Legea 134/1995 legea petrolului

M.Of. 301

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 8 Ianuarie 2004
Legea 134/1995 legea petrolului
Dată act: 29-dec-1995
Emitent: Parlamentul
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 1
Resursele de petrol situate în subsolul ţării şi al platoului continental românesc al Mării Negre, delimitat conform principiilor dreptului internaţional şi reglementărilor din convenţiile internaţionale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.
Petrolul reprezintă substanţele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei şi condensat.
Gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia sau separarea hidrocarburilor lichide.
Art. 2
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a)zăcământ înseamnă o acumulare naturală de hidrocarburi, unitară sau separată, valorificabilă din punct de vedere tehnic sau economic;
b)explorare desemnează ansamblul de studii şi operaţiuni care se realizează pentru cunoaşterea condiţiilor geologice de acumulare a petrolului şi cuprinde faza de prospecţiune, identificarea zăcămintelor, evaluarea cantitativă şi calitativă a acestora, precum şi determinarea condiţiilor tehnice şi economice de valorificare;
c)dezvoltare desemnează ansamblul lucrărilor care constau în realizarea sondelor de exploatare, construirea şi montarea instalaţiilor specifice, a echipamentelor şi a altor utilităţi necesare extracţiei, transportului, tratării şi stocării petrolului;
d)exploatare desemnează ansamblul de lucrări executate la şi de la suprafaţă pentru extragerea petrolului, captarea, tratarea şi transportul acestuia până la locul de livrare pe teritoriul României; termenul include şi transportul pe conducte magistrale;
e)perimetru de explorare şi/sau exploatare reprezintă aria corespunzătoare proiecţiei la suprafaţă a conturului părţii în scoarţa terestră în interiorul căruia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de explorare, respectiv de exploatare, precum şi suprafeţele necesare desfăşurării activităţilor de exploatare a petrolului, situate în afara acestei arii;
f)operaţiuni petroliere semnifică ansamblul de activităţi privind explorarea, dezvoltarea şi exploatarea unui zăcământ petrolier, înmagazinarea, transportul, tranzitul petrolului pe conducte magistrale, precum şi operarea terminalelor petroliere;

g)Cartea petrolieră este instrumentul de evidenţă care cuprinde totalitatea actelor juridice de orice natură privitoare la un perimetru petrolier sau în legătură cu acesta, precum şi toate datele privitoare la proprietatea terenurilor, la situaţia topografică a perimetrului şi a tuturor lucrărilor şi facilităţilor petroliere existente în cadrul acestuia, la situaţia rezervelor şi a producţiei pe substanţe;
h)Autoritatea competentă este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, agenţie care reprezintă în domeniul resurselor de petrol interesele statului;
i)acord petrolier reprezintă orice act juridic încheiat, potrivit prevederilor prezentei legi, între Autoritatea competentă şi o persoană juridică română sau străină, în vederea realizării de operaţiuni petroliere;
j)titular semnifică orice persoană juridică română sau străină autorizată să efectueze operaţiuni petroliere în virtutea unui acord petrolier; k) concesiunea petrolieră este dreptul acordat de către stat prin Autoritatea competentă unei persoane juridice de a efectua operaţiuni petroliere în baza unui acord petrolier;
l)concesionar - titularul căruia i se acordă concesiunea petrolieră;
m)redevenţa petrolieră reprezintă suma datorată de către titularii acordurilor petroliere bugetului de stat, în condiţiile legii, pentru efectuarea activităţii de exploatare a unui zăcământ petrolier şi pentru utilizarea bunurilor necesare transportului şi tranzitului petrolului pe conducte magistrale, precum şi operării terminalelor petroliere aflate în domeniul public al statului.

