Regulamentul 999/22-mai-2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

În vigoare

Versiune de la: 12 Martie 2025

Dată act: 22-mai-2001

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Pe parcursul mai multor ani s-a constatat apariţia separată, la om şi la animale, a mai multor encefalopatii spongiforme transmisibile (EST) distincte. Encefalopatia spongiformă bovină (ESB) a fost identificată pentru prima oară la bovine în 1986, iar pe parcursul anilor următori a fost identificată şi la alte specii de animale. O nouă variantă a bolii Creutzfeldt-Jakob (BCJ) a fost descrisă în 1996. Există dovezi din ce în ce mai solide cu privire la asemănarea dintre agentul ESB şi agentul variantei noi a bolii Creutzfeldt-Jakob.

(5)Este recomandabil ca aceste reglementări să se aplice producţiei şi introducerii pe piaţă a animalelor vii şi a produselor de origine animală. Totuşi, nu este necesar ca acestea să se aplice produselor cosmetice, medicamentelor sau aparatelor medicale, materiei prime sau produselor intermediare, cărora li se aplică alte reglementări specifice, în special cu privire la neutilizarea unor materiale cu riscuri specificate. De asemenea, prezentele reglementări nu ar trebui să se aplice produselor de origine animală care nu reprezintă un risc la adresa sănătăţii umane sau animale, deoarece sunt destinate altor scopuri decât producţia de alimente, furaje sau îngrăşăminte. Este oportun să se asigure separarea produselor de origine animală, excluse din sfera de aplicare a prezentului regulament, de cele acoperite de acesta, cu excepţia cazului în care ele îndeplinesc cel puţin aceleaşi standarde de sănătate ca şi acestea din urmă.

(7)Ar trebui stabilită o procedură pentru determinarea statutului epidemiologie al unui stat membru, al unei ţări terţe şi al uneia dintre regiunile acestora (denumite în continuare "ţări sau regiuni") din punct de vedere al ESB, în baza riscului de introducere iniţială (în limba engleză "incident risk"), de propagare şi de expunere umană accidentală, pe baza informaţiilor disponibile. Statele membre şi ţările terţe care aleg să nu solicite determinarea statutului lor ar trebui clasificate de către Comisie într-o categorie anume, pe baza tuturor informaţiilor de care aceasta dispune.

(8¹)(8^a) Utilizarea anumitor proteine animale transformate provenite de la animale nerumegătoare pentru nutriţia nerumegătoarelor ar trebui să fie autorizată, ţinând seama de interdicţia reciclării intraspecifice, prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (*), şi de aspectele controlului referitoare, în special, la diferenţierea proteinelor animale transformate specifice anumitor specii, astfel cum se prevede în comunicarea privind foaia de parcurs pentru EST, adoptată de Comisie la 15 iulie 2005.

(10)Unele ţesuturi de rumegătoare ar trebui desemnate materiale cu riscuri specificate pe baza patogenezei formelor de EST şi a statutului epidemiologic al ţării sau regiunii de origine sau rezidenţă a animalului respectiv. Materialul cu riscuri specificate ar trebui îndepărtat şi eliminat astfel încât să se evite orice risc pentru sănătatea umană sau animală. În special, acest material nu trebuie introdus pe piaţă pentru a fi utilizat în producţia de alimente, furaje sau îngrăşăminte. Totuşi, ar trebui să se prevadă un nivel echivalent de protecţie a sănătăţii printr-un test screening de EST efectuat pe animale în mod individual, de îndată ce a fost pe deplin validat. Tehnicile de sacrificare care prezintă riscul ca materialul cerebral să contamineze alte ţesuturi nu ar trebui să fie permise în ţări sau regiuni altele decât cele care prezintă cel mai scăzut risc de ESB.

(11¹)(11^a) În Rezoluţia din 28 octombrie 2004 (**), Parlamentul European şi-a exprimat preocupările cu privire la utilizarea proteinelor animale în nutriţia rumegătoarelor, dat fiind faptul că acestea nu reprezintă un element natural al nutriţiei efectivelor de animale adulte. De la criza provocată de ESB şi cea provocată de febra aftoasă, se recunoaşte tot mai mult că cea mai bună modalitate de garantare a sănătăţii oamenilor şi a sănătăţii animale constă în creşterea şi hrănirea animalelor astfel încât să se respecte specificul fiecărei specii. în conformitate cu principiul precauţiei şi respectând obiceiurile alimentare şi condiţiile de viaţă naturale ale rumegătoarelor, este necesar, în consecinţă, să se menţină interdicţia utilizării proteinelor animale în nutriţia rumegătoarelor sub forme care nu fac parte, în mod normal, din alimentaţia lor naturală.

(12)În situaţia în care se suspectează prezenţa EST la un animal, acest lucru ar trebui notificat autorităţii competente, care trebuie să ia imediat toate măsurile corespunzătoare, în special plasarea animalului suspectat sub restricţie privind circulaţia pe perioada în care se aşteaptă rezultatele analizelor sau sacrificarea animalului, sub supraveghere oficială. Dacă autoritatea competentă nu poate exclude posibilitatea existenţei unei forme de EST, aceasta ar trebui să efectueze analizele corespunzătoare şi să ţină carcasa animalului sub supraveghere oficială până la stabilirea unui diagnostic.

(13)În cazul în care se confirmă oficial prezenţa unei forme de EST, autoritatea competentă ar trebui să ia toate măsurile necesare, inclusiv distrugerea carcasei animalului, efectuarea unei analize pentru identificarea tuturor animalelor aflate în pericol şi plasarea animalelor şi produselor de origine animală, identificate ca atare, sub restricţie de deplasare. Proprietarilor ar trebui să li se acorde despăgubiri, de îndată ce acest lucru este posibil, pentru pierderea animalelor şi a produselor de origine animală, distruse conform prezentului regulament.

(15)Ar trebui prevăzute dispoziţii care să vizeze introducerea pe piaţă a anumitor animale vii şi produse de origine animală. Reglementările comunitare existente privind identificarea şi înregistrarea bovinelor prevăd un sistem care să permită urmărirea animalelor până la mamă şi cireada de origine, în conformitate cu standardele internaţionale. Ar trebui prevăzute garanţii echivalente pentru bovinele importate din ţări terţe. Animalele şi produsele de origine animală acoperite de reglementări comunitare ce se deplasează în cadrul comerţului intracomunitar sau sunt importate din ţări terţe ar trebui să fie însoţite de certificatele prevăzute de reglementările respective, cu completările necesare, conform prezentului regulament.

(17)Pentru a asigura respectarea reglementărilor privind prevenirea, controlul şi eradicarea formelor de EST, este necesară prelevarea de probe pentru analize de laborator, pe baza unui protocol stabilit, care să redea o imagine epidemiologică completă a situaţiei în ceea ce priveşte EST. Pentru a garanta uniformitatea procedurilor de analiză şi a rezultatelor, ar trebui stabilite laboratoare comunitare de referinţă şi metode ştiinţifice de încredere, inclusiv analize rapide pentru EST, în special. Analizele rapide ar trebui folosite cu precădere.

(18)Ar trebui efectuate inspecţii comunitare în statele membre pentru a se asigura aplicarea uniformă a cerinţelor privind prevenirea, controlul şi eradicarea formelor de EST şi, în acelaşi timp, ar trebui prevăzută implementarea procedurilor de auditare. Pentru a se asigura faptul că ţările terţe oferă garanţii echivalente cu cele aplicate de Comunitate la importul de animale vii şi produse de origine animală în cadrul Comunităţii, ar trebui efectuate inspecţii comunitare ad-hoc şi controale pentru a se verifica îndeplinirea condiţiilor de import de către ţările terţe exportatoare.

(19)Măsurile de comercializare pentru formele de EST ar trebui să aibă la bază standarde internaţionale, orientări generale sau recomandări, atunci când există. Cu toate acestea, pot fi adoptate măsuri justificate din punct de vedere ştiinţific care conduc la un nivel mai ridicat de protecţie a sănătăţii, în cazul în care măsurile care au la bază standardele internaţionale, orientările generale sau recomandările relevante nu ar asigura un nivel corespunzător de protecţie a sănătăţii.

CAPITOLUL I:DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1: Domeniul de aplicare

(2)Prezentul regulament nu se aplică:

Art. 2: Separarea animalelor vii şi a produselor de origine animală

Pentru a evita contaminarea sau substituirea animalelor vii sau a produselor de origine animală prevăzute în articolul 1 alineatul (1) cu produsele de origine animală prevăzute în articolul 1 alineatul (2) literele (a), (b) şi (c) sau cu animalele vii prevăzute în articolul 1 alineatul (2) litera (d), acestea se păstrează separat în permanenţă, cu excepţia cazului în care respectivele animale vii sau produse de origine animală sunt produse cel puţin în aceleaşi condiţii de protecţie a sănătăţii din punct de vedere al formelor de EST.

Art. 3: Definiţii

(1)În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:

c)produse de origine animală: orice produs care provine de la un animal care este reglementat de dispoziţiile Directivei 89/662/CEE (²) sau ale Directivei 90/425/CEE (³) sau care conţine un astfel de produs;

h)animal suspectat de a fi infectat cu o EST: animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central şi pentru care informaţiile adunate pe baza examinării clinice, a răspunsului la tratament, a examinării post-mortem sau a analizelor de laborator ante-mortem sau post-mortem nu permit stabilirea unui diagnostic alternativ. Encefalopatiile spongiforme bovine (ESB) sunt suspectate la bovinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru ESB;

p)«supraveghere activă»: efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele abatorizate de urgenţă, animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecţiilor ante mortem, animalele moarte, animalele sănătoase abatorizate şi animalele abatorizate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a stabili evoluţia şi prevalenta formelor de EST pe teritoriul unei ţări sau într-una din regiunile acesteia;

(3)În situaţia în care termenii prezentului regulament nu sunt definiţi nici în alineatul (1), nici în anexa I, se aplică definiţiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 (¹) şi definiţiile din directivele 64/432/CEE (²), 89/662/CEE, 90/425/CEE şi 91/68/CEE (³) sau în conformitate cu acestea, în măsura în care se face trimitere la ele în acest text.

Art. 4: Măsuri de salvgardare

(1)În ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurilor de salvgardare, se aplică principiile şi dispoziţiile prevăzute în articolul 9 din Directiva 89/662/CEE, articolul 10 din Directiva 90/425/CEE, articolul 18 din Directiva 91/496/CEE (⁴) şi articolul 22 din Directiva 97/78/CE (⁵).

CAPITOLUL II:DETERMINAREA STATUTULUI PRIVIND ESB

Art. 5: Clasificare

(1)Stabilirea statutului statelor membre, al ţărilor terţe sau al regiunilor acestora (denumite în continuare «ţări sau regiuni») cu privire la ESB se realizează prin clasificarea într-una dintre următoarele trei categorii:

(2)Se adoptă o decizie privind fiecare cerere în parte, încadrându-se astfel statul membru sau ţara terţă ori regiunea din statul membru sau ţara terţă care a depus cererea într-una din categoriile definite în anexa II capitolul C, ţinând seama de criteriile şi factorii potenţiali de risc prevăzuţi în alineatul (1), în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

Această decizie se adoptă în termen de şase luni de la prezentarea cererii şi a informaţiilor relevante prevăzute în alineatul (1) al doilea paragraf. În cazul în care Comisia hotărăşte că documentele de fundamentare nu includ informaţiile prevăzute în anexa II capitolele A şi B, aceasta solicită prezentarea unor informaţii suplimentare într-o perioadă care urmează să fie specificată. Decizia finală se adoptă în termen de şase luni de la prezentarea tuturor informaţiilor.

(3)În cazul în care Comisia hotărăşte că informaţiile prezentate de un stat membru sau o ţară terţă conform anexei II capitolele A şi B sunt insuficiente şi neclare, aceasta poate, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), să determine statutul privind ESB al statului membru sau al ţării terţe respective pe baza unei analize de risc complete.

(6)Reţinerea unei ţări terţe pe una dintre listele prevăzute de reglementările comunitare pentru a i se permite exportul în Comunitate de animale vii şi produse de origine animală pentru care prezentul regulament stabileşte reglementări specifice se hotărăşte prin procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2) şi este condiţionată - în lumina informaţiilor disponibile sau dacă se presupune că este prezentă o formă de EST- de furnizarea informaţiilor prevăzute la alineatul (1). În cazul unui refuz de furnizare a respectivelor informaţii în termen de trei luni de la data cererii Comisiei, se aplică dispoziţiile alineatului (4) din prezentul articol până la depunerea şi evaluarea informaţiilor în conformitate cu alineatul (2) sau (3).

CAPITOLUL III:PREVENIREA EST

Art. 6: Sistemul de monitorizare

(1¹)(1^a) Programul anual de monitorizare prevăzut la alineatul (1) se referă cel puţin la următoarele grupe:

c)toate bovinele cu vârsta de peste 24 de luni, care nu sunt abatorizate pentru consumul uman, care au murit sau au fost omorâte în exploataţie, în timpul transportului sau într-un abator (animale moarte).

(1²)(1^b) După consultarea comitetului ştiinţific corespunzător, vârsta stabilită la alineatul (1a) literele (a) şi (c) poate fi adaptată în funcţie de progresele ştiinţifice realizate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3).

(4)Statele membre înaintează Comisiei un raport anual care să cuprindă cel puţin informaţiile prevăzute în anexa III capitolul B partea I. Raportul pentru fiecare an calendaristic este înaintat până cel târziu la data de 31 martie a anului următor. În termen de trei luni de la primirea rapoartelor respective, Comisia înaintează Comitetului veterinar permanent un rezumat al rapoartelor naţionale care să cuprindă cel puţin informaţiile prevăzute în anexa III capitolul B partea a II-a.

Art. 6^a: Programe de creştere a animalelor

(3)Statele membre care stabilesc programe de creştere a animalelor prezintă Comisiei rapoarte periodice pentru evaluarea acestor programe din punct de vedere ştiinţific, în special în ceea ce priveşte efectele acestora atât asupra incidenţei formelor de EST, cât şi asupra diversităţii şi a variabilităţii genetice, precum şi asupra conservării raselor ovine vechi, rare sau adaptate la o regiune anume. Rezultatele ştiinţifice şi consecinţele globale ale programelor de creştere a animalelor se evaluează periodic şi, după caz, programele respective se modifică în mod corespunzător.

