Capitolul 4 - Amortizoare de capital - Directiva 2013/36/UE/26-iun-2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 28 August 2025
CAPITOLUL 4:Amortizoare de capital
Art. 128: Definiţii
În sensul prezentului capitol, se aplică următoarele definiţii:
(1)"amortizor de conservare a capitalului" înseamnă fondurile proprii pe care o instituţie este obligată să le menţină în conformitate cu articolul 129;
(2)"amortizor anticiclic de capital specific instituţiei" înseamnă fondurile proprii pe care o instituţie este obligată să le menţină în conformitate cu articolul 130;
(3)"amortizor G-SII" înseamnă fonduri proprii care trebuie să fie deţinute în conformitate cu articolul 131 alineatul (4);
(4)"amortizor O-SII" înseamnă fonduri proprii care ar putea să trebuiască să fie deţinute în conformitate cu articolul 131 alineatul (5);
(5)"amortizor de risc sistemic" înseamnă fondurile proprii pe care o instituţie este sau poate fi obligată să le menţină în conformitate cu articolul 133;
(6)"cerinţă de amortizor combinat" înseamnă fonduri proprii de nivel 1 de bază necesar pentru a îndeplini cerinţa privind amortizorul de conservare a capitalului plus următoarele, după caz:
a)amortizor anticiclic de capital specific instituţiei;
b)un amortizor G-SII;
c)un amortizor O-SII;
d)un amortizor de risc sistemic;
(7)"rata amortizorului anticiclic" înseamnă indicele pe care instituţiile trebuie să îl aplice pentru a calcula amortizorul anticiclic de capital specific instituţiei respective şi care este stabilit în conformitate cu articolul 136 şi articolul 137 sau de o autoritate competentă dintr-o ţară terţă (după cum este cazul);
(8)"instituţie autorizată la nivel naţional" înseamnă o instituţie care a fost autorizată în statul membru şi pentru care o anumită autoritate desemnată este responsabilă de stabilire a ratei amortizorului anticiclic;
(9)"referenţial pentru amortizor" înseamnă o rată de referinţă a amortizoarelor calculată în conformitate cu articolul 135 alineatul (1).
[textul din Art. 128, alin. (9) din titlul VII, capitolul 4, sectiunea I a fost abrogat la 27-iun-2019 de Art. 1, punctul 45. din Directiva 878/20-mai-2019]
Instituţiile nu utilizează fondurile proprii de nivel 1 de bază care sunt menţinute pentru a îndeplini cerinţa amortizorului combinat menţionată la punctul 6 din primul paragraf de la prezentul articol, pentru a îndeplini oricare dintre cerinţele prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cerinţele de fonduri proprii suplimentare impuse în temeiul articolului 104a din prezenta directivă în scopul abordării altor riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier, precum şi orientările comunicate în conformitate cu articolul 104b alineatul (3) din prezenta directivă în scopul abordării altor riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier.
Instituţiile nu utilizează fondurile proprii de nivel 1 de bază care sunt menţinute pentru a respecta unul dintre elementele cerinţei amortizorului combinat pentru a asigura conformitatea cu celelalte elemente aplicabile ale cerinţei amortizorului combinat.
Instituţiile nu utilizează fondurile proprii de nivel 1 de bază care sunt menţinute pentru a îndeplini cerinţa amortizorului combinat menţionată la punctul 6 din primul paragraf de la prezentul articol pentru a asigura conformitatea cu componentele bazate pe riscuri ale cerinţelor prevăzute la articolele 92a şi 92b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi la articolele 45c şi 45d din Directiva 2014/59/UE.
[textul din Art. 128 din titlul VII, capitolul 4, sectiunea I a fost abrogat la 25-dec-2019 de Art. 62, punctul 21. din titlul VII din Directiva 2034/27-nov-2019]
Art. 129: Cerinţa de menţinere a unui amortizor de conservare a capitalului
(1)Pe lângă fondurile proprii de nivel 1 de bază care sunt menţinute pentru a îndeplini oricare dintre cerinţele de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, statele membre solicită instituţiilor să menţină un amortizor de conservare a capitalului constituit din fonduri proprii de nivel 1 de bază egal cu 2,5 % din cuantumul total al expunerii la risc a instituţiei în cauză, calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din respectivul regulament, pe bază individuală şi consolidată, astfel cum se prevede în partea întâi titlul II din regulamentul menţionat.
(2)
[textul din Art. 129, alin. (2) din titlul VII, capitolul 4, sectiunea I a fost abrogat la 25-dec-2019 de Art. 62, punctul 22. din titlul VII din Directiva 2034/27-nov-2019]
(3)[textul din Art. 129, alin. (3) din titlul VII, capitolul 4, sectiunea I a fost abrogat la 25-dec-2019 de Art. 62, punctul 22. din titlul VII din Directiva 2034/27-nov-2019]
(4)
[textul din Art. 129, alin. (4) din titlul VII, capitolul 4, sectiunea I a fost abrogat la 25-dec-2019 de Art. 62, punctul 22. din titlul VII din Directiva 2034/27-nov-2019]
(5)În cazul în care o instituţie nu îndeplineşte pe deplin cerinţa prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol, aceasta face obiectul restricţiilor privind distribuirile prevăzute la articolul 141 alineatele (2) şi (3).
Art. 130: Cerinţa de menţinere a unui amortizor anticiclic de capital specific instituţiei
(1)Statele membre solicită instituţiilor să menţină un amortizor anticiclic de capital specific instituţiei, care este echivalent cu cuantumul total al expunerii la risc a instituţiei în cauză, calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, înmulţit cu media ponderată a ratelor amortizorului anticiclic calculată în conformitate cu articolul 140 din prezenta directivă pe bază individuală şi consolidată, astfel cum se prevede în partea întâi titlul II din regulamentul respectiv. Amortizorul respectiv constă în fonduri proprii de nivel 1 de bază.
(2)
[textul din Art. 130, alin. (2) din titlul VII, capitolul 4, sectiunea I a fost abrogat la 25-dec-2019 de Art. 62, punctul 23. din titlul VII din Directiva 2034/27-nov-2019]
(3)[textul din Art. 130, alin. (3) din titlul VII, capitolul 4, sectiunea I a fost abrogat la 25-dec-2019 de Art. 62, punctul 23. din titlul VII din Directiva 2034/27-nov-2019]
(4)[textul din Art. 130, alin. (4) din titlul VII, capitolul 4, sectiunea I a fost abrogat la 25-dec-2019 de Art. 62, punctul 23. din titlul VII din Directiva 2034/27-nov-2019]
(5)În cazul în care o instituţie nu îndeplineşte pe deplin cerinţa prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol, aceasta face obiectul restricţiilor privind distribuirile prevăzute la articolul 141 alineatele (2) şi (3).
Art. 131: Instituţii globale de importanţă sistemică şi alte instituţii de importanţă sistemică
(1)Statele membre desemnează o autoritate care să fie responsabilă cu identificarea, pe bază consolidată, a G-SII şi, pe bază individuală, subconsolidată sau consolidată, după caz, a altor instituţii de importanţă sistemică (O-SII) care au fost autorizate în jurisdicţia lor. Autoritatea respectivă este autoritatea competentă sau autoritatea desemnată. Statele membre pot desemna mai multe autorităţi.
O G-SII este oricare dintre următoarele:
a)un grup condus de o instituţie-mamă din UE, de o societate financiară holding-mamă din UE sau de o societate financiară holding mixtă-mamă din UE; sau
b)o instituţie care nu este o filială a unei instituţii-mamă din UE, a unei societăţi financiare holding-mamă din UE sau a unei societăţi financiare holding mixte-mamă din UE.
O-SII poate fi fie o instituţie, fie un grup condus de o instituţie-mamă din UE, de o societate financiară holding-mamă din UE, de o societate financiară holding mixtă-mamă din UE, de o instituţie-mamă dintr-un stat membru, de o societate financiară holding-mamă dintr-un stat membru sau de o societate financiară holding mixtă-mamă dintr-un stat membru.
(2)Metodologia de identificare a G-SII se bazează pe următoarele categorii:
a)dimensiunea grupului;
b)interconectarea grupului cu sistemul financiar;
c)posibilitatea de substituire a serviciilor sau a infrastructurii financiare furnizate de grup;
d)complexitatea grupului;
e)activitatea transfrontalieră a grupului, inclusiv activitatea transfrontalieră între statele membre şi între statele membre şi o ţară terţă.
Fiecare categorie primeşte o ponderare egală şi constă în indicatori cuantificabili.
Metodologia produce un scor global pentru fiecare entitate menţionată la alineatul (1) evaluată, ceea ce permite G-SII să fie identificate şi alocate într-o subcategorie, astfel cum se descrie la alineatul (9).
(21)O metodologie suplimentară de identificare a G-SII se bazează pe următoarele categorii:
a)categoriile menţionate la alineatul (2) literele (a)-(d) de la prezentul articol;
b)activitatea transfrontalieră a grupului, excluzând activităţile grupului în toate statele membre participante, astfel cum sunt menţionate la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (*).
