Art. 26. - După depunerea cererilor, în condiţiile legii, de către persoanele îndreptăţite să primească despăgubiri, se va proceda la stabilirea valorii clădirilor şi a construcţiilor respective, conform prezentelor norme metodologice, după cum urmează: - Norme Metodologice din 1998 pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940

M.Of. 458

În vigoare
Versiune de la: 24 Ianuarie 2014
Art. 26
(1)Valoarea compensaţiilor care se acordă foştilor proprietari şi moştenitorilor legali ai acestora pentru clădirile şi construcţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, inclusiv a anexelor gospodăreşti aferente, se determină pe baza fişelor de indicatori ai valorii de înlocuire pentru reevaluarea clădirilor şi construcţiilor din cataloagele elaborate de Comisia centrală pentru inventarierea şi reevaluarea fondurilor fixe în anul 1964, ţinându-se seama de caracteristicile obiectivului, delimitarea acestuia, unitatea de referinţă, valoarea de înlocuire şi de termenii de corecţie.
(2)După depunerea cererilor, în condiţiile legii, de către persoanele îndreptăţite să primească despăgubiri, se va proceda la stabilirea valorii clădirilor şi a construcţiilor respective, conform prezentelor norme metodologice, după cum urmează:
a)se determină aria desfăşurată a clădirilor şi construcţiilor, folosindu-se elementele furnizate de solicitanţi. În cazul în care aceştia nu au planuri sau arii desfăşurate determinate, aria desfăşurată a clădirilor şi a construcţiilor pentru care urmează a se acorda despăgubiri se stabileşte ipotetic;
b)pentru determinarea ipotetică a ariei desfăşurate a clădirilor şi construcţiilor pentru care urmează a se acorda despăgubiri, solicitanţii vor furniza prin înscrisurile prevăzute în actualele norme metodologice date despre mărimea clădirilor şi a construcţiilor respective.
De asemenea, se vor furniza date privind caracteristicile tehnico-economice ale acestora, respectiv tipul construcţiei (structura şi natura materialelor folosite), gradul de dotare şi de finisaj, vechimea construcţiei la data trecerii în proprietatea statului bulgar, precum şi alte elemente de construcţie;
c)prin aria desfăşurată (Ad) a clădirii sau construcţiilor se înţelege suprafaţa orizontală a clădirii, măsurată imediat deasupra soclului în cuprinsul perimetrului exterior, iar la clădirile cu mai multe niveluri, este suma ariilor tuturor nivelurilor (etajelor sau caturilor) măsurate la un metru deasupra pardoselii etajului respectiv;
d)podul, subsolurile şi planşeele parţiale nu se consideră niveluri (etaje).
Suprafaţa podului nu intră în aria desfăşurată;
e)la clădirile în ale căror fişe existenţa subsolului este indicată la termenii de corecţie, suprafaţa subsolului nu se include în calculul ariei desfăşurate a clădirii respective;
f)nu intră în aria desfăşurată: copertinele, brâurile, cornişele, rampele de încărcare, terasele, golurile mai mari de 4 m2 - fiecare în parte -, scările exterioare de acces, deschise;
g)pentru stabilirea valorii de înlocuire la clădire un element important îl constituie înălţimea acesteia;
h)la clădirile cu un singur nivel (parter) înălţimea se măsoară de la cota feţei superioare a pardoselii până la cota feţei de reazem al acoperişului; în cazul în care înălţimea nu este uniformă pe toată întinderea clădirii, se va considera înălţimea medie ponderată;
i)la clădirile cu mai multe niveluri (etaje) înălţimea unui etaj se măsoară de la cota feţei superioare a pardoselii etajului respectiv până la cota superioară a feţei pardoselii etajului superior;
j)volumul podului nu se ia în considerare la stabilirea volumului total.