Art. 7: Interdicţii privind hrana animalelor

(3)Alineatele (1) şi (2) se aplică fără a aduce atingere dispoziţiilor anexei IV de stabilire a derogărilor de la interdicţia prevăzută la alineatele menţionate anterior.

(4)Statele membre sau regiunile statelor membre care prezintă un risc nedeterminat de ESB nu sunt autorizate să exporte sau depozita hrană destinată animalelor de crescătorie care conţine proteine provenite de la mamifere sau hrană pentru mamifere, cu excepţia celei destinate câinilor, pisicilor şi animalelor cu blană, care conţine proteine prelucrate provenite de la mamifere.

Art. 8: Materiale cu riscuri specificate

(1)Materialele cu risc specificate sunt îndepărtate şi distruse, în conformitate cu anexa V la prezentul regulament şi cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002. Materialele nu pot fi importate în Comunitate. Lista materialelor cu risc specificate prevăzută în anexa V cuprinde cel puţin creierul, măduva spinării, ochii şi amigdalele bovinelor cu vârstă de peste douăsprezece luni, precum şi coloana vertebrală a bovinelor care au depăşit o vârstă care urmează să fie specificată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3). Luând în considerare diferite categorii de risc stabilite la articolul 5 alineatul (1) primul paragraf, precum şi condiţiile prevăzute la articolul 6 alineatele (la) şi (1b) litera (b), lista materialelor cu risc specificate din anexa V se modifică în mod corespunzător.

(2)Alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică ţesuturilor provenite de la animale care au fost supuse unui test alternativ aprobat în acest scop, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3), prevăzut în lista stabilită în anexa X, aplicat în condiţiile enumerate în anexa V şi care a avut rezultate negative.

(5)Se pot adopta norme care să permită derogarea de la dispoziţiile alineatelor (1) - (4) din prezentul articol, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3), în ceea ce priveşte data punerii în aplicare efective a interdicţiei referitoare la nutriţia prevăzută la articolul 7 alineatul (1) sau, după caz, în ţările terţe sau regiunile ţărilor terţe care prezintă risc controlat de ESB, în ceea ce priveşte data punerii în aplicare efective a interdicţiei de utilizare a proteinelor care provin din mamifere în nutriţia rumegătoarelor, în vederea limitării obligaţiilor de a îndepărta şi de a distruge materialele cu risc specificate la animalele născute înaintea acestei date în ţările sau regiunile în cauză.

Art. 9: Produse de origine animală provenite de la rumegătoare sau care conţin materiale provenite de la rumegătoare

(2)Oasele bovinelor, ovinelor şi caprinelor originare din ţările sau regiunile care prezintă un risc controlat sau nedeterminat de ESB nu trebuie folosite pentru producerea cărnii separate mecanic (CSM). Înainte de 1 iulie 2008, statele membre trebuie să prezinte Comisiei, un raport privind utilizarea şi metoda de producţie a CSM pe teritoriul lor. Acest raport cuprinde o declaraţie în care se precizează dacă statul membru are intenţia de a continua producţia de CSM.

Art. 10: Programe educaţionale

(1)Statele membre se asigură că personalul autorităţii competente, al laboratoarelor de diagnosticare şi al colegiilor de agricultură şi medicină veterinară, veterinarii oficiali, practicienii veterinari privaţi, personalul abatoarelor şi crescătorii de animale, fermierii şi manipulanţii sunt pregătiţi în interpretarea semnelor clinice, epidemiologice şi, în cazul personalului responsabil cu efectuarea controalelor, în interpretarea rezultatelor de laborator privind formele de EST.

CAPITOLUL IV:Controlul şi eradicarea formelor de EST

Art. 11: Notificare

Art. 12: Măsuri privind animalele suspecte

(1)Orice animal suspect de infecţie cu EST este supus unei restricţii oficiale de circulaţie până la aflarea rezultatelor examenului clinic şi epidemiologic efectuat de autoritatea competentă sau este abatorizat, în vederea examinării în laborator sub supraveghere oficială.

În cazul în care o bovină dintr-o exploataţie a unui stat membru este suspectă de EST în mod oficial, toate celelalte bovinele din această exploataţie sunt supuse unei restricţii oficiale de circulaţie, până la aflarea rezultatelor examinării. În cazul în care o ovină sau o caprină dintr-o exploataţie a unui stat membru este suspectă de EST în mod oficial, toate celelalte ovine şi caprine din această exploataţie sunt supuse unei restricţii oficiale de circulaţie, până la aflarea rezultatelor examinării.

(2)Atunci când autoritatea competentă hotărăşte că posibilitatea de infectare cu EST nu poate fi înlăturată, dacă animalul este încă în viaţă, acesta va fi sacrificat; creierul şi celelalte ţesuturi, după cum decide autoritatea competentă, sunt îndepărtate şi trimise pentru examinare în conformitate cu metodele de testare stabilite în articolul 20 la un laborator aprobat oficial, laboratorul naţional de referinţă prevăzut în articolul 19 alineatul (1) sau laboratorul comunitar de referinţă prevăzut în articolul 19 alineatul (2).

Art. 13: Măsuri ulterioare confirmării prezenţei unei forme de EST

(1)În cazul în care prezenţa unei forme de EST este confirmată oficial, se aplică cât mai repede posibil următoarele măsuri:

c)toate animalele şi produsele de origine animală cu risc, prevăzute în anexa VII punctul 2 la prezentul regulament, care au fost identificate în urma investigaţiei prevăzute la litera (b) din prezentul alineat, sunt abatorizate şi distruse, în conformitate cu Regulamentul (CE)nr. 1774/2002.

(2)Până la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în alineatul (1) literele (b) şi (c), exploataţia în care se afla animalul la momentul confirmării prezenţei EST este plasată sub supraveghere oficială, iar circulaţia animalelor susceptibile de EST şi a produselor de origine animală provenite de la acestea dinspre sau înspre exploataţie are loc sub rezerva aprobării autorităţii competente, în vederea stabilirii şi identificării imediate a animalelor şi a produselor de origine animală respective.

Art. 14: Planul de urgenţă

CAPITOLUL V:INTRODUCEREA PE PIAŢĂ ŞI EXPORTUL

Art. 15: Animale vii, sperma, embrionii şi ovulele provenite de la acestea

(1)Introducerea pe piaţă sau, dacă este cazul, exportul de bovine, ovine sau caprine şi spermă, embrioni şi ovule provenite de la acestea, face obiectul condiţiilor prevăzute în anexa VIII sau, în cazul importurilor, al condiţiilor stabilite în anexa IX. Animalele vii, embrionii şi ovulele provenite de la acestea sunt însoţite de certificate de sănătate, în conformitate cu cerinţele legislaţiei comunitare, în conformitate cu articolul 17 sau, în cazul importurilor, în conformitate cu articolul 18.

Art. 16: Introducerea pe piaţă a produselor de origine animală

(1)Următoarele produse de origine animală provenite de la animale rumegătoare sănătoase nu fac obiectul restricţiilor referitoare la introducerea pe piaţă sau, dacă este cazul, referitoare la export conform dispoziţiilor din prezentul articol, din anexa VIII capitolele C şi D şi din anexa IX capitolele A, C, F şi G:

(3)Alimentele de origine animală care conţin materiale provenite de la bovine originare dintr-o ţară sau o regiune care prezintă un risc nedeterminat de ESB nu sunt introduse pe piaţă decât în cazul în care provin de la animale:

b)născute, crescute şi ţinute în efective de animale atestate istoric ca indemne de EST timp de cel puţin şapte ani.

(5)Produsele de origine animală pentru care prezentul articol stabileşte reguli specifice sunt însoţite de certificatele sau documentele comerciale adecvate de sănătate animală, conform cerinţelor legislaţiei comunitare şi dispoziţiilor articolelor 17 şi 18 sau, dacă legislaţia comunitară nu prevede astfel de certificate sau documente comerciale, de un certificat de sănătate sau un document comercial al cărui model se stabileşte în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

Art. 17

Conform procedurii prevăzute în articolul 24 alineatul (2), certificatele de sănătate prevăzute în anexa F la Directiva 64/432/CEE, modelele II şi III din anexa E la Directiva 91/68/CEE şi certificatele de sănătate reglementate de legislaţia comunitară cu privire la comerţul cu spermă, embrioni şi ovule de bovine, ovine şi caprine se completează, acolo unde este necesar, cu o trimitere la categoria care specifică încadrarea statului membru sau a regiunii de origine, în conformitate cu articolul 5.

CAPITOLUL VI:LABORATOARE DE REFERINŢĂ, PRELEVARE DE PROBE, TESTARE ŞI VERIFICARE

Art. 20: Prelevare de probe şi metode de laborator

CAPITOLUL VII:DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Art. 22: Măsuri tranzitorii privind materialele cu riscuri specificate

Art. 23: Modificarea anexelor şi a măsurilor tranzitorii

Art. 23^a

Art. 24: Comitete

ANEXA I:DEFINIŢII SPECIFICE

1.În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiţii prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*1), Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (^*2), Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*3), Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*4), Directiva 2006/88/CE a Consiliului (^*5) şi Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*6):

(^*2)Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce priveşte anumite probe şi produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menţionată (JO L 54, 26.2.2011, p. 1).

(^*6)Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condiţiile zootehnice şi genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducţie de rasă pură, a porcilor de reproducţie hibrizi şi a materialului germinativ provenit de la acestea, comerţului cu acestea şi introducerii lor în Uniune şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 şi a Directivelor 89/608/CEE şi 90/425/CEE ale Consiliului, precum şi de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor («Regulamentul privind ameliorarea animalelor») (JO L 171, 29.6.2016, p. 66).

(b)următoarele definiţii din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011:

2.În sensul prezentului regulament, se înţelege, de asemenea, prin:

ANEXA II:STABILIREA STATUTULUI PRIVIND ESB

CAPITOLUL A:Criterii

CAPITOLUL B:Analiza riscului

2.Evaluarea propagării (provocare externă)

2.1.Evaluarea propagării constă în analizarea probabilităţii ca agentul ESB să fi fost introdus în ţara sau în regiunea în cauză prin intermediul mărfurilor potenţial contaminate cu agentul ESB sau ca acesta să fi fost deja prezent în ţară sau în regiune.

3.Evaluarea expunerii la risc

CAPITOLUL C:Definiţia categoriilor

I.ŢARĂ SAU REGIUNE CU UN RISC NEGLIJABIL DE ESB

4.care este:

a)fie în situaţia următoare:

b)sau în situaţia următoare:

II.ŢARĂ SAU REGIUNE CU UN RISC CONTROLAT DE ESB

4.care este:

a)fie în situaţia următoare:

b)sau în situaţia următoare:

CAPITOLUL D:Cerinţe minime de supraveghere

1.Tipuri de supraveghere

1.1.În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiţii:

a)Tipul A de supraveghere

b)Tipul B de supraveghere

1.2.În sensul prezentei anexe, următoarele patru subpopulaţii de bovine au fost identificare în scopul supravegherii:

2.Strategia de supraveghere

3.Valori în puncte şi puncte ţintă

Eşantioanele prelevate cu ocazia supravegherii trebuie să fie conforme cu punctele ţintă stabilite în tabelul 2, pe baza «valorilor în puncte» fixate în tabelul 1. Toate cazurile suspecte clinic trebuie investigate, indiferent de numărul de puncte acumulate. Fiecare ţară eşantionează cel puţin trei din cele patru subpopulaţii. Totalul punctelor pentru eşantioanele colectate se cumulează pe o perioadă de maximum şapte ani consecutivi pentru a se atinge numărul de puncte ţintă. Totalul punctelor cumulate este comparat periodic cu numărul de puncte ţintă pentru fiecare ţară sau regiune.

6.Supraveghere de întreţinere

În momentul în care punctele ţintă au fost atinse şi pentru a continua să desemneze statutul unei ţări ca ţară sau regiune cu un risc controlat sau cu un risc neglijabil de ESB, supravegherea poate fi redusă la supravegherea de tip B (cu condiţia ca toţi ceilalţi indicatori să rămână pozitivi). Cu toate acestea, pentru a continua să respecte cerinţele stabilite în prezentul capitol, supravegherea anuală permanentă trebuie să continue să includă cel puţin trei din cele patru subpopulaţii prescrise. În plus, toate bovinele suspecte clinic de infectare cu ESB trebuie investigate, indiferent de numărul de puncte acumulate. Supravegherea anuală dintr-o ţară sau regiune, după acumularea punctelor ţintă necesare, nu poate fi inferioară numărului cerut pentru o şeptime din valoarea-ţintă totală pentru supravegherea de tip B.

ANEXA III:SISTEM DE SUPRAVEGHERE

CAPITOLUL A:

Secţiunea I:SUPRAVEGHEREA BOVINELOR

2.Monitorizarea animalelor sacrificate pentru consumul uman

2.1.Toate bovinele în vârstă de peste 24 de luni sunt supuse unui test de depistare a ESB în cazul în care au făcut obiectul:

3.Supravegherea animalelor care nu au fost sacrificate pentru consumul uman

6.Măsuri care urmează testării

6.3.Toate părţile corpului unui animal supus unui test de depistare a ESB, inclusiv pielea, trebuie să rămână sub control oficial până în momentul obţinerii unui rezultat negativ la testul rapid, cu excepţia cazului în care părţile sunt eliminate în conformitate cu articolul 12 litera (a) sau (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau cu excepţia cazului în care grăsimile obţinute sunt prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 142/2011 şi utilizate în conformitate cu articolul 12 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau utilizate la fabricarea produselor derivate menţionate la articolul 36 din regulamentul respectiv.

6.4.Toate părţile corpului unui animal, pentru care rezultatul testului rapid a fost pozitiv sau neconcludent, inclusiv pielea, trebuie eliminate în conformitate cu articolul 12 litera (a) sau (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu excepţia materialului care trebuie reţinut pentru înregistrările prevăzute în capitolul B partea III din prezenta anexă şi cu excepţia grăsimilor obţinute de la un astfel de corp, cu condiţia ca aceste grăsimi să fie prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 142/2011 şi utilizate în conformitate cu articolul 12 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau utilizate la fabricarea produselor derivate menţionate la articolul 36 din regulamentul respectiv.

