Statut din 1983 STATUTUL cooperativei agricole de productie
B.Of. 18
Ieşit din vigoare Versiune de la: 28 Martie 1983
Statut din 1983 STATUTUL cooperativei agricole de productie
Dată act: 28-mar-1983
Emitent: Consiliul de Ministri
Capitolul I:Scopul si obiectul cooperativei agricole de productie
Art. 1
Cooperativa agricola de productie este organizatia economica socialista in care taranii se unesc de bunavoie aducind in proprietatea cooperativei pamintul si celelalte mijloace principale de productie. In cooperativa agricola munca este organizata in comun, iar retribuirea se face in raport cu cantitatea si calitatea muncii prestate, cu productia realizata, precum si cu dezvoltarea economica a cooperativei.
Cooperativa agricola de productie are drept obiect cultivarea in comun a pamintului, folosirea pe scara larga a mecanizarii, chimizarii, irigatiilor, a stiintei si tehnicii inaintate pentru obtinerea unor productii agricole vegetale si animale din ce in ce mai mari, dezvoltarea industriei mici, prelucrarea productiei agricole, efectuarea de constructii si prestari de servicii, in scopul cresterii continue a bunastarii taranimii, ridicarii social-culturale a satului la un nivel tot mai inalt de civilizatie, sporirii contributiei cooperativei la satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei, ale economiei nationale.
Prin intreaga sa activitate, cooperativa agricola de productie isi aduce contributia la realizarea sarcinilor stabilite de Partidul Comunist Roman pentru faurirea societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintarea Romaniei spre comunism, la intarirea aliantei dintre clasa muncitoare - clasa conducatoare a societatii -si taranime, la cresterea constiintei socialiste a taranimii.
Cooperativa aaricola de productie se bucura de sprijinul permanent si multilateral al partidului si statului nostru, are create, prin dezvoltarea continua a bazei tehnico-materiale a agriculturii, condiiiile consolidarii sale economico-organizatorice. Statiunea pentru mecanizarea agriculturii reprezinta princinalul mijloc prin care statul asigura macanizarea lucrarilor in cooperativele agricole de productie.
Cresterea continua a productiei, si indeosebi a productiei marfa, valorificarea acesteia pe baza de contracte incheiate prin buna-invoiala cu unitatile de stat si cooperatiste, asigurarea aprovizionarii populatiei cu produse agroalimentare si a industriei cu materii prime, duc la marirea veniturilor cooperatorilor si contribuie la progresul intregii tari.
Cooperativa agricola este forma cea mai potrivita pentru unirea eforturilor taranilor si implatirea strinsa a intereselor lor cu ale tuturor oamenilor muncii, ale intregii societati; ea are un rol deosebit de insemnat in economia tarii noastre, in intreaga perioada istorica de construire a socialismului si comunismului.
Art. 2
Cooperativa agricola de productie isi infaptuieste scopul pentru care a luat fiinta, prin:
a)folosirea in comun, deplina si eficienta a pamintului, conservarea si ridicarea continua a potentialului productiv al tuturor terenurilor agricole proprietatea cooperativei;
b)gospodarirea rationala a tuturor mijloacelor materiale si financiare, pe baza principiilor autoconducerii si autogestiunii, organizarea superioara a productiei si a muncii, reducerea cheltuielilor de productie, sporirea continua a eficientei economice si obtinerea de beneficii in toate sectoarele de activitate, asigurind astfel autofinantarea intregii activitati;
c)intarirea si dezvoltarea continua a proprietatii cooperativei, factor hotaritor al cresterii productiei, al dezvoltarii economice a cooperativei si al cresterii bunastarii cooperatorilor;
d)conlucrarea strinsa in productie, pe baza de contract, cu statiunea pentru mecanizarea agriculturii, a carei sectie se integreaza in activitatea cooperativei; impreuna cu aceasta, raspunde nemijlocit de realizarea productiei agricole planificate; plata lucrarilor executate de statiune se face potrivit normelor legale in vigoare, pe baza de tarif pe unitatea de produs agricol, proportional cu productiile realizate;