(*)Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme şi a unei proceduri uniforme de rezoluţie a instituţiilor de credit şi a anumitor firme de investiţii în cadrul unui mecanism unic de rezoluţie şi al unui fond unic de rezoluţie şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, p. 1).
Fiecare categorie primeşte o ponderare egală şi constă în indicatori cuantificabili. Pentru categoriile menţionate la primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat, indicatorii sunt aceiaşi ca şi indicatorii corespunzători stabiliţi în temeiul alineatului (2).
Metodologia suplimentară de identificare produce un scor global suplimentar pentru fiecare entitate menţionată la alineatul (1) evaluată, pe baza căruia autorităţile competente sau desemnate pot lua una dintre măsurile menţionate la alineatul (10) litera (c).
(3)OSII se identifică în conformitate cu alineatul (1). Importanţa sistemică se evaluează pe baza a cel puţin unul dintre criteriile următoare:
a)dimensiunea
b)importanţa pentru economia Uniunii sau a statului membru relevant;
c)anvergura activităţilor transfrontaliere;
d)interconectarea instituţiei sau a grupului cu sistemul financiar.
După consultarea CERS, ABE emite, până la 1 ianuarie 2015, orientări în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, referitoare la criteriile de stabilire a condiţiilor de aplicare a prezentului alineat în ceea ce priveşte evaluarea O-SII. Orientările respective ţin seama de cadrele internaţionale pentru instituţiile naţionale de importanţă sistemică, precum şi de particularităţile Uniunii şi de cele naţionale.
După consultarea CERS, ABE prezintă Comisiei, până la 31 decembrie 2020, un raport privind metodologia adecvată de stabilire şi calibrare a ratelor amortizorului O-SII.
(4)Fiecare G-SII, pe bază consolidată, menţine un amortizor G-SII, care corespunde subcategoriei în care este alocată G-SII. Amortizorul respectiv constă în fonduri proprii de nivel 1 de bază şi este suplimentar acestui capital.
(5)Autoritatea competentă sau autoritatea desemnată poate solicita fiecărei O-SII, pe bază consolidată, subconsolidată sau individuală, după caz, să menţină un amortizor O-SII de până la 3 % din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, ţinând seama de criteriile de identificare a O-SII. Amortizorul respectiv constă în fonduri proprii de nivel 1 de bază.
(51)Sub rezerva autorizării de către Comisie, astfel cum se menţionează la al treilea paragraf din prezentul alineat, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată poate solicita fiecărei O-SII, pe bază consolidată, subconsolidată sau individuală, după caz, să menţină un amortizor O-SII mai mare de 3 % din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Amortizorul respectiv constă în fonduri proprii de nivel 1 de bază.
În termen de şase săptămâni de la primirea notificării menţionate la alineatul (7) de la prezentul articol, CERS transmite Comisiei un aviz în care precizează dacă amortizorul O-SII este considerat adecvat. De asemenea, ABE îi poate transmite Comisiei avizul său referitor la amortizor, în conformitate cu articolul 16a alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
În termen de trei luni de la transmiterea de către CERS a notificării menţionate la alineatul (7) către Comisie, aceasta, ţinând seama de evaluarea realizată de CERS şi ABE, dacă este cazul, şi în cazul în care consideră că amortizorul O-SII nu implică efecte negative disproporţionate asupra sistemului financiar, în ansamblu sau în parte, al altor state membre sau al Uniunii în ansamblu, care să constituie sau să creeze un obstacol pentru funcţionarea corespunzătoare a pieţei interne, adoptă un act prin care autorizează autoritatea competentă sau autoritatea desemnată să adopte măsura propusă.
(6)Atunci când solicită menţinerea unui amortizor O-SII, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată respectă următoarele:
a)amortizorul O-SII trebuie să nu poată implica efecte negative disproporţionate asupra sistemului financiar în ansamblu sau asupra unor părţi ale acestuia în alte state membre sau în Uniune în ansamblu, formând sau creând un obstacol pentru funcţionarea pieţei interne;
b)amortizorul O-SII trebuie să fie reexaminat de către autoritatea competentă sau autoritatea desemnată cel puţin anual.
c)în cazul în care un O-SII intră sub incidenţa pragului privind cerinţele de capital, autoritatea sa competentă sau autoritatea desemnată revizuieşte, cel târziu până la data reexaminării anuale menţionate la litera (b), cerinţa privind amortizorul O-SII aplicabilă instituţiei pentru a se asigura că calibrarea sa este în continuare adecvată.
(7)Înainte de a stabili sau restabili un amortizor O-SII, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată transmite o notificare către CERS cu o lună înainte de publicarea deciziei menţionate la alineatul (5) şi transmite o notificare către CERS cu trei luni înainte de publicarea deciziei autorităţii competente sau a autorităţii desemnate menţionate la alineatul (5a). CERS transmite fără întârziere astfel de notificări către Comisie, ABE şi autorităţile competente şi desemnate ale statelor membre în cauză. Notificările respective prevăd în detaliu:
a)motivele pentru care se consideră că amortizorul O-SII poate fi eficace şi proporţional în ceea ce priveşte atenuarea riscului;
b)o evaluare a impactului pozitiv sau negativ probabil al amortizorului O-SII pe piaţa internă, pe baza informaţiilor aflate la dispoziţia statului membru;
c)rata amortizorului O-SII pe care statul membru doreşte să îl stabilească.
(8)Fără a aduce atingere articolului 133 şi alineatului (5) de la prezentul articol, în cazul în care o O-SII este o filială fie a unei G-SII, fie a unei O-SII care este fie o instituţie, fie un grup condus de o instituţie-mamă din UE şi face obiectul unui amortizor O-SII pe bază consolidată, amortizorul care se aplică pe bază individuală sau subconsolidată pentru O-SII nu depăşeşte cuantumul mai mic dintre următoarele:
a)suma dintre cuantumul cel mai mare dintre rata amortizorului G-SII sau O-SII aplicabilă grupului pe bază consolidată şi 1 % din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; şi
b)3 % din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sau rata a cărei aplicare pentru grup pe bază consolidată a fost autorizată de Comisie în conformitate cu alineatul (5a) din prezentul articol.
(9)Există cel puţin cinci subcategorii de G-SII. Limita cea mai joasă şi limitele dintre subcategorii sunt determinate de scorurile obţinute în conformitate cu metodologia de identificare menţionată la alineatul (2) de la prezentul articol. Scorurile-limită dintre subcategoriile adiacente sunt definite în mod clar şi aderă la principiul conform căruia există o creştere liniară constantă a importanţei sistemice între subcategorii, ceea ce duce la o creştere liniară a cerinţei suplimentare de fonduri proprii de nivel 1 de bază, cu excepţia celei de a cincea subcategorii şi a oricărei subcategorii superioare care ar putea fi adăugată. În sensul prezentului alineat, importanţa sistemică reprezintă impactul preconizat exercitat de dificultăţile G-SII asupra pieţei financiare globale. Subcategoriei celei mai joase i se alocă un amortizor G-SII de 1 % din cuantumul total al expunerii la risc, calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, iar amortizorul alocat fiecărei subcategorii creşte în etape de cel puţin 0,5 % din cuantumul total al expunerii la risc, calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din regulamentul respectiv.
(10)Fără a aduce atingere alineatelor (1) şi (9) şi utilizând subcategoriile şi scorurile-limită menţionate la alineatul (9), autoritatea competentă sau autoritatea desemnată poate, în cadrul unui proces solid de evaluare în vederea supravegherii:
a)să realoce o G-SII dintr-o subcategorie inferioară într-o subcategorie superioară;
b)să aloce o entitate menţionată la alineatul (1) cu un scor global astfel cum se menţionează la alineatul (2) inferior scorului-limită al subcategoriei celei mai joase în respectiva subcategorie sau într-o subcategorie superioară, astfel desemnând-o drept G-SII;
c)luând în considerare mecanismul unic de rezoluţie, să realoce o G-SII dintr-o subcategorie superioară într-o subcategorie inferioară, pe baza scorului global suplimentar menţionat la alineatul (2a).
(11)[textul din Art. 131, alin. (11) din titlul VII, capitolul 4, sectiunea I a fost abrogat la 27-iun-2019 de Art. 1, punctul 47., alin. (I) din Directiva 878/20-mai-2019]
(12)Autoritatea competentă sau autoritatea desemnată notifică CERS numele G-SII şi ale O-SII, precum şi subcategoria respectivă în care este alocată fiecare G-SII. Notificarea conţine toate motivele pentru care s-a desfăşurat sau nu un proces de evaluare în vederea supravegherii în conformitate cu alineatul (10) literele (a), (b) şi (c). CERS transmite fără întârziere astfel de notificări Comisiei şi ABE şi face publice numele respective. Autorităţile competente sau desemnate fac publică subcategoria în care este alocată fiecare G-SII.