6.5.În cazul în care rezultatul testului rapid pentru un animal sacrificat pentru consumul uman este pozitiv sau neconcludent, trebuie distruse cel puţin carcasa precedentă şi cele două carcase imediat următoare carcasei pentru care rezultatul testului este pozitiv sau neconcludent pe respectiva linie de sacrificare în conformitate cu punctul 6.4

7.Revizuirea programelor anuale de monitorizare a ESB (programe de monitorizare a ESB), astfel cum este prevăzut în articolul 6 alineatul (1 b)

7.1.Solicitările statelor membre

Secţiunea II:MONITORIZAREA OVINELOR ŞI A CAPRINELOR

2.Monitorizarea ovinelor şi a caprinelor sacrificate pentru consumul uman

(c)Un stat membru poate decide să înlocuiască maximum:

3.Monitorizarea ovinelor şi caprinelor care nu sunt sacrificate în vederea consumului uman

4.Normele de eşantionare aplicabile animalelor menţionate la punctele 2 şi 3

Cu toate acestea, statele membre pot hotărî să excludă din operaţiunea de eşantionare zonele îndepărtate cu o densitate redusă de animale, unde nu se organizează colectarea animalelor decedate. Statele membre care recurg la această derogare trebuie să informeze Comisia cu privire la aceasta şi să prezinte o listă cu zonele îndepărtate respective în care se aplică derogarea. Derogarea se aplică pentru maximum 10 % din populaţia de ovine şi caprine a statului membru respectiv.

5.Monitorizarea în exploataţii în care au fost instituite măsuri de control şi eradicare a EST

7.Măsuri ulterioare testării ovinelor şi caprinelor

7.3.Toate părţile corpului unui animal supus unui test, inclusiv pielea, trebuie să rămână sub control oficial până în momentul obţinerii unui rezultat negativ la testul rapid, cu excepţia cazului în care părţile sunt eliminate în conformitate cu articolul 12 litera (a) sau (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau cu excepţia cazului în care grăsimile obţinute sunt prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 142/2011 şi utilizate în conformitate cu articolul 12 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau utilizate la fabricarea produselor derivate menţionate la articolul 36 din regulamentul respectiv.

7.4.Toate părţile corpului unui animal, pentru care rezultatul testului rapid a fost pozitiv, inclusiv pielea, trebuie eliminate direct în conformitate cu articolul 12 litera (a) sau (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu excepţia materialului care trebuie reţinut pentru înregistrările prevăzute în capitolul B partea III din prezenta anexă şi cu excepţia grăsimilor topite obţinute de la un astfel de corp, cu condiţia ca aceste grăsimi topite să fie prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 142/2011 şi utilizate în conformitate cu articolul 12 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau utilizate la fabricarea produselor derivate menţionate la articolul 36 din regulamentul respectiv.

8.Genotipare

8.1.Genotipul proteinei prionice pentru codonii 136, 154 şi 171 se determină pentru fiecare caz pozitiv de EST la ovine. Cazurile de EST depistată la ovine cu genotipuri care codifică alanina (A) pe ambele alele la codonul 136, arginina (R) pe ambele alele la codonul 154 şi arginina (R) pe ambele alele la codonul 171 trebuie raportate imediat Comisiei. Atunci când un caz pozitiv de EST este un caz de scrapie atipică, trebuie determinat, de asemenea, genotipul proteinei prionice pentru codonul 141.

SECŢIUNEA III:MONITORIZAREA CERVIDELOR

(A)Program de monitorizare pe trei ani a bolii caşectizante cronice a cervidelor (BCC)

1.Consideraţii generale

1.1.Statele membre care au o populaţie de elani şi/sau de reni sălbatici şi/sau de crescătorie şi/sau semidomestici (Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia şi Suedia) trebuie să efectueze un program de monitorizare pe trei ani pentru BCC la cervide, de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2020. Testele de depistare a EST efectuate în scopul acestui program de monitorizare au loc între 1 ianuarie 2018 şi 31 decembrie 2020, cu toate acestea, este posibil ca prelevarea de probe pentru programul de monitorizare să înceapă în 2017.

2.Metoda eşantionării

2.1.Statele membre menţionate la punctul 1.1 identifică unităţile primare de eşantionare (PSU) care acoperă toate teritoriile în care sunt prezente populaţii de cervide, folosind cel puţin următoarele elemente:

b)în cazul cervidelor sălbatice şi semidomestice, PSU este definită din punct de vedere geografic, pe baza următoarelor criterii:

2.2.Statele membre menţionate la punctul 1.1 selectează cervidele de crescătorie, captive, sălbatice şi semidomestice pentru testarea EST utilizând următoarea metodă de eşantionare în două etape:

a)în prima etapă, statele membre în cauză:

b)în a doua etapă:

- un stat membru care a selectat 100 PSU va preleva probe, în cadrul fiecărei PSU selectate, de la toate animalele care aparţin grupurilor ţintă enumerate la punctul 2.4 litera (a) pe o perioadă de trei ani, până se ajunge la obiectivul de 30 de animale testate pentru fiecare PSU. Cu toate acestea, în cazul în care anumite PSU nu pot atinge obiectivul de 30 de animale testate pe parcursul unei perioade de trei ani din cauza dimensiunii mici a populaţiei lor de cervide, prelevarea de probe de la animalele care aparţin grupurilor ţintă menţionate la punctul 2.4 litera (a) poate continua în cadrul unei PSU mai mari chiar şi după ce s-a atins obiectivul de 30 de animale testate, cu scopul de a ajunge la un număr total de până la 3 000 de cervide de crescătorie şi captive, dacă este posibil, testate la nivel naţional în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;

2.4.Cervidele trebuie selectate din cadrul următoarelor grupuri ţintă:

a)pentru cervidele captive şi cervidele de crescătorie:

b)pentru cervide sălbatice şi semidomestice:

3.Prelevarea de probe şi testele de laborator

3.1.Pentru fiecare cervid selectat în conformitate cu punctul 2, o probă de obex este prelevată şi testată pentru EST.

3.2.Până la publicarea de orientări privind testarea EST la cervide ale laboratorului de referinţă al Uniunii Europene pentru EST, se foloseşte următoarea metodă de laborator în scopul programului de monitorizare pentru BCC:

a)teste rapide:

Testele rapide menţionate în anexa X, capitolul C, punctul 4 utilizate pentru depistarea EST în obexul bovinelor sau al micilor animale rumegătoare sunt considerate a fi corespunzătoare pentru depistarea EST în obexul cervidelor. Testele rapide menţionate în anexa X, capitolul C, punctul 4 utilizate pentru depistarea EST în nodulii limfatici ai bovinelor sau ai micilor animale rumegătoare sunt considerate a fi corespunzătoare pentru depistarea EST în nodulii limfatici ai cervidelor. Statele membre pot, de asemenea, să utilizeze pentru depistare imunohistochimia şi, în acest sens, vor efectua un test de eficienţă organizat de un laborator de referinţă al UE pentru EST;

b)teste de confirmare:

(B)Alte monitorizări la cervide

CAPITOLUL B:CERINŢE PRIVIND RAPORTAREA ŞI ÎNREGISTRAREA

I.CERINŢE APLICABILE STATELOR MEMBRE

(A)Informaţii pe care statele membre trebuie să le prezinte în raportul lor anual, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (4)

2.Numărul de cazuri suspecte care fac obiectul unui examen de laborator în conformitate cu articolul 12 alineatul (2), pentru fiecare specie de animale, inclusiv rezultatele testelor rapide şi de confirmare (numărul de rezultate pozitive şi negative) şi, în ceea ce priveşte bovinele, distribuţia pe vârste a tuturor animalelor testate. Distribuţia pe vârste ar trebui să se facă astfel: «sub 24 de luni», distribuţie pe o tranşă de 12 luni între 24 şi 155 de luni şi «peste 155 de luni».

9.Pentru statele membre care beneficiază de programul de monitorizare pentru BCC pe trei ani menţionat în partea III, litera A, capitolul A din prezenta anexă, raportul anual pentru anii 2018, 2019 şi 2020 include:

(B)Perioade de raportare

Raportul anual prevăzut la articolul 6 alineatul (4) poate fi elaborat prin compilarea rapoartelor care cuprind informaţiile prevăzute la secţiunea A şi prezentate lunar Comisiei (care le trimite Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară) în formatul electronic convenit de comun acord între statele membre, Comisie şi Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară sau, în cazul informaţiilor prevăzute la punctul 8, trimestrial, cu condiţia ca informaţiile să fie actualizate de câte ori sunt disponibile informaţii suplimentare.

II.INFORMAŢII CARE TREBUIE PREZENTATE ÎN RAPORTUL DE SINTEZĂ AL UNIUNII

ANEXA IV:HRANA ANIMALELOR

CAPITOLUL I:Extinderea interdicţiei prevăzute la articolul 7 alineatul (1)

CAPITOLUL II:Derogări de la interdicţiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) şi în capitolul I

(b)animalelor de fermă nerumegătoare cu următoarele materii prime furajere şi furaje combinate:

(e)animalelor de fermă cu materii prime furajere de origine vegetală şi furaje combinate care conţin astfel de materii prime furajere contaminate cu cantităţi nesemnificative de corpusculi osoşi proveniţi din specii de animale neautorizate. Statele membre pot utiliza această derogare doar în cazul în care au efectuat în prealabil o analiză a riscurilor care a confirmat că riscul pentru sănătatea animală este neglijabil. Evaluarea riscurilor trebuie să ia în considerare cel puţin următoarele:

(f)păsărilor de crescătorie cu următoarele materii prime destinate hranei pentru animale şi hrană combinată pentru animale:

(g)porcinelor cu următoarele materii prime destinate hranei pentru animale şi hrană combinată pentru animale:

CAPITOLUL III:Condiţii generale pentru aplicarea anumitor derogări prevăzute în capitolul II

SECŢIUNEA A:Transportul şi depozitarea materiilor prime destinate hranei pentru animale şi ale hranei combinate pentru animale destinate hrănirii animalelor de fermă nerumegătoare

1.Următoarele produse destinate a fi utilizate pentru hrănirea animalelor de fermă nerumegătoare se transportă în vehicule şi în containere şi se depozitează în facilităţi de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate rumegătoarelor:

2.Prin derogare de la punctul 1, vehiculele, containerele şi facilităţile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea produselor enumerate la punctul respectiv pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate rumegătoarelor cu condiţia ca ele să fie curăţate în prealabil cu scopul de a se evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil o autorizare din partea autorităţii competente.

5.Prin derogare de la punctul 4, vehiculele, containerele şi facilităţile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la porcine şi a hranei combinate în vrac pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură şi păsările de crescătorie, cu condiţia ca ele să fie curăţate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.

7.Prin derogare de la punctul 6, vehiculele, containerele şi facilităţile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la păsări de crescătorie şi a hranei combinate în vrac pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură şi porcinele, cu condiţia ca ele să fie curăţate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.

9.Prin derogare de la punctul 8, vehiculele, containerele şi facilităţile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la insecte de crescătorie şi a hranei combinate în vrac pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură, păsările de crescătorie şi porcinele, cu condiţia ca ele să fie curăţate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.

10.Proteinele animale prelucrate în vrac provenite de la nerumegătoare, cu excepţia făinii de peşte şi a proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, porcine şi insecte de crescătorie, precum şi hrana combinată în vrac pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule şi containere şi se depozitează în spaţii de depozitare care nu sunt utilizate, respectiv, pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animalele de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură.

11.Prin derogare de la punctul 10, vehiculele, containerele şi unităţile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea produselor menţionate la punctul respectiv pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură, cu condiţia ca ele să fie curăţate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil o autorizare din partea autorităţii competente.

SECŢIUNEA B:Producţia de furaje combinate destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare

1.Furajele combinate destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, care conţin următoarele materii prime furajere, se produc în unităţi care nu produc furaje combinate destinate rumegătoarelor şi care sunt autorizate de autoritatea competentă:

2.Prin derogare de la punctul 1, producţia de furaje combinate destinate rumegătoarelor în unităţi care produc, de asemenea, furaje combinate destinate animalelor de fermă nerumegătoare care conţin produsele enumerate la punctul respectiv, poate fi autorizată de către autoritatea competentă în urma unei inspecţii la faţa locului efectuată de aceasta, sub rezerva respectării următoarelor condiţii:

(c)se efectuează prelevări de probe şi analize regulate ale furajelor combinate destinate rumegătoarelor pentru a controla absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul furajelor, prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al Comisiei (^*); frecvenţa prelevării probelor şi analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP (analiza riscurilor şi punctele critice de control); rezultatele unor astfel de prelevări şi analize se păstrează la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani.

3.Prin derogare de la punctul 1, o autorizaţie specifică referitoare la producţia de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conţine produsele enumerate la punctul respectiv nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu, sub rezerva respectării de către aceştia a următoarelor condiţii:

SECŢIUNEA C:Importul de materii prime furajere şi furaje combinate destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană

Înainte de punerea în liberă circulaţie în Uniune, importatorii se asigură că fiecare transport cu următoarele materii prime furajere şi furaje combinate, care sunt destinate a fi utilizate pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană, în conformitate cu capitolul II din prezenta anexă, sunt analizate în conformitate cu metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul furajelor stabilite în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009 în scopul de a controla absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi:

SECŢIUNEA D:Utilizarea şi depozitarea în ferme a furajelor destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare

1.Utilizarea şi depozitarea următoarele furaje este interzisă în ferme în care se cresc specii de animale de fermă pentru care nu este destinat acest tip de furaje:

CAPITOLUL IV:Condiţii specifice pentru aplicarea derogărilor prevăzute în capitolul II

SECŢIUNEA A:SECŢIUNEA 1: SECŢIUNEA A - Condiţii specifice aplicabile producţiei şi utilizării făinii de peşte şi furajelor combinate care conţin făină de peşte destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană

(a)făina de peşte trebuie să fie produsă în unităţi de prelucrare dedicate exclusiv fabricării de produse derivate din:

(b)textul «făină de peşte - a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor, cu excepţia rumegătoarelor neînţărcate» se menţionează în mod clar pe documentul comercial însoţitor sau pe certificatul de sănătate menţionat la articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, după caz, precum şi pe eticheta făinii de peşte.