e)cooperarea si asocierea in productie cu unitati de stat si cooperatiste pentru realizarea de noi capacitati de productie, sporirea productiilor agricole, a industriei mici si prestarilor de servicii, prelucrarea si valorificarea superioara a produselor, sprijinirea cooperatorilor si a celorlalti locuitori ai satelor pentru sporirea productiilor agricole in gospodariile personale ale acestora si valorificarea surplusului la fondul de stat;
f)exploatarea rationala si eficienta a amenajarilor pentru irigatii, a lucrarilor de desecare si a celor de combatere a eroziunii solului, executate din fondurile statului, precum si a celor realizate cu contributia cooperativelor;
g)folosirea economica si eficienta a sprijinului acordat de stat prin credite, asistenta tehnica, ingrasaminte chimice, erbicide, seminte din soiuri de mare productivitate, animale de rasa etc.;
h)cointeresarea materiala a cooperatorilor prin aplicarea principiului socialist al repartitiei dupa cantitatea, calitatea si importanta sociala a muncii prestate, precum si in functie de rezultatele obtinute de fiecare cooperativa in indeplinirea planului de productie si a bugetului de venituri si cheltuieli;
i)ridicarea continua a nivelului profesional si cultural al membrilor cooperativei si satisfacerea nevoilor lor sociale;
j)educarea cooperatorilor in spiritul muncii in comun, al ordinii si disciplinei in productie, al raspunderii pentru buna gospodarire, aparare si dezvoltare a proprietatii cooperativei, al principiilor eticii si echitatii socialiste.
Capitolul II:Proprietatea cooperativei agricole de productie si proprietatea personala a membrilor ei
Art. 3
Proprietatea cooperativei agricole este alcatuita din:
- pamintul adus de cooperatori;
- animalele de munca si de productie, constructiile, plantatiile, mijloacele de transport, utilajele, instalatiile, inventarul agricol si celetalte bunuri aduse de cooperatori, precum si cele obtinute ca urmare a activitatii cooperativei agricole, ori dobindite de aceasta in alt mod:
- intreaga productie agricola vegetala si animala si orice alte produse sau venituri rezultate din activitatea cooperativei apricole;
- mijloacele fixe si circulante cu care participa la asociatii economice intercooperatiste, la asociatii cu unitati de stat sau ale cooperatiei de productie, achizitii si desfacere a marfurilor, precum si beneficiile cuvenite din activitatea acestora;
- produsele si veniturile realizate prin munca in comun a pamintului, proprietate de stat, dat in folosinta cooperativei.
Proprietatea cooperativei, intarirea si dezvoltarea ei neincetata stau la baza intregii activitati a cooperativei agricole de productie si a cresterii bunastarii membrilor sai.
Art. 4
Din terenul agricol, proprietatea cooperativei, adunarea generala poate atribui, anual, lot in folosinta fiecarei persoane care:
a)este cooperator, a realizat in anul anterior si se angajeaza sa efectueze si in anul in curs volumul de munca stabilit de adunarea generala, in perioadele de timp si potrivit cerintelor productiei;
b)este cooperator si lucreaza, cu aprobarea adunarii generale, in asociatiile economice intercooperatiste, asociatiile cu unitati de stat sau ale cooperatiei de productie, achizitii si desfacere a marfurilor, la care cooperativa s-a asociat;
c)este cooperator, incadrat permanent, cu aprobarea adunarii generale a cooperativei agricole de productie, la intreprinderea agricola de stat si lucreaza direct in sectoarele de productie agricola si de mecanizare ale acestei unitati;
d)este cooperator incadrat ca mecanizator sau mecanic agricol al statiunii pentru mecanizarea agriculturii si lucreaza in cooperativa agricola;
e)este specialist agricol, lucreaza in cooperativa agricola si domiciliaza in localitatea in care isi are sediul cooperativa.
Marimea lotului poate fi in suprafata echivalenta cu pina la 15 ari teren arabil, in raport cu categoria de folosinta terenului si de clasa de fertilitate naturala a solului.