n)producţia brută de petrol reprezintă cantităţile de ţiţei condensat şi de gaze naturale extrase din zăcământ după trecerea prin instalaţiile de separare şi de tratare.
Art. 3
Operaţiunile petroliere se realizează de persoane juridice, române sau străine, în condiţiile legii.
Art. 4
Operaţiunile petroliere se realizează numai în cadrul unor perimetre stabilite în acest scop de către Autoritatea competentă.
Art. 5
Toate datele şi informaţiile, indiferent de modalitatea de stocare, obţinute ca urmare a efectuării de operaţiuni asupra resurselor petroliere româneşti, determinate conform art. 1 alin. 1, aparţin statului român.
Art. 6
Lucrările de dezvoltare şi exploatare a zăcămintelor de petrol se pot executa numai pentru rezerve confirmate de Autoritatea competentă, în conformitate cu normele elaborate de aceasta, ţinând cont şi de practicile internaţionale.
Art. 7
Accesul la terenurile necesare efectuării operaţiunilor petroliere se face în condiţiile legii.
Operaţiunile petroliere de efectuat în limitele perimetrului de exploatare constituie lucrări de utilitate publică, iar terenurile necesare pentru aceste operaţiuni, precum şi construcţiile situate pe astfel de terenuri pot face obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii.
Asupra terenurilor necesare operaţiunilor petroliere de realizat în afara perimetrului de exploatare, altele decât cele declarate de utilitate publică, prevăzute la alineatul precedent, precum şi asupra terenurilor necesare lucrărilor de exploatare şi oricăror alte operaţiuni pe care acestea le implică, inclusiv cele privind asigurarea exploatării şi protecţiei sistemului naţional de transport al petrolului, se instituie, în favoarea titularului operaţiunilor, un drept de servitute legală.
Exercitarea dreptului de servitute legală stabilită la alin. 3 se face contra plăţii unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectate de acesta.
Durata servituţii legale stabilită la alin. 3 este cea a operaţiunilor petroliere, iar terenurile ce urmează a fi afectate vor fi determinate, în ce priveşte suprafeţele şi proprietarii, după principiul celei mai mici atingeri posibile aduse dreptului de proprietate.
Accesul la terenurile afectate de servitutea legală prevăzută la alin. 3 se stabileşte prin negocieri între titularul operaţiunii petroliere şi proprietarii de terenuri cu respectarea principiului egalităţii de tratament şi a echităţii.
Orice neînţelegeri între titularii operaţiunilor petroliere şi proprietarii terenurilor se soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente, potrivit legii.
Dacă statul vinde bunurile expropriate în condiţiile alin. 2, foştii proprietari sau, după caz, succesorii lor au drept de preempţiune, în care scop vor fi înştiinţaţi despre condiţiile vânzării, pe cale administrativă sau prin publicitate.
Art. 8
Sistemul naţional de transport al petrolului face parte din domeniul public de interes naţional şi este de importanţă strategică.
În sistemul naţional de transport al petrolului se cuprind conductele magistrale care asigură colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a celui provenit din import şi dirijarea lui de la punctele de predare de către producători la unităţile de prelucrare, spre centrele de distribuţie şi consum sau la export, precum şi toate instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente acestora.
Exploatarea sistemului naţional de transport al petrolului se face de unităţi specializate, care vor presta servicii beneficiarilor în schimbul unor tarife stabilite de Autoritatea competentă, în condiţii egale pentru toţi producătorii.
Pentru a asigura întreţinerea sistemului naţional de transport al petrolului şi pentru a elimina apariţia posibilelor pericole în exploatarea acestuia se stabilesc zone de protecţie şi siguranţă, în conformitate cu normativele şi prescripţiile tehnice specifice aprobate de Autoritatea competentă.
Unităţile care se ocupă cu transportul prin conducte au dreptul să realizeze lucrări de intervenţii la conducte numai cu anunţarea proprietarului terenului. Despăgubirile pentru intervenţiile executate în caz de avarii se stabilesc ulterior, prin negocieri cu proprietarul terenului.
CAPITOLUL II:Regimul de punere în valoare a resurselor de petrol
Art. 9
Resursele de petrol se pun în valoare prin operaţiuni petroliere, în care scop acestea se dau în administrare regiilor autonome sau se concesionează de către Autoritatea competentă, potrivit legii.
Durata concesiunii nu poate fi mai mare de 30 de ani.
Art. 10
În faza de prospecţiune, lucrările de explorare pot fi executate şi numai pe bază de permise, acordate de Autoritatea competentă.
Art. 11
Autoritatea competentă stabileşte anual lista perimetrelor care se dau în administrare sau în concesiune şi o publică în Monitorul Oficial al României.