SECŢIUNEA B:SECŢIUNEA 2: SECŢIUNEA B - Condiţii specifice aplicabile utilizării fosfatului dicalcic şi a fosfatului tricalcic de origine animală şi a hranei combinate pentru animale care conţine astfel de fosfaţi destinate hrănirii altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de blană

SECŢIUNEA C:SECŢIUNEA 3: SECŢIUNEA C - Condiţii specifice aplicabile producţiei şi utilizării produselor din sânge provenite de la animale nerumegătoare şi a furajelor combinate care conţin astfel de produse destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană

(a)sângele destinat utilizării pentru producerea de produse din sânge provine din abatoare în care nu se sacrifică rumegătoare şi care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare.

(b)sângele destinat utilizării pentru producţia de produse din sânge destinat animalelor nerumegătoare se transportă la instalaţiile de prelucrare în vehicule şi containere dedicate exclusiv transportului de sânge provenit de la animale nerumegătoare.

Prin derogare de la această condiţie specifică, vehiculele şi containerele care au fost utilizate anterior pentru transportul sângelui provenit de la rumegătoare pot fi folosite pentru transportul sângelui provenit de la nerumegătoare, cu condiţia ca acestea să fi fost curăţate minuţios în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucişată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorităţii competente. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ţinută la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani;

(c)(c)produsele din sânge se produc în unităţi de prelucrare care prelucrează exclusiv sânge de nerumegătoare şi care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca prelucrând exclusiv sânge de nerumegătoare.

(iv)trebuie efectuate prelevări de probe şi analize regulate ale produselor din sânge provenit de la nerumegătoare pentru a verifica absenţa contaminării încrucişate cu produse din sânge provenit de la rumegătoare, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul furajelor prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvenţa prelevării probelor şi analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP (analiza riscurilor şi punctele critice de control); rezultatele unor astfel de prelevări şi analize se păstrează la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani;

(d)textul «produse din sânge de nerumegătoare - a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor» se menţionează în mod clar pe documentul comercial însoţitor sau pe certificatul de sănătate menţionat la articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, după caz, precum şi pe eticheta produselor din sânge de nerumegătoare.

SECŢIUNEA D:SECŢIUNEA 4: SECŢIUNEA D - Condiţii specifice aplicabile producţiei şi utilizării proteinelor animale prelucrate derivate de la nerumegătoare, altele decât făina de peşte şi altele decât proteinele animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, precum şi hranei combinate pentru animale care conţine astfel de proteine, destinate hrănirii animalelor de acvacultură

(a)subprodusele de origine animală destinate utilizării în producţia de proteine animale prelucrate menţionate în prezenta secţiune provin de la una sau mai multe dintre următoarele:

4.trebuie efectuate prelevări de eşantioane şi analize regulate ale subproduselor de origine animală provenite de la nerumegătoare pentru depistarea prezenţei proteinelor de rumegătoare. Metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere ştiinţific în acest scop. Frecvenţa prelevării eşantioanelor şi a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.

(b)subprodusele de origine animală provenite de la animale nerumegătoare destinate utilizării pentru producţia de proteine animale prelucrate menţionate în prezenta secţiune se transportă la instalaţiile de prelucrare în vehicule şi containere care nu sunt utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare.

(c)proteinele animale prelucrate menţionate în prezenta secţiune se produc în unităţi de prelucrare care sunt dedicate exclusiv prelucrării subproduselor de origine animală provenite de la nerumegătoare şi care provin din abatoare, din unităţi de tranşare şi din alte unităţi menţionate la litera (a). Respectivele unităţi de prelucrare sunt înregistrate de către autoritatea competentă ca prelucrând exclusiv subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare.

(iv)trebuie efectuate prelevări de probe şi analize regulate ale proteinelor animale prelucrate menţionate în prezenta secţiune pentru a controla absenţa contaminării încrucişate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul furajelor descrise în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvenţa prelevării probelor şi analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP (analiza riscurilor şi punctele critice de control); rezultatele unor astfel de prelevări şi analize se păstrează la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani;

(d)furajele combinate care conţin proteine animale prelucrate menţionate în prezenta secţiune se produc în unităţi autorizate în acest scop de autoritatea competentă şi care sunt destinate exclusiv producerii de hrană pentru animalele de acvacultură.

- se efectuează prelevări de probe şi analize regulate ale furajelor combinate destinate animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură, pentru a controla absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul furajelor, prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvenţa prelevării probelor şi analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani;

(e)documentul comercial însoţitor sau certificatul de sănătate menţionat la articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, după caz, al proteinelor animale prelucrate menţionate în prezenta secţiune şi eticheta lor sunt marcate în mod clar cu următorul text: «proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare - a nu se utiliza în hrana pentru animale destinată animalelor de fermă cu excepţia celor de acvacultură şi a celor de blană».

SECŢIUNEA E:SECŢIUNEA 5: SECŢIUNEA E - Condiţii specifice aplicabile producţiei, introducerii pe piaţă şi utilizării înlocuitorilor de lapte care conţin făină de peşte pentru hrana rumegătoarelor neînţărcate

(a)făina de peşte utilizată în înlocuitorii de lapte este produsă în unităţi de prelucrare dedicate exclusiv fabricării de produse derivate din:

(d)înlocuitorii de lapte care conţin făină de peşte destinaţi rumegătoarelor de fermă neînţărcate se produc în unităţi care nu produc altă hrană combinată pentru animale rumegătoare şi care sunt autorizate în acest scop de către autoritatea competentă.

(iv)se efectuează prelevări de eşantioane şi analize regulate ale celorlalte tipuri de hrană combinată destinată animalelor rumegătoare pentru a controla absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvenţa prelevării eşantioanelor şi efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani;

(g)înlocuitorii de lapte, în vrac, care conţin făină de peşte destinaţi rumegătoarelor de fermă neînţărcate se transportă în vehicule şi în containere şi se depozitează în facilităţi de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinată rumegătoarelor.

Prin derogare de la condiţia specială respectivă, vehiculele, containerele şi facilităţile de depozitare care vor fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea altor tipuri de hrană pentru animale, în vrac, destinată rumegătoarelor pot fi utilizate pentru transportul sau depozitarea înlocuitorilor de lapte, în vrac, care conţin făină de peşte destinaţi animalelor de fermă nerumegătoare neînţărcate, cu condiţia ca ele să fie curăţate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucişată în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil o autorizare din partea autorităţii competente. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ţinută la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani;

(h)în fermele în care se cresc rumegătoare se aplică măsuri de uz intern menite să prevină hrănirea cu înlocuitori de lapte care conţin făină de peşte a altor rumegătoare decât cele neînţărcate. Autoritatea competentă stabileşte o listă cu fermele în care sunt utilizaţi înlocuitori de lapte care conţin făină de peşte prin intermediul unui sistem de notificare prealabilă de către fermă sau al unui alt sistem, asigurând astfel conformitatea cu această condiţie specifică.

SECŢIUNEA 6:SECŢIUNEA F - Condiţii specifice aplicabile producţiei şi utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie şi hranei combinate pentru animale care conţine astfel de proteine destinate hrănirii animalelor de acvacultură, păsărilor de crescătorie şi porcinelor

(a)Proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie trebuie să fie produse:

- trebuie efectuate regulat prelevări de eşantioane şi analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie pentru a verifica absenţa contaminării încrucişate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau de la alte animale nerumegătoare utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvenţa prelevării eşantioanelor şi a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele acestor eşantionări şi analize se pun la dispoziţia autorităţii competente pentru o perioadă de cel puţin cinci ani.

(b)Hrana combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie se produce în unităţi:

Prin derogare de la primul paragraf punctul (ii), producţia de hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, destinate animalelor de acvacultură, păsărilor de crescătorie sau porcinelor, în unităţi care produc şi hrană combinată pentru animale destinată altor animale de fermă, cu excepţia animalelor de blană, poate fi autorizată de autoritatea competentă, în urma unei inspecţii la faţa locului, sub rezerva respectării următoarelor condiţii:

- eşantionări şi analize regulate ale hranei combinate destinate animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură, păsările de crescătorie şi porcinele, pentru a verifica absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvenţa prelevării eşantioanelor şi efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani.

(c)Documentul comercial sau, după caz, certificatul de sănătate care însoţeşte proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, eticheta proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie şi eticheta hranei combinate pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie se marchează în mod clar în conformitate cu capitolul V, secţiunea G din prezenta anexă.

- eşantionarea şi analiza periodică a furajelor combinate destinate altor animale de fermă decât porcinele, animalele de acvacultură şi animalele de blană, pentru a verifica absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvenţa eşantionării şi a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele trebuie păstrate la dispoziţia autorităţii competente pentru o perioadă de cel puţin cinci ani;

4.trebuie efectuate regulat prelevări de eşantioane şi analize ale subproduselor de origine porcină pentru depistarea prezenţei proteinelor provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie. Metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere ştiinţific în acest scop. Frecvenţa prelevării eşantioanelor şi a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.

4.trebuie efectuate regulat prelevări de probe şi analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine pentru a verifica absenţa contaminării încrucişate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzut în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvenţa prelevării eşantioanelor şi a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele acestor eşantionări şi analize se pun la dispoziţia autorităţii competente pentru o perioadă de cel puţin cinci ani.

- prelevări de eşantioane şi analize regulate ale hranei combinate destinate altor animale de fermă decât păsările de crescătorie, animalele de acvacultură şi cele de blană, pentru a verifica absenţa constituenţilor de origine animală neautorizaţi, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvenţa prelevării eşantioanelor şi efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin cinci ani.

4.trebuie efectuate regulat prelevări de eşantioane şi analize ale subproduselor provenite de la păsări de crescătorie pentru depistarea prezenţei proteinelor provenite de la rumegătoare sau porcine. Metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere ştiinţific în acest scop. Frecvenţa prelevării eşantioanelor şi a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.

4.trebuie efectuate regulat prelevări de probe şi analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie pentru a verifica absenţa contaminării încrucişate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau porcine, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzut în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009; frecvenţa prelevării eşantioanelor şi a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP; rezultatele acestor eşantionări şi analize se pun la dispoziţia autorităţii competente pentru o perioadă de cel puţin cinci ani.

e)Documentul comercial sau, după caz, certificatul de sănătate care însoţeşte proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie în conformitate cu articolul 21, alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, eticheta proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie şi eticheta hranei combinate pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se marchează în mod clar în conformitate cu capitolul V, secţiunea G din prezenta anexă.

CAPITOLUL V:Cerinţe generale

SECŢIUNEA 1:SECŢIUNEA A - Întocmirea de liste

1.Statele membre actualizează şi pun la dispoziţia publicului liste conţinând:

(b)abatoarele, unităţile de tranşare, alte unităţi producătoare de alimente şi unităţi care produc subproduse de origine animală înregistrate ca entităţi care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare, nu dezosează sau nu tranşează carne de rumegătoare, nu manipulează produse provenit de la rumegătoare şi manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite din aceste unităţi alimentare, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate producţiei de proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare în conformitate cu capitolul IV, secţiunea D, litera (a), primul paragraf, precum şi abatoarele, unităţile de tranşare şi alte unităţi alimentare autorizate din care pot proveni produse subproduse de origine animală destinate producţiei de proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare în conformitate cu capitolul IV, secţiunea D, litera (a), paragraful al doilea, al treilea şi al patrulea;

(c)abatoarele, unităţile de tranşare şi alte unităţi producătoare de alimente şi unităţile producătoare de subproduse de origine animală înregistrate ca entităţi care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare şi păsări de crescătorie, nu dezosează sau nu tranşează carne de rumegătoare şi de păsări de crescătorie, nu manipulează produse provenite de la rumegătoare şi păsări de crescătorie şi care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la aceste unităţi producătoare de alimente, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate a fi utilizate pentru producţia de proteine animale prelucrate provenite de la porcine în conformitate cu capitolul IV, secţiunea G, litera (a), primul paragraf, precum şi abatoarele, unităţile de tranşare şi alte unităţi producătoare de alimente autorizat, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate utilizării pentru producţia de proteine animale prelucrate provenite de la porcine în conformitate cu capitolul IV, secţiunea G, litera (a), paragraful al doilea, al treilea şi al patrulea;

(d)abatoarele, unităţile de tranşare şi alte unităţi producătoare de alimente şi unităţile producătoare de subproduse de origine animală înregistrate ca entităţi care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare şi porcine, nu dezosează sau tranşează carne de rumegătoare şi de porcine, nu manipulează produse provenite de la rumegătoare şi porcine şi care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la aceste unităţi producătoare de alimente, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate a fi utilizate pentru producţia de proteine animale prelucrate în conformitate cu capitolul IV, secţiunea H, litera (a), primul paragraf, precum şi abatoarele, unităţile de tranşare şi alte unităţi producătoare de alimente autorizate din care pot proveni subproduse de origine animală destinate utilizării pentru producţie de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, în conformitate cu capitolul IV, secţiunea H, litera (a), al doilea, al treilea şi al patrulea paragraf;

(j)unităţi autorizate pentru producţia de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu capitolul IV, secţiunea D, litera (d), hrană combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare; precum şi unităţi autorizate pentru producţia de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu capitolul V, secţiunea E, punctul 3, litera (b), punctul (ii), exclusiv hrană combinată pentru animale destinată exportului din Uniune sau hrană combinată pentru animale destinată exportului din Uniune şi hrană combinată destinată animalelor de acvacultură care urmează să fie introdusă pe piaţă;

SECŢIUNEA 2:SECŢIUNEA B - Transportul şi depozitarea materiilor prime destinate hranei pentru animale şi a hranei combinate pentru animale care conţin produse derivate de la rumegătoare

2.Prin derogare de la punctul 1, vehiculele, containerele şi facilităţile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea materiilor prime destinate hranei animalelor, în vrac, şi a hranei combinate pentru animale, în vrac, enumerate la punctul respectiv pot fi utilizate pentru transportul sau depozitarea hranei destinate altor animale de fermă decât animalele de blană, cu condiţia ca ele să fi fost curăţate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucişată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.