In zonele viticole, in cazul in care lotul atribuit in folosinta este plantat cu vie, pina la 5 ari, nu se va calcula prin echivalare cu teren arabil.
In cooperativa agricola de productie situata in zona de deal sau munte, adunarea generala poate atribui loturi in folosinta personala si peste 15 ari, atunci cind terenurile respective se afla pe pante mari, nemecanizabile, au fertilitate scazuta si prezinta dificultati pentru cooperativa de a le exploata.
Adunarea generala poate hotari, de la caz la caz, mentinerea sau atribuirea de loturi in folosinta, in cazul unor familii cu situatii deosebite (incapacitate de munca, femei cu multi copii minori si altele).
Cooperatorii care se pensioneaza pastreaza dreptul de folosinta asupra lotului pe care l-au detinut la data pensionarii, in conditiile prevazute de statut.
Specialistii agricoli care au devenit, in conditiile legii, membri ai cooperativelor agricole de productie si domiciliaza in comuna isi pastreaza dreptul de folosinta asupra lotului pe care l-au detinut, potrivit statutului, la data pensionarii, daca dobindirea calitatii de cooperator a avut loc cu cel putin 10 ani inainte de pensionare.
Iu situatia in care, prin atribuirea loturilor in folosinta, s-ar diminua suprafata agricola in folosinta obsteasca si atunci cind urmeaza sa se atribuie loturi in folosinta personala peste 15 ari, se va cere, in prealabil, aprobarea uniunii judetene a cooperativelor agricole de productie si a directiei generale pentru agricultura si industria alimentara.
Lotul va fi lucrat de catre titular, personal sau ajutat de membrii familiei, va fi folosit numai pentru productia agricola conform planului de cultura repartizat si nu va putea fi transmis in nici un mod altor persoane. Schimbarea modului de folosinta agricola a terenului atrage pierderea dreptului de folosire a lotului.
Terenurile in cimp, repartizate ca loturi in folosinta personala, se organizeaza in sole speciale, in apropierea satelor, asigurindu-se, cu plata, executarea mecanizata a principalelor lucrari agricole, cooperativa sprijina persoanele carora le-a atribuit loturi de teren in folosinta cu seminte si material saditor din soiuri selectionate, precum si cu ingrasaminte chimice.
Art. 5
Constituie proprietate personala a taranilor cooperatori:
- casa de locuit si constructiile gospodaresti anexe, terenul pe care se afla acestea si curtea, a caror suprafata totala nu poate depasi 250 m.p. Cind aceasta suprafata depaseste 250 m.p., diferenta se include in lotul atribuit in folosinta;
- animalele de productie, precum si inventarul agricol marunt;
- veniturile si economiile realizate prin munca;
- sumele de bani depuse anual la fondul de dezvoltare economica a cooperativei, care constituie partea sociala in proprietatea lor;
- productia obtinuta de pe lotul atribuit in folosinta.
Cooperatorii pot avea in proprietate personala, pentru nevoi proprii, contractare, achizitii si vinzare la piata, un numar nelimitat de animale de productie, pasari, iepuri de casa, stupi de albine si altele. Numarul minim de animale pentru o gospodarie a membrilor cooperatori este de o vaca pentru lapte sau 2-3 capre, precum si 10 oi, un porc, 15 gaini ouatoare si 50 pui pentru carne.
Cooperatorii care contracteaza livrarea de animale si produse animaliere la fondul de stat beneficiaza din partea cooperativei de furaje de volum si suprafele de teren pentru producerea furajelor in cultura a doua; contractantilor de animale ierbivore sau de produse animaliere de la acestea li se atribuie si suprafete de finete pentru recoltare, cu plata in natura. Acesti cooperatori beneficiaza cu prioritate de islazuri comunale, pasuni in paduri, poieni si goluri de padure si de alte suprafele de teren pentru pasunatul animalelor.
Cooperatorii care detin sau dobindesc animale de munca sint obligati sa le instraineze in termenul hotarit de adunarea generala. Dupa expirarea termenului, acestea se valorifica de catre cooperativa agricola, in contul proprietarului, in conditiile si cu procedura prevazute de lege.