Art. 12
Iniţiativa concesionării poate aparţine şi persoanelor juridice române sau străine care probează interesul de a li se acorda dreptul efectuării de operaţiuni petroliere în acest regim.
Iniţiativa dării în administrare sau în concesiune aparţine Autorităţii competente.
Iniţiativa solicitării dării în administrare aparţine regiilor autonome abilitate pentru operaţiuni petroliere.
Art. 13
Darea în concesiune sau în administrare se realizează prin acord petrolier, încheiat de Autoritatea competentă cu persoane juridice române sau străine.
În vederea concesionării, persoanele juridice române şi/sau străine vor fi selecţionate prin apel public de ofertă.
În ofertele prezentate, ofertanţii vor face dovada capacităţii financiare şi a competenţei tehnice necesare îndeplinirii prestaţiilor, aşa cum sunt ele propuse prin apelul public de ofertă.
Acordul petrolier se încheie în formă scrisă şi intră în vigoare după aprobarea lui de către Guvern.
Prevederile acordului petrolier rămân valabile pe toată durata acestuia, în condiţiile existente la data încheierii.
Art. 14
Începerea operaţiunilor petroliere în perimetrul dat în administrare sau concesiune se autorizează în scris de Autoritatea competentă.
Art. 15
Persoanele juridice străine care au obţinut dreptul de a efectua operaţiuni petroliere sunt obligate ca, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acordului petrolier, să înfiinţeze şi să menţină, pe toată durata concesiunii şi în condiţiile acordului petrolier, o sucursală sau o filială în România.
În cazul în care doi sau mai mulţi parteneri străini dobândesc drepturi petroliere cu privire la acelaşi perimetru, obligaţia înfiinţării şi menţinerii unei sucursale sau filiale în România revine numai companiei desemnate să reprezinte interesele lor.
Art. 16
Titularul unui acord petrolier poate transfera altei persoane juridice drepturile dobândite şi obligaţiile asumate numai cu aprobarea scrisă a Autorităţii competente.
Orice transfer făcut fără aprobare este lovit de nulitate.
Art. 17
În limitele unui perimetru de explorare sau de exploatare petrolieră se pot acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul acordului petrolier, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru substanţe minerale utile, altele decât cele prevăzute la art. 1, cu condiţia ca aceste activităţi să nu influenţeze în mod negativ operaţiunile petroliere.
Art. 18
Dreptul obţinut prin dare în administrare sau în concesionare este un drept distinct de cel de proprietate asupra terenurilor şi nu poate fi nicicum afectat de către titular în beneficiul vreunui terţ.
Art. 19
Administrarea sau concesiunea încetează:
a)prin expirarea duratei pentru care a fost acordată;
b)prin renunţarea de către titularul acordului petrolier, în condiţiile stabilite la art. 21;
c)prin retragerea administrării sau concesiunii de către Autoritatea competentă, conform prevederilor art. 22, 23 şi 24;
d)în caz de survenire a unor evenimente care constituie cauze de forţă majoră, definite în acordul petrolier, şi care fac definitiv imposibilă iniţierea sau, după caz, continuarea operaţiunilor petroliere.
Art. 20
Administrarea sau concesiunea încetează la data expirării acordului petrolier, dacă acesta nu a fost prelungit de părţi înainte de expirare şi cu obţinerea aprobării Guvernului, conform art. 13 alin. 4.
Art. 21
Titularul acordului petrolier poate renunţa la el, dacă la data notificării renunţării către Autoritatea competentă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)pune la dispoziţia Autorităţii competente toată documentaţia privind activitatea desfăşurată până la data notificării renunţării, precum şi rezultatele acesteia;
b)pune la dispoziţia Autorităţii competente suma reprezentând contravaloarea lucrărilor prevăzute în programul minimal de explorare stabilit prin acordul petrolier şi al celor de dezvoltare şi exploatare, scadentă la data notificării renunţării şi neexecutată din motive imputabile titularului acordului petrolier.
Autoritatea competentă verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. 1 în termen de 60 de zile de la data notificării renunţării.
La împlinirea termenului de 60 de zile prevăzut la alin. 2 acordul petrolier este reziliat dacă Autoritatea competentă nu a comunicat refuzul său, aceasta fiind obligată să emită decizia de încetare a administrării sau concesiunii, cu efect de la data împlinirii termenului.
În caz de refuz al Autorităţii competente, titularul poate cere instanţei judecătoreşti sau arbitrale, după caz, constatarea îndeplinirii condiţiilor rezilierii unilaterale a acordului petrolier.
