Art. 5. - Art. 5: Clasificare - Regulamentul 999/22-mai-2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

În vigoare
Versiune de la: 12 Martie 2025
Art. 5: Clasificare
(1)Stabilirea statutului statelor membre, al ţărilor terţe sau al regiunilor acestora (denumite în continuare «ţări sau regiuni») cu privire la ESB se realizează prin clasificarea într-una dintre următoarele trei categorii:
- risc neglijabil de ESB, astfel cum este definit în anexa II;
- risc controlat de ESB, astfel cum este definit în anexa II;
- risc nedeterminat de ESB, astfel cum este definit în anexa II.
Statutul cu privire la ESB al ţărilor sau al regiunilor poate fi stabilit numai pe baza criteriilor prevăzute în anexa II capitolul A. Aceste criterii cuprind rezultatele unei analize a riscului care identifică toţi factorii potenţiali ai apariţiei ESB, astfel cum sunt definiţi în anexa II capitolul B, iar evoluţia în timp a acestora, precum şi măsurile extinse de supraveghere activă şi pasivă, ţinând seama de categoria de risc a ţării sau a regiunii.
Statele membre şi ţările terţe care doresc să fie menţinute pe lista ţărilor terţe autorizate pentru exportul în Comunitate de animale vii sau produse reglementate de prezentul regulament prezintă Comisiei o cerere de stabilire a statutului lor cu privire la ESB, însoţită de informaţii relevante privind criteriile menţionate în anexa II capitolul A, precum şi factorii potenţiali de risc prevăzuţi în anexa II capitolul B, precum şi evoluţia în timp a acestora.

(2)Se adoptă o decizie privind fiecare cerere în parte, încadrându-se astfel statul membru sau ţara terţă ori regiunea din statul membru sau ţara terţă care a depus cererea într-una din categoriile definite în anexa II capitolul C, ţinând seama de criteriile şi factorii potenţiali de risc prevăzuţi în alineatul (1), în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).
Această decizie se adoptă în termen de şase luni de la prezentarea cererii şi a informaţiilor relevante prevăzute în alineatul (1) al doilea paragraf. În cazul în care Comisia hotărăşte că documentele de fundamentare nu includ informaţiile prevăzute în anexa II capitolele A şi B, aceasta solicită prezentarea unor informaţii suplimentare într-o perioadă care urmează să fie specificată. Decizia finală se adoptă în termen de şase luni de la prezentarea tuturor informaţiilor.
După ce Oficiul Internaţional de Epizootii (OIE) a stabilit procedura de clasificare a ţărilor pe categorii şi dacă a încadrat ţara solicitantă în una din aceste categorii, se poate hotărî, dacă este cazul, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), o reevaluare a categorizării comunitare a ţării respective, conform primului paragraf din prezentul alineat.
(3)În cazul în care Comisia hotărăşte că informaţiile prezentate de un stat membru sau o ţară terţă conform anexei II capitolele A şi B sunt insuficiente şi neclare, aceasta poate, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), să determine statutul privind ESB al statului membru sau al ţării terţe respective pe baza unei analize de risc complete.
Analiza de risc trebuie să cuprindă o analiză statistică concludentă a situaţiei epidemiologice cu privire la formele de EST din statul membru sau ţara terţă solicitantă, pe baza utilizării, în cadrul unei proceduri de screening, a analizelor rapide. Comisia ţine seama de criteriile de clasificare folosite de OIE.
Analizele rapide sunt aprobate în acest scop în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 24 alineatul (3) şi sunt introduse pe o listă care figurează în anexa X capitolul C punctul 4.

Această procedură de screening poate fi utilizată şi de statele membre sau ţările terţe care doresc să obţină aprobarea Comisiei pentru clasificarea pe care au realizat-o pe baza respectivă- în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).
Costul procedurii de screening este suportat de statul membru sau ţara terţă respectivă.
(4)Statele membre şi ţările terţe care nu au prezentat o cerere în conformitate cu alineatul (1) al treilea paragraf trebuie, pentru expedierea de pe teritoriul lor a animalelor vii şi a produselor de origine animală, să respecte cerinţele de import aplicabile ţărilor care prezintă un risc nedeterminat de ESB, până la depunerea cererii respective şi până la luarea unei hotărâri finale asupra statutului acestora cu privire la ESB.

(5)Statele membre notifică Comisia cât mai curând posibil cu privire la dovezile epidemiologice sau alte informaţii care ar putea conduce la o modificare a statutului privind ESB, în special rezultatele programelor de monitorizare prevăzute în articolul 6.
(6)Reţinerea unei ţări terţe pe una dintre listele prevăzute de reglementările comunitare pentru a i se permite exportul în Comunitate de animale vii şi produse de origine animală pentru care prezentul regulament stabileşte reglementări specifice se hotărăşte prin procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2) şi este condiţionată - în lumina informaţiilor disponibile sau dacă se presupune că este prezentă o formă de EST- de furnizarea informaţiilor prevăzute la alineatul (1). În cazul unui refuz de furnizare a respectivelor informaţii în termen de trei luni de la data cererii Comisiei, se aplică dispoziţiile alineatului (4) din prezentul articol până la depunerea şi evaluarea informaţiilor în conformitate cu alineatul (2) sau (3).
Eligibilitatea ţărilor terţe pentru exportul în Comunitate de animale vii sau produse de origine animală pentru care prezentul regulament prevede reglementări specifice, în condiţii corespunzătoare categoriei stabilite de Comisie, este condiţionată de asumarea de către acestea a obligaţiei de a notifica Comisiei în scris, cât mai curând posibil, dovezile epidemiologice sau de altă natură care ar putea conduce la o modificare a statutului privind ESB.
(7)În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), se poate adopta decizia de a schimba clasificarea ESB a unui stat membru sau ţări terţe sau a uneia din regiunile acesteia, în conformitate cu rezultatele verificărilor prevăzute în articolul 21.
(8)Hotărârile prevăzute în alineatele (2), (3), (4), (6) şi (7) se bazează pe o evaluare a riscului, ţinând seama de criteriile recomandate prevăzute în anexa II capitolele A şi B.