Terenurile - cu exceptia celor pe care se afla casa de locuit, constructiile gospodaresti anexe si curtea, in suprafata totala de cel mult 250 m.p. - dobindite prin mostenire legala trec in proprietatea cooperativei.
Cooperatorii care dobindesc o a doua casa de locuit sint obligati sa instraineze una din ele, in conditiile prevazute de lege.
Art. 6
Adunarea generala poate da in proprietate personala, cu plata, locuri de casa in suprafata de cel mult 250 m.p., din terenuri proprietatea cooperativei agricole, situate in perimetrul delimitat de planul de sistematizare al localitatii respective, membrilor cooperativei si persoanelor incadrate de aceasta cu contract de munca pe durata nedeterminata, care doresc sa-si construiasca o locuinta si care nu au loc de casa in proprietate personala. In aceleasi conditii se pot atribui locuri de casa specialistilor si mecanizatorilor care lucreaza in cooperativa si au domiciliul in localitatea respectiva.
Art. 7
Instrainarea terenurilor proprietatea cooparativei, in alte scopuri decit cele prevuzute in articolul precedent, nu poate avea loc decit in conditiile legii, instrainarea celorlalte bunuri se poate face, numai cu plata, pe baza aprobarii adunarii generale, in conditiile prevazute de lege.
Capitolul III:Membrii cooperativei agricole de productie. Drepturile si indatoririle lor
Art. 8
Pot fi membri ai cooperativei agricole de productie oricare producator agricol, mecanic agricol si alti oameni ai muncii necesari activitatii cooperativei, care au implinit virsta de 16 ani si adera la prevederile Statutului cooperativei, aducind in proprietatea cooperativei pamintul, animalele de munca si inventarul agricol principal pe care le au in proprietate.
La intrarea in cooperativa, fiecare membru plateste taxa de inscriere stabilita de adunarea generala, care nu va fi mai mica de 25 lei.
Art. 9
Primirea de noi membri in cooperativa agricola de productie se face individual, de catre adunarea generala, pe baza de cerere scrisa. Fiii cooperatorilor, la implinirea virstei de 16 ani, devin membri ai cooperativei atricole, pe baza cererii individuale si cu aprobarea adunarii generale a cooperativei agricole de productie.
Art. 10
Fiecare membru al cooperativei agricole are dreptul:
a)sa munceasca in cooperativa pe musura capacitatii si pregatirii sale;
b)sa fie retribuit pentru munca si rezultatele obtinute si sa primeasca furaje pentru animalele si pasarile din proprietatea personala, potrivit Legii retribuirii muncii in unitatile agricole cooperatiste;
c)sa participe la conducerea treburilor cooperativei; sa ia parte la adunarile generale, precum si la cele ale subunitatii de productie in care lucreaza; sa-si exprime parerile si sa faca propuneri cu privire la intreaga activitate a cooperativei; sa participe la luarea hotaririlor adunarii generale; sa aleaga si - de la virsta de 21 ani - sa fie ales in consiliul de conducere, biroul executiv si comisia de revizie;
d)sa primeasca o parte din beneficiul obtinut de cooperativa, stabilita de adunarea generala in raport cu contributia adusa la realizarea productiei si beneficiilor;
e)sa depuna anual o suma de bani la fondul de dezvoltare economica, care sa constituie partea sociala in proprietatea sa; sa primeasca din beneficiul cooperativei un venit anual in raport cu suma depusa la fondul de dezvoltare economica si in functie de volumul beneficiilor obtinute de cooperativa.
Dupa pensionare, cooperatorii pot sa-si mentina partea sociala depusa si participa in continuare la beneficii, in raport cu marimea acesteia.
Depunerile in bani la fondul de dezvoltare economica se fac pentru o perioada de cel putin 5 ani. Dupa aceasta perioada, sumele depuse se pot restitui, integral sau esalonat, pe o perioada de 2-5 ani, in raport de posibilitatile financiare ale cooperativei. Restituirea integrala a sumelor depuse este garantata.