În cazul în care instanţa judecătorească sau arbitrală constată îndeplinirea condiţiilor rezilierii unilaterale a acordului petrolier, Autoritatea competentă emite decizia de încetare a administrării sau concesionării, cu efect de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii.
Art. 22
Autoritatea competentă poate retrage administrarea sau concesiunea când titularul acordului petrolier, în pofida sancţionării contravenţionale şi/sau a notificării ce i-a fost făcută, nici după 30 de zile de la primirea acesteia:
a)nu-şi îndeplineşte obligaţiile asumate cu privire la termenul de începere a operaţiunilor petroliere;
b)nu realizează volumul minim de lucrări sau de cheltuieli prevăzute în acordul petrolier pentru o perioadă dată şi expirată;
c)continuă sistarea lucrărilor pe o perioadă mai mare de 30 de zile fără acordul Autorităţii competente;
d)utilizează metode sau tehnologii de exploatare, altele decât cele aprobate de Autoritatea competentă;
e)execută operaţiuni petroliere fără autorizaţie.
Art. 23
Autoritatea competentă retrage administrarea sau concesiunea când constată că titularul acordului petrolier:
a)nu respectă decizia unei instanţe judecătoreşti sau arbitrale cu privire la operaţiunile petroliere;
b)este supus procedurii de lichidare judiciară prin insolvabilitate;
c)furnizează, cu bună ştiinţă, Autorităţii competente date şi informaţii false cu privire la operaţiunile sale petroliere sau încalcă clauzele de confidenţialitate prevăzute în acordul petrolier;
d)nu respectă o clauză prevăzută prin acordul petrolier, cu sancţiunea retragerii administrării sau concesiunii;
e)periclitează, prin modul de executare a operaţiunilor petroliere, posibilitatea exploatării viitoare a zăcământului sau încalcă normele privind protecţia şi exploatarea raţională a zăcămintelor ori normele privind protecţia mediului înconjurător.
Art. 24
Retragerea administrării sau concesiunii petroliere pentru oricare dintre motivele prevăzute la art. 22 şi art. 23 produce efect asupra titularului acordului petrolier după împlinirea a 30 de zile de la data notificării făcute acestuia de către Autoritatea competentă.
În limita termenului stabilit la alin. 1 titularul acordului petrolier poate cere instanţei judecătoreşti sau arbitrale, după caz, anularea măsurii de retragere a administrării sau concesiunii petroliere.
La cererea titularului acordului petrolier şi cu audierea Autorităţii competente, instanţa poate dispune suspendarea măsurii revocării până la rămânerea definitivă a hotărârii.
Art. 25
În cazul în care survine un eveniment prevăzut la art. 19 lit. d), titularul acordului petrolier notifică Autorităţii competente situaţia, în termen de 15 zile de la producerea evenimentului, cu prezentarea documentelor certificând forţa majoră, eliberate de instituţia legal abilitată în acest scop. Încetarea administrării sau concesiunii petroliere produce efect după 30 de zile de la data notificării forţei majore.
Dacă în limita termenului de 30 de zile prevăzut la alin. 1, Autoritatea competentă notifică titularului acordului petrolier refuzul său de a accepta evenimentul invocat de titular ca fiind o circumstanţă constitutivă de forţă majoră, provocând imposibilitatea definitivă a iniţierii sau continuării executării operaţiunilor petroliere, neimputabilă acestuia, titularul acordului petrolier poate cere instanţei judecătoreşti sau arbitrale, după caz, pronunţarea rezilierii unilaterale a acordului petrolier pentru caz de forţă majoră, fără obligarea la plata de daune-interese.
În caz de pronunţare a rezilierii acordului petrolier, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti sau arbitrale, după caz, Autoritatea competentă va emite decizia de încetare a administrării sau concesionării petroliere, cu efect de la data prevăzută la alin. 1.
Art. 26
Decizia de încetare a administrării sau concesiunii petroliere se publică în Monitorul Oficial al României, cu menţiunea datei la care produce efect şi se înscrie în Cartea petrolieră de către Autoritatea competentă.
La încetarea administrării sau concesiunii petroliere pentru oricare dintre cauzele prevăzute la art. 19, exploatarea - cu toate dependinţele şi anexele sale - trece în proprietatea statului fără vreo indemnizaţie şi liberă de orice drepturi sau sarcini, indiferent de natura acestora.
În cazul în care administrarea sau concesiunea petrolieră încetează din cauză de forţă majoră, conform art. 19 lit. d), titularul are drept la despăgubiri în condiţiile stabilite prin acordul petrolier.
În termen de maximum 3 luni de la încetarea administrării sau concesiunii petroliere, Autoritatea competentă va stabili măsurile ce urmează a fi luate cu privire la perimetrul petrolier şi la dotările aferente acestuia.
