreptăţiţi să solicite compensaţii, le înregistrează într-un registru special deschis, formând un dosar pentru fiecare cauză;
b)verifică dacă actele depuse sunt cele stabilite de Legea nr. 9/1998 şi dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) şi (3) şi la art. 5 din lege;
c)întocmesc un dosar special, potrivit prevederilor lit. a), pentru fiecare cerere şi numerotează actele primite, respectiv paginile dosarului;
d)pentru aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din prezentele norme metodologice, solicită depunătorilor să menţioneze în declaraţia pe propria răspundere dacă bunurile pretinse le aparţin în totalitate sau dacă există şi alţi coproprietari sau moştenitori ai acestora;
e)verifică actele depuse şi în baza acestora rezolvă cererile de acordare a compensaţiilor;
f)pot convoca petiţionarii sau alte persoane, în vederea lămuririi unor situaţii;
g)consemnează rezultatul evaluării într-un proces-verbal semnat de membrii acestora. Eventualele obiecţii se consemnează în notă separată, ambele acte trimiţându-se comisiei centrale;
h)trimit, în termen, spre validare comisiei centrale hotărârile privind propunerile de acordare a compensaţiilor, împreună cu dosarul, sub semnătura preşedintelui comisiei.
Cererile cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate se depun la Comisia municipiului Bucureşti.
Art. 341
Pentru evaluarea terenurilor, construcţiilor şi recoltelor neculese de porumb, bumbac şi floarea-soarelui, precum şi a plantaţiilor de pomi fructiferi altoiţi şi/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiţi, comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti desemnează una sau mai multe comisii tehnice de specialitate, după caz, formate din 3 membri specialişti în expertizări de construcţii şi evaluatori funciari, desemnaţi din cadrul instituţiilor publice, al serviciilor publice descentralizate sau al consiliilor locale.

Art. 35
(1)Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 funcţionează în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică.
(2)Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 este coordonat de un vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru, care organizează, conduce şi răspunde de activitatea acestui serviciu, denumit în continuare vicepreşedinte,
(3)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, vicepreşedintele emite decizii şi ordine.
(4)Vicepreşedintele are următoarele atribuţii principale:
a)organizează, conduce şi răspunde, potrivit legii, de întreaga activitate a acestui serviciu;
b)dispune prin decizie plata despăgubirilor, iar prin decizie motivată, invalidarea hotărârilor de acordare a despăgubirilor sau rectificarea acestora;
c)dispune prin decizie motivată admiterea sau respingerea contestaţiilor împotriva hotărârilor comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Art. 351
(1)Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 are următoarele atribuţii principale:
a)primeşte hotărârile transmise de comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti şi le înregistrează într-un registru special deschis;
b)analizează hotărârile primite de la comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti şi, în cazul hotărârilor care întrunesc condiţiile cerute de lege, propune vicepreşedintelui plata despăgubirilor acordate în conformitate cu Legea nr. 9/1998, iar în cazul hotărârilor care nu întrunesc condiţiile cerute de lege, propune invalidarea sau rectificarea acestora;
c)analizează contestaţiile primite de la solicitanţi împotriva hotărârilor comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti şi propune vicepreşedintelui admiterea sau respingerea contestaţiilor prin decizie motivată;
d)poate solicita noi acte şi reiaţii în vederea emiterii deciziei de plată sau de invalidare, precum şi în vederea soluţionării contestaţiilor;
e)comunică celor îndreptăţiţi deciziile de invalidare a hotărârilor împreună cu întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii lor.
(2)Serviciul de aplicare a Legii nr. 9/1998 verifică condiţiile prevăzute de lege referitoare la:
a)calitatea de beneficiar al Legii nr. 9/1998;
b)calitatea de moştenitor a solicitantului;
c)existenţa documentelor întocmite şi verificate de Comisia mixtă româno-bulgară, emise de Arhivele Naţionale şi Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, care atestă situaţia bunurilor pentru care se solicită compensaţii.
(3)În cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 propune invalidarea prin decizie a hotărârii şi transmiterea ei către comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti.
(4)Dacă se constată erori la calculul despăgubirilor, omiterea unuia sau a mai multor moştenitori, apariţia de moştenitori ca urmare a decesului beneficiarului ori depăşirea plafonului maxim al despăgubirilor prevăzut de art. 25, Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 propune rectificarea hotărârii şi emiterea deciziei de plată.
Art. 352
(1)Propunerile de invalidare, precum şi propunerile de plată, cu ori fără rectificarea hotărârii comisiei judeţene sau a municipiului Bucureşti, se transmit vicepreşedintelui însoţite de avizul consultativ al Asociaţiei Române a Victimelor Represiunilor Staliniste - Secţia Cadrilater.
(2)Asociaţia prevăzută la alin. (1) desemnează 2 reprezentanţi care îşi desfăşoară activitatea la sediul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
(3)Avizul Asociaţiei Române a Victimelor Represiunilor Staliniste - Secţia Cadrilater este acordat în termen de 24 de ore de la consultarea dosarului şi a propunerii de plată sau invalidare, neacordarea în termen echivalând cu avizul favorabil.
(4)Avizul consultativ nefavorabil se motivează.
(5)Pe baza propunerii Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, vicepreşedintele dispune, prin decizie, plata despăgubirilor, iar prin decizie motivată, invalidarea hotărârii sau rectificarea acesteia.
(6)Deciziile se comunică petenţilor şi comisiilor judeţene sau a municipiului Bucureşti şi pot fi atacate în termen de 30 de zile la secţia de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază petentul.
(7)Prin decizie de plată i se solicită beneficiarului ca, după expirarea termenului de 30 de zile, să comunice Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 numărul de cont şi banca la care doreşte să i se efectueze plata.
(8)În cazul în care există mai mulţi beneficiari sau moştenitori, aceştia transmit, în original, procura notarială prin care împuternicesc pe unul dintre ei să primească plata, împreună cu numărul de cont al acestuia, certificatul de moştenitor sau orice alt act prin care beneficiarii îşi partajează de comun acord cuantumul despăgubirilor, împreună cu numărul de cont al fiecărui moştenitor.
(9)Comunicarea datelor prevăzute la alin. (8) înainte de împlinirea termenului de 30 de zile are semnificaţia renunţării la dreptul de a formula contestaţie.