Autoritatea competentă sau autoritatea desemnată revizuieşte anual identificarea G-SII şi a O-SII, precum şi alocarea G-SII în subcategoriile respective şi comunică rezultatul instituţiei de importanţă sistemică vizate şi către CERS, care transmite fără întârziere rezultatele Comisiei şi ABE. Autoritatea competentă sau autoritatea desemnată face publică lista actualizată a instituţiilor de importanţă sistemică identificate şi subcategoria în care este alocată fiecare G-SII identificată.
(13)[textul din Art. 131, alin. (13) din titlul VII, capitolul 4, sectiunea I a fost abrogat la 27-iun-2019 de Art. 1, punctul 47., alin. (K) din Directiva 878/20-mai-2019]
(14)În cazul în care un grup, pe bază consolidată, face obiectul unui amortizor G-SII şi al unui amortizor O-SII, se aplică amortizorul cel mai mare.
(15)În cazul în care o instituţie face obiectul unui amortizor de risc sistemic, stabilit în conformitate cu articolul 133, amortizorul respectiv se cumulează cu amortizorul O-SII sau cu amortizorul G-SII care se aplică în conformitate cu prezentul articol.
În cazul în care suma dintre rata amortizorului de risc sistemic, astfel cum este calculată în sensul articolului 133 alineatul (10), (11) sau (12), şi rata amortizorului O-SII sau rata amortizorului G-SII al cărui obiect îl face aceeaşi instituţie ar fi mai mare de 5 %, se aplică procedura stabilită la alineatul (5a) de la prezentul articol. În sensul prezentului alineat, în cazul în care decizia de a stabili un amortizor de risc sistemic, un amortizor O-SII sau un amortizor G-SII duce la o scădere a ratelor stabilite anterior sau la menţinerea aceloraşi niveluri ale respectivelor rate, nu se aplică procedura prevăzută la alineatul (5a) de la prezentul articol.
(16)[textul din Art. 131, alin. (16) din titlul VII, capitolul 4, sectiunea I a fost abrogat la 27-iun-2019 de Art. 1, punctul 47., alin. (M) din Directiva 878/20-mai-2019]
(17)[textul din Art. 131, alin. (17) din titlul VII, capitolul 4, sectiunea I a fost abrogat la 27-iun-2019 de Art. 1, punctul 47., alin. (M) din Directiva 878/20-mai-2019]
(18)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează, în sensul prezentului articol, metodologiile pe baza cărora autoritatea competentă sau autoritatea desemnată identifică o instituţie sau un grup condus de o instituţie-mamă din UE, de o societate financiară holding-mamă sau de o societate financiară holding mixtă-mamă din UE drept G-SII şi care specifică metodologia de definire a subcategoriilor şi de alocare a G-SII în subcategorii pe baza importanţei lor sistemice, ţinând seama de eventualele standarde convenite la nivel internaţional.
ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 iunie 2014.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la prezentul alineat, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Art. 132:
[textul din Art. 132 din titlul VII, capitolul 4, sectiunea I a fost abrogat la 27-iun-2019 de Art. 1, punctul 48. din Directiva 878/20-mai-2019]
Art. 133: Cerinţa de menţinere a unui amortizor de risc sistemic
(1)Fiecare stat membru se asigură că există posibilitatea de a stabili un amortizor de risc sistemic constituit din fonduri proprii de nivel 1 de bază pentru sectorul financiar ori pentru unul sau mai multe subseturi ale sectorului, aplicabil tuturor expunerilor sau unui subset al acestora, astfel cum se menţionează la alineatul (5) de la prezentul articol, pentru a preveni şi a atenua riscurile macroprudenţiale sau sistemice, inclusiv riscurile macroprudenţiale sau sistemice care decurg din schimbările climatice, care nu sunt acoperite de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi de articolele 130 şi 131 din prezenta directivă, cu alte cuvinte un risc de perturbare a sistemului financiar care poate să genereze consecinţe negative semnificative pentru sistemul financiar şi pentru economia reală dintr-un anumit stat membru.
(2)Instituţiile calculează amortizorul de risc sistemic după cum urmează:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
Bsr = amortizorul de risc sistemic;
rT = rata amortizorului aplicabilă cuantumului total al expunerii la risc a unei instituţii;
Et = cuantumul total al expunerii la risc a unei instituţii, calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
i = indicele care desemnează subsetul de expuneri, astfel cum este menţionat la alineatul (5);
ri = rata amortizorului aplicabilă cuantumului expunerii la risc a subsetului de expuneri i; şi
Ei = cuantumul expunerii la risc a unei instituţii pentru subsetul de expuneri i, calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(3)În sensul alineatului (1), statele membre desemnează o autoritate care să fie responsabilă cu stabilirea amortizorului de risc sistemic şi cu identificarea expunerilor şi a subseturilor de instituţii cărora li se aplică. Autoritatea respectivă este fie autoritatea competentă, fie autoritatea desemnată.
(4)În sensul alineatului (1) de la prezentul articol, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată relevantă, după caz, poate solicita instituţiilor să menţină un amortizor de risc sistemic constând în fonduri proprii de nivel 1 de bază, calculat în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, pe bază individuală, consolidată sau subconsolidată, astfel cum se prevede în partea întâi titlul II din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(5)Un amortizor de risc sistemic se poate aplica:
a)tuturor expunerilor de pe teritoriul statului membru care stabileşte amortizorul;
b)următoarelor expuneri sectoriale de pe teritoriul statului membru care stabileşte amortizorul:
(i)tuturor expunerilor de tip retail faţă de persoane fizice care sunt garantate cu bunuri imobile locative;
(ii)tuturor expunerilor faţă de persoane juridice care sunt garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile comerciale;
(iii)tuturor expunerilor faţă de persoane juridice în afara celor menţionate la punctul (ii);
(iv)tuturor expunerilor faţă de persoane fizice în afara celor menţionate la punctul (i);
c)tuturor expunerilor de pe teritoriul altor state membre, sub rezerva alineatelor (12) şi (15);
d)expunerilor sectoriale, astfel cum sunt identificate la litera (b) din prezentul alineat, de pe teritoriul altor state membre, numai pentru a permite recunoaşterea unei rate a amortizorului stabilite de alt stat membru în conformitate cu articolul 134;
e)expunerilor de pe teritoriul ţărilor terţe;
f)subseturilor oricăreia dintre categoriile de expuneri identificate la litera (b).
(6)După consultarea CERS, ABE emite, până la 30 iunie 2020, orientări în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, referitoare la subseturile adecvate ale expunerilor cărora autoritatea competentă sau autoritatea desemnată le poate aplica un amortizor de risc sistemic în conformitate cu litera (f) de la alineatul (5) din prezentul articol.
(7)Un amortizor de risc sistemic se aplică tuturor expunerilor sau unui subset de expuneri, astfel cum sunt menţionate la alineatul (5) din prezentul articol, ale tuturor instituţiilor sau ale unuia ori mai multor subseturi ale respectivelor instituţii, pentru care autorităţile statului membru vizat au competenţe în conformitate cu prezenta directivă şi se stabileşte în trepte de ajustare de 0,5 puncte procentuale sau multipli ai acestora. Se pot introduce cerinţe diferite pentru diferite subseturi de instituţii şi de expuneri. Amortizorul de risc sistemic nu abordează riscuri care sunt acoperite de articolele 130 şi 131.
(8)Atunci când solicită menţinerea unui amortizor de risc sistemic, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată respectă următoarele:
a)amortizorul de risc sistemic nu implică efecte negative disproporţionate asupra sistemului financiar, în ansamblu sau în parte, al altor state membre sau al Uniunii în ansamblu, care să constituie sau să creeze un obstacol pentru funcţionarea corespunzătoare a pieţei interne;
b)amortizorul de risc sistemic este reexaminat de către autoritatea competentă sau autoritatea desemnată cel puţin o dată la doi ani;
c)amortizorul de risc sistemic nu trebuie utilizat pentru a aborda vreunul dintre următoarele elemente:
(i)riscurile care sunt acoperite de articolele 130 şi 131 din prezenta directivă;
(ii)riscurile care sunt integral acoperite de calculul prevăzut la articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
d)în cazul în care un amortizor de risc sistemic se aplică cuantumului total al expunerii la risc a unei instituţii, iar instituţia respectivă intră sub incidenţa pragului privind cerinţele de capital, autoritatea sa competentă sau autoritatea desemnată reexaminează, până cel târziu la data reexaminării bienale menţionate la litera (b) de la prezentul alineat, cerinţa privind amortizorul de risc sistemic a instituţiei pentru a se asigura că calibrarea sa rămâne adecvată.
(9)Autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, transmite o notificare către CERS înainte de publicarea deciziei menţionate la alineatul (13). CERS transmite fără întârziere astfel de notificări către Comisie, ABE şi autorităţile competente şi desemnate ale statelor membre în cauză.
În cazul în care instituţia căreia i se aplică una sau mai multe rate ale amortizorului de risc sistemic este o filială a cărei întreprindere-mamă este stabilită într-un alt stat membru, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată transmite o notificare şi autorităţilor statului membru în cauză.