Sumele depuse de cooperatori, ca parte sociala, pot fi dobindite prin mostenire, in conditiile prevazute de lege.
Mecanizatorii si specialistii care lucreaza in cooperativa pot depune anual sume de bani la fondul de dezvoltare al cooperativei, in aceleasi conditii si cu aceleasi drepturi ca si membrii cooperativei agricole;
f)sa beneficieze de sprijin si inlesniri in conditiile legii, pentru imbunatatirea pregatirii profesionale;
g)sa beneficieze de ajutoare din fondurile statutare constituite in acest scop de cooperativa agricola de productie al calei membru este, in conditiile stabilite de adunarea generala;
h)sa primeasca pensie si indemnizatie de asigurari sociale, potrivit legii, dupa cum urmeaza:
- pensie pentru munca depusa si limita de virsta;
- pensie pentru pierderea totala, sau in cea mai mare parte, a capacitatii de munca;
- pensie suplimentara;
- pensie de urmas;
- indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, determinata de boli si accidente;
- concediu platit pentru sarcina si lehuzie;
- indemnizatii pentru copii;
- tratament medical in statiuni balneoclimatice.
Cooperatorii care lucreaza in unitatile agricole cooperatiste, cooperatorii pensionari, precum si membrii lor de familie, beneficiaza in mod gratuit, pe timpul internarii in spital, de intretinere si medicamente.
Pe timpul tratamentului ambulatoriu, cooperatorii beneficiaza de medicamente si materiale sanitare, potrivit legii.
Art. 11
Membrilor cooperativei agricole de productie, care au rezultate deosebite in munca de intarire, dezvoltare si aparare a proprietatii cooperativei si participa activ la sporirea continua a productiei, li se pot acorda recompense morale si materiale, cum sint:
- multumirea verbala;
- evidentierea in adunarea subunitatii de productie;
- evidentierea publica si in adunarea generala pe cooperativa;
- inscrierea in cartea de onoare a cooperativei agricole de productie;
- stimulente in obiecte, excursii, trimiterea la odihna si tratament;
- diplome si insigne de cooperator fruntas;
- premii pentru economii de materiale, combustibili, energie si forta de munca.
Multumirea verbala si evidentierile se aproba de consiliul de conducere, la propunerea sefului subunitatii de productie. Celelalte recompense se aproba de adunarea generala, la propunerea consiliului de conducere.
Art. 12
Cooperativa agricola de productie care dispune de fondurile financiare necesare acorda cooperatorilor un concediu de odihna platit, in conditiile stabilite de adunarea generala, daca lucreaza 300 de zile anual in cooperativa.
Art. 13
Fiecare membru al cooperativei agricole are urmatoarele indatoriri:
a)sa execute lucrari de calitate in locurile stabilite si in perioadele optime de timp prevazute; sa realizeze numarul de zile de lucru si volumul de munca stabilit de adunarea generala, necesar pentru realizarea sarcinilor de plan si sa respecte programul de lucru stabilit. Presedintele cooperativei agricole de productie, celelalte cadre de conducere, personalul tehnic, economic si administrativ, precum si cei care lucreaza in activitatile de industrie mica, de constructii si prestari de servicii, vor participa nemijlocit la efectuarea lucrarilor agricole in perioadele de virf ale campaniilor;
b)sa respecte prevederile statutului si ale regulamentului de ordine interioara; sa participe la elaborarea, adoptarea si infaptuirea hotaririlor adunarii generale, precum si ale adunarii subunitatii de productie din care face parte; sa aduca la indeplinire masurile stabilite de consiliul de conducere si biroul executiv;
c)sa contribuie efectiv la intarirea, apararea si dezvoltarea proprietatii cooperativei, la prevenirea si inlaturarea risipei si proastei gospodariri a mijloacelor materiale si financiare ale cooperativei; sa-si aduca contributia la dezvoltarea democratiei cooperatiste, intarirea spiritului colectiv de munca, a disciplinei, ordinii si legalitatii in activitatea cooperativei, la aplicarea principiilor eticii si echitatii socialiste;
d)sa-si ridice in permanenta pregatirea profesionala, sa aplice in productie regulile agrozootehnice si sa-si insuseasca cunostintele necesare folosirii utilajelor, instalatiilor, masinilor si tractoarelor;
e)sa participe la realizarea actiunilor de protectie, imbunatatire si folosire intensiva a fondului funciar, intretinerea si cresterea potentialului productiv al pajistilor, prevenirea si inlaturarea efectelor calamitatilor naturale.