Art. 36
Lucrările comisiilor se consemnează în procese-verbale în care se menţionează eventualele voturi împotrivă, cu motivările respective.
Art. 37
Prefecţii judeţelor şi al municipiului Bucureşti vor sprijini şi vor stabili măsuri corespunzătoare în vederea asigurării condiţiilor de desfăşurare a activităţii comisiilor constituite.
CAPITOLUL VI:Utilizarea fondurilor prevăzute în bugetul de stat pentru plata despăgubirilor şi a compensaţiilor
Art. 38
(1)Plata despăgubirilor solicitate în baza Legii nr. 9/1998 se face de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, prin Direcţia economică.
(2)Solicitarea plăţii se face pe bază de cerere scrisă, adresată către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, sau din oficiu, dacă actele necesare plăţii se află deja la dispoziţia Autorităţii.
(3)Cererea trebuie să fie însoţită de decizia de plată sau de hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă, învestită cu formulă executorie, după caz, precum şi de o copie a actului de identitate şi de dovada deschiderii unui cont la o bancă comercială; dovada se face prin documentul ştampilat emis de bancă la deschiderea contului, cu specificarea codului IBAN şi a sucursalei de bancă.
(4)La propunerea Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, vicepreşedintele dispune plata despăgubirilor pe baza documentelor prezentate, prin Direcţia economică din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
(5)Compensaţiile băneşti stabilite prin decizie de plată se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul de stat, astfel:
a)integral, dacă cuantumul acestora nu depăşeşte 50.000 lei;
b)eşalonat în două tranşe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 60% în primul an şi 40% în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 lei şi 100.000 lei;
c)eşalonat în două tranşe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an şi 60% în anul următor, dacă cuantumul compensaţiilor depăşeşte 100.001 lei.
(6)Suma achitată beneficiarilor în cea de-a doua tranşă se actualizează, potrivit prevederilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004 privind unele măsuri referitoare la funcţionarea Comisiei centrale şi a comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, în raport cu indicele de creştere a preţurilor de consum din ultima lună pentru care acest indice a fost publicat de Institutul Naţional de Statistică, faţă de luna decembrie a anului anterior.