În cazul în care o rată a amortizorului de risc sistemic se aplică expunerilor de pe teritoriul unor ţări terţe, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, transmite, de asemenea, o notificare către CERS. CERS transmite fără întârziere notificările respective autorităţilor de supraveghere ale respectivelor ţări terţe.
Notificările respective prevăd în detaliu:
a)riscul macroprudenţial sau sistemic în statul membru vizat;
b)motivele pentru care dimensiunea riscurilor macroprudenţiale sau sistemice ameninţă stabilitatea sistemului financiar la nivel naţional, justificând rata amortizorului de risc sistemic;
c)motivele pentru care se consideră că amortizorul de risc sistemic poate fi eficace şi proporţional în ceea ce priveşte atenuarea riscului;
d)o evaluare a impactului pozitiv sau negativ probabil al amortizorului de risc sistemic pe piaţa internă, pe baza informaţiilor aflate la dispoziţia statului membru;
e)rata sau ratele amortizorului de risc sistemic pe care autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, intenţionează să le impună şi expunerile cărora li se aplică aceste rate, precum şi instituţiile care fac obiectul ratelor respective;
f)în cazul în care rata amortizorului de risc sistemic se aplică tuturor expunerilor, o justificare a motivului pentru care autoritatea consideră că amortizorul de risc sistemic nu constituie o duplicare a funcţionării amortizorului O-SII prevăzut la articolul 131.
În cazul în care decizia privind stabilirea ratei amortizorului de risc sistemic conduce la o scădere a ratei amortizorului stabilite anterior sau la menţinerea ei la acelaşi nivel, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, respectă doar prezentul alineat.
(10)În cazul în care stabilirea sau restabilirea unei rate sau a unor rate ale amortizorului de risc sistemic pentru orice set sau subset de expuneri menţionate la alineatul (5) care fac obiectul unuia sau al mai multor amortizoare de risc sistemic nu are drept rezultat o rată combinată a amortizorului de risc sistemic mai mare de 3 % pentru niciuna dintre expunerile respective, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, transmite o notificare către CERS în conformitate cu alineatul (9), cu o lună înainte de publicarea deciziei menţionate la alineatul (13).
În sensul prezentului alineat, recunoaşterea unei rate a amortizorului de risc sistemic stabilită de alt stat membru în conformitate cu articolul 134 nu este inclusă în calculul pragului de 3 %.
(11)În cazul în care stabilirea sau restabilirea unei rate sau a unor rate a (ale) amortizorului de risc sistemic pentru orice set sau subset de expuneri menţionate la alineatul (5) care fac obiectul unuia sau al mai multor amortizoare de risc sistemic are drept rezultat o rată combinată a amortizorului de risc sistemic mai mare de 3 %, dar mai mică de 5 % pentru oricare dintre expunerile respective, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată din statul membru care stabileşte amortizorul respectiv solicită, în notificarea transmisă în conformitate cu alineatul (9), avizul Comisiei şi pe cel al CERS.
În termen de o lună de la primirea notificării menţionate la alineatul (9), CERS transmite Comisiei un aviz în care precizează dacă rata sau ratele amortizorului de risc sistemic sunt considerate adecvate. Ţinând seama de avizul CERS, Comisia emite avizul său în termen de două luni de la primirea notificării.
În cazul în care Comisia emite un aviz negativ, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, din statul membru care stabileşte respectivul amortizor de risc sistemic respectă avizul în cauză sau prezintă motivele pentru care nu face acest lucru.
În cazul în care una sau mai multe instituţii cărora li se aplică una sau mai multe rate ale amortizorului de risc sistemic sunt filiale ale unei întreprinderi-mamă stabilite într-un alt stat membru, CERS şi Comisia analizează, de asemenea, în avizele lor dacă aplicarea ratei sau a ratelor amortizorului de risc sistemic în cazul instituţiilor respective este considerată adecvată.
În cazul în care autorităţile filialei şi întreprinderii-mamă nu sunt de acord cu privire la rata sau ratele amortizorului de risc sistemic aplicabile instituţiei respective şi în cazul unui aviz negativ atât din partea Comisiei, cât şi a CERS, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, poate sesiza ABE şi solicita asistenţa acesteia în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. Decizia privind stabilirea ratei sau a ratelor amortizorului de risc sistemic pentru expunerile respective se suspendă până la luarea unei decizii de către ABE.
În sensul prezentului alineat, recunoaşterea unei rate a amortizorului de risc sistemic stabilite de alt stat membru în conformitate cu articolul 134 nu este inclusă în calculul pragurilor menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat.
(12)În cazul în care stabilirea sau restabilirea unei rate sau a unor rate a (ale) amortizorului de risc sistemic pentru orice set sau subset de expuneri menţionate la alineatul (5) care fac obiectul unuia sau al mai multor amortizoare de risc sistemic are drept rezultat o rată combinată a amortizorului de risc sistemic mai mare de 5 % pentru oricare dintre expunerile respective, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, solicită autorizaţia Comisiei înainte să pună în aplicare un amortizor de risc sistemic.
În termen de şase săptămâni de la primirea notificării menţionate la alineatul (9) de la prezentul articol, CERS transmite Comisiei un aviz în care precizează dacă amortizorul de risc sistemic este considerat adecvat. De asemenea, ABE îi poate transmite Comisiei avizul său referitor la respectivul amortizor de risc sistemic în conformitate cu articolul 16a alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, în termen de şase săptămâni de la primirea notificării respective.
În termen de trei luni de la primirea notificării menţionate la alineatul (9), Comisia, ţinând seama de evaluarea realizată de CERS şi ABE, după caz şi în cazul în care consideră că rata sau ratele amortizorului de risc sistemic nu implică efecte negative disproporţionate asupra sistemului financiar, în ansamblu sau în parte, al altor state membre sau al Uniunii în ansamblu, care să constituie sau să creeze un obstacol pentru funcţionarea corespunzătoare a pieţei interne, adoptă un act prin care autorizează autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, să adopte măsura propusă.
În sensul prezentului alineat, recunoaşterea unei rate a amortizorului de risc sistemic stabilite de alt stat membru în conformitate cu articolul 134 nu este inclusă în calculul pragului menţionat la primul paragraf de la prezentul alineat.
(13)Fiecare autoritate competentă sau autoritatea desemnată, după caz, anunţă stabilirea sau restabilirea uneia sau mai multor rate ale amortizorului de risc sistemic prin intermediul publicării pe un site internet adecvat. Publicarea respectivă conţine cel puţin următoarele informaţii:
a)rata sau ratele amortizorului de risc sistemic;
b)instituţiile cărora li se aplică amortizorul de risc sistemic;
c)expunerile cărora li se aplică rata sau ratele amortizorului de risc sistemic;
d)o justificare pentru stabilirea sau restabilirea ratei sau a ratelor amortizorului de risc sistemic;
e)data de la care instituţiile aplică stabilirea sau restabilirea amortizorului de risc sistemic; şi
f)numele ţărilor pe teritoriul cărora expunerile sunt recunoscute în cadrul amortizorului de risc sistemic.
În cazul în care publicarea informaţiilor menţionate la litera (d) de la primul paragraf ar putea pune în pericol stabilitatea sistemului financiar, aceste informaţii nu sunt publicate.
(14)În cazul în care o instituţie nu îndeplineşte pe deplin cerinţa prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol, aceasta face obiectul restricţiilor privind distribuirile prevăzute la articolul 141 alineatele (2) şi (3).
În cazul în care aplicarea restricţiilor privind distribuirile conduce la o ameliorare nesatisfăcătoare a fondurilor proprii de nivel 1 de bază ale instituţiei, din perspectiva riscului sistemic relevant, autorităţile competente pot lua măsuri suplimentare în conformitate cu articolul 64.
(15)În cazul în care autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, decide să stabilească amortizorul de risc sistemic pe baza expunerilor de pe teritoriul altor state membre, amortizorul se stabileşte în mod egal pentru toate expunerile de pe teritoriul Uniunii, cu excepţia cazului în care amortizorul este stabilit pentru a recunoaşte rata amortizorului de risc sistemic stabilită de alt stat membru în conformitate cu articolul 134.
Art. 134: Recunoaşterea unei rate a amortizorului de risc sistemic
(1)Alte state membre pot recunoaşte o rată a amortizorului de risc sistemic stabilită în conformitate cu articolul 133 şi pot aplica respectiva rată în cazul instituţiilor autorizate la nivel naţional pentru expunerile de pe teritoriul statului membru care stabileşte rata.
(2)În cazul în care statele membre recunosc, în conformitate cu alineatul (1), o rată a amortizorului de risc sistemic pentru instituţiile autorizate la nivel naţional, acestea transmit o notificare către CERS. CERS transmite fără întârziere astfel de notificări Comisiei, ABE şi statului membru care stabileşte rata respectivă.
(3)În momentul luării deciziei de recunoaştere a unei rate a amortizorului de risc sistemic în conformitate cu alineatul (1), un stat membru ia în considerare informaţiile prezentate de statul membru care stabileşte respectiva rată în conformitate cu articolul 133 alineatele (9) şi (13).
(4)În cazul în care statele membre recunosc o rată a amortizorului de risc sistemic pentru instituţiile autorizate la nivel naţional, amortizorul de risc sistemic respectiv poate fi cumulat cu amortizorul de risc sistemic aplicat în conformitate cu articolul 133, cu condiţia ca amortizoarele să abordeze riscuri diferite. În cazul în care amortizoarele abordează aceleaşi riscuri, se aplică numai amortizorul cu rata cea mai ridicată.
(5)Un stat membru care stabileşte o rată a amortizorului de risc sistemic în conformitate cu articolul 133 din prezenta directivă poate solicita CERS să emită o recomandare, astfel cum se prevede la articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010, adresată unuia sau mai multor state membre care pot recunoaşte rata amortizorului de risc sistemic.
Art. 135: Orientări CERS privind stabilirea ratelor amortizoarelor anticiclice
(1)CERS poate formula, prin recomandări conform articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010, orientări pentru autorităţile desemnate de statele membre conform articolului 136 alineatul (1) privind stabilirea ratelor amortizoarelor anticiclice, în special:
a)principii destinate să îndrume autorităţile desemnate atunci când îşi exercită puterea de apreciere privind rata adecvată a amortizorului anticiclic, să garanteze că autorităţile adoptă o abordare corespunzătoare în ceea ce priveşte ciclurile macroeconomice în cauză şi să promoveze un proces decizional solid şi consecvent în toate statele membre;
b)orientări generale privind:
(i)măsurarea şi calcularea abaterii indicatorului credite/ produsul intern brut (PIB) de la tendinţele pe termen lung;
(ii)calcularea referenţialelor pentru amortizoare prevăzute la articolul 136 alineatul (2);
c)orientări privind variabilele care indică apariţia unui risc sistemic asociat cu existenţa unor perioade de creştere excesivă a creditelor în sistemul financiar, în special indicatorul credit/PIB relevant şi abaterea acestuia de la tendinţa pe termen lung şi privind alţi factori relevanţi, inclusiv progresele economice care apar în diferite sectoare ale economiei, care trebuie luaţi în considerare de autorităţile desemnate atunci când stabilesc rata adecvată a amortizorului anticiclic conform articolului 136;
d)orientări privind variabilele, inclusiv criterii calitative, care indică faptul că amortizorul trebuie menţinut, redus sau eliminat în întregime.
(2)În cazul în care formulează o recomandare conform alineatului (1), CERS ia în considerare în mod corespunzător diferenţele dintre statele membre şi în special particularităţile statelor membre cu economii mici şi deschise.
(3)În cazul în care a formulat o recomandare conform alineatului (1), CERS o revizuieşte şi o actualizează, dacă este necesar, ţinând cont de experienţa acumulată în stabilirea amortizoarele în temeiul prezentei directive sau de evoluţia practicilor agreate la nivel internaţional.
Art. 136: Stabilirea ratelor amortizoarelor anticiclice
(1)Fiecare stat membru desemnează o autoritate publică sau un organism public (denumită/denumit în continuare o "autoritate desemnată") responsabilă cu stabilirea ratei amortizorului anticiclic pentru statul membru în cauză.
(2)Fiecare autoritate desemnată calculează în fiecare trimestru un referenţial pentru amortizoare, destinat să îndrume exercitarea puterii sale de apreciere în stabilirea ratei amortizorului anticiclic în conformitate cu alineatul (3). Referenţialul pentru amortizoare reflectă, în mod concret, ciclul de creditare şi riscurile datorate creşterii excesive a creditelor în statul membru şi ia în considerare în mod corespunzător particularităţile economiei naţionale. Acesta se bazează pe abaterea indicatorului credite/PIB de la tendinţa pe termen lung, luând în considerare, între altele:
a)un indicator al creşterii nivelurilor creditului în statul membru în cauză şi, în special, un indicator care reflectă modificările raportului "credite acordate în statul membru în cauză/PIB".
b)orice orientări menţinute în vigoare de CERS în conformitate cu articolul 135 alineatul (1) litera (b).
(3)Fiecare autoritate desemnată evaluează trimestrial intensitatea riscului sistemic ciclic şi caracterul adecvat al ratei amortizorului anticiclic pentru statul său membru şi stabileşte sau ajustează rata amortizorului anticiclic, dacă este necesar. În cadrul acestui proces, fiecare autoritate desemnată ia în considerare următoarele:
a)referenţialul pentru amortizor, calculat în conformitate cu alineatul (2);
b)orice orientare menţinută în vigoare de CERS în conformitate cu articolul 135 alineatul (1) literele (a), (c) şi (d), şi orice recomandare emisă de CERS cu privire la stabilirea ratei unui amortizor;
c)alte variabile pe care autoritatea desemnată le consideră relevante pentru abordarea riscului sistemic ciclic.
(4)Rata amortizorului anticiclic, exprimată ca procentaj din cuantumul total al expunerilor la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, a instituţiilor care au expuneri din credite în statul membru în cauză, se situează între 0 % şi 2,5 %, calibrat în trepte de 0,25 puncte procentuale sau multipli de 0,25 puncte procentuale. În cazul în care acest lucru se justifică pe baza consideraţiilor de la alineatul (3), o autoritate desemnată poate stabili o rată a amortizorului anticiclic mai mare de 2,5 % din cuantumul total al expunerilor la risc calculat în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 în scopul prevăzut la articolul 140 alineatul (2) de la prezenta directivă.
(5)În cazul în care o autoritate stabileşte pentru prima dată o rată a amortizorului anticiclic mai mare de zero sau în cazul în care o autoritate desemnată creşte rata amortizorului anticiclic în vigoare la acel moment, aceasta decide de asemenea data de la care instituţiile trebuie să aplice amortizorul majorat în scopul calculării amortizorului anticiclic de capital specific instituţiei. Data în cauză nu depăşeşte 12 luni de la data la care stabilirea amortizorului majorat a fost anunţată în conformitate cu alineatul (7). Dacă data este înainte de 12 luni de la data la care s-a anunţat stabilirea amortizorului majorat, termenul mai scurt pentru punerea în aplicare se justifică pe baza unor circumstanţe excepţionale.
(6)Dacă o autoritate desemnată reduce rata existentă a amortizorului anticiclic, fie că este sau nu redus la zero, aceasta stabileşte de asemenea o perioadă orientativă pentru care nu se preconizează nicio creştere a amortizorului. Totuşi, perioada orientativă în cauză nu angajează autoritatea desemnată.
(7)Fiecare autoritate desemnată publică trimestrial pe site-ul său internet cel puţin următoarele informaţii:
a)rata aplicabilă a amortizorului anticiclic;
b)indicatorul credit/PIB relevant şi abaterea acestuia de la tendinţa pe termen lung;
c)referenţialul pentru amortizor, calculat în conformitate cu alineatul (2);
d)o justificare a respectivei rate a amortizorului;
e)în cazul în care rata amortizorului este majorată, data de la care instituţiile aplică rata majorată a amortizorului în scopul calculării amortizorului anticiclic de capital specific instituţiei;
f)în cazul în care data menţionată la litera (e) este înainte de 12 luni de la data publicării prevăzute la prezentul alineat, o trimitere la circumstanţele excepţionale care justifică reducerea termenului de punere în aplicare;
g)în cazul în care rata amortizorului este redusă, perioada orientativă pentru care nu se preconizează nicio majorare, împreună cu o justificare pentru perioada respectivă.
Autorităţile desemnate iau toate măsurile rezonabile pentru a coordona momentul publicării informaţiilor.
Autorităţile desemnate notifică CERS fiecare modificare a ratei amortizorului anticiclic, precum şi informaţiile necesare specificate la literele (a)-(g) de la primul paragraf. CERS publică pe site-ul său internet toate ratele amortizoarelor care i-au fost comunicate, precum şi informaţiile asociate.
Art. 137: Recunoaşterea ratelor amortizorului anticiclic mai mari de 2,5 %
(1)În cazul în care o autoritate desemnată, în conformitate cu articolul 136 alineatul (4), sau o autoritate competentă dintr-o ţară terţă a stabilit o rată a amortizorului anticiclic mai mare de 2,5 % din cuantumul total al expunerilor la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, celelalte autorităţi desemnate pot recunoaşte această rată a amortizorului în scopul calculării, de către instituţiile autorizate la nivel naţional, a amortizorului anticiclic de capital specific instituţiei.
(2)În cazul în care o autoritate desemnată în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol recunoaşte o rată a amortizorului mai mare de 2,5 % din cuantumul total al expunerilor la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul
(3)din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, aceasta anunţă recunoaşterea prin publicare pe site-ul său internet. Anunţul include cel puţin următoarele informaţii:
a)rata aplicabilă a amortizorului anticiclic;
b)statul membru sau ţările terţe cărora li se aplică;
c)în cazul în care rata amortizorului este majorată, data de la care instituţiile autorizate în statul membru al autorităţii desemnate trebuie să aplice rata majorată al amortizorului în scopul calculării amortizorului anticiclic de capital specific instituţiei;
d)în cazul în care data menţionată la litera (c) este înainte de 12 luni de la data anunţului prevăzut la prezentul alineat, o trimitere la circumstanţele excepţionale care justifică reducerea termenului de punere în aplicare.
Art. 138: Recomandarea CERS privind ratele amortizorului anticiclic pentru ţările terţe
CERS poate, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010, să emită o recomandare pentru autorităţile desemnate privind rata adecvată a amortizorului anticiclic pentru expunerile faţă de o ţară terţă în cazul în care:
(a)o rată a amortizorului anticiclic nu a fost stabilită sau publicată de către autoritatea relevantă dintr-o ţară terţă pentru această ţară terţă (denumită în continuare "autoritatea relevantă dintr-o ţară terţă") faţă de care una sau mai multe instituţii din Uniune au expuneri din credite;
(b)CERS consideră că rata amortizorului anticiclic stabilită şi publicată de autoritatea competentă din ţara terţă pentru această ţară terţă nu este suficient pentru a proteja în mod adecvat instituţiile din Uniune împotriva riscurilor de creştere excesivă a creditelor în această ţară terţă sau o autoritate desemnată notifică CERS că consideră rata amortizorului ca fiind insuficient pentru a asigura protecţia.
Art. 139: Decizia autorităţilor desemnate privind ratele amortizorului anticiclic pentru ţările terţe
(1)Prezentul articol se aplică indiferent dacă CERS a emis sau nu o recomandare pentru autorităţile desemnate, conform articolului 138.
(2)În circumstanţele menţionate la articolul 138 litera (a), autorităţile desemnate pot stabili rata amortizorului anticiclic pe care instituţiile autorizate la nivel naţional trebuie să îl aplice în scopul calculării amortizorului anticiclic de capital specific instituţiei.
(3)În cazul în care rata amortizorului anticiclic a fost stabilită şi publicată de autoritatea competentă dintr-o ţară terţă pentru această ţară terţă, o autoritate desemnată poate stabili o rată diferită a amortizorului pentru această ţară terţă în scopul calculării de către instituţiile autorizate la nivel naţional a amortizorului anticiclic de capital specific instituţiei, dacă aceasta are motive rezonabile să considere că rata amortizorului stabilită de autoritatea competentă din ţara terţă nu este suficientă pentru a proteja în mod adecvat aceste instituţii împotriva riscurilor de creştere excesivă a creditelor în această ţară terţă.
Atunci când o autoritate desemnată exercită puterea care îi este conferită în temeiul primului paragraf, aceasta nu stabileşte o rată a amortizorului anticiclic sub rata stabilită de autoritatea competentă din ţara terţă, în afară de cazul în care această rată a amortizorului depăşeşte 2,5 % din cuantumul total al expunerilor la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 a instituţiilor care au expuneri la riscul de credit în ţara terţă în cauză.
Pentru a asigura o coerenţă în ceea ce priveşte stabilirea amortizoarelor pentru ţări terţe, CERS poate formula recomandări cu privire la stabilirea amortizoarelor respective.
(4)În cazul în care o autoritate desemnată stabileşte o rată a amortizorului anticiclic pentru o ţară terţă, conform alineatului (2) sau (3), care creşte rata aplicabilă existentă a amortizorului anticiclic, autoritatea desemnată decide data de la care instituţiile autorizate la nivel intern trebuie să aplice această rată a amortizorului în scopul calculării amortizorului anticiclic de capital specific instituţiei. Data în cauză nu depăşeşte 12 luni de la data la care rata amortizorului a fost anunţată în conformitate cu alineatul (5). Dacă data este înainte de 12 luni de la data la care s-a anunţat rata amortizorului, termenul mai scurt pentru punerea în aplicare se justifică pe baza unor circumstanţe excepţionale.
(5)Autorităţile desemnate publică pe site-ul lor internet orice rată a amortizorului anticiclic care a fost stabilită pentru o ţară terţă în conformitate cu alineatul (2) sau (3), incluzând următoarele informaţii:
a)rata amortizorului anticiclic şi ţara terţă căreia i se aplică;
b)o justificare a acestei rate a amortizorului;
c)în cazul în care rata amortizorului este stabilită la peste zero pentru prima dată sau este majorat, data de la care instituţiile trebuie să aplice rata majorată a amortizorului în scopul calculării amortizorului anticiclic de capital specific instituţiei;
d)în cazul în care data menţionată la litera (c) este înainte de 12 luni de la data publicării ratei prevăzută la prezentul alineat, o trimitere la circumstanţele excepţionale care justifică scurtarea termenului pentru punerea în aplicare.
Art. 140: Calcularea ratei amortizorului anticiclic de capital specific instituţiei
(1)Rata amortizorului anticiclic de capital specific instituţiei este egală cu media ponderată a ratelor amortizorului anticiclic care se aplică în ţările în care sunt situate expunerile din credite relevante ale instituţiei sau care se aplică în sensul prezentului articol, în temeiul articolului 139 alineatul (2) sau (3).
Pentru a calcula media ponderată menţionată la primul paragraf, statele membre cer instituţiilor să aplice fiecărei rate al amortizorului anticiclic aplicabilă cerinţele sale totale de fonduri proprii pentru riscul de credit, stabilite în conformitate cu partea a treia titlurile II şi IV din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, corespunzând expunerilor din credite relevante din teritoriul în cauză, împărţite la cerinţele totale de fonduri proprii pentru riscul de credit corespunzând tuturor expunerilor sale din credite relevante.
(2)Dacă, în conformitate cu articolul 136 alineatul (4), o autoritate desemnată stabileşte o rată a amortizorului anticiclic mai mare de 2,5 % din cuantumul total al expunerilor la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 statele membre se asigură că următoarele rate ale amortizorului se aplică expunerilor din credite relevante situate în statul membru al autorităţii desemnate în cauză (denumit în continuare, "statul membru A") în scopul calculului prevăzut la alineatul (1), inclusiv, unde este cazul, în scopul calculării elementului de capital consolidat corespunzând instituţiei în cauză:
a)instituţiile autorizate la nivel naţional aplică rata amortizorului mai mare de 2,5 % din valoarea totală a expunerilor la risc;
b)instituţiile care sunt autorizate într-un alt stat membru aplică o rată a amortizorului anticiclic de 2,5 % din valoarea totală a expunerilor la risc dacă autoritatea desemnată din statul membru în care acestea au fost autorizate nu a recunoscut rata amortizorului mai mare de 2,5 % în conformitate cu articolul 137 alineatul (1);
c)instituţiile care sunt autorizate într-un alt stat membru aplică rata amortizorului anticiclic stabilită de autoritatea desemnată din statul membru A, dacă autoritatea desemnată din statul membru în care au fost autorizate a recunoscut rata amortizorului în conformitate cu articolul 137.
(3)Dacă rata amortizorului anticiclic stabilită de autoritatea competentă dintr-o ţară terţă pentru această ţară terţă este mai mare de 2,5 % din valoarea totală a expunerilor la risc calculată în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, statele membre se asigură că următoarele rate ale amortizorului se aplică expunerilor din credite relevante situate în această ţară terţă în scopul calculului prevăzut la alineatul (1), inclusiv, unde este cazul, în scopul calculării elementului de capital consolidat corespunzând instituţiei în cauză:
a)instituţiile aplică o rată a amortizorului anticiclic de 2,5 % din valoarea totală a expunerilor la risc dacă autoritatea desemnată din statul membru în care acestea au fost autorizate nu a recunoscut rata amortizorului mai mare de 2,5 % în conformitate cu articolul 137 alineatul (1);
b)instituţiile aplică rata amortizorului anticiclic stabilită de autoritatea competentă din ţara terţă dacă autoritatea desemnată din statul membru în care au fost autorizate a recunoscut această rată a amortizorului în conformitate cu articolul 137.
(4)Expunerile la riscul de credit relevante includ toate categoriile de expuneri, în afară de cele menţionate la articolul 112 literele (a)-(f) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 care fac obiectul următoarelor cerinţe.
a)cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de credit, prevăzute în partea a treia titlul II din regulamentul menţionat;
b)în cazul în care expunerea este deţinută în portofoliul de tranzacţionare, cerinţele de fonduri proprii pentru riscuri specifice, prevăzute în partea a treia titlul IV capitolul 2 din regulamentul menţionat sau riscuri adiţionale de nerambursare şi de migrare, prevăzute în partea a treia titlul IV capitolul 5 din regulamentul menţionat;
c)în cazul în care expunerea este o securitizare, cerinţele de fonduri proprii prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 5 din regulamentul menţionat.
(5)Instituţiile identifică situarea geografică a unei expuneri din credite relevante, în conformitate cu standardele tehnice de reglementare adoptate în conformitate cu alineatul (7).
(6)În scopul calculului prevăzut la alineatul (1):
a)o rată a amortizorului anticiclic pentru un stat membru se aplică de la data precizată în informaţiile publicate în conformitate cu articolul 136 alineatul (7) litera (e) sau articolul 137 alineatul (2) litera (c), dacă decizia are ca efect majorarea ratei amortizorului;
b)sub rezerva literei (c), o rată a amortizorului anticiclic pentru o ţară terţă se aplică la 12 luni de la data la care autoritatea competentă dintr-o ţară terţă a anunţat modificarea ratei amortizorului, indiferent dacă autoritatea în cauză impune instituţiilor înfiinţate în ţara terţă să aplice modificarea într-un termen mai scurt, dacă decizia are ca efect majorarea ratei amortizorului;
c)în cazul în care autoritatea desemnată a unui stat membru de origine stabileşte rata amortizorului anticiclic pentru o ţară terţă în conformitate cu articolul 139 alineatul (2) sau (3) sau recunoaşte rata amortizorului anticiclic pentru o ţară terţă în conformitate cu articolul 137, rata amortizorului în cauză se aplică de la data precizată în informaţiile publicate în conformitate cu articolul 139 alineatul (5) litera (c) sau articolul 137 alineatul (2) litera (c), dacă decizia are ca efect majorarea ratei amortizorului;
d)o rată a amortizorului anticiclic se aplică imediat dacă decizia are ca efect reducerea ratei amortizorului.
În sensul literei (b), o modificare a ratei amortizorului anticiclic pentru o ţară terţă va fi considerată ca anunţată la data la care este publicată de autoritatea competentă din ţara terţă în conformitate cu normele naţionale aplicabile.
(7)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza metoda de identificare a situării geografice a expunerilor din credite relevante, menţionate la alineatul (5).
ABE înaintează Comisiei proiectele de standarde de reglementare până la 1 ianuarie 2014.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Art. 141: Restricţii privind distribuirile
(1)O instituţie care îndeplineşte cerinţa amortizorului combinat nu efectuează o distribuire în legătură cu fondurile proprii de nivel 1 de bază într-o măsură care ar reduce fondurile sale proprii de nivel 1 de bază până la un nivel la care cerinţa amortizorului combinat nu mai este îndeplinită.
(2)O instituţie care nu îndeplineşte cerinţa amortizorului combinat calculează suma maximă distribuibilă (MDA - maximum distributable amount) în conformitate cu alineatul (4) şi notifică autorităţii competente respectiva MDA.
În cazul în care se aplică primul paragraf, instituţia nu întreprinde niciuna dintre acţiunile de mai jos înainte de a calcula MDA:
a)efectuarea unei distribuiri în legătură cu fondurile proprii de nivel 1 de bază;
b)crearea unei obligaţii de plată a unei remuneraţii variabile sau a unor beneficii discreţionare de tipul pensiilor ori plata unei remuneraţii variabile în cazul în care obligaţia de plată a fost creată într-un moment în care instituţia nu îndeplinea cerinţa amortizorului combinat; sau
c)efectuarea de plăţi legate de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar.
(3)Atunci când o instituţie nu îndeplineşte sau nu depăşeşte cerinţa amortizorului combinat, aceasta nu efectuează distribuiri ce depăşesc MDA calculată în conformitate cu alineatul (4) prin niciuna dintre acţiunile menţionate la alineatul (2) al doilea paragraf literele (a), (b) şi (c).
(4)Instituţiile calculează MDA prin înmulţirea sumei calculate în conformitate cu alineatul (5) cu factorul stabilit în conformitate cu alineatul (6). Din MDA se scade orice sumă care rezultă din oricare dintre acţiunile menţionate la alineatul (2) al doilea paragraf litera (a), (b) sau (c).
(5)Suma de înmulţit în conformitate cu alineatul (4) constă în:
a)orice profituri intermediare neincluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, minus orice distribuire a profiturilor sau orice plată care rezultă din acţiunile menţionate în prezentul articol alineatul (2) al doilea paragraf litera (a), (b) sau (c);
plus
b)orice profituri de la sfârşit de exerciţiu financiar neincluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, minus orice distribuire a profiturilor sau orice plată care rezultă din acţiunile menţionate în prezentul articol alineatul (2) al doilea paragraf litera (a), (b) sau (c);
minus
c)cuantumurile care ar urma să fie plătite ca taxe şi impozite dacă elementele specificate la prezentul alineat literele (a) şi (b) ar fi reportate.
(6)Factorul se stabileşte după cum urmează:
a)în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 de bază menţinute de instituţie care nu sunt utilizate pentru a îndeplini vreuna dintre cerinţele de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi nici cerinţa de fonduri proprii suplimentare care abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier prevăzută la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă, exprimată ca procent din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din regulamentul respectiv, se situează în prima cuartilă (şi anume, cea mai scăzută) a cerinţei amortizorului combinat, factorul este 0;
b)în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 de bază menţinute de instituţie care nu sunt utilizate pentru a îndeplini vreuna dintre cerinţele de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi nici cerinţa de fonduri proprii suplimentare care abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier prevăzută la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă, exprimată ca procent din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din regulamentul respectiv, se situează în a doua cuartilă a cerinţei amortizorului combinat, factorul este 0,2;
c)în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 de bază menţinute de instituţie care nu sunt utilizate pentru a îndeplini cerinţele de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi nici cerinţa de fonduri proprii suplimentare care abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier prevăzută la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă, exprimată ca procent din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din regulamentul respectiv, se situează în a treia cuartilă a cerinţei amortizorului combinat, factorul este 0,4;
d)în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 de bază menţinute de instituţie care nu sunt utilizate pentru a îndeplini cerinţele de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi nici cerinţa de fonduri proprii suplimentare care abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier prevăzută la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă, exprimată ca procent din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din regulamentul respectiv, se situează în a patra cuartilă (şi anume, cea mai ridicată) a cerinţei amortizorului combinat, factorul este 0,6.
Limitele inferioară şi superioară ale fiecărei cuartile a cerinţei amortizorului combinat sunt calculate după cum urmează:
Limita inferioară a cuartilei = Cerinţa amortizorului combinat;/ 4 x (Qn - 1)
Limita superioară a cuartilei = Cerinţa amortizorului combinat;/4 x Qn
unde:
Qn = numărul ordinal al cuartilei în cauză.
(7)Restricţiile prevăzute la prezentul articol se aplică doar plăţilor care antrenează o reducere a fondurilor proprii de nivel 1 de bază sau o reducere a profiturilor şi în măsura în care suspendarea unei plăţi sau neefectuarea plăţii nu constituie o situaţie de nerambursare sau o condiţie pentru începerea unei proceduri de insolvenţă în temeiul regimului de insolvenţă aplicabil instituţiei.
(8)În cazul în care o instituţie nu îndeplineşte obligaţia amortizorului combinat şi intenţionează să distribuie toate sau o parte din profiturile sale distribuibile ori ia una dintre măsurile menţionate la articolul (2) al doilea paragraf literele (a), (b) şi (c), aceasta notifică autoritatea competentă şi furnizează următoarele informaţii:
a)valoarea capitalului menţinut de instituţie, defalcat după cum urmează:
(i)fonduri proprii de nivel 1 de bază,
(ii)fonduri proprii de nivel 1 suplimentar,
(iii)fonduri proprii de nivel 2;
b)valoarea profiturilor intermediare şi la sfârşit de exerciţiu financiar;
c)MDA, calculată în conformitate cu alineatul (4);
d)valoarea profiturilor distribuibile pe care planifică să le aloce următoarelor:
(i)plăţi de dividende,
(ii)răscumpărări de acţiuni,
(iii)plăţi legate de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar,
(iv)plata unei remuneraţii variabile sau a unor beneficii discreţionare de tipul pensiilor, inclusiv prin crearea unei noi obligaţii de plată, sau plata în temeiul unei obligaţii de plată creată la momentul la care instituţia nu îndeplinea cerinţa de amortizor combinat.
(9)Instituţiile menţin dispoziţii care să garanteze că valoarea profiturilor distribuibile şi MDA sunt calculate cu exactitate şi sunt în măsură să demonstreze autorităţii competente caracterul exact, la cerere.
(10)În sensul alineatelor (1) şi (2), o distribuire în legătură cu fondurile proprii de nivel 1 de bază include următoarele:
a)o plată de dividende în numerar;
b)o distribuire de acţiuni bonus, achitate parţial sau integral, sau de alte instrumente de capital menţionate la articolul 26 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
c)o răscumpărare sau achiziţie de către o instituţie a propriilor sale acţiuni sau alte instrumente de capital menţionate la articolul 26 alineatul (1) litera (a) din regulamentul menţionat;
d)o rambursare a sumelor achitate în legătură cu instrumentele de capital menţionate la articolul 26 alineatul (1) litera (a) din regulamentul menţionat;
e)o distribuire de elemente menţionate la articolul 26 alineatul (1) literele (b)-(e) din regulamentul menţionat.
Art. 141a: Neîndeplinirea cerinţei amortizorului combinat
Se consideră că o instituţie nu îndeplineşte cerinţa privind amortizorul combinat în sensul articolului 141 atunci când nu deţine fonduri proprii în cuantumul necesar şi de calitatea necesară pentru a îndeplini în acelaşi timp cerinţa amortizorului combinat şi fiecare dintre cerinţele prevăzute:
(a)la articolul 92 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi cerinţa de fonduri proprii suplimentare care abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier prevăzută la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă;
(b)la articolul 92 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi cerinţa de fonduri proprii suplimentare care abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier prevăzută la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă;
(c)la articolul 92 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi cerinţa de fonduri proprii suplimentare care abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier prevăzută la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă.
Art. 141b: Restricţie privind distribuirile în caz de nerespectare a cerinţei amortizorului pentru indicatorul efectului de levier
(1)O instituţie care îndeplineşte cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier în temeiul articolului 92 alineatul (1a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 nu efectuează o distribuire în legătură cu fondurile proprii de nivel 1 într-o măsură care ar reduce fondurile sale proprii de nivel 1 până la un nivel la care nu mai este îndeplinită cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier.
(2)O instituţie care nu îndeplineşte cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier calculează suma maximă distribuibilă legată de indicatorul efectului de levier (L-MDA - Leverage ratio related maximum distributable amount) în conformitate cu alineatul (4) şi notifică autorităţile competente în acest sens.
În cazul în care se aplică primul paragraf, instituţia nu întreprinde niciuna dintre acţiunile de mai jos înainte de a calcula L-MDA:
a)efectuarea unei distribuiri în legătură cu fondurile proprii de nivel 1 de bază;
b)crearea unei obligaţii de plată a unei remuneraţii variabile sau a unor beneficii discreţionare de tipul pensiilor ori plata unei remuneraţii variabile în cazul în care obligaţia de plată a fost creată într-un moment în care instituţia nu îndeplinea cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier; sau
c)efectuarea de plăţi legate de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar.
(3)Atunci când o instituţie nu îndeplineşte sau nu depăşeşte cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, aceasta nu efectuează distribuiri ce depăşesc L-MDA calculată în conformitate cu alineatul (4) prin niciuna dintre acţiunile menţionate la alineatul (2) al doilea paragraf literele (a), (b) şi (c).
(4)Instituţiile calculează L-MDA prin înmulţirea sumei calculate în conformitate cu alineatul (5) cu factorul stabilit în conformitate cu alineatul (6). Din L-MDA se scade orice sumă care rezultă din oricare dintre acţiunile menţionate la alineatul (2) al doilea paragraf litera (a), (b) sau (c).
(5)Suma de înmulţit în conformitate cu alineatul (4) constă în:
a)orice profituri intermediare neincluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, minus orice distribuire a profiturilor sau orice plată aferentă acţiunilor menţionate în prezentul articol alineatul (2) al doilea paragraf litera (a), (b) sau (c);
plus
b)orice profituri de la sfârşit de exerciţiu financiar neincluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, minus orice distribuire a profiturilor sau orice plată aferentă acţiunilor menţionate în prezentul articol alineatul (2) al doilea paragraf litera (a), (b) sau (c);
minus
c)cuantumurile care ar urma să fie plătite ca taxe şi impozite dacă elementele specificate la prezentul alineat literele (a) şi (b) ar fi reportate.
(6)Factorul menţionat la alineatul (4) se stabileşte după cum urmează:
a)în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 menţinute de instituţie care nu sunt utilizate pentru a îndeplini cerinţele prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă atunci când abordează riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier care nu este acoperit suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, exprimate ca procent din indicatorul de măsurare a expunerii totale calculat în conformitate cu articolul 429 alineatul (4) din regulamentul respectiv, se situează în prima cuartilă (şi anume, cea mai scăzută) a cerinţei amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, factorul este 0;
b)în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 menţinute de instituţie care nu sunt utilizate pentru a îndeplini cerinţele prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă atunci când abordează riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier care nu este acoperit suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, exprimate ca procent din indicatorul de măsurare a expunerii totale calculat în conformitate cu articolul 429 alineatul (4) din regulamentul respectiv, se situează în a doua cuartilă a cerinţei amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, factorul este 0,2;
c)în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 menţinute de instituţie care nu sunt utilizate pentru a îndeplini cerinţele prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă atunci când abordează riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier care nu este acoperit suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, exprimate ca procent din indicatorul de măsurare a expunerii totale calculat în conformitate cu articolul 429 alineatul (4) din regulamentul respectiv, se situează în a treia cuartilă a cerinţei amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, factorul este 0,4;
d)în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 menţinute de instituţie care nu sunt utilizate pentru a îndeplini cerinţele prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă atunci când abordează riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier care nu este acoperit suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, exprimate ca procent din indicatorul de măsurare a expunerii totale calculat în conformitate cu articolul 429 alineatul (4) din regulamentul respectiv, se situează în a patra cuartilă (şi anume, cea mai ridicată) a cerinţei amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, factorul este 0,6.
Limitele inferioară şi superioară ale fiecărei cuartile a cerinţei amortizorului pentru indicatorul efectului de levier sunt calculate după cum urmează:
Limita inferioară a cuartilei = Cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier:/ 4 x (Qn - 1)
Limita superioară a cuartilei = Cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier:/4 x Qn
unde:
Qn = numărul ordinal al cuartilei în cauză.
(7)Restricţiile prevăzute la prezentul articol se aplică doar plăţilor care antrenează o reducere a fondurilor proprii de nivel 1 sau o reducere a profiturilor şi în măsura în care suspendarea unei plăţi sau neefectuarea plăţii nu constituie o situaţie de nerambursare sau o condiţie pentru începerea unei proceduri de insolvenţă în temeiul regimului de insolvenţă aplicabil instituţiei.
(8)Atunci când o instituţie nu îndeplineşte cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier şi intenţionează să distribuie oricare dintre profiturile sale distribuibile ori să întreprindă una dintre acţiunile menţionate în prezentul articol alineatul (2) al doilea paragraf literele (a), (b) şi (c), aceasta notifică autorităţii competente acest lucru şi furnizează informaţiile enumerate la articolul 141 alineatul (8), cu excepţia literei (a) punctul (iii) din respectivul articol, şi L-MDA calculată în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol.
(9)Instituţiile menţin dispoziţii care să garanteze calcularea cu exactitate a cuantumurilor profiturilor distribuibile şi a L-MDA şi sunt în măsură să demonstreze autorităţii competente exactitatea calculelor, la cerere.
(10)În sensul alineatelor (1) şi (2) de la prezentul articol, o distribuire în legătură cu fondurile proprii de nivel 1 include oricare dintre elementele enumerate la articolul 141 alineatul (10).
Art. 141c: Neîndeplinirea cerinţei amortizorului pentru indicatorul efectului de levier
Se consideră că o instituţie nu îndeplineşte cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier în sensul articolului 141b din prezenta directivă atunci când nu deţine fonduri proprii de nivel 1 în cuantumul necesar pentru a îndeplini în acelaşi timp cerinţa prevăzută la articolul 92 alineatul (1a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi cerinţa prevăzută la articolul 92 alineatul (1) litera (d) din regulamentul respectiv şi la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă atunci când abordează riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier care nu este acoperit suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
Art. 142: Planul de conservare a capitalului
(1)În cazul în care o instituţie nu îndeplineşte cerinţa amortizorului combinat sau, dacă este cazul, cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, aceasta întocmeşte un plan de conservare a capitalului, pe care îl transmite autorităţii competente în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la data la care a constatat că nu îndeplineşte cerinţa menţionată, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă autorizează un termen mai lung de până la 10 zile.
Autorităţile competente acordă astfel de autorizaţii doar în baza situaţiei individuale a unei instituţii şi ţinând seama de scala şi complexitatea activităţilor instituţiei.
(2)Planul de conservare a capitalului include următoarele:
a)estimări ale veniturilor şi cheltuielilor şi un bilanţ previzional;
b)măsuri de creştere a ratei de capital a instituţiei;
c)un plan şi un calendar pentru majorarea fondurilor proprii în vederea îndeplinirii pe deplin a cerinţei amortizorului combinat sau, după caz, a cerinţei amortizorului pentru indicatorul efectului de levier;
d)orice alte informaţii pe care autoritatea competentă le consideră necesare pentru a realiza evaluarea prevăzută la alineatul (3).
(3)Autoritatea competentă evaluează planul de conservare a capitalului şi îl aprobă doar dacă consideră că este probabil, în mod rezonabil, ca punerea sa în aplicare să conducă la conservarea sau majorarea unui capital suficient, care să îi permită instituţiei să îndeplinească cerinţa de amortizor combinat sau, după caz, cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier într-un termen pe care autoritatea competentă îl consideră adecvat.
(4)Dacă autoritatea competentă nu aprobă planul de conservare a capitalului în conformitate cu alineatul (3), aceasta aplică una dintre măsurile de mai jos sau pe amândouă:
a)cere instituţiei să-şi majoreze fondurile proprii până la un anumit nivel, urmând un calendar precis;
b)îşi exercită competenţele prevăzute la articolul 102 pentru a aplica restricţii privind distribuirile mai stricte decât cele prevăzute la articolele 141 şi 141b, după caz.