Art. 14
Cooperativa agricola de productie, ca forma socialista de organizare a productiei si a muncii, exprima unitatea de scop si de vointa a tuturor membrilor ei. Respectarea hotaririlor adoptate de adunarea generala si de consiliul de conducere, precum si a masurilor stabilite de biroul executiv al acestuia, constituie o conditie esentiala pentru buna desfasurare a activitatii cooperativei agricole, pentru consolidarea ei economico-organizatorica. Incalcarea prevederilor statutului, a hotaririlor adunarii generale, ale consiliului de conducere si a masurilor stabilite de biroul executiv al acestuia constituie abateri care dauneaza cooperativei si atrag raspunderea disciplinara si materiala, dupa caz.
Constituie abateri disciplinare: neparticiparea la munca in locurile stabilite si in perioadele prevazute de consiliul de conducere si biroul executiv; neexecutarea de calitate a lucrarilor; nefolosirea la intreaga capacitate a utilajelor; reaua gospodarire a proprietatii cooperativei; incalcarea normelor de disciplina a muncii, a celorlalte indatoriri prevazute de statut, in conditiile stabilite prin regulamentul de ordine interioara.
Sanctiunile disciplinare care se aplica pentru nerespectarea indatoririlor statutare sint:
a)avertismentul;
b)refacerea fara plata a lucrurilor de calitate necorespunzatoare ori suportarea pagubelor, in conditiile legii, in cazul in care lucrarile nu se mai pot reface;
c)retinerea pina la cel mult 10% din retributia cuvenita pentru munca prestata;
d)pierderea dreptului de retribuire suplimentara, sub forma participarii la beneficii, in anul respectiv;
e)retragerea in timpul anului a lotului in folosinta, in cazul neparticiparii la munca si neexecutarii lucrarilor la timp si de calitate;
f)trecerea pe timp limitat sau nelimitat in alta munca;
g)pierderea temporara a dreptului de vot;
h)indepartarea din cooperativa.
Aplicarea sanctiunilor disciplinare prevazute la lit. a), b), c), d) si f) se hotaraste de catre consiliul de conducere, iar cele de la lit. e), g) si h), de catre adunarea generala a cooperatorilor. Aceasta hotaraste aplicarea si a celorlalte sanctiuni pentru abaterile savirsite de membrii consiliului de conducere si cei ai comisiei de revizie.
Plingerile cooperatorilor nemultumiti de hotaririle consiliului de conducere privind aplicarea sanctiunilor disciplinare se rezolva de adunarea generala a cooperativei.
Impotriva hotaririlor adunarii generale, prin care s-a pronuntat indepartarea din cooperativa, precum si in celelalte cazuri, cei nemultumiti se pot adresa uniunii judetene, iar impotriva hotaririlor acesteia, Uniunii Nationale a Cooperativelor Agricole de Productie.
Raspunderea materiala a cooperatorilor, mecanizatorilor, specialistilor si a celorlalti oameni ai muncii care lucreaza in cooperativa agricola, pentru pagubele cauzate cooperativei agricole de productie, prin incalcarea cu vinovatie a prevederilor statutare sau a hotaririlor organelor de conducere ale cooperativei, inclusiv prin detinerea nelegala a unor terenuri proprietate obsteasca, poate fi stabilita numai in cazurile in care pagubele au fost constatate in cel mult 3 ani de la data producerii lor, iar restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor ori serviciilor necuvenite, in cel mult un an de la data primirii sumelor sau bunurilor, ori de la data cind au beneficiat de aceste servicii.