SECŢIUNEA 3:SECŢIUNEA C - Producţia de hrană combinată pentru animale destinată animalelor de blană sau animalelor de companie care conţine produse provenite de la rumegătoare sau de la nerumegătoare

3.Prin derogare de la punctul 2:

SECŢIUNEA 4:SECŢIUNEA D - Utilizarea şi depozitarea în ferme a materiilor prime destinate hranei pentru animale şi a hranei combinate destinate animalelor de fermă care conţin produse provenite de la rumegătoare

SECŢIUNEA 5:SECŢIUNEA E - Exportul proteinelor animale prelucrate şi al produselor care conţin astfel de proteine

1.Exportul proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau al proteinelor animale prelucrate provenite atât de la rumegătoare cât şi de la nerumegătoare respectă următoarele condiţii:

a)proteinele animale prelucrate se transportă în containere sigilate, direct de la unitatea de prelucrare unde sunt produse până la punctul de ieşire de pe teritoriul Uniunii, care este un punct de control la frontieră menţionat în anexa I la Decizia 2009/821/CE a Comisiei (^*). Înainte de a părăsi teritoriul Uniunii, operatorul responsabil cu organizarea transportului de proteine animale prelucrate informează autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră respectiv cu privire la sosirea transportului la punctul de ieşire;

b)transportul este însoţit de un document comercial completat în mod corespunzător întocmit în conformitate cu modelul de la punctul 6 al capitolului III din anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 şi eliberat din sistemul veterinar computerizat integrat (TRACES) introdus prin Decizia 2004/292/CE a Comisiei (^**). În respectivul document comercial, punctul de control la frontiera de ieşire trebuie să fie indicat ca punct de ieşire în rubrica I.28;

c)atunci când transportul soseşte la punctul de ieşire, autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră verifică sigiliul fiecărui container prezent la punctul de control la frontieră.

2.Fără a se aduce atingere punctului 1, exportul de produse care conţin proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare este interzis.

(b)îngrăşăminte organice sau amelioratori de sol, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (22) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, care conţin în compoziţia lor proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau un amestec de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare şi nerumegătoare, cu condiţia să fi ajuns fie la punctul final, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) litera (c) sau la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2023/1605 al Comisiei (^*1), fie:

(v)să fi fost amestecate cu o proporţie suficientă dintr-o componentă, autorizată de autoritatea competentă a statului membru în care sunt produse îngrăşămintele organice sau amelioratorii de sol organici, care face ca produsul să devină de neconsumat pentru animale sau care este eficace într-un alt mod în a preveni utilizarea greşită a amestecului în scopuri furajere. Componenta respectivă trebuie să fie amestecată cu îngrăşămintele organice sau cu amelioratorii de sol organici în fabrica în care sunt produşi aceştia sau într-o unitate înregistrată în acest scop în conformitate cu punctul 2 din secţiunea 1 a capitolului II din anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

În cazul în care autoritatea competentă din ţara terţă de destinaţie solicită acest lucru, autoritatea competentă a statului membru în care sunt produse îngrăşămintele organice sau amelioratorii de sol organici poate accepta utilizarea altor componente sau metode pentru a exclude utilizarea îngrăşămintelor organice sau a amelioratorilor de sol organici ca furaje decât cele autorizate în statul membru respectiv, cu condiţia să nu contravină normelor prevăzute la articolul 22 punctul 3 şi la punctul 3 din secţiunea 1 a capitolului II din anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

- trebuie să fie transportate în containere sigilate, direct de la instalaţia de fabricare a îngrăşămintelor organice sau a amelioratorilor de sol sau de la unitatea înregistrată în care este adăugată componenta care face produsul de neconsumat pentru animale până la punctul de ieşire de pe teritoriul Uniunii, care trebuie să fie un punct de control la frontieră menţionat în anexa I la Decizia 2009/821/CE a Comisiei. Înainte de a părăsi teritoriul Uniunii, operatorul responsabil cu organizarea transportului de îngrăşăminte organice sau de amelioratori de sol organici informează autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră respectiv cu privire la sosirea transportului la punctul de ieşire;

- autoritatea competentă responsabilă de fabrica de origine sau de unitatea înregistrată în care a fost adăugată componenta care face produsul de neconsumat pentru animale trebuie să efectueze controale oficiale pe baza unei analize a riscurilor pentru a verifica respectarea dispoziţiilor de la prima şi de la a doua liniuţă şi trebuie să verifice dacă, pentru fiecare transport exportat de îngrăşăminte organice şi de amelioratori de sol organici care au în compoziţie proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau un amestec de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare şi de la nerumegătoare, s-a primit prin TRACES confirmarea controlului efectuat la punctul de ieşire din partea autorităţii competente de la punctul de control la frontieră.

3.Exportul proteinelor animale prelucrate provenite de la nerumegătoare sau al hranei combinate pentru animale care conţine astfel de proteine este supus următoarelor condiţii:

(b)Hrana combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare se produce în unităţi de producţie a hranei combinate pentru animale care:

(c)Hrana combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare se ambalează şi se etichetează în conformitate cu legislaţia Uniunii sau cu cerinţele legislative din ţara importatoare. În cazul în care hrana combinată pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare nu este etichetată în conformitate cu legislaţia Uniunii, pe etichetă se menţionează următorul text: «conţine proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare»;

(d)proteinele animale prelucrate, în vrac, care provin de la nerumegătoare şi hrana combinată pentru animale, în vrac, care conţine astfel de proteine, destinate exportului din Uniune, se transportă în vehicule şi în containere şi se depozitează în facilităţi de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate introducerii pe piaţă şi hrănirii rumegătoarelor de fermă sau a altor animale de fermă nerumegătoare decât cele de acvacultură. Evidenţele care conţin detalii referitoare la tipurile de produse care au fost transportate sau depozitate se păstrează la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani.

Prin derogare de la primul paragraf, vehiculele, containerele şi facilităţile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, derivate de la nerumegătoare şi a hranei combinate pentru animale, în vrac, care conţine astfel de proteine, şi care sunt destinate exportului din Uniune, pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate introducerii pe piaţă sau hrănirii rumegătoarelor de fermă sau a altor animale nerumegătoare decât cele de acvacultură, cu condiţia ca ele să fie curăţate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucişată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de către autoritatea competentă. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ţinută la dispoziţia autorităţii competente timp de cel puţin doi ani.

4.Prin derogare de la punctul 3, condiţiile menţionate la punctul respectiv nu se aplică în cazul:

e)proteinelor animale prelucrate provenite de la nerumegătoare destinate producţiei de hrană pentru animale de companie sau de îngrăşăminte organice şi de amelioratori de sol în ţara terţă de destinaţie, cu condiţia ca, înainte de export, exportatorul să se asigure că fiecare transport de proteine animale prelucrate este analizat în conformitate cu metoda de analiză menţionată la punctul 2.2 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009 pentru a verifica absenţa constituenţilor de origine animală proveniţi de la rumegătoare.

5.Exportul de îngrăşămintele organice sau amelioratorii de sol organici care au în compoziţie proteine animale prelucrate provenite exclusiv de la nerumegătoare şi care nu conţin materiale provenite de la rumegătoare trebuie să respecte următoarele condiţii:

(c)ele trebuie să fie produse în unităţi sau fabrici dedicate exclusiv prelucrării îngrăşămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici din materiale provenite de la nerumegătoare.

Prin derogare de la această condiţie specifică, autoritatea competentă poate autoriza exportul de îngrăşăminte organice sau de amelioratori de sol organici menţionaţi la prezentul punct şi produşi în unităţi sau fabrici care prelucrează îngrăşăminte organice sau amelioratori de sol organici care conţin materiale provenite de la rumegătoare în cazul în care sunt puse în aplicare măsuri eficiente de prevenire a contaminării încrucişate între îngrăşămintele organice sau amelioratorii de sol organici care conţin numai materiale provenite de la nerumegătoare şi îngrăşămintele organice sau amelioratorii de sol organici care conţin materiale provenite de la rumegătoare;

(d)ele trebuie să fie transportate la punctul de ieşire de pe teritoriul Uniunii în ambalaje noi sau în containere în vrac care nu sunt folosite pentru transportul de materiale provenite de la rumegătoare sau care au fost curăţate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucişată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de către autoritatea competentă.

SECŢIUNEA F:Controale oficiale

SECŢIUNEA 7:SECŢIUNEA G - Documentul de însoţire şi etichetarea proteinelor animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie şi hrana combinată pentru animale care conţine astfel de proteine animale prelucrate

1.Documentul comercial sau, după caz, certificatul de sănătate care însoţeşte proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 şi eticheta proteinelor animale prelucrate respective provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie se marchează în mod clar cu următorul text: “Proteinele animale prelucrate provenite de la...[vă rugăm inseraţi animalele de fermă relevante de la care provin proteinele animale prelucrate menţionate în prima coloană din tabelul 1] - nu se utilizează în hrana pentru animalele de fermă, cu excepţia...[vă rugăm să inseraţi animalele de fermă corespunzătoare care pot fi hrănite cu proteinele animale prelucrate menţionate în a doua coloană din tabelul 1]”;

2.Următorul text se menţionează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conţine proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie: “conţine proteine animale prelucrate provenite de la...[vă rugăm inseraţi animalele de fermă relevante de la care provin proteinele animale prelucrate menţionate în prima coloană din tabelul 1] - nu se administrează ca hrană animalelor de fermă, cu excepţia...[vă rugăm să inseraţi animalele de fermă corespunzătoare care pot fi hrănite cu proteinele animale prelucrate menţionate în a doua coloană din tabelul 1]”;

Animale de fermă de la care provin proteinele animale prelucrate

Animale de fermă care pot fi hrănite cu proteine animale prelucrate

Insecte de crescătorie

Animale de acvacultură, animale de blană, porcine, păsări de crescătorie

Porcine

Animale de acvacultură, animale de blană, păsări de crescătorie

Păsări de crescătorie

Animale de acvacultură, animale de blană, porcine

Insecte de crescătorie şi porcine

Animale de acvacultură, animale de blană, păsări de crescătorie

Insecte şi păsări de crescătorie

Animale de acvacultură, animale de blană, porcine

Porcine şi păsări de crescătorie

Animale de acvacultură, animale de blană

Insecte de crescătorie, porcine şi păsări de crescătorie

Animale de acvacultură, animale de blană”

ANEXA V:MATERIALE CU RISCURI SPECIFICATE

1.Definiţia materialelor cu riscuri specificate

a)în ceea ce priveşte bovinele:

4.Îndepărtarea materialelor cu riscuri specificate

4.2.Prin derogare de la punctul 4.1, utilizarea unui test alternativ pentru eliminarea materialelor cu riscuri specificate, menţionate la articolul 8 alineatul (2), poate fi autorizată în conformitate cu procedura menţionată la articolul 24 alineatul (3) din prezentul regulament, cu condiţia ca acest test alternativ să fie menţionat în anexa X, în conformitate cu următoarele condiţii:

4.3.Prin derogare de la punctul 4.1, statele membre pot hotărî să permită:

4.4.Normele cu privire la îndepărtarea materialelor cu riscuri specificate prevăzute în prezentul capitol nu se aplică materialelor de categoria 1 utilizate în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pentru hrănirea animalelor din grădinile zoologice şi nici materialelor de categoria 1 utilizate în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) litera (b) din respectivul regulament pentru hrănirea speciilor pe cale de dispariţie sau a speciilor protejate de păsări necrofage şi a altor specii care trăiesc în habitatul lor natural, în scopul promovării biodiversităţii.

6.Măsuri privind lacerarea ţesuturilor

În plus faţă de interdicţia prevăzută la articolul 8 alineatul (3) privind utilizarea, în statele membre sau în regiunile statelor membre care prezintă un risc controlat sau nedeterminat de ESB, a lacerării ţesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană, aplicată bovinelor, ovinelor sau caprinelor a căror carne este destinată consumului uman sau animal, interdicţia respectivă se aplică şi statelor membre cu un risc neglijabil de ESB.

8.Recoltarea cărnii de pe capul bovinelor

8.1.Carnea de pe capul bovinelor în vârstă de peste 12 luni se recoltează în abatoare în conformitate cu sistemul de control validat de autoritatea competentă, în scopul prevenirii unei posibile contaminări a cărnii capului prin ţesuturi ale sistemului nervos central. Acest sistem include cel puţin următoarele dispoziţii:

8.2.Prin derogare de la cerinţele de la punctul 8.1, statele membre pot decide să aplice în abatoare un alt sistem de control al recoltării cărnii de pe capul bovinelor, care are drept consecinţă reducerea echivalentă a nivelului contaminării cărnii respective prin ţesuturi ale sistemului nervos central. Se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, utilizând un test de laborator, pentru a detecta ţesutul sistemului nervos central, care să permită verificarea aplicării eficiente a măsurilor destinate limitării contaminării. Statele membre care recurg la această derogare transmit Comisiei şi celorlalte state membre, în cadrul Comitetului permanent pentru lanţul alimentar şi sănătatea animală, informaţii privind sistemul lor de control şi rezultatele prelevării de probe.

9.Recoltarea cărnii de pe capul bovinelor în secţii de tranşare autorizate

e)recoltarea cărnii de pe capul bovinelor este realizată în conformitate cu un sistem de control, recunoscut de către autoritatea competentă, în scopul prevenirii unei posibile contaminări a cărnii capului. Sistemul respectiv trebuie să includă cel puţin următoarele măsuri:

10.Norme privind schimburile comerciale şi exportul

11.Controale

11.3.Se instituie un sistem de control pentru îndepărtarea coloanei vertebrale, în conformitate cu punctul 1 litera (a). Sistemul de control respectiv include cel puţin următoarele măsuri:

a)până la 30 iunie 2017, dacă îndepărtarea coloanei vertebrale nu este necesară, carcasele de bovine sau bucăţile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conţin coloana vertebrală se identifică printr-o dungă albastră vizibilă în mod clar, aplicată pe eticheta menţionată la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000;

b)după caz, informaţiile specifice cu privire la numărul carcaselor de bovine sau al bucăţilor de carcase de bovine pentru vânzare angro, pentru care este necesară îndepărtarea coloanei vertebrale, se adaugă în documentul comercial referitor la transporturile de carne. După caz, aceste informaţii specifice se adaugă la documentul sanitar-veterinar comun de intrare (DSVCI) prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 136/2004 al Comisiei (*) în cazul importurilor;

ANEXA VII:CONTROLUL ŞI ERADICAREA ENCEFALOPATIILOR SPONGIFORME TRANSMISIBILE

CAPITOLUL A:Măsuri ulterioare apariţiei suspiciunii privind prezenţa unei est la ovine şi caprine

CAPITOLUL B:Măsuri ulterioare confirmării prezenţei unei est la bovine, ovine şi caprine

1.Investigaţia menţionată la articolul 13 alineatul (1) litera (b) trebuie să identifice:

(a)în cazul bovinelor:

(b)în cazul ovinelor şi caprinelor:

2.Măsurile prevăzute la articolul 13 alineatul (1) litera (c) cuprind cel puţin următoarele:

2.1.În cazul confirmării ESB la o bovină, uciderea şi distrugerea completă a animalelor din specia bovină identificate prin investigaţia menţionată la punctul 1 litera (a) a doua şi a treia liniuţă; cu toate acestea, un stat membru poate hotărî:

2.2.1.În cazurile în care nu se poate exclude prezenţa ESB

2.2.2.În cazurile în care se poate exclude prezenţa ESB şi a scrapiei atipice

Dacă ESB şi scrapia atipică sunt excluse în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea 3 punctul 3.2, exploataţia este supusă condiţiilor prevăzute la litera (a). În plus, în temeiul deciziei statului membru responsabil pentru exploataţie, exploataţia este supusă condiţiilor fie de la opţiunea 1 menţionată la litera (b), fie de la opţiunea 2 menţionată la litera (c), fie de la opţiunea 3 menţionată la litera (d). În cazul unei exploataţii cu un efectiv mixt de ovine şi caprine, statul membru responsabil de exploataţie poate decide să aplice condiţiile uneia dintre opţiuni la ovinele din exploataţie şi o opţiune diferită la caprinele din exploataţie:

(a)Laptele şi produsele lactate provenind de la animalele care trebuie distruse sau sacrificate şi care au fost prezente în exploataţie între data la care s-a confirmat cazul de EST şi data finalizării măsurilor care trebuie să fie aplicate în exploataţia respectivă, în conformitate cu dispoziţiile de la literele (b) şi (c), sau provenind de la efectivul infectat, până la ridicarea tuturor restricţiilor prevăzute la litera (d) şi punctul 4 nu sunt utilizate pentru hrănirea rumegătoarelor, cu excepţia rumegătoarelor din cadrul exploataţiei în cauză.

(b)Opţiunea 1 - uciderea şi distrugerea completă a tuturor animalelor

(c)Opţiunea 2 – uciderea şi distrugerea completă doar a animalelor susceptibile

(ii)să amâne genotiparea şi, ulterior, uciderea şi distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menţionate la al doilea paragraf de la opţiunea 2, pentru o perioadă de cel mult trei luni. Această derogare poate fi aplicată în situaţiile în care cazul index este confirmat aproape de începerea sezonului de fătat, cu condiţia ca oile şi/sau caprinele şi noii lor născuţi să fie izolaţi de ovine şi/sau caprine din alte exploataţii pe parcursul întregii perioade;

(iii)să amâne uciderea şi distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menţionate la al doilea paragraf al opţiunii 2 pentru o perioadă de maximum trei ani de la data confirmării cazului index, la efectivele de ovine şi caprine şi în exploataţiile în care ovinele şi caprinele sunt crescute împreună. Aplicarea derogării prevăzute la prezentul paragraf se limitează la cazurile în care statul membru responsabil de exploataţie consideră că situaţia epidemiologică nu poate fi remediată fără uciderea animalelor în cauză, dar că acest lucru nu poate fi efectuat imediat, având în vedere nivelul mic de rezistenţă al populaţiei de ovine şi caprine din exploataţie, alături de alte aspecte, incluzând factori de natură economică. Berbecii de reproducţie, alţii decât cei cu genotipul ARR/ARR, se ucid sau se castrează fără întârziere. Toate măsurile posibile de creştere rapidă a rezistenţei genetice la populaţiile de ovine şi/sau caprine din exploataţie se pun în aplicare imediat, inclusiv creşterea şi reformarea justificată a oilor pentru a creşte frecvenţa alelei ARR şi a elimina alela VRQ, precum şi creşterea ţapilor care poartă alelele K222, D146 sau S146. Statul membru responsabil de exploataţie asigură faptul că numărul de animale care urmează să fie ucise la sfârşitul perioadei de amânare nu este mai mare decât era imediat după confirmarea cazului index. În cazul aplicării derogării prevăzute la prezentul paragraf, măsurile prevăzute la punctul 4 se aplică exploataţiei până la distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menţionate la al doilea paragraf de la opţiunea 2, după care se aplică restricţiile stabilite la punctul 3.

(d)Opţiunea 3 – lipsa obligativităţii uciderii şi distrugerii complete a animalelor

Atunci când sunt detectate cazuri suplimentare de scrapie clasică într-o exploataţie în care este aplicată opţiunea 3, statul membru reevaluează relevanţa motivelor şi criteriilor care stau la baza deciziei de a aplica opţiunea 3 în această exploataţie. În cazul în care se ajunge la concluzia că aplicarea opţiunii 3 nu asigură un control adecvat al focarului epidemic, statul membru înlocuieşte opţiunea 3 utilizată pentru gestionarea exploataţiei în cauză cu opţiunea 1 sau opţiunea 2, astfel cum se prevede la literele (b) şi (c).

2.3.În cazul în care un animal afectat de o EST provine dintr-o altă exploataţie:

3.După uciderea şi distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a tuturor animalelor identificate într-o exploataţie în conformitate cu punctul 2.2.1, punctul 2.2.2 litera (b) sau punctul 2.2.2 litera (c) se aplică următoarele restricţii:

3.1.Exploataţia face obiectul unui protocol de monitorizare intensificată a EST. Aceasta include testarea prezenţei EST la animalele cu vârstă de peste 18 luni care au decedat sau au fost ucise în exploataţie, dar nu în cadrul unei campanii de eradicare a bolii. Ovinele cu genotip ARR/ARR şi caprinele care poartă cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate. Testarea se efectuează în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C partea 3 punctul 3.2.

3.3.În exploataţie se pot utiliza numai berbecii de reproducţie şi ţapii de reproducţie şi materialul germinativ provenit de la ovine şi caprine care se încadrează în următoarele categorii:

3.4.Deplasarea animalelor din exploataţie se autorizează fie în scopul distrugerii lor, fie sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:

a)ieşirea următoarelor animale din exploataţie este permisă pentru toate scopurile, inclusiv pentru reproducţie:

c)dacă statul membru decide astfel, mieii şi iezii pot fi mutaţi într-o altă exploataţie de pe teritoriul său numai în scopul îngrăşării înainte de sacrificare, dacă se respectă următoarele condiţii:

3.5.Restricţiile stabilite la punctele 3.1-3.4 continuă să se aplice exploataţiei:

4.În urma deciziei de a pune în aplicare opţiunea 3 prevăzută la punctul 2.2.2 litera (d) sau derogarea prevăzută la punctul 2.2.2 litera (c) subpunctul (iii), exploataţia face imediat obiectul următoarelor măsuri:

4.1.Exploataţia face obiectul unui protocol de monitorizare intensificată a EST. Acesta include testarea prezenţei EST la animalele cu vârsta de peste 18 luni, care:

4.2.Se aplică condiţiile prevăzute la punctele 3.2 şi 3.3.

4.3.Deplasarea animalelor din exploataţie este permisă în scopul distrugerii lor sau pentru a fi transportate direct în scopul sacrificării pentru consum uman sau respectă următoarele condiţii:

(b)dacă statul membru decide astfel, mieii şi iezii pot fi mutaţi într-o altă exploataţie de pe teritoriul său numai în scopul îngrăşării înainte de sacrificare, dacă se respectă următoarele condiţii:

CAPITOLUL C:Cerinţe minime ale unui program de reproducere a ovinelor pentru a se obţine rezistenţă la est în conformitate cu articolul 6A

PARTEA 1:Cerinţe generale

8.În cazul în care un stat membru autorizează, în conformitate cu punctul 1 al doilea paragraf, eşantionarea şi genotiparea berbecilor de reproducţie din efectivele care nu participă la programul de ameliorare a rasei, genotipul proteinei prionice pentru codonii 136, 141, 154 şi 171 se determină pe un eşantion minim de ovine reprezentativ pentru întreaga populaţie de ovine a statului membru, fie:

b)cu o frecvenţă şi o mărime a eşantionului determinate de statul membru pe baza respectării următoarelor criterii:

PARTEA 2:Norme specifice pentru efectivele participante

2.Cerinţele minime pentru efectivele participante sunt următoarele:

PARTEA 4:Cadrul de recunoaştere a situaţiei rezistenţei la EST a efectivelor de ovine

1.Cadrul de recunoaştere a situaţiei rezistenţei la EST a efectivelor de ovine recunoaşte situaţia rezistenţei la EST a efectivelor de ovine care, în urma participării la programul de reproducere prevăzut la articolul 6^a, îndeplinesc criteriile cerute de programul respectiv.

ANEXA VIII:INTRODUCEREA PE PIAŢĂ ŞI EXPORTUL

CAPITOLUL A:Condiţii care se aplică schimburilor comerciale de animale vii, de material seminal şi de embrioni în interiorul Uniunii

SECŢIUNEA A:Condiţii care se aplică ovinelor şi caprinelor, precum şi materialului seminal şi embrionilor proveniţi de la acestea

1.Exploataţiile care prezintă un risc neglijabil de scrapie clasică şi un risc controlat de scrapie clasică:

1.2.O exploataţie cu efective de ovine de nivel I al situaţiei rezistenţei la EST, astfel cum se prevede în anexa VII capitolul C partea a 4-a punctul 1 litera (a), şi în care nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică pentru o perioadă care acoperă cel puţin ultimii şapte ani poate fi recunoscută ca prezentând un risc neglijabil de scrapie clasică.

(c)în exploataţie se introduc numai următoarele ovine şi caprine:

(f)toate ovinele şi caprinele cu vârsta de peste 18 luni, care au murit sau au fost ucise pentru alte motive decât în scopul sacrificării pentru consum uman, se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C punctul 3.2.

Prin derogare de la această condiţie specifică, statele membre pot decide ca toate ovinele şi caprinele cu vârsta de peste 18 luni fără valoare comercială, reformate la sfârşitul vieţii lor productive în loc să fie sacrificate pentru consumul uman, să fie inspectate de un medic veterinar oficial, iar toate animalele care prezintă semne de caşexie sau semne neurologice se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele şi protocoalele de laborator stabilite în anexa X capitolul C punctul 3.2;

(g)numai următoarele ovule şi embrioni de ovine şi caprine se introduc în exploataţie:

(h)numai materialul seminal de ovine şi caprine următor se introduce în exploataţie:

1.3.O exploataţie cu efective de ovine, de caprine sau de ovine şi caprine poate fi recunoscută ca prezentând un risc controlat de scrapie clasică dacă a respectat următoarele condiţii pentru o perioadă care acoperă cel puţin ultimii trei ani:

(c)în exploataţie se introduc numai următoarele ovine şi caprine:

(g)numai următoarele ovule şi embrioni de ovine şi caprine se introduc în exploataţie:

(h)numai materialul seminal de ovine şi caprine următor se introduce în exploataţie:

1.4.Dacă un caz de scrapie clasică este confirmat într-o exploataţie care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică sau într-o exploataţie la care s-a constatat existenţa unei legături epidemiologice cu o exploataţie care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică în urma unei anchete, astfel cum se menţionează în partea 1 din capitolul B al anexei VII, exploataţia cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică este imediat eliminată din lista menţionată la punctul 1.1 din prezenta secţiune.

2.Statele membre sau zonele unui stat membru prezentând un risc neglijabil de scrapie clasică

2.1.În cazul în care un stat membru consideră că teritoriul său ori parte din teritoriul său prezintă un risc neglijabil de scrapie clasică, el transmite Comisiei documentele justificative, menţionând în special următoarele:

(a)a fost efectuată o evaluare a riscurilor în urma căreia s-a demonstrat că în prezent există măsuri corespunzătoare în vigoare, care au fost aplicate în perioada de timp relevantă pentru gestionarea oricărui risc identificat. Această evaluare a riscurilor identifică toţi factorii potenţiali pentru apariţia scrapiei clasice şi perspectiva lor istorică, în special:

(c)pentru o perioadă care acoperă cel puţin ultimii şapte ani, au fost testate anual un număr suficient de ovine şi caprine cu vârsta de peste 18 luni, care sunt reprezentative pentru ovinele şi caprinele sacrificate, găsite moarte sau ucise din alte motive decât sacrificarea pentru consum uman, astfel încât să se asigure un nivel de încredere de 95 % pentru depistarea scrapiei clasice, dacă aceasta este prezentă în cadrul populaţiei respective cu o rată a prevalenţei de peste 0,1 %, iar în perioada respectivă nu a fost raportat niciun caz de scrapie clasică;

2.2.Statutul de risc neglijabil de scrapie clasică al statului membru sau al zonei din statul membru poate fi aprobat în conformitate cu procedura menţionată la articolul 24 alineatul (2).