Titularul acordului petrolier rămâne ţinut, potrivit regulilor răspunderii civile extracontractuale, la repararea prejudiciilor cauzate terţilor din culpa sa prin operaţiunile petroliere efectuate până la data renunţării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea administrării sau concesiunii petroliere.
CAPITOLUL III:Drepturile şi obligaţiile titularului
Art. 27
Titularul acordului petrolier are următoarele drepturi:
a)de acces, în condiţiile legii, la terenurile sau la suprafeţele necesare desfăşurării operaţiunilor petroliere, în limitele perimetrului prevăzut în acordul petrolier;
b)să execute, în limitele perimetrului acordat, toate operaţiunile petroliere prevăzute în acordul petrolier;
c)să folosească, în condiţiile legii, surse de apă de suprafaţă sau subterane necesare desfăşurării operaţiunilor petroliere;
d)să dispună asupra cantităţilor de petrol ce îi revin, conform clauzelor acordului petrolier, care nu au fost achiziţionate de statul român, inclusiv să le exporte;
e)de prioritate, în condiţiile legii, pentru extinderea perimetrului, în cazul în care se dovedeşte continuitatea dezvoltării zăcământului în afara limitelor perimetrului acordat iniţial;
f)de acces, cu plata taxelor şi a tarifelor, după caz, în condiţiile legii, la conductele petroliere, porturile, docurile şi la alte instalaţii ale statului, în cazul în care folosirea acestora îi este necesară pentru realizarea operaţiunilor petroliere;
g)să monteze conducte şi instalaţii proprii pentru transportul produselor sale petroliere la staţii de separare şi tratare, la rampe de încărcare şi la sistemul naţional de transport al produselor petroliere, cu respectarea reglementărilor în vigoare;
h)să construiască drumuri, poduri şi căi ferate necesare efectuării operaţiunilor petroliere şi transportului produselor rezultate din exploatare, în condiţiile legii;
i)de prioritate pentru concesionarea exploatării unor substanţe minerale utile, altele decât petrolul, descoperite prin operaţiunile sale petroliere, în cazul în care acestea pot face obiectul exploatării şi al valorificării;
j)să se asocieze, cu acordul Autorităţii competente, cu persoane juridice române sau străine în vederea executării operaţiunilor petroliere prevăzute în acorduri;
k)să obţină de la Autoritatea competentă, în condiţiile legii, datele necesare operaţiunilor petroliere de realizat, să deţină şi să utilizeze aceste date, precum şi pe cele obţinute din operaţiunile proprii, pe durata valabilităţii acordului petrolier.
Art. 28
Titularul acordului petrolier are următoarele obligaţii:
a)să respecte normele, regulamentele şi instrucţiunile emise în aplicarea prezentei legi şi prevederile acordului petrolier;
b)să elaboreze, pe baza acordului petrolier, documentaţii tehnice şi economice pentru realizarea operaţiunilor petroliere şi să le supună aprobării Autorităţii competente;
c)să obţină, să întocmească, să ţină la zi şi să transmită la termenele fixate toate datele, informaţiile şi documentaţiile stabilite de Autoritatea competentă referitoare la operaţiunile petroliere executate şi la rezultatele obţinute;
d)să păstreze confidenţialitatea asupra datelor obţinute de la Autoritatea competentă şi din activitatea proprie şi să nu le difuzeze fără acordul acesteia;
e)să se asocieze, la solicitarea Autorităţii competente, cu titularii unor perimetre adiacente, în cazul în care se constată, prin lucrările executate, continuitatea hidrodinamică a zăcământului în acele perimetre, pentru a se asigura o valorificare eficientă a rezervelor;
f)să utilizeze cu prioritate, în executarea operaţiunilor petroliere, forţa de muncă autohtonă cu calificarea corespunzătoare, precum şi echipamente şi materiale produse în România, în condiţii de competitivitate;
g)pentru partea din producţia de petrol ce-i revine, să acorde statului român dreptul de preempţiune la achiziţionarea acesteia, în condiţiile prevăzute în acordul petrolier;
h)în termen de 60 de zile de la încetarea administrării sau concesionării prin oricare dintre modurile prevăzute la art. 19, să procedeze la predarea către Autoritatea competentă a perimetrului acordat, în condiţiile prevăzute de art. 26 alin. 5;
i)să îndeplinească, în termenele stabilite, măsurile dispuse în scris de Autoritatea competentă în exercitarea atribuţiilor ce-i revin potrivit legii.
CAPITOLUL IV:Taxe, tarife şi redevenţe petroliere
Art. 29
[textul din Art. 29 din capitolul IV a fost abrogat la 22-apr-2002 de Art. II, punctul 2. din Ordonanta urgenta 47/2002]
Art. 30
(1)Titularii acordurilor petroliere sunt obligaţi la plata către bugetul de stat a unei redevenţe petroliere.
(2)Redevenţa petrolieră se stabileşte după cum urmează:
a)o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase, rezultată din activitatea de exploatare a zăcămintelor petroliere, după cum urmează:

Redevenţa

Producţia brută

%

Gaze naturale 106 m3/trimestru

3,5 % pentru zăcăminte care produc

sub 10

7,5 % pentru zăcăminte care produc

între 10 şi 50

9 % pentru zăcăminte care produc

între 50 şi 200

13 % pentru zăcăminte care produc

peste 200

%

Ţiţei/condensat 103 tone/trimestru

3,5 % pentru zăcăminte care produc

sub 10

5 % pentru zăcăminte care produc

între 10 şi 20

7 % pentru zăcăminte care produc

între 20 şi 100

13,5 % pentru zăcăminte care produc

peste 100

b)o cotă de 5 % din valoarea veniturilor brute realizate din activitatea de transport şi de tranzit al petrolului prin conductele magistrale aparţinând sistemului naţional de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în domeniul public al statului.
(3)Redevenţa petrolieră este datorată din ziua începerii operaţiunilor petroliere şi este plătibilă trimestrial, cu scadenţă la data de 25 a primei luni a trimestrului următor.

Art. 31
Gazele naturale reinjectate în zăcământ sunt exceptate de la plata oricărei taxe şi redevenţe. Gazele extrase prin sonde concomitent cu ţiţeiul, neutilizate şi nici valorificate de către concesionar, se predau statului fără plată şi sunt scutite de taxă şi de redevenţă.
Cheltuielile de preluare şi riscurile de utilizare aparţin statului.
Art. 32
Verificarea exactităţii datelor pe baza cărora se calculează redevenţa petrolieră se face de autoritatea competentă, precum şi de organele de stat cu atribuţii în domeniul controlului financiar.
Pentru neplata în termen a redevenţei petroliere se datorează majorări de întârziere şi penalităţi de întârziere, conform legislaţiei fiscale în vigoare.