Obligarea cooperatorilor, mecanizatorilor, spocialistilor agricoli si a celorlalti oameni ai muncii care lucreaza in cooperativa agricola de productie la plata despagubirilor si la restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor si serviciilor necuvenite se face de catre consiliul de conducere, iar in cazul membrilor acestuia si celor ai comisiei de revizie, care au adus cooperativei prejudicii in aceasta calitate, de catre adunarea generala a cooperatorilor.
Termenul de obligare la plata despagubirii si emiterea deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile de la data cind organul care are dreptul sa hotarasca obligarea la despagubiri sau la restituire a luat cunostinta de producerea pagubei.
Luarea la cunostinta se face la prima intrunire in plen a organului colectiv de conducere, dupa inregistrarea actului constatator de prejudicii.
Dupt expirarea termenului de 60 de zile, prejudiciul se imputa, de catre biroul executiv al uniunii judetene a cooperativelor agricole de productie, membrilor consiliului de conducere vinovati de neluarea masurilor necesare pentru obligarea la plata a persoanelor vinovate de producerea pagubei. Acelasi organ verifica hoturirile adunarii generale cu privire ia raspunderea materiala, avind dreptul a le suspenda sau inlocui pe cele adoptate cu nesocotirea prevederilor statutare ori a normelor legale in vigoare.
Cooperatorii, mecanizatorii, specialistii si ceilalti oameni ai muncii care lucreaza in cooperativa, nemultumiti de obligarea la plata despagubirilor pentru pagube aduse cooperativei, sau de modul cum li s-au rezolvat cererile referitoare la retribuirea muncii cuvenite din partea cooperativei, se pot adresa comisiei de judecata din cooperativa sau, dupa caz, judecatoriei, in conditiile prevazute de lege. Plingerile cu privire la diminuarea retributiei de baza pentru nerealizarea integrala a sarcinilor si la stabilirea retributiei suplimentare se solutioneaza de adunarea generala a cooperativei, iar in cazul celor care indeplinesc functii de conducere, de catre uniunea judeteana a cooperativelor agricole de productie, impreuna cu directia generala pentru agricultura si industria alimentara.
Hotaririle de obligare la plata despagubirilor si angajamentelor de plata necontestate in termen sint definitive si executorii.
Organele de conducere ale cooperativei agricole de productie nu pot renunta la drepturile legal cuvenite acesteia.
Art. 15
Cel care se retrage sau este indepartat din cooperativa agricola de productie primeste, in bani, potrivit legii, contravaloarea partii sociale din bunurile aduse de el in cooperativa si sumele depuse ca parte sociala la fondul de dezvoltare economica. Adunarea generala stabileste pentru fiecare caz in parte, in raport cu posibilitatile cooperativei, durata de timp si ratele anuale prin care se va face plata. Retributia cuvenita pentru munca depusa in cooperativa in anul in curs se plateste la sfirsitul anului.
In cazul cind un cooperator - prin casatorie sau din alte motive - isi stabileste domiciliul in alta localitate, el poate deveni membru al cooperativei pe raza careia se muta.
Pentru aceasta, este necesara aprobarea adunarii generale a cooperativei agricole de unde pleaca, precum si a aceleia in care cere sa intre. Cooperatorul isi pastreaza toate drepturile prevazute in statut, iar cooperativa de unde a plecat este obligata sa transfere cooperativei in care a fost admis contravaloarea partii sale sociale, inclusiv sumele depuse la fondul de dezvoltare economica a cooperativei.
Capitolul IV:Planificarea si organizarea productiei si a muncii. Retribuirea in cooperativa agricola de productie
Art. 16
Cooperativa agricola de productie este titulara de plan si are raspundere contractuala proprie. Ea isi organizeaza intreaga activitate pe baza planului de dezvoltare in perspectiva, a planului anual de productie si bugetului de venituri si cheltuieli, care se intocmesc potrivit conditiilor si cerintelor de dezvoltare a cooperativei, intereselor membrilor sai si necesitatilor economiei nationale; cooperativa va asigura prin plan resursele materiale, financiare si de forta de munca necