Conventia 90/436/CEE/23-iul-1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

În vigoare
Versiune de la: 14 Decembrie 2014
Conventia 90/436/CEE/23-iul-1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate
Dată act: 23-iul-1990
Emitent: Consiliul Comunitatilor Europene
ÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE LA TRATATUL DE INSTITUIRE A COMUNITĂŢII ECONOMICE EUROPENE,
DORIND să pună în aplicare articolul 220 din tratatul menţionat, prin care s-au angajat să iniţieze negocieri între ele pentru a asigura resortisanţilor lor eliminarea dublei impuneri,
AVÂND ÎN VEDERE importanţa acordată eliminării dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate,
DECID să încheie prezenta convenţie şi, în acest scop, au desemnat drept plenipotenţiari:
MAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR:
Philippe de SCHOUTHEETE de TERVARENT
Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar;
MAIESTATEA SA REGINA DANEMARCEI:
Niels HELVEG PETERSEN
Ministru al afacerilor economice;
PREŞEDINTELE REPUBLICII FEDERALE GERMANIA:
Theo WAIGEL
Ministru federal de finanţe;
Jurgen TRUMPF
Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar;
PREŞEDINTELE REPUBLICII ELENE:
Ioannis PALAIOKRASSAS
Ministru de finanţe;
MAIESTATEA SA REGELE SPANIEI:
Carlos SOLCHAGA CATALAN
Ministru al afacerilor economice şi al finanţelor;
PREŞEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE:
Jean VIDAL
Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar;
PREŞEDINTELE IRLANDEI:
Albert REYNOLDS
Ministru de finanţe;
PREŞEDINTELE REPUBLICII ITALIENE:
Stefano DE LUCA
Secretar de stat pentru finanţe;
ALTEŢA SA REGALĂ MARELE DUCE AL LUXEMBURGULUI:
Jean-Claude JUNCKER
Ministru al bugetului, ministru de finanţe, ministru al muncii;
MAIESTATEA SA REGINA ŢĂRILOR DE JOS:
P.C. NIEMAN
Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar;
PREŞEDINTELE REPUBLICII PORTUGHEZE:
Miguel BELEZA
Ministru de finanţe;
MAIESTATEA SA REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD:
David H.A. HANNAY KCMG
Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar;
CARE, reuniţi în Consiliu, după ce au făcut schimb de depline puteri, găsite în bună şi cuvenită formă,
CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:
-****-
Art. 1
(1)Prezenta convenţie se aplică în cazul în care, în scopul impunerii, profiturile care sunt incluse în profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt sau urmează să fie, de asemenea, incluse în profiturile unei întreprinderi a unui alt stat contractant, pe motivul că principiile prevăzute la articolul 4, aplicate fie direct, fie în dispoziţii corespunzătoare ale legislaţiei statului în cauză, nu au fost respectate.
(2)În sensul aplicării prezentei convenţii, sediul permanent al unei întreprinderi a unui stat contractant, situat în alt stat contractant, este considerat ca fiind o întreprindere a statului în care este situat.
(3)Alineatul (1) se aplică, de asemenea, în cazul în care oricare dintre întreprinderile în cauză a suferit pierderi în loc să realizeze profituri.
Art. 2
(1)Prezenta convenţie se aplică impozitelor pe venit.
(2)Impozitele existente cărora li se aplică prezenta convenţie sunt, în special, următoarele:
(i)în Belgia:
(a)impot des personnes physiques/personenbelasting;
(b)impot des societes/vennootschapsbelasting;
(c)impot des personnes morales/rechtspersonenbelasting;
(d)impot des non-residents/belasting der niet-verblijfhouders;
(e)taxe communale et la taxe d'agglomeration additionnelles a l'impot des personnes physiques/aanvullende gemeentebelasting en agglomeratiebelasting op de personenbelasting;
(ii)în Bulgaria:
(a)[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
(b)[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
(iii)în Republica Cehă:
(a)dan z prijmu fyzickych osob;
(b)dan z prijmu pravnickych osob;
(iv)în Danemarca:
(a)indkomstskat til staten;
(b)den kommunale indkomstskat;
(c)den amtskommunale indkomstskat;
(v)în Germania:
(a)Einkommensteuer;
(b)Korperschaftsteuer;
(c)Gewerbesteuer, în măsura în care acest impozit se bazează pe profituri comerciale;
(vi)în Estonia:
(a)tulumaks;
(vii)în Irlanda:
(a)Cain Ioncaim;
(b)Cain Chorparaide;
(viii)în Grecia:
(a)[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
(b)[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
(c)[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
(ix)în Spania:
(a)Impuesto sobre la Renta de las Personas Fi'sicas;
(b)Impuesto sobre Sociedades;
(c)Impuesto sobre la Renta de no Residentes;
(x)în Franţa:
(a)impot sur le revenu;
(b)impot sur les societes;
(xi)în Croaţia:
(a)porez na dohodak;
(b)porez na dobit;
(xii)în Italia:
(a)imposta sul reddito delle persone fisiche;
(b)imposta sul reddito delle societa;
(c)imposta regionale sulle attivita produttive;
(xiii)în Cipru:
(a)[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
(b)[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
(xiv)în Letonia:
(a)uzhemumu ienakuma nodoklis;
(b)iedzivotaju ienakuma nodoklis;
(xv)în Lituania:
(a)Gyventoj pajam mokestis;
(b)Pelno mokestis;
(xvi)în Luxemburg:
(a)impot sur le revenu des personnes physiques;
(b)impot sur le revenu des collectivites;
(c)impot commercial, în măsura în care acest impozit se bazează pe profituri comerciale;
(xvii)în Ungaria:
(a)szemelyi jovedelemado;
(b)tarsasagi ado;
(c)osztalekado;
(xviii)în Malta:
(a)taxxa fuq l-income;
(xix)în Ţările de Jos:
(a)inkomstenbelasting;
(b)vennootschapsbelasting;
(xx)în Austria:
(a)Einkommensteuer;
(b)Korperschaftsteuer;
(xxi)în Polonia:
(a)podatek dochodowy od osob fizycznych;
(b)podatek dochodowy od osob prawnych;
(xxii)în Portugalia:
(a)imposto sobre o rendimento das pessoas singulares;
(b)imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas;
(c)derrama para os municipios sobre o imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas;
(xxiii)în România:
(a)impozitul pe venit;
(b)impozitul pe profit;
(c)impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;
(xxiv)în Slovenia:
(a)dohodnina;
(b)davek od dobicka pravnih oseb;
(xxv)în Slovacia:
(a)dan z prfjmov prâvnickych osob;
(b)dan z pnjmov fyzickych osob;
(xxvi)în Finlanda:
(a)valtion tuloverot/de statliga inkomstskatterna;
(b)yhteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund;
(c)kunnallisvero/kommunalskatten;
(d)kirkollisvero/kyrkoskatten;
(e)korkotulon lahdevero/kallskatten pa ranteinkomst;
(f)rajoitetusti verovelvollisen lahdevero/kallskatten for begransat skattskyldig;
(xxvii)în Suedia:
(a)statlig inkomstskatt;
(b)kupongskatt;
(c)kommunal inkomstskatt;
(xxviii)în Regatul Unit:
(a)Income Tax;
(b)Corporation Tax.

(3)Prezenta convenţie se aplică, de asemenea, oricăror impozite identice sau similare care se impun după data semnării acesteia şi care înlocuiesc impozitele existente sau se adaugă acestora. Autorităţile competente ale statelor contractante se informează reciproc cu privire la orice modificări efectuate în legislaţiile interne respective ale acestora.
Art. 3
(1)În sensul aplicării prezentei convenţii, prin "autoritate competentă" se înţelege:
- în Belgia:
De minister van Financien sau un reprezentant autorizat; Le ministre des Finances sau un reprezentant autorizat;
- în Bulgaria:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]sau un reprezentant autorizat;
- în Republica Cehă:
Ministr financi sau un reprezentant autorizat;
- în Danemarca:
Skatteministeren sau un reprezentant autorizat;
- în Germania:
Der Bundesminister der Finanzen sau un reprezentant autorizat;
- în Estonia:
Rahandusminister sau un reprezentant autorizat;
- în Irlanda:
The Revenue Commissioners sau un reprezentant autorizat;
- în Grecia:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]sau un reprezentant autorizat;
- în Spania:
El ministro de Economia y Hacienda sau un reprezentant autorizat;
- în Franţa:
Le ministre charge du budget sau un reprezentant autorizat;
- în Croaţia:
Ministar financija sau un reprezentant autorizat;
- în Italia:
Il Capo del Dipartimento per le Politiche Fiscali sau un reprezentant autorizat;
- în Cipru:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]sau un reprezentant autorizat;
- în Letonia:
Valsts ienemumu dienests;
- în Lituania:
Finans ministras sau un reprezentant autorizat;
- în Luxemburg:
Le ministre des Finances sau un reprezentant autorizat;
- în Ungaria:
a penzugyminiszter sau un reprezentant autorizat;
- în Malta:
il-Ministru responsabbli ghall-finanzi sau un reprezentant autorizat;
- în Ţările de Jos:
De minister van Financien sau un reprezentant autorizat;
- în Austria:
Der Bundesminister fur Finanzen sau un reprezentant autorizat;
- în Polonia:
Minister Finansow sau un reprezentant autorizat;
- în Portugalia:
O Ministro das Finantas sau un reprezentant autorizat;
- în România:
Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau un reprezentant autorizat;
- în Slovenia:
Minister za finance sau un reprezentant autorizat;
- în Slovacia:
Minister financii sau un reprezentant autorizat;
- în Finlanda:
Valtiovarainministerio sau un reprezentant autorizat; Finansministeriet sau un reprezentant autorizat;
- în Suedia:
Finansministern sau un reprezentant autorizat;
- în Regatul Unit:
The Commissioners of Inland Revenue sau un reprezentant autorizat.

(2)Orice termen care nu este definit în prezenta convenţie are, cu excepţia cazului în care contextul impune altfel, înţelesul pe care îl are termenul respectiv în convenţia privind dubla impunere dintre statele în cauză.
Art. 4
În aplicarea prezentei convenţii se respectă următoarele principii:
(1)În cazul în care:
a)o întreprindere a unui stat contractant participă în mod direct sau indirect la administrarea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui alt stat contractant sau
b)aceleaşi persoane participă în mod direct sau indirect la administrarea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi ale unei întreprinderi a unui alt stat contractant,
şi dacă, în oricare dintre cazuri, între cele două întreprinderi, în relaţiile lor comerciale sau financiare, sunt convenite sau impuse condiţii care diferă de cele care ar putea fi convenite între întreprinderi independente, în acest caz orice profituri care, în absenţa condiţiilor respective, ar fi fost realizate de una dintre întreprinderi dar nu au fost realizate de aceasta din cauza condiţiilor respective, pot fi incluse în profiturile întreprinderii respective şi impozitate în consecinţă.
(2)Atunci când o întreprindere a unui stat contractant îşi desfăşoară activitatea în alt stat contractant prin intermediul unui sediu permanent care este situat pe teritoriul acestuia, sediului permanent respectiv îi sunt imputabile profiturile pe care le-ar fi putut realiza, în cazul în care ar fi fost o întreprindere distinctă şi separată care desfăşoară activităţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi care tratează în mod complet independent cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.
Art. 5
În cazul în care un stat contractant intenţionează să ajusteze profiturile unei întreprinderi în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 4, acesta informează în timp util întreprinderea cu privire la măsura preconizată şi acordă acestei întreprinderi posibilitatea de a informa cealaltă întreprindere, astfel încât să permită acesteia din urmă să informeze la rândul său celălalt stat contractant.
Cu toate acestea, statul contractant care furnizează astfel de informaţii nu este împiedicat să efectueze ajustarea propusă.
Dacă după comunicarea unor astfel de informaţii cele două întreprinderi şi celălalt stat contractant acceptă ajustarea, articolele 6 şi 7 nu se aplică.
Art. 6
(1)În cazul în care o întreprindere consideră că, în oricare din situaţiile în care se aplică prezenta convenţie, principiile prevăzute la articolul 4 nu au fost respectate, aceasta poate, indiferent de căile de atac prevăzute de dreptul intern al statelor contractante în cauză, să supună cazul său autorităţii competente a statului contractant al cărui rezident este sau autorităţii competente a statului contractant în care este situat sediul său permanent. Cazul trebuie prezentat în termen de trei ani de la prima notificare a măsurii care determină sau poate determina dubla impunere în sensul articolului 1.
Întreprinderea notifică în acelaşi timp autoritatea competentă dacă alte state contractante pot avea un interes în cazul respectiv.
Autoritatea competentă notifică apoi fără întârziere autorităţile competente ale acestor alte state contractante.
(2)În cazul în care reclamaţia îi apare ca fiind întemeiată şi în cazul în care ea însăşi nu este în măsură să ajungă la o soluţie satisfăcătoare, autoritatea competentă face demersuri pentru a soluţiona cazul pe calea unui acord amiabil cu autoritatea competentă a oricărui alt stat contractant implicat, în vederea eliminării dublei impuneri pe baza principiilor prevăzute la articolul 4. Orice acord amiabil convenit este pus în aplicare indiferent de termenele prevăzute de dreptul intern al statelor contractante implicate.
Art. 7
(1)În cazul în care autorităţile competente în cauză nu ajung la un acord de eliminare a dublei impuneri menţionat la articolul 6 în termen de doi ani de la data la care cazul a fost prezentat pentru prima oară uneia dintre autorităţile competente în conformitate cu articolul 6 alineatul (1), acestea instituie o comisie consultativă însărcinată cu emiterea unui aviz privind eliminarea dublei impuneri în cauză.
Întreprinderile pot recurge la căile de atac disponibile în temeiul dreptului intern al statelor contractante în cauză; cu toate acestea, dacă o instanţă judecătorească a fost sesizată cu privire la caz, termenul de doi ani menţionat la primul paragraf se calculează de la data la care a fost pronunţată hotărârea în ultimă instanţă în cadrul căilor de atac.
(2)Sesizarea comisiei consultative cu privire la respectivul caz nu împiedică un stat contractant să iniţieze sau să continue, în legătură cu acelaşi caz, proceduri judiciare sau proceduri de aplicare a unor sancţiuni administrative.
(3)Atunci când legislaţia internă a unui stat contractant nu permite autorităţilor competente ale statului respectiv să deroge de la deciziile organismelor judiciare, alineatul (1) se aplică numai în cazul în care întreprinderea asociată a acestui stat a permis expirarea termenului prevăzut pentru introducerea căii de atac sau a renunţat la orice astfel de cale de atac înainte de pronunţarea unei hotărâri. Această dispoziţie nu aduce atingere căii de atac exercitate, în măsura în care aceasta se referă la alte elemente decât cele menţionate la articolul 6.
(4)Autorităţile competente pot, prin acord amiabil şi cu acordul întreprinderilor asociate în cauză, să deroge de la termenele menţionate la alineatul (1).
(5)În măsura în care nu se aplică dispoziţiile alineatelor (1) - (4), nu se aduce atingere drepturilor nici uneia dintre întreprinderile asociate, astfel cum sunt stabilite la articolul 6.
Art. 8
(1)Autoritatea competentă a unui stat contractant nu are obligaţia de a iniţia procedura de acord amiabil şi nici obligaţia de a institui comisia consultativă menţionată la articolul 7 în cazul în care, o procedură judiciară sau administrativă a condus la pronunţarea unei hotărâri definitive conform căreia se prevede că, prin acte care duc la o ajustare a profiturilor în temeiul articolului 4, una dintre întreprinderile în cauză este pasibilă de o sancţiune gravă.
(2)Atunci când o procedură judiciară sau administrativă, iniţiată în vederea unei hotărâri conform căreia prin acte care duc la o ajustare a profiturilor în temeiul articolului 4 una dintre întreprinderile în cauză este pasibilă de o sancţiune gravă, se desfăşoară în acelaşi timp cu oricare dintre procedurile menţionate la articolele 6 şi 7, autorităţile competente pot suspenda această din urmă procedură până la încheierea procedurii judiciare sau administrative.
Art. 9
(1)Comisia consultativă menţionată la articolul 7 alineatul (1) cuprinde, în afară de preşedintele său:
- doi reprezentanţi ai fiecărei autorităţi competente în cauză; acest număr poate fi redus la un reprezentant prin acord între autorităţile competente;
- un număr par de personalităţi independente, numite de comun acord din lista personalităţilor menţionate la alineatul (4) sau, în absenţa acordului, prin tragere la sorţi de către autorităţile competente în cauză.
(2)La numirea personalităţilor independente se numeşte câte un membru supleant pentru fiecare dintre acestea, în conformitate cu normele privind numirea personalităţilor independente, pentru cazul în care acestea sunt împiedicate să-şi îndeplinească atribuţiile.
(3)În cazul tragerii la sorţi, fiecare dintre autorităţile competente poate recuza numirea oricărei personalităţi independente, în orice situaţie convenită în prealabil între autorităţile competente în cauză sau într-una din următoarele situaţii:
- atunci când persoana respectivă aparţine uneia dintre administraţiile financiare implicate sau îşi exercită atribuţiile în numele uneia dintre aceste administraţii;
- atunci când persoana respectivă deţine sau a deţinut o participaţie importantă într-una sau în fiecare dintre întreprinderile asociate, sau este sau a fost angajatul sau consilierul uneia sau fiecăreia dintre întreprinderile asociate;
- atunci când persoana respectivă nu prezintă suficiente garanţii de obiectivitate pentru soluţionarea cazului sau a cazurilor asupra cărora urmează să se ia o decizie.
(4)Lista personalităţilor independente cuprinde toate persoanele independente desemnate de către statele contractante. În acest scop, fiecare stat contractant desemnează cinci persoane şi informează Secretarul general al Consiliului Comunităţilor Europene în acest sens.
Aceste persoane trebuie să fie resortisanţi ai unui stat contractant şi să aibă reşedinţa pe teritoriul în care se aplică prezenta convenţie. Ele trebuie să fie competente şi independente.
Statele contractante pot aduce modificări listei menţionate la primul paragraf; acestea informează fără întârziere Secretarul general al Consiliului Comunităţilor Europene în acest sens.
(5)Reprezentanţii şi personalităţile independente numite în conformitate cu alineatul (1) aleg un preşedinte dintre personalităţile de pe lista menţionată la alineatul (4), fără a aduce atingere dreptului fiecărei autorităţi competente în cauză de a recuza numirea personalităţii astfel alese în situaţiile menţionate la alineatul (3).
Preşedintele trebuie dispună de calificările necesare pentru numirea, în ţara sa, în cele mai înalte funcţii din cadrul magistraturii sau trebuie să fie un jurist cu competenţă recunoscută.
(6)Membrii comisiei consultative au obligaţia de a păstra secretul cu privire la toate informaţiile despre care iau cunoştinţă în cadrul procedurii. Statele contractante adoptă dispoziţiile corespunzătoare pentru a sancţiona orice încălcare a obligaţiei păstrării secretului. Acestea informează fără întârziere Comisia Comunităţilor Europene cu privire la măsurile luate. Comisia Comunităţilor Europene informează celelalte state contractante.
(7)Statele contractante adoptă toate măsurile necesare pentru a garanta că, o dată ce este sesizată cu privire la o cauză, comisia consultativă se reuneşte fără întârziere.
Art. 10
(1)În sensul procedurii menţionate la articolul 7, întreprinderile asociate în cauză pot furniza comisiei consultative toate informaţiile, mijloacele de probă sau documentele despre care consideră ca pot fi utile pentru luarea unei decizii. Întreprinderile şi autorităţile competente ale statelor contractante implicate dau curs oricărei solicitări din partea comisiei consultative de a furniza astfel de informaţii, mijloace de probă sau documente. Cu toate acestea, autorităţile competente ale oricărui asemenea stat contractant nu au obligaţia:
a)de a lua măsuri administrative care derogă de la legislaţia internă a acestora sau de la practica lor administrativă obişnuită;
b)de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute în temeiul legislaţiei interne a acestora sau în cadrul practicii lor administrative obişnuite; sau
c)de a furniza informaţii care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional sau un procedeu comercial, ori informaţii a căror dezvăluire ar contraveni ordinii publice.
(2)Fiecare dintre întreprinderile asociate poate, la cererea acesteia, să fie audiată sau să fie reprezentată în faţa comisiei consultative. Fiecare dintre întreprinderile asociate se prezintă sau sunt reprezentate în faţa comisiei consultative dacă aceasta din urmă o solicită.
Art. 11
(1)Comisia consultativă menţionată la articolul 7 emite avizul în termen de cel mult şase luni de la data la care a fost sesizată cu privire la cauză.
Comisia consultativă trebuie să îşi întemeieze avizul pe dispoziţiile articolului 4.
(2)Comisia consultativă adoptă avizul cu majoritatea simplă a membrilor săi. Autorităţile competente în cauză pot conveni cu privire la un regulament suplimentar de procedură.
(3)Cheltuielile de procedură ale comisiei consultative, cu excepţia cheltuielilor efectuate de întreprinderile asociate, se repartizează în mod egal între statele contractante implicate.
Art. 12
(1)Autorităţile competente care sunt părţi în procedura menţionată la articolul 7 iau, de comun acord, pe baza articolului 4, o decizie care să elimine dubla impunere, în termen de şase luni de la data la care comisia consultativă a emis avizul.
Autorităţile competente pot lua o decizie care se abate de la avizul comisiei consultative. În cazul în care autorităţile competente nu ajung la un acord, acestea au obligaţia de a acţiona în conformitate cu avizul respectiv.
(2)Autorităţile competente pot conveni să publice decizia menţionată la alineatul (1), sub rezerva acordului întreprinderilor în cauză.
Art. 13
Faptul că deciziile luate de către statele contractante cu privire la impunerea profiturilor care provin dintr-o tranzacţie între întreprinderi asociate au devenit definitive nu împiedică recurgerea la procedurile prevăzute la articolele 6 şi 7.
Art. 14
În sensul prezentei convenţii, se consideră că dubla impunere a profiturilor este eliminată în oricare dintre următoarele cazuri:
a)profiturile sunt incluse în calculul profiturilor impozabile numai într-un singur stat; sau
b)valoarea impozitului ce poate fi perceput pentru aceste profituri într-un stat este redusă cu o valoare egală cu cea a impozitului care poate fi perceput asupra acestora în celălalt stat.
Art. 15
Nicio dispoziţie din prezenta convenţie nu aduce atingere îndeplinirii obligaţiilor mai ample cu privire la eliminarea dublei impuneri în cazul ajustării profiturilor întreprinderilor asociate care decurg fie din alte convenţii la care statele contractante sunt părţi sau urmează să devină părţi, fie din legislaţia internă a statelor contractante.
Art. 16
(1)Domeniul de aplicare teritorială a prezentei convenţii este cel definit la articolul 227 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, fără a aduce atingere alineatului (2) din prezentul articol.
(2)Prezenta convenţie nu se aplică:
- teritoriilor franceze menţionate în anexa IV la Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene;
- insulelor Feroe şi Groenlandei.
Art. 17
Prezenta convenţie se ratifică de către statele contractante. Instrumentele de ratificare se depun la Secretarul general al Consiliului Comunităţilor Europene.
Art. 18
Prezenta convenţie intră în vigoare în prima zi a celei de-a treia luni următoare celei în care este depus instrumentul de ratificare de către statul semnatar care îndeplineşte ultimul această formalitate. Convenţia se aplică procedurilor menţionate la articolul 6 alineatul (1) care sunt iniţiate după intrarea în vigoare a acesteia.
Art. 19
Secretarul general al Consiliului Comunităţilor Europene informează statele contractante cu privire la:
a)depunerea fiecărui instrument de ratificare;
b)data de intrare în vigoare a prezentei convenţii;
c)lista personalităţilor independente desemnate de către statele contractante şi orice modificări aduse acesteia, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4).
Art. 20
Prezenta Convenţie se încheie pentru o perioadă de cinci ani. Aceasta se prelungeşte cu perioade succesive de cinci ani, cu excepţia cazului în care un stat contractant informează în scris Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene, cu cel puţin şase luni înainte de expirarea perioadei de cinci ani, cu privire la obiecţia sa în această privinţă.

Art. 21
Fiecare stat contractant poate, în orice moment, să solicite o revizuire a prezentei convenţii. În acest caz, preşedintele Consiliului Comunităţilor Europene convoacă o conferinţă de revizuire a convenţiei.
Art. 22
Prezenta convenţie, redactată într-un singur exemplar original în limbile daneză, engleză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, olandeză, portugheză şi spaniolă, toate cele zece texte fiind egal autentice, se depune în arhivele Secretariatului General al Consiliului Comunităţilor Europene.
Secretarul general transmite o copie certificată pentru conformitate guvernului fiecărui stat semnatar.
Publicat în Ediţia Specială a Jurnalului Oficial cu numărul 0 din data de 1 ianuarie 2007