Art. 133. - Art. 133: Cerinţa de menţinere a unui amortizor de risc sistemic - Directiva 2013/36/UE/26-iun-2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE

Acte UE

Jurnalul Oficial 176L

În vigoare
Versiune de la: 28 August 2025
Art. 133: Cerinţa de menţinere a unui amortizor de risc sistemic
(1)Fiecare stat membru se asigură că există posibilitatea de a stabili un amortizor de risc sistemic constituit din fonduri proprii de nivel 1 de bază pentru sectorul financiar ori pentru unul sau mai multe subseturi ale sectorului, aplicabil tuturor expunerilor sau unui subset al acestora, astfel cum se menţionează la alineatul (5) de la prezentul articol, pentru a preveni şi a atenua riscurile macroprudenţiale sau sistemice, inclusiv riscurile macroprudenţiale sau sistemice care decurg din schimbările climatice, care nu sunt acoperite de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi de articolele 130 şi 131 din prezenta directivă, cu alte cuvinte un risc de perturbare a sistemului financiar care poate să genereze consecinţe negative semnificative pentru sistemul financiar şi pentru economia reală dintr-un anumit stat membru.

(2)Instituţiile calculează amortizorul de risc sistemic după cum urmează:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
Bsr = amortizorul de risc sistemic;
rT = rata amortizorului aplicabilă cuantumului total al expunerii la risc a unei instituţii;
Et = cuantumul total al expunerii la risc a unei instituţii, calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
i = indicele care desemnează subsetul de expuneri, astfel cum este menţionat la alineatul (5);
ri = rata amortizorului aplicabilă cuantumului expunerii la risc a subsetului de expuneri i; şi
Ei = cuantumul expunerii la risc a unei instituţii pentru subsetul de expuneri i, calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(3)În sensul alineatului (1), statele membre desemnează o autoritate care să fie responsabilă cu stabilirea amortizorului de risc sistemic şi cu identificarea expunerilor şi a subseturilor de instituţii cărora li se aplică. Autoritatea respectivă este fie autoritatea competentă, fie autoritatea desemnată.
(4)În sensul alineatului (1) de la prezentul articol, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată relevantă, după caz, poate solicita instituţiilor să menţină un amortizor de risc sistemic constând în fonduri proprii de nivel 1 de bază, calculat în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, pe bază individuală, consolidată sau subconsolidată, astfel cum se prevede în partea întâi titlul II din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(5)Un amortizor de risc sistemic se poate aplica:
a)tuturor expunerilor de pe teritoriul statului membru care stabileşte amortizorul;
b)următoarelor expuneri sectoriale de pe teritoriul statului membru care stabileşte amortizorul:
(i)tuturor expunerilor de tip retail faţă de persoane fizice care sunt garantate cu bunuri imobile locative;
(ii)tuturor expunerilor faţă de persoane juridice care sunt garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile comerciale;
(iii)tuturor expunerilor faţă de persoane juridice în afara celor menţionate la punctul (ii);
(iv)tuturor expunerilor faţă de persoane fizice în afara celor menţionate la punctul (i);
c)tuturor expunerilor de pe teritoriul altor state membre, sub rezerva alineatelor (12) şi (15);
d)expunerilor sectoriale, astfel cum sunt identificate la litera (b) din prezentul alineat, de pe teritoriul altor state membre, numai pentru a permite recunoaşterea unei rate a amortizorului stabilite de alt stat membru în conformitate cu articolul 134;
e)expunerilor de pe teritoriul ţărilor terţe;
f)subseturilor oricăreia dintre categoriile de expuneri identificate la litera (b).
(6)După consultarea CERS, ABE emite, până la 30 iunie 2020, orientări în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, referitoare la subseturile adecvate ale expunerilor cărora autoritatea competentă sau autoritatea desemnată le poate aplica un amortizor de risc sistemic în conformitate cu litera (f) de la alineatul (5) din prezentul articol.
(7)Un amortizor de risc sistemic se aplică tuturor expunerilor sau unui subset de expuneri, astfel cum sunt menţionate la alineatul (5) din prezentul articol, ale tuturor instituţiilor sau ale unuia ori mai multor subseturi ale respectivelor instituţii, pentru care autorităţile statului membru vizat au competenţe în conformitate cu prezenta directivă şi se stabileşte în trepte de ajustare de 0,5 puncte procentuale sau multipli ai acestora. Se pot introduce cerinţe diferite pentru diferite subseturi de instituţii şi de expuneri. Amortizorul de risc sistemic nu abordează riscuri care sunt acoperite de articolele 130 şi 131.
(8)Atunci când solicită menţinerea unui amortizor de risc sistemic, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată respectă următoarele:
a)amortizorul de risc sistemic nu implică efecte negative disproporţionate asupra sistemului financiar, în ansamblu sau în parte, al altor state membre sau al Uniunii în ansamblu, care să constituie sau să creeze un obstacol pentru funcţionarea corespunzătoare a pieţei interne;
b)amortizorul de risc sistemic este reexaminat de către autoritatea competentă sau autoritatea desemnată cel puţin o dată la doi ani;
c)amortizorul de risc sistemic nu trebuie utilizat pentru a aborda vreunul dintre următoarele elemente:
(i)riscurile care sunt acoperite de articolele 130 şi 131 din prezenta directivă;
(ii)riscurile care sunt integral acoperite de calculul prevăzut la articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
d)în cazul în care un amortizor de risc sistemic se aplică cuantumului total al expunerii la risc a unei instituţii, iar instituţia respectivă intră sub incidenţa pragului privind cerinţele de capital, autoritatea sa competentă sau autoritatea desemnată reexaminează, până cel târziu la data reexaminării bienale menţionate la litera (b) de la prezentul alineat, cerinţa privind amortizorul de risc sistemic a instituţiei pentru a se asigura că calibrarea sa rămâne adecvată.

(9)Autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, transmite o notificare către CERS înainte de publicarea deciziei menţionate la alineatul (13). CERS transmite fără întârziere astfel de notificări către Comisie, ABE şi autorităţile competente şi desemnate ale statelor membre în cauză.
În cazul în care instituţia căreia i se aplică una sau mai multe rate ale amortizorului de risc sistemic este o filială a cărei întreprindere-mamă este stabilită într-un alt stat membru, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată transmite o notificare şi autorităţilor statului membru în cauză.
În cazul în care o rată a amortizorului de risc sistemic se aplică expunerilor de pe teritoriul unor ţări terţe, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, transmite, de asemenea, o notificare către CERS. CERS transmite fără întârziere notificările respective autorităţilor de supraveghere ale respectivelor ţări terţe.
Notificările respective prevăd în detaliu:
a)riscul macroprudenţial sau sistemic în statul membru vizat;
b)motivele pentru care dimensiunea riscurilor macroprudenţiale sau sistemice ameninţă stabilitatea sistemului financiar la nivel naţional, justificând rata amortizorului de risc sistemic;
c)motivele pentru care se consideră că amortizorul de risc sistemic poate fi eficace şi proporţional în ceea ce priveşte atenuarea riscului;
d)o evaluare a impactului pozitiv sau negativ probabil al amortizorului de risc sistemic pe piaţa internă, pe baza informaţiilor aflate la dispoziţia statului membru;
e)rata sau ratele amortizorului de risc sistemic pe care autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, intenţionează să le impună şi expunerile cărora li se aplică aceste rate, precum şi instituţiile care fac obiectul ratelor respective;
f)în cazul în care rata amortizorului de risc sistemic se aplică tuturor expunerilor, o justificare a motivului pentru care autoritatea consideră că amortizorul de risc sistemic nu constituie o duplicare a funcţionării amortizorului O-SII prevăzut la articolul 131.
În cazul în care decizia privind stabilirea ratei amortizorului de risc sistemic conduce la o scădere a ratei amortizorului stabilite anterior sau la menţinerea ei la acelaşi nivel, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, respectă doar prezentul alineat.
(10)În cazul în care stabilirea sau restabilirea unei rate sau a unor rate ale amortizorului de risc sistemic pentru orice set sau subset de expuneri menţionate la alineatul (5) care fac obiectul unuia sau al mai multor amortizoare de risc sistemic nu are drept rezultat o rată combinată a amortizorului de risc sistemic mai mare de 3 % pentru niciuna dintre expunerile respective, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, transmite o notificare către CERS în conformitate cu alineatul (9), cu o lună înainte de publicarea deciziei menţionate la alineatul (13).
În sensul prezentului alineat, recunoaşterea unei rate a amortizorului de risc sistemic stabilită de alt stat membru în conformitate cu articolul 134 nu este inclusă în calculul pragului de 3 %.
(11)În cazul în care stabilirea sau restabilirea unei rate sau a unor rate a (ale) amortizorului de risc sistemic pentru orice set sau subset de expuneri menţionate la alineatul (5) care fac obiectul unuia sau al mai multor amortizoare de risc sistemic are drept rezultat o rată combinată a amortizorului de risc sistemic mai mare de 3 %, dar mai mică de 5 % pentru oricare dintre expunerile respective, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată din statul membru care stabileşte amortizorul respectiv solicită, în notificarea transmisă în conformitate cu alineatul (9), avizul Comisiei şi pe cel al CERS.
În termen de o lună de la primirea notificării menţionate la alineatul (9), CERS transmite Comisiei un aviz în care precizează dacă rata sau ratele amortizorului de risc sistemic sunt considerate adecvate. Ţinând seama de avizul CERS, Comisia emite avizul său în termen de două luni de la primirea notificării.
În cazul în care Comisia emite un aviz negativ, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, din statul membru care stabileşte respectivul amortizor de risc sistemic respectă avizul în cauză sau prezintă motivele pentru care nu face acest lucru.
În cazul în care una sau mai multe instituţii cărora li se aplică una sau mai multe rate ale amortizorului de risc sistemic sunt filiale ale unei întreprinderi-mamă stabilite într-un alt stat membru, CERS şi Comisia analizează, de asemenea, în avizele lor dacă aplicarea ratei sau a ratelor amortizorului de risc sistemic în cazul instituţiilor respective este considerată adecvată.
În cazul în care autorităţile filialei şi întreprinderii-mamă nu sunt de acord cu privire la rata sau ratele amortizorului de risc sistemic aplicabile instituţiei respective şi în cazul unui aviz negativ atât din partea Comisiei, cât şi a CERS, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, poate sesiza ABE şi solicita asistenţa acesteia în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. Decizia privind stabilirea ratei sau a ratelor amortizorului de risc sistemic pentru expunerile respective se suspendă până la luarea unei decizii de către ABE.
În sensul prezentului alineat, recunoaşterea unei rate a amortizorului de risc sistemic stabilite de alt stat membru în conformitate cu articolul 134 nu este inclusă în calculul pragurilor menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat.

(12)În cazul în care stabilirea sau restabilirea unei rate sau a unor rate a (ale) amortizorului de risc sistemic pentru orice set sau subset de expuneri menţionate la alineatul (5) care fac obiectul unuia sau al mai multor amortizoare de risc sistemic are drept rezultat o rată combinată a amortizorului de risc sistemic mai mare de 5 % pentru oricare dintre expunerile respective, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, solicită autorizaţia Comisiei înainte să pună în aplicare un amortizor de risc sistemic.
În termen de şase săptămâni de la primirea notificării menţionate la alineatul (9) de la prezentul articol, CERS transmite Comisiei un aviz în care precizează dacă amortizorul de risc sistemic este considerat adecvat. De asemenea, ABE îi poate transmite Comisiei avizul său referitor la respectivul amortizor de risc sistemic în conformitate cu articolul 16a alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, în termen de şase săptămâni de la primirea notificării respective.
În termen de trei luni de la primirea notificării menţionate la alineatul (9), Comisia, ţinând seama de evaluarea realizată de CERS şi ABE, după caz şi în cazul în care consideră că rata sau ratele amortizorului de risc sistemic nu implică efecte negative disproporţionate asupra sistemului financiar, în ansamblu sau în parte, al altor state membre sau al Uniunii în ansamblu, care să constituie sau să creeze un obstacol pentru funcţionarea corespunzătoare a pieţei interne, adoptă un act prin care autorizează autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, să adopte măsura propusă.
În sensul prezentului alineat, recunoaşterea unei rate a amortizorului de risc sistemic stabilite de alt stat membru în conformitate cu articolul 134 nu este inclusă în calculul pragului menţionat la primul paragraf de la prezentul alineat.

(13)Fiecare autoritate competentă sau autoritatea desemnată, după caz, anunţă stabilirea sau restabilirea uneia sau mai multor rate ale amortizorului de risc sistemic prin intermediul publicării pe un site internet adecvat. Publicarea respectivă conţine cel puţin următoarele informaţii:
a)rata sau ratele amortizorului de risc sistemic;
b)instituţiile cărora li se aplică amortizorul de risc sistemic;
c)expunerile cărora li se aplică rata sau ratele amortizorului de risc sistemic;
d)o justificare pentru stabilirea sau restabilirea ratei sau a ratelor amortizorului de risc sistemic;
e)data de la care instituţiile aplică stabilirea sau restabilirea amortizorului de risc sistemic; şi
f)numele ţărilor pe teritoriul cărora expunerile sunt recunoscute în cadrul amortizorului de risc sistemic.
În cazul în care publicarea informaţiilor menţionate la litera (d) de la primul paragraf ar putea pune în pericol stabilitatea sistemului financiar, aceste informaţii nu sunt publicate.
(14)În cazul în care o instituţie nu îndeplineşte pe deplin cerinţa prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol, aceasta face obiectul restricţiilor privind distribuirile prevăzute la articolul 141 alineatele (2) şi (3).
În cazul în care aplicarea restricţiilor privind distribuirile conduce la o ameliorare nesatisfăcătoare a fondurilor proprii de nivel 1 de bază ale instituţiei, din perspectiva riscului sistemic relevant, autorităţile competente pot lua măsuri suplimentare în conformitate cu articolul 64.
(15)În cazul în care autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, decide să stabilească amortizorul de risc sistemic pe baza expunerilor de pe teritoriul altor state membre, amortizorul se stabileşte în mod egal pentru toate expunerile de pe teritoriul Uniunii, cu excepţia cazului în care amortizorul este stabilit pentru a recunoaşte rata amortizorului de risc sistemic stabilită de alt stat membru în conformitate cu articolul 134.