3.Programul naţional de control al scrapiei clasice:

3.1.În cazul existenţei unui program naţional de control al scrapiei clasice, program care să acopere întreg teritoriul statului membru:

(a)acesta poate fi prezentat Comisiei de către statul membru respectiv, indicându-se în special:

4.Comerţul în interiorul Uniunii cu ovine şi caprine şi cu material seminal şi embrioni ai acestora Se aplică următoarele condiţii:

4.1.Ovinele şi caprinele:

a)ovinele şi caprinele pentru reproducţie destinate statelor membre altele decât cele cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau cu un program naţional autorizat de control al scrapiei:

b)ovinele şi caprinele pentru toate utilizările preconizate, cu excepţia sacrificării imediate, destinate statelor membre cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau cu un program naţional autorizat de control al scrapiei:

c)prin derogare de la literele (a) şi (b), cerinţele stabilite la literele respective nu se aplică ovinelor şi caprinelor care sunt ţinute şi deplasate exclusiv între unităţi izolate, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (48) din Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*3).

d)prin derogare de la literele (a) şi (b), autoritatea competentă a unui stat membru poate autoriza comerţul în interiorul Uniunii cu animale care nu respectă cerinţele prevăzute la literele respective, cu condiţia ca aceasta să fi obţinut consimţământul prealabil din partea autorităţii competente din statele membre de destinaţie a animalelor respective şi cu condiţia ca animalele să îndeplinească următoarele condiţii:

(ii)animalele sunt înscrise într-un registru genealogic al respectivei rase în statul membru de expediere. Acest registru genealogic este stabilit şi menţinut de o societate de ameliorare, recunoscută în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1012 sau de o autoritate competentă a statului membru respectiv, în conformitate cu articolul 38 din regulamentul respectiv. Animalele trebuie, de asemenea, înregistrate într-un registru genealogic pentru rasa respectivă în statul membru de destinaţie. Acest registru genealogic este, de asemenea, înfiinţat şi menţinut de o societate de ameliorare, recunoscută în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1012, sau de o autoritate competentă a statului membru respectiv, în conformitate cu articolul 38 din regulamentul respectiv;

(v)după intrarea în exploataţia beneficiară din statul membru de destinaţie a animalelor care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la literele (a) sau (b), circulaţia tuturor ovinelor şi caprinelor din exploataţia respectivă se restricţionează în conformitate cu anexa VII capitolul B punctul 3.4, pentru o perioadă de trei ani. În cazul în care statul membru de destinaţie are un risc neglijabil de scrapie clasică sau are un program naţional aprobat de control al scrapiei, această restricţie se menţine pe o perioadă de şapte ani.

Prin derogare de la primul paragraf al prezentului punct, o astfel de restricţie în ceea ce priveşte comerţul în interiorul Uniunii sau circulaţia animalelor în interiorul statului membru nu se aplică animalelor care aparţin unei rase pe cale de dispariţie, care sunt destinate unei exploataţii în care se află această rasă pe cale de dispariţie. Rasa face obiectul unui program de ameliorare care vizează conservarea rasei şi care este desfăşurat de o societate de ameliorare în sensul articolului 2 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1012 sau de o autoritate competentă în conformitate cu articolul 38 din regulamentul respectiv.

4.2.Materialul seminal şi embrionii proveniţi de la ovine şi caprine:

b)trebuie să fie colectaţi de la animale care au fost ţinute în permanenţă, în cursul ultimilor trei ani înainte de colectare, într-o exploataţie sau în exploataţii care au îndeplinit toate condiţiile stabilite la punctul 1.3 literele (a)-(f) timp de trei ani, cu excepţia cazului în care exploataţia este un centru de colectare a materialului seminal, cu condiţia ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească condiţiile prevăzute la punctul 1.3 litera (c) subpunctul (iv); sau

SECŢIUNEA III:SECŢIUNEA C - Condiţii care se aplică cervidelor

Lista statelor membre şi a zonelor acestora stabilite în legătură cu boala caşectizantă cronică a cervidelor

1.1. Statele membre în care au fost confirmate cazuri de boală caşectizantă cronică a cervidelor:

(a) Finlanda

(b) Suedia

1.2. Zone din Finlanda şi Suedia definite în legătură cu riscul de boală caşectizantă cronică a cervidelor legat de circulaţia transfrontalieră tradiţională a renilor semidomestici vii către şi dinspre Norvegia:

(a) în Finlanda: zona situată între frontiera norvegiano-finlandeză şi bariera norvegiano-finlandeză pentru reni;

(b) în Suedia:

- comitatul Norrbotten,

- comitatul Västerbotten,

- comitatul Jämtland,

- comitatul Västernorrland,

- municipalitatea Älvdalen din comitatul Dalarna,

- municipalităţile Nordanstig, Hudiksvall şi Söderhamn din comitatul Gävleborg.

Deplasările de cervide vii din Norvegia în Uniune

2.1. Deplasările de cervide vii din Norvegia în Uniune sunt interzise.

2.2. Prin derogare de la dispoziţiile punctului 2.1, se autorizează următoarele deplasări de cervide vii:

(a) deplasările din Norvegia către zonele din Suedia enumerate la punctul 1.2 litera (b) ale renilor semidomestici vii pentru păşunat sezonier, cu condiţia ca autoritatea competentă din Suedia să îşi dea în prealabil acordul scris pentru astfel de deplasări;

(b) întoarcerea din Norvegia în zonele din Suedia enumerate la punctul 1.2 litera (b) a renilor semidomestici vii după păşunatul sezonier în Norvegia, cu condiţia ca autoritatea competentă din Suedia să îşi dea în prealabil acordul scris pentru astfel de deplasări;

(c) deplasările din Norvegia către zonele din Finlanda enumerate la punctul 1.2 litera (a) ale renilor semidomestici vii pentru păşunat sezonier;

(d) întoarcerea din Norvegia în Finlanda a renilor vii semidomestici care au păşunat în Norvegia în zona situată între frontiera norvegiano-finlandeză şi bariera norvegiano-finlandeză pentru reni;

(e) deplasările cervidelor vii din Norvegia în Suedia sau în Finlanda în vederea sacrificării imediate, cu condiţia ca autoritatea competentă a statului membru de destinaţie să îşi dea aprobarea scrisă prealabilă pentru astfel de deplasări;

(f) deplasările din Norvegia către zonele din Suedia enumerate la punctul 1.2 litera (b) de reni semidomestici vii pentru evenimente sportive sau culturale, cu condiţia ca autoritatea competentă din Suedia să îşi dea în prealabil acordul scris pentru deplasarea fiecăruia dintre aceste loturi;

(g) întoarcerea din Norvegia în zonele din Suedia enumerate la punctul 1.2 litera (b) a renilor semidomestici vii după ce au luat parte la evenimente culturale sau sportive în Norvegia, cu condiţia ca autoritatea competentă din Suedia să îşi dea în prealabil acordul scris pentru deplasarea fiecăruia dintre aceste loturi;

(h) tranzitul cervidelor vii din Norvegia prin Suedia sau prin Finlanda, cu destinaţia Norvegia, cu condiţia ca autoritatea competentă a statului membru de tranzit să îşi dea aprobarea scrisă prealabilă.

Ieşirea cervidelor vii din zonele din Finlanda şi Suedia care, în mod tradiţional, sunt o destinaţie pentru renii semidomestici care efectuează deplasări transfrontaliere către şi dinspre Norvegia

3.1. Se interzic deplasările cervidelor vii în afara zonelor enumerate la punctul 1.2.

3.2. Prin derogare de la dispoziţiile punctului 3.1, sunt autorizate următoarele deplasări de cervide vii din zonele enumerate la punctul 1.2:

(a) deplasările cervidelor vii către Norvegia, cu condiţia ca autoritatea competentă din Norvegia să îşi dea acordul prealabil scris pentru astfel de deplasări;

(b) deplasările cervidelor vii destinate sacrificării directe în Finlanda sau Suedia, cu condiţia ca autoritatea competentă de destinaţie să îşi dea acordul prealabil scris pentru astfel de deplasări;

(c) deplasările din zonele din Suedia enumerate la punctul 1.2 litera (b) către Finlanda ale renilor de pădure vii, cu condiţia ca autoritatea competentă din Finlanda să îşi dea în prealabil acordul scris pentru astfel de deplasări;

(d) deplasările cervidelor vii dintr-o unitate izolată, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (48) din Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*1) şi situată într-o zonă menţionată la punctul 1.2 litera (b) din prezenta anexă, către o unitate izolată, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (48) din Regulamentul (UE) 2016/429, din Suedia, cu condiţia ca autoritatea competentă din Suedia să îşi dea în prealabil acordul scris pentru astfel de deplasări.

(^*1) Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor şi de modificare şi de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătăţii animalelor ("Legea privind sănătatea animală") (JO L 84, 31.3.2016, p. 1).

Deplasările cervidelor vii dintr-un stat membru în care a fost confirmată boala caşectizantă cronică a cervidelor

4.1. Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la punctul 3, se interzic deplasările cervidelor vii dintr-un stat membru menţionat la punctul 1.1 către alte state membre.

4.2. Prin derogare de la dispoziţiile punctului 4.1, sunt autorizate următoarele deplasări de cervide vii dintr-un stat membru enumerat la punctul 1.1:

(a) deplasările cervidelor vii destinate sacrificării directe într-un alt stat membru enumerat la punctul 1.1 sau în Norvegia;

(b) deplasările cervidelor vii pentru scopuri altele decât sacrificarea directă într-un alt stat membru enumerat la punctul 1.1 sau în Norvegia, cu condiţia ca autoritatea competentă de destinaţie să îşi dea acordul prealabil scris pentru astfel de deplasări;

(c) deplasările cervidelor vii dintr-o unitate izolată, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (48) din Regulamentul (UE) 2016/429, către o unitate izolată, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (48) din Regulamentul (UE) 2016/429, din alt stat membru, cu condiţia ca autoritatea competentă de destinaţie să îşi dea în prealabil acordul scris pentru astfel de deplasări.

CAPITOLUL C:Condiţii pentru comerţul intracomunitar cu anumite produse de origine animală

SECŢIUNEA B:Cerinţe

ANEXA IX:IMPORTURILE ÎN UNIUNE DE ANIMALE VII, EMBRIONI, OVULE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

CAPITOLUL B:Importurile de bovine

SECŢIUNEA A:Importurile dintr-o ţară sau o regiune cu un risc neglijabil de ESB

b)animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite identificarea provenienţei lor până la mamă sau la efectivul de origine şi nu fac parte dintre următoarele bovine:

SECŢIUNEA B:Importurile dintr-o ţară sau o regiune cu un risc controlat de ESB

SECŢIUNEA C:Importurile dintr-o ţară sau o regiune cu un risc nedeterminat de ESB

c)animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite identificarea provenienţei lor până la mamă sau la efectivul de origine şi nu fac parte dintre următoarele bovine:

CAPITOLUL C:Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine sau caprine

SECŢIUNEA A:Produse

SECŢIUNEA B:Importurile dintr-o ţară sau o regiune cu un risc neglijabil de ESB

d)dacă animalele, din care sunt derivate produsele de origine animală provenite de la bovine provin dintr-o ţară sau regiune clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca ţară sau regiune cu un risc de ESB controlat sau nedeterminat, prin derogare de la litera (c) din prezenta secţiune, pot fi importate carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranşate în cel mult trei bucăţi pentru vânzare angro şi sferturile care nu conţin alte materiale cu riscuri specificate în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale. În cazul acestor importuri, carcasele de bovine sau bucăţile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conţin coloană vertebrală, care este definită ca material cu riscuri specificate în conformitate cu punctul 1 din anexa V la prezentul regulament, se identifică printr-o dungă roşie vizibilă în mod clar, aplicată pe eticheta menţionată la articolul 13 sau 15 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000. În plus, informaţiile specifice cu privire la numărul carcaselor de bovine sau al bucăţilor de carcase de bovine pentru vânzare angro, pentru care este necesară îndepărtarea coloanei vertebrale, se adaugă în documentul sanitar-veterinar comun de intrare (DSVCI) prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 136/2004;

e)produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine nu conţin şi nu sunt derivate din carne separată mecanic obţinută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine, cu excepţia cazului în care animalele din care sunt derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine au fost născute, crescute în permanenţă şi sacrificate într-o ţară sau o regiune clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca ţară sau regiune cu un risc neglijabil de ESB, în care nu au existat cazuri indigene de ESB;

f)animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine nu au fost sacrificate după asomare prin injectarea de gaz în cavitatea craniană sau ucise prin aceeaşi metodă sau sacrificate după asomare prin lacerarea ţesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană, cu excepţia cazului în care animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine au fost născute, crescute în permanenţă şi sacrificate într-o ţară sau o regiune clasificată în conformitate cu Decizia 2007/453/CE ca ţară sau regiune cu un risc neglijabil de ESB;

SECŢIUNEA C:Importurile dintr-o ţară sau o regiune cu un risc controlat de ESB

1.Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine menţionate în secţiunea A dintr-o ţară sau o regiune cu un risc controlat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală care atestă următoarele:

5.În cazul intestinelor care proveneau iniţial dintr-o ţară sau dintr-o regiune cu un risc neglijabil de ESB, importurile de intestine tratate fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală care atestă următoarele:

c)dacă intestinele sunt originare dintr-o ţară sau dintr-o regiune în care au existat cazuri indigene de ESB:

SECŢIUNEA D:Importurile dintr-o ţară sau o regiune cu un risc nedeterminat de ESB

1.Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine şi caprine menţionate în secţiunea A dintr-o ţară sau o regiune cu un risc nedeterminat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală care atestă următoarele:

c)dacă intestinele sunt originare dintr-o ţară sau dintr-o regiune în care au existat cazuri indigene de ESB:

CAPITOLUL D:Importurile de subproduse de origine animală şi de produse derivate provenite de la bovine, ovine şi caprine

SECŢIUNEA A:Subproduse de origine animală

SECŢIUNEA B:Cerinţe pentru certificatele de sănătate

1.Importurile de subproduse de origine animală şi produse derivate provenite de la bovine, ovine şi caprine, menţionate în secţiunea A, fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate care include următoarea atestare:

(a)subprodusul de origine animală sau produsul derivat:

2.În plus faţă de cerinţele de la punctul 1 din prezenta secţiune, importurile de subproduse de origine animală şi de produse derivate menţionate la literele (d) şi (f) din secţiunea A fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate care include următoarea atestare:

(b)subprodusul de origine animală sau produsul derivat provine dintr-o ţară sau o regiune clasificată ca prezentând un risc neglijabil de ESB în conformitate cu Decizia 2007/453/CE, în care a existat un caz indigen de ESB, iar subprodusul de origine animală sau produsul derivat au fost obţinute de la animale născute după data de la care interdicţia de hrănire a rumegătoarelor cu făină din carne şi oase sau cu jumări derivate de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE, a fost aplicată efectiv în ţara sau în regiunea respectivă.

3.În plus faţă de cerinţele de la punctele 1 şi 2 din prezenta secţiune, importurile de subproduse de origine animală şi de produse derivate menţionate în secţiunea A, care conţin lapte sau produse din lapte de ovine sau de caprine şi sunt destinate alimentaţiei animalelor, fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate care include următoarea atestare:

(a)ovinele şi caprinele de la care provin respectivele subproduse de origine animală sau produse derivate au fost ţinute în permanenţă, de la naştere, într-o ţară în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(c)laptele şi produsele din lapte de ovine sau de caprine provin din exploataţii în care nu a fost diagnosticat niciun caz de scrapie clasică cel puţin în ultimii şapte ani sau, în urma confirmării unui caz de scrapie clasică:

(ii)toate animalele la care s-a confirmat scrapia clasică au fost ucise şi distruse, iar exploataţia a fost supusă o perioadă de cel puţin doi ani de la confirmarea ultimului caz de scrapie clasică unei monitorizări intensificate a EST, inclusiv testării cu rezultate negative pentru depistarea prezenţei EST, în conformitate cu metodele de laborator descrise în anexa X capitolul C punctul 3.2, a tuturor animalelor următoare cu vârsta de peste 18 luni, cu excepţia ovinelor cu genotipul ARR/ARR şi a caprinelor cu cel puţin una dintre alelele K222, D146 sau S146:

CAPITOLUL E:Importurile de ovine şi de caprine

5.ovinele şi caprinele de reproducţie importate în Uniune şi destinate statelor membre, altele decât cele cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau cele cu un program naţional autorizat de control al scrapiei, astfel cum sunt enumerate la punctul 3.2 din secţiunea A a capitolului A din anexa VIII, îndeplinesc următoarele condiţii:

6.ovinele şi caprinele pentru toate utilizările, cu excepţia sacrificării imediate, care sunt importate în Uniune şi destinate statelor membre cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau cu un program naţional autorizat de control al scrapiei, enumerate la punctul 3.2 din secţiunea A a capitolului A din anexa VIII, îndeplinesc următoarele condiţii:

CAPITOLUL F:Importurile de produse de origine animală provenite de la cervide de crescătorie şi sălbatice

1.În cazul în care carnea proaspătă, carnea tocată, preparatele din carne şi produsele din carne, astfel cum sunt definite la punctele 1.10, 1.13, 1.15 şi, respectiv, 7.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, provenite de la cervide de crescătorie, sunt importate în Uniune din Canada sau din Statele Unite ale Americii, certificatele de sănătate sunt însoţite de o declaraţie semnată de autoritatea competentă a ţării producătoare, formulată după cum urmează:

«Acest produs conţine sau este derivat exclusiv din carne, cu excepţia organelor comestibile şi a măduvei spinării, provenită de la cervide de crescătorie care au fost examinate în scopul depistării bolii caşectizante cronice prin examen histopatologic, prin imunohistochimie sau alte metode de diagnostic recunoscute de către autoritatea competentă, cu rezultate negative, iar produsul nu provine de la animale din efective în care a fost confirmată boala caşectizantă cronică sau în care prezenţa sa este oficial suspectată.»

2.În cazul în care carnea proaspătă, carnea tocată, preparatele din carne şi produsele din carne, astfel cum sunt definite la punctele 1.10, 1.13, 1.15 şi, respectiv, 7.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, provenite de la cervide sălbatice, sunt importate în Uniune din Canada sau din Statele Unite ale Americii, certificatele de sănătate sunt însoţite de o declaraţie semnată de autoritatea competentă a ţării producătoare, formulată după cum urmează:

«Acest produs conţine sau este derivat exclusiv din carne, cu excepţia organelor comestibile şi a măduvei spinării, provenită de la cervide sălbatice care au fost examinate în scopul depistării bolii caşectizante cronice prin examen histopatologic, prin imunohistochimie sau alte metode de diagnostic recunoscute de către autoritatea competentă, cu rezultate negative, iar produsul nu este derivat de la animale care provin din regiuni în care a fost confirmată boala caşectizantă cronică în ultimii trei ani sau în care prezenţa sa este oficial suspectată.»

CAPITOLUL H:Importul de material seminal şi de embrioni de la ovine şi caprine

1.animalele donatoare au fost ţinute în permanenţă, de la naştere, într-o ţară în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

2.animalele donatoare au fost ţinute în permanenţă, pe parcursul unei perioade de trei ani care precedă data colectării materialului seminal sau a embrionilor exportaţi, într-o exploataţie sau în exploataţii care au îndeplinit, în această perioadă, toate cerinţele prevăzute la punctul 1.3 literele (a)-(f) din secţiunea A a capitolului A din anexa VIII, cu excepţia cazului în care exploataţia este un centru de colectare a materialului seminal, cu condiţia ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească condiţiile prevăzute la punctul 1.3 litera (c) subpunctul (iv) din secţiunea menţionată; sau

ANEXA X:LABORATOARE DE REFERINŢĂ, PRELEVARE DE PROBE ŞI METODE DE ANALIZĂ DE LABORATOR

CAPITOLUL C:Eşantionarea şi testele de laborator

1.Eşantionarea

Orice eşantion care urmează a fi examinat pentru detectarea prezenţei unei EST se recoltează în conformitate cu metodele şi protocoalele prevăzute în cea mai recentă ediţie a manualului de teste de diagnosticare şi vaccinuri pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) (denumit în continuare «manualul»). Pe lângă sau în absenţa unor metode şi protocoale ale OIE şi pentru a se asigura o cantitate suficientă de material, autoritatea competentă se asigură că metodele şi protocoalele de eşantionare sunt utilizate în conformitate cu orientările publicate de laboratorul de referinţă al UE.

Autoritatea competentă prelevă în special ţesuturile adecvate, în conformitate cu avizele ştiinţifice disponibile şi cu orientările laboratorului de referinţă al UE, pentru a garanta depistarea tuturor tulpinilor cunoscute de EST la rumegătoarele de talie mică şi conservă cel puţin jumătate din ţesuturile recoltate în stare proaspătă, dar nu congelată, până la obţinerea unui rezultat negativ la testul rapid. În cazul în care rezultatul este pozitiv sau nu este concludent, ţesuturile conservate trebuie supuse testelor de confirmare şi tratate ulterior în conformitate cu orientările laboratorului de referinţă al UE privind testarea de diferenţiere şi clasificarea - «TSE strain characteri- sation in small ruminants: A technical handbook for National Reference Laboratories in the EU» (Caracterizarea tulpinilor de EST la rumegătoarele de talie mică: manual tehnic destinat laboratoarelor naţionale de referinţă din UE).

3.Metode şi protocoale

3.1.Teste de laborator pentru depistarea prezenţei ESB la bovine

(a)Cazuri suspecte

Testele rapide pot fi utilizate atât pentru screeningul iniţial al cazurilor suspecte, cât şi, dacă rezultatele sunt neconcludente sau pozitive, pentru confirmarea ulterioară, în conformitate cu orientările din partea laboratorului de referinţă al UE - «OIE rules for the official confirmation of BSE in bovines (based on an initial reactive result in an approved rapid test) by using a second rapid test» [Regulile OIE privind confirmarea oficială a prezenţei ESB la bovine (după obţinerea unui prim rezultat reactiv la un test rapid autorizat) utilizând un al doilea test rapid], şi cu condiţia ca:

(b)Monitorizarea ESB

Testele rapide pot fi utilizate atât pentru screeningul iniţial, cât şi, dacă rezultatele sunt neconcludente sau pozitive, pentru confirmarea ulterioară, în conformitate cu orientările din partea laboratorului de referinţă al UE - «OIE rules for the official confirmation of BSE in bovines (based on an initial reactive result in an approved rapid test) by using a second rapid test» [Regulile OIE privind confirmarea oficială a prezenţei ESB la bovine (după obţinerea unui prim rezultat reactiv la un test rapid autorizat) utilizând un al doilea test rapid], şi cu condiţia ca:

(c)Examinarea suplimentară a cazurilor pozitive de ESB

Eşantioanele de la toate cazurile pozitive de ESB se trimit la un laborator desemnat de autoritatea competentă, care a participat cu succes la cele mai recente teste de competenţă desfăşurate de laboratorul de referinţă al UE pentru testarea de diferenţiere a cazurilor confirmate de ESB, unde acestea sunt supuse unor teste suplimentare în conformitate cu metodele şi protocoalele stabilite în cadrul Metodei utilizate de laboratorul de referinţă al UE pentru clasificarea izolatelor de EST la bovine (metodă în două etape pentru clasificarea provizorie a izolatelor de EST la bovine).

3.2.Testul de laborator pentru depistarea prezenţei EST la ovine şi caprine

(a)Cazuri suspecte

În cazul în care rezultatul testului rapid pentru screeningul iniţial al cazurilor suspecte este pozitiv sau neconcludent, eşantionul trebuie supus unei examinări cu ajutorul uneia dintre examinările de confirmare menţionate la primul paragraf punctele (i)-(iv). În cazul în care examenul histopatologic este folosit în acest sens, dar se dovedeşte a fi neconcludent sau negativ, ţesuturile trebuie supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode şi al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare.

(b)Monitorizarea EST

În cazul în care rezultatul testului rapid nu este concludent sau este pozitiv, ţesuturile prelevate sunt trimise neîntârziat la un laborator oficial pentru a fi supuse unor examene de confirmare prin histopatologie, imunohistochimie, Western blot sau evidenţierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic, în conformitate cu litera (a). Dacă rezultatul examenului de confirmare este negativ sau nu este concludent, ţesuturile sunt supuse unei examinări suplimentare prin imunohistochimie sau Western blot.

(c)Examinarea suplimentară a cazurilor pozitive de EST

Cazurile de EST la care prezenţa ESB nu poate fi exclusă, în conformitate cu orientările publicate de laboratorul de referinţă al UE, prin testul molecular iniţial prevăzut la punctul (i), sunt transmise imediat laboratorului de referinţă al UE, împreună cu toate informaţiile relevante disponibile. Probele se supun unei investigaţii suplimentare şi confirmării prin cel puţin o metodă alternativă, diferită din punct de vedere imunochimic de metoda iniţială moleculară primară. Structura testului molecular secundar, în conformitate cu cele mai recente cunoştinţe ştiinţifice şi cu expertiza de laborator, se aprobă de la caz la caz de către laboratorul de referinţă al UE, în conformitate cu normele acestuia. Laboratorul de referinţă al UE este asistat de un grup de experţi denumit "Strain Typing Expert Group (STEG)" (grupul de experţi în materie de identificare a suşei virusului), precum şi de un reprezentant al laboratorului naţional de referinţă relevant.

Eşantioanele care indică prezenţa ESB sau care sunt neconcludente pentru depistarea ESB, în urma testului molecular secundar, sunt analizate ulterior printr-un test biologic pe şoareci în vederea confirmării finale. Natura sau cantitatea materialului disponibil pot influenţa structura testului biologic, care va fi aprobată de la caz la caz de laboratorul de referinţă al UE, asistat de STEG. Testele biologice vor fi efectuate de laboratorul de referinţă al UE sau de laboratoarele desemnate de acesta.

3.3.Teste de laborator pentru depistarea prezenţei EST la alte specii decât cele prevăzute la punctele 3.1. şi 3.2.

În cazul în care sunt prevăzute metode şi protocoale pentru testele efectuate în vederea confirmării suspiciunii cu privire la prezenţa unei EST la o specie, alta decât bovine, ovine şi caprine, aceste teste cuprind cel puţin un examen histopatologic al ţesutului cerebral. Autoritatea competentă poate să solicite, de asemenea, teste de laborator precum imunohistochimia, testul Western blot, evidenţierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic sau alte metode de detectare a formei de proteină prionică asociată bolii. În orice caz, dacă examenul histopatologic iniţial este negativ sau neconcludent, se efectuează cel puţin încă un examen de laborator. La prima apariţie a bolii se efectuează cel puţin trei examinări diferite cu rezultate pozitive.

4.Teste rapide

Subpopulaţie plasată sub supraveghere
Sacrificare normală (¹)	Animale moarte (²)	Sacrificare de urgenţă (³)	Suspect clinic (⁴)
Vârstă > 1 an şi < 2 ani
0,01	0,2	0,4	Nu se aplică
Vârstă > 2 ani şi < 4 ani (tineri adulţi)
0,1	0,2	0,4	260
Vârstă > 7 ani şi < 9 ani (adulţi în vârstă)
0,2	0,9	1,6	750
Vârstă > 7 ani şi < 9 ani (adulţi în vârstă)
0,1	0,4	0,7	220
Vârstă > 9 ani (animale bătrâne)
0,0	0,1	0,2	45

Puncte ţintă pentru ţări sau regiuni
Mărimea populaţiei de bovine adulte (24 de luni şi mai mult)	Tipul A de supraveghere	Tipul B de supraveghere
> 1 000 00300	300 000	150 000
800 000 - 1 000 000	240 000	120 000
600 000 - 800 000	180 000	90 000
400 000 - 600 000	120 000	60 000
200 000 - 400 000	60 000	30 000
100 000 - 200 000	30 000	15 000
50 000 - 100 000	15 000	7 500
25 000 - 50 000	7 500	3 750

Populaţia de oi şi mieluţe pentru montă din statul membru	Eşantion minim de ovine decedate (¹)
> 750 000	10 000
100 000-750 000	1 500
40 000-100 000	100% până la 500
< 40 000	100% până la 100

Populaţia de capre care au fătat deja şi de capre împerecheate din statul membru	Eşantion minim de caprine decedate (¹)
> 750 000	10 000
250 000-750 000	1 500
40 000-250 000	100% până la 500
< 40 000	100% până la 100

Numărul de animale din efectiv de peste 18 luni ucise pentru distrugere	Eşantion minim
70 sau mai puţin	Toate animalele eligibile
80	68
90	73
100	78
120	86
140	92
160	97
180	101
200	105
250	112
300	117
350	121
400	124
450	127
500 sau mai multe	150