*) - Prevederile art. 38 alin. (5) lit. a) se aplică şi ordinelor de validare emise de Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 până la data de 26 octombrie care nu au fost plătite până la această dată.

Art. 39
[textul din Art. 39 din capitolul VI a fost abrogat la 26-oct-2007 de Art. I, punctul 9. din Hotarirea 1277/2007]
Art. 40
[textul din Art. 40 din capitolul VI a fost abrogat la 26-oct-2007 de Art. I, punctul 9. din Hotarirea 1277/2007]
Art. 41
[textul din Art. 41 din capitolul VI a fost abrogat la 19-iun-2000 de Art. 1, punctul 6. din Hotarirea 475/2000]
Art. 42
(1)Fiecare membru al comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti beneficiază de indemnizaţie pentru fiecare şedinţă, calculată în raport cu numărul de ore al fiecărei şedinţe şi, respectiv, cu indemnizaţia brută stabilită în lei/oră. Indemnizaţia brută orară se determină prin aplicarea cotei de 20% asupra salariului de bază brut lunar stabilit pentru funcţia de secretar general din ministere, raportată la numărul de ore lucrătoare aferent fiecărei luni.

(2)La nivelul unei luni, indemnizaţia lunară care se poate acorda fiecărui membru al comisiei nu poate depăşi limita prevăzută la art. 20 din Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Preşedinţiei, Guvernului şi a celorlalte organe ale puterii executive, republicată, cu modificările ulterioare.
Art. 43
(1)Indemnizaţiile pentru membrii comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor fi plătite prin direcţiile generale ale finanţelor publice sau a municipiului Bucureşti, din sumele prevăzute în bugetul Ministerului Economiei şi Finanţelor la capitolul "Alte acţiuni", subcapitolul "Despăgubiri civile, precum şi cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispoziţiilor legale".

(2)Membrii comisiilor au dreptul şi la decontarea cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o diurnă, în condiţiile stabilite pentru salariaţii unităţilor bugetare, dacă se impun deplasări în alte localităţi decât cea în care domiciliază, în vederea desfăşurării normale a activităţii comisiei.
Art. 44
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
ANEXA Nr. 1:FIŞA TEHNICĂ DE CALCUL pentru locuinţele şi anexele aferente
- Model de calcul -
Locuinţa nr. ......... din clădirea situată în str. ............................... nr. ............., localitatea ..........................
I.Caracteristicile locuinţei
1.Structura de rezistenţă a clădirii în care este situată locuinţa şi descrierea elementelor de construcţii şi instalaţii:

- fundaţie de .......................................- zidărie de..........................................

stare..................................

- şarpantă de ......................................

stare..................................

- învelitoare din..................................

stare..................................

- planşee de.........................................

stare..................................

- tâmplărie exterioară .........................

stare..................................

- tâmplărie interioară ..........................

stare..................................

- tencuieli exterioare...........................

stare..................................

- glet de ..............................................

stare................................

- stucaturi ............................................

stare.................................

- vopsitorii............................................

stare.................................

- calcio-vecchio ...................................

stare..................................

- lambriuri ............................................

stare..................................

- ornamente şi decoraţiuni....................

stare..................................

- pardoseli calde.................................

stare..................................

- pardoseli reci....................................

stare..................................

- instalaţii sanitare ..............................

stare..................................

- instalaţii electrice..............................

stare..................................

- instalaţii de încălzire........................

stare.................................. .

Faţă de elementele de mai sus, starea locuinţei este ................................................................., cu un grad de finisaj ....................................
2.Numărul de niveluri ale clădirii .................................
3.Numărul de locuinţe din cadrul clădirii......................
4.Nivelul la care este situată locuinţa pentru care se acordă despăgubiri ..............................
5.Numărul de camere ale locuinţei ...............................
6.Sistemul de încălzire a locuinţei (centrală de zonă sau termoficare, centrală termică proprie care deserveşte exclusiv această clădire, cu gaze la sobe, sobe cu lemne) .................................................. .
7.Vechimea clădirii în ani .....................................................................................
                • (la data trecerii în proprietatea statului bulgar)

8.Tipul locuinţei (Decretul nr. 256/1984 - anexa nr. 4, tabelul nr. 1) .....................................
9.Relevee anexate ......................................................................................................................
                • (plan de situaţie, plan de nivel curent)

II.Suprafeţele locuinţei şi ale anexelor

1. Suprafaţa utilă a locuinţei

...............m2

2. Suprafaţa utilă a camerei de serviciu situate la subsol, la demisol sau la mansardă

...............m2

3. Suprafaţa utilă a pivniţei şi a boxelor de la subsol, în folosinţa exclusivă a locuinţei

................m2

4. Suprafaţa utilă a terasei, rezultată din retragerea din gabarit

................m2

5. Suprafaţa utlă a garajului

................m2

6. Construcţii-anexe (tip, dimensiune, vechime şi stare)

.................m2

III.Evaluarea locuinţei
1.Valoarea de înlocuire a locuinţei
(cost/m2, corespunzător tipului construcţiei, regimului de înălţime şi gradului de finisaj, superior sau inferior, prevăzut în tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984)
.............m2 x.........lei/m2 =...............lei.
2.Valoarea de înlocuire a dependinţelor
- cameră de serviciu situată la subsol, la demisol sau la mansardă (tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984);
- pivniţe, boxe în subsol, în folosinţă exclusivă (tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984)
.............m2 x.........lei/m2 =...............lei;
- terasă rezultată din retragere în gabarit (tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984)
.............m2 x.........lei/m2 =...............lei.
TOTAL CAP. I - LOCUINŢE ŞI DEPENDINŢE: ...................lei
Se adaugă sau se scade, pentru existenţa sau lipsa unor instalaţii ori elemente de construcţii (tabelul nr. 2 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984).
A)Se adaugă:
- încălzire centrală
.............m2 x.........lei/m2 =...............lei
- construcţia şi echipamentul centralei termice
.............m2 x.........lei/m2 =...............lei
- încălzire cu gaze la sobe
.............m2 x.........lei/m2 =...............lei
- obloane
.............m2 x.........lei/m2 =...............lei
- valoarea elementelor deosebite ce depăşesc caracteristicile gradului de finisaj superior, evaluată pe bază de deviz de către specialişti: .........................lei.
B)Se scad:
- învelitoare de carton bitumat, şiţă, şindrilă, stuf sau paie
.............m2 x.........lei/m2 =...............lei
- lipsa unor instalaţii:

- cadă de baie....................lei/bucată = ...............lei

- lavoar..............................lei/bucată = ...............lei

- chiuvetă bucătărie..........lei/bucată = ...............lei

- lipsa tencuielilor exterioare
.............m2 x.........lei/m2 =...............lei
- lipsa fundaţiilor
.............m2 x.........lei/m2 =...............lei
- pardoseli de pământ
.............m2 x.........lei/m2 =...............lei
TOTAL CAP. II - LOCUINŢE ŞI DEPENDINŢE: ..................lei
3.Corecţia de nivel
(tabelul nr. 9 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977)
............................lei x....................= lei
TOTAL: .........................................lei
4.Aplicarea coeficientului de uzură în timp (tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977)
.......................lei x.................= .............. lei
5.Cotă-parte lift
...........................lei x...............= .............. lei
TOTAL CAP. III: ...................lei
IV.Valoarea lucrărilor de artă şi a ornamentelor
Evaluate de specialişti - se va anexa modul de calcul
TOTAL CAP. IV: ........................lei
V.Evaluarea anexelor locuinţelor
(Tabelul nr. 7 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984 şi pentru - uzură tabelul nr. 8 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977)
TOTAL EVALUARE CAP. V: ....................lei
VI.Total general locuinţe şi anexă
VII.Menţinerea sau diferenţierea cu ±10% a preţului apartamentului şi al anexelor acestuia, stabilit potrivit alineatului precedent, în funcţie de amplasarea clădirilor în cadrul localităţilor urbane; pentru locuinţele situate în mediul rural preţurile se menţin nediferenţiat.
VIII.Totalul prevăzut la cap. VII este obţinut la nivelul datei de 1 ianuarie 1990.
Acesta se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete din ultima lună a trimestrului expirat anterior plăţii faţă de cel existent în luna ianuarie 1990, conform datelor furnizate de Comisia Naţională pentru Statistică prin direcţiile sale teritoriale.
IX.La valoarea locuinţei astfel determinată se adaugă valoarea garajului, stabilită potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 85/1992, republicată.
X.În cazul despăgubirii foştilor proprietari şi a moştenitorilor acestora, se va adăuga valoarea terenului aferent, stabilită pe baza Criteriilor privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
XI.Preţul astfel obţinut se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete din ultima lună a trimestrului expirat anterior plăţii faţă de cel existent la 28 februarie 1992, conform datelor furnizate de Comisia Naţională pentru Statistică prin direcţiile sale teritoriale.
ANEXA Nr. 2:FIŞA TEHNICĂ DE CALCUL pentru clădirile şi construcţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă
- Model de calcul -
Construcţiile sunt situate în str. .............................. nr. ..........., localitatea................................
I.Caracteristicile construcţiilor
1.Structura de rezistenţă a clădirii şi a construcţiilor şi descrierea elementelor de construcţii şi instalaţii:

- fundaţie de .......................................

stare..................................

- zidărie de..........................................

stare..................................

- şarpantă de ......................................

stare..................................

- învelitoare din...................................

stare..................................

- planşee de..........................................

stare..................................

- tâmplărie exterioară .........................

stare..................................

- tâmplărie interioară ..........................

stare..................................

- tencuieli exterioare...........................

stare..................................

- pardoseli calde.................................

stare..................................

- pardoseli reci....................................

stare..................................

- instalaţii sanitare ..............................

stare..................................

- instalaţii electrice..............................

stare..................................

- instalaţii de încălzire........................

stare....................................

Faţă de elementele de mai sus, starea construcţiilor este..............
2.Numărul de niveluri ale clădirii şi construcţiilor.................................
3.Sistemul de încălzire a construcţiilor (centrală de zonă sau termoficare, centrală termică proprie care deserveşte exclusiv această clădire, cu gaze la sobe, sobe cu lemne) ............................
4.Vechimea clădirii în ani ...............................................................................................................
        • (la data trecerii în proprietatea statului bulgar)

5.Tipul clădirii (Catalog nr. ......... pentru reevaluarea clădirilor şi construcţiilor, număr fişe)
6.Relevee anexate .........................................................................................................................
        • (plan de situaţie, plan de nivel curent)

II.Aria desfăşurată a clădirii şi construcţiilor
Aria desfăşurată ...............m2
III.Evaluarea construcţiilor
Valoarea de înlocuire a construcţiilor
(cost/m2, corespunzător tipului de construcţie şi regimului de înălţime, prevăzute în tabelul cuprinzând indicatorii valorii de înlocuire)
.............m2 x............lei/m2 =...............lei
TOTAL CAP. I - CONSTRUCŢII: .............LEI
Se adaugă sau se scade, pentru existenţa sau lipsa unor instalaţii ori elemente de construcţii (termeni de corecţie prevăzuţi în fişe).
TOTAL CAP. II - CONSTRUCŢII: ............LEI
Aplicarea coeficientului de uzură în timp
.................lei x.................=............... lei
TOTAL CAP. III.................. lei
IV.Total general construcţii ........... lei
Totalul prevăzut la capitolul anterior este obţinut la nivelul datei de 1 ianuarie 1990.
Acesta se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete din ultima lună a trimestrului expirat anterior plăţii faţă de cel existent în luna ianuarie 1990, conform datelor furnizate de Comisia Naţională pentru Statistică prin direcţiile sale teritoriale.
V.În cazul despăgubirii foştilor proprietari şi a moştenitorilor legali ai acestora, se va adăuga valoarea terenului aferent, stabilită pe baza Criteriilor privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
VI.Preţul astfel obţinut la alineatul precedent se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete din ultima lună a trimestrului expirat anterior plăţii faţă de cel existent la 28 februarie 1992, conform datelor furnizate de Comisia Naţională pentru Statistică prin direcţiile sale teritoriale.
Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 458 din data de 30 noiembrie 1998