Art. 33
Pentru actele eliberate în exercitarea atribuţiilor sale - avize, permise de prospecţiune, documente de confirmare a rezervelor, autorizaţii şi altele -, precum şi pentru consultarea şi utilizarea unor documente şi informaţii referitoare la resursele petroliere, Autoritatea competentă percepe tarife, stabilite cu avizul Ministerului Finanţelor.
Veniturile realizate conform alin. 1 de către Autoritatea competentă vor putea fi utilizate pentru alcătuirea pachetelor de date şi lansarea apelurilor publice de oferte, organizarea rundelor de prezentare a condiţiilor de participare la oferta publică, dotări, ţinerea licitaţiilor şi elaborarea de studii. Veniturile rămase neutilizate la sfârşitul anului bugetar se preiau ca venituri în anul următor, la dispoziţia Autorităţii competente.
Art. 34
Plata taxelor şi redevenţelor prevăzute în prezenta lege nu scuteşte pe titularul acordului petrolier de obligaţiile fiscale, în măsura în care acestea îi sunt aplicabile, ţinând seama şi de prevederile art. 13 alin. 5.
1.Titularii acordurilor petroliere beneficiază de următoarele facilităţi:
a)scutirea de plata impozitului pe profit pentru o perioadă de un an de la ziua înregistrării producţiei de petrol;
Se abrogă prevederile referitoare la impozitul pe profit.

b)plata impozitului pe profit la nivelul cotelor de impozit prevăzut de legea în vigoare la data încheierii acordului petrolier;
Se abrogă prevederile referitoare la impozitul pe profit.

c)scutirea de taxe vamale a importurilor efectuate de titularii acordurilor sau de subcontractanţii acestora de bunuri necesare pentru executarea operaţiunilor petroliere;
d)scutirea de taxe vamale a importului de bunuri de uz gospodăresc şi personal necesare personalului străin al titularului de acord, al companiilor afiliate şi al subcontractanţilor străini ai acestora; bunurile care sunt scutite de taxe vamale de import se nominalizează în anexe la acordul petrolier;
e)scutirea de taxe vamale a exportului cotelor de petrol cuvenite titularului acordului, precum şi a exportului bunurilor importate de acesta şi de personalul său străin, în condiţiile prevăzute la lit. d).
2.Titularii acordurilor petroliere, persoane juridice străine, mai beneficiază de următoarele facilităţi:
a)să efectueze operaţiuni de încasări în valută, obţinută din exportul petrolului din producţia ce-i revine, şi să reţină această valută în străinătate după achitarea obligaţiilor faţă de statul român;
b)în cazul în care vânzările petrolului ce-i revine titularului se fac în România, acesta are dreptul să transforme în valută convertibilă sumele obţinute în lei, în condiţiile legislaţiei române, şi să dispună liber asupra disponibilităţilor în valută care pot fi transferate în străinătate după achitarea obligaţiilor faţă de statul român.
Facilităţile care se acordă titularilor de acorduri, potrivit prezentei legi, se stabilesc pentru fiecare contact în parte şi rămân nemodificate pe întreaga durată a acordului petrolier.
CAPITOLUL V:Autoritatea competentă
Art. 35
Autoritatea competentă însărcinată cu aplicarea dispoziţiilor prezentei legi este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, organizată în subordinea Guvernului.
Art. 36
În domeniul resurselor de petrol, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale are următoarele competenţe:
a)gestionează resursele de petrol ale statului;
b)negociază clauzele şi condiţiile acordurilor petroliere, încheie astfel de acorduri, reglementează operaţiunile petroliere desfăşurate în temeiul acestora, precum şi al normelor regulamentelor şi instrucţiunilor tehnice emise în aplicarea legii;
c)confirmă rezervele de petrol şi organizează fondul de date geologice şi de exploatare, stocare, sistematizare şi valorificare a acestuia; constituie fondul naţional de rezerve de petrol; datele oficiale cu privire la rezervele de petrol sunt cele înscrise în fondul naţional;
d)efectuează studii, pe baza cărora fundamentează şi stabileşte, împreună cu Ministerul Finanţelor, preţul petrolului extras în România, precum şi tarifele prevăzute la art. 8 alin. 3 şi la art. 33 alin. 1, în condiţiile legii;
e)urmăreşte şi verifică producţia petrolieră pentru calcularea taxelor şi a redevenţelor;
f)urmăreşte aplicarea măsurilor stabilite pentru protecţia suprafeţei şi a subsolului în cursul operaţiunilor petroliere;
g)controlează respectarea de către titular a prevederilor din acordul petrolier, precum şi a celor din normele, regulamentele şi instrucţiunile din domeniu şi dispune măsuri pentru respectarea acestora;
h)ordonă sistarea lucrărilor geologice sau de exploatare executate în afara perimetrului instituit, a celor fără documentaţii tehnice aprobate, precum şi a celor care, prin modul de desfăşurare, pot conduce la exploatarea neraţională şi la degradarea zăcămintelor, până la înlăturarea cauzelor care le-au produs;
i)emite regulamente şi instrucţiuni tehnice cu caracter obligatoriu pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor legii;
j)elaborează şi ţine Cartea petrolieră; actele juridice şi documentele neînregistrate în Cartea petrolieră nu sunt opozabile terţilor;
k)constată şi notifică nerespectarea prevederilor prezentei legi.
Art. 37
Înfiinţarea, organizarea şi obiectul de activitate al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL VI:Sancţiuni
Art. 38
Nerespectarea de către titularul acordului petrolier a obligaţiilor prevăzute în prezenta lege constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă, după cum urmează:
a)de la 131.000.000 lei la 262.000.000 lei pentru încălcarea obligaţiilor stabilite prin art. 15 şi prin art. 28 lit. b), c) şi i);
b)de la 262.000.000 lei la 655.000.000 lei pentru săvârşirea faptelor prevăzute la art. 22 lit. a), c), d) şi e), precum şi pentru încălcarea obligaţiilor stabilite la art. 6 şi la art. 28 lit. a), e) şi f);
c)de la 655.000.000 lei la 1.310.000.000 lei pentru încălcarea obligaţiilor stabilite la art. 4 şi la art. 28 lit. d) şi g).

