Capitolul i - Dispoziţii generale - Legea 134/1995 legea petrolului
M.Of. 301
Ieşit din vigoare Versiune de la: 8 Ianuarie 2004
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 1
Resursele de petrol situate în subsolul ţării şi al platoului continental românesc al Mării Negre, delimitat conform principiilor dreptului internaţional şi reglementărilor din convenţiile internaţionale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.
Petrolul reprezintă substanţele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei şi condensat.
Gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia sau separarea hidrocarburilor lichide.
Art. 2
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a)zăcământ înseamnă o acumulare naturală de hidrocarburi, unitară sau separată, valorificabilă din punct de vedere tehnic sau economic;
b)explorare desemnează ansamblul de studii şi operaţiuni care se realizează pentru cunoaşterea condiţiilor geologice de acumulare a petrolului şi cuprinde faza de prospecţiune, identificarea zăcămintelor, evaluarea cantitativă şi calitativă a acestora, precum şi determinarea condiţiilor tehnice şi economice de valorificare;
c)dezvoltare desemnează ansamblul lucrărilor care constau în realizarea sondelor de exploatare, construirea şi montarea instalaţiilor specifice, a echipamentelor şi a altor utilităţi necesare extracţiei, transportului, tratării şi stocării petrolului;
d)exploatare desemnează ansamblul de lucrări executate la şi de la suprafaţă pentru extragerea petrolului, captarea, tratarea şi transportul acestuia până la locul de livrare pe teritoriul României; termenul include şi transportul pe conducte magistrale;
e)perimetru de explorare şi/sau exploatare reprezintă aria corespunzătoare proiecţiei la suprafaţă a conturului părţii în scoarţa terestră în interiorul căruia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de explorare, respectiv de exploatare, precum şi suprafeţele necesare desfăşurării activităţilor de exploatare a petrolului, situate în afara acestei arii;
f)operaţiuni petroliere semnifică ansamblul de activităţi privind explorarea, dezvoltarea şi exploatarea unui zăcământ petrolier, înmagazinarea, transportul, tranzitul petrolului pe conducte magistrale, precum şi operarea terminalelor petroliere;
g)Cartea petrolieră este instrumentul de evidenţă care cuprinde totalitatea actelor juridice de orice natură privitoare la un perimetru petrolier sau în legătură cu acesta, precum şi toate datele privitoare la proprietatea terenurilor, la situaţia topografică a perimetrului şi a tuturor lucrărilor şi facilităţilor petroliere existente în cadrul acestuia, la situaţia rezervelor şi a producţiei pe substanţe;
h)Autoritatea competentă este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, agenţie care reprezintă în domeniul resurselor de petrol interesele statului;
i)acord petrolier reprezintă orice act juridic încheiat, potrivit prevederilor prezentei legi, între Autoritatea competentă şi o persoană juridică română sau străină, în vederea realizării de operaţiuni petroliere;
j)titular semnifică orice persoană juridică română sau străină autorizată să efectueze operaţiuni petroliere în virtutea unui acord petrolier; k) concesiunea petrolieră este dreptul acordat de către stat prin Autoritatea competentă unei persoane juridice de a efectua operaţiuni petroliere în baza unui acord petrolier;
l)concesionar - titularul căruia i se acordă concesiunea petrolieră;
m)redevenţa petrolieră reprezintă suma datorată de către titularii acordurilor petroliere bugetului de stat, în condiţiile legii, pentru efectuarea activităţii de exploatare a unui zăcământ petrolier şi pentru utilizarea bunurilor necesare transportului şi tranzitului petrolului pe conducte magistrale, precum şi operării terminalelor petroliere aflate în domeniul public al statului.
n)producţia brută de petrol reprezintă cantităţile de ţiţei condensat şi de gaze naturale extrase din zăcământ după trecerea prin instalaţiile de separare şi de tratare.
Art. 3
Operaţiunile petroliere se realizează de persoane juridice, române sau străine, în condiţiile legii.
Art. 4
Operaţiunile petroliere se realizează numai în cadrul unor perimetre stabilite în acest scop de către Autoritatea competentă.
Art. 5
Toate datele şi informaţiile, indiferent de modalitatea de stocare, obţinute ca urmare a efectuării de operaţiuni asupra resurselor petroliere româneşti, determinate conform art. 1 alin. 1, aparţin statului român.
Art. 6
Lucrările de dezvoltare şi exploatare a zăcămintelor de petrol se pot executa numai pentru rezerve confirmate de Autoritatea competentă, în conformitate cu normele elaborate de aceasta, ţinând cont şi de practicile internaţionale.
Art. 7
Accesul la terenurile necesare efectuării operaţiunilor petroliere se face în condiţiile legii.
Operaţiunile petroliere de efectuat în limitele perimetrului de exploatare constituie lucrări de utilitate publică, iar terenurile necesare pentru aceste operaţiuni, precum şi construcţiile situate pe astfel de terenuri pot face obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii.
Asupra terenurilor necesare operaţiunilor petroliere de realizat în afara perimetrului de exploatare, altele decât cele declarate de utilitate publică, prevăzute la alineatul precedent, precum şi asupra terenurilor necesare lucrărilor de exploatare şi oricăror alte operaţiuni pe care acestea le implică, inclusiv cele privind asigurarea exploatării şi protecţiei sistemului naţional de transport al petrolului, se instituie, în favoarea titularului operaţiunilor, un drept de servitute legală.
Exercitarea dreptului de servitute legală stabilită la alin. 3 se face contra plăţii unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectate de acesta.
Durata servituţii legale stabilită la alin. 3 este cea a operaţiunilor petroliere, iar terenurile ce urmează a fi afectate vor fi determinate, în ce priveşte suprafeţele şi proprietarii, după principiul celei mai mici atingeri posibile aduse dreptului de proprietate.
Accesul la terenurile afectate de servitutea legală prevăzută la alin. 3 se stabileşte prin negocieri între titularul operaţiunii petroliere şi proprietarii de terenuri cu respectarea principiului egalităţii de tratament şi a echităţii.
Orice neînţelegeri între titularii operaţiunilor petroliere şi proprietarii terenurilor se soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente, potrivit legii.
Dacă statul vinde bunurile expropriate în condiţiile alin. 2, foştii proprietari sau, după caz, succesorii lor au drept de preempţiune, în care scop vor fi înştiinţaţi despre condiţiile vânzării, pe cale administrativă sau prin publicitate.
Art. 8
Sistemul naţional de transport al petrolului face parte din domeniul public de interes naţional şi este de importanţă strategică.
În sistemul naţional de transport al petrolului se cuprind conductele magistrale care asigură colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a celui provenit din import şi dirijarea lui de la punctele de predare de către producători la unităţile de prelucrare, spre centrele de distribuţie şi consum sau la export, precum şi toate instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente acestora.
Exploatarea sistemului naţional de transport al petrolului se face de unităţi specializate, care vor presta servicii beneficiarilor în schimbul unor tarife stabilite de Autoritatea competentă, în condiţii egale pentru toţi producătorii.
Pentru a asigura întreţinerea sistemului naţional de transport al petrolului şi pentru a elimina apariţia posibilelor pericole în exploatarea acestuia se stabilesc zone de protecţie şi siguranţă, în conformitate cu normativele şi prescripţiile tehnice specifice aprobate de Autoritatea competentă.
Unităţile care se ocupă cu transportul prin conducte au dreptul să realizeze lucrări de intervenţii la conducte numai cu anunţarea proprietarului terenului. Despăgubirile pentru intervenţiile executate în caz de avarii se stabilesc ulterior, prin negocieri cu proprietarul terenului.