Art. 39
Săvârşirea pentru a doua oară a vreuneia dintre contravenţiile sancţionate prin prevederile art. 38 şi pentru care legea nu prevede retragerea administrării sau concesiunii, se sancţionează cu amendă, limitele amenzii prevăzute pentru contravenţia respectivă fiind fixate la dublu.
Încălcarea în continuare a dispoziţiilor pentru care sunt stabilite sancţiuni prin art. 38 atrage după sine aplicarea prevederilor art. 36 lit. h).
Art. 40
Amenzile se fac venit la bugetul de stat. Contravenţiilor prevăzute la art. 38 le sunt aplicabile, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25, 26 şi 27.
Limitele amenzilor vor putea fi modificate prin hotărâre de Guvern în funcţie de indicele de inflaţie.
Art. 41
Constatarea nerespectării obligaţiilor şi a săvârşirii contravenţiilor, precum şi aplicarea amenzilor se fac prin proces-verbal încheiat de personalul împuternicit al Autorităţii competente.
CAPITOLUL VII:Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 42
Prevederile acordurilor petroliere, încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi şi aprobate de Guvern, rămân valabile în condiţiile în care au fost încheiate pe întreaga lor durată.
Art. 43
Regiile autonome "Petrom" şi "Romgaz" îşi vor continua activitatea la acele obiective unde, la data publicării prezentei legi, desfăşoară lucrări de explorare, dezvoltare şi exploatare. În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, regiile autonome vor finaliza acţiunea de delimitare a perimetrelor de explorare, dezvoltare şi exploatare pentru aceste obiective şi vor solicita Autorităţii competente atribuirea lor în administrare, potrivit legii.
Ceilalţi agenţi economici români care desfăşoară activităţi de explorare la unele obiective la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi vor continua activitatea până la finalizarea lor, în condiţiile stabilite de Autoritatea competentă.
Art. 44
Soluţionarea litigiilor în legătură cu interpretarea şi executarea prevederilor acordurilor petroliere este de competenţa instanţelor judecătoreşti, dacă părţile nu au convenit soluţionarea pe cale arbitrală.
În termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentei legi, Autoritatea competentă va elabora normele de aplicare a acesteia, care vor fi supuse aprobării prin hotărâre a Guvernului.
Art. 45
Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Art. 46
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea petrolului din anul 1942, Legea nr. 66/1992, precum şi alte dispoziţii contrare sau incompatibile.
-****-
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 18 decembrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI

prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 decembrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ADRIAN NĂSTASE

Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 301 din data de 29 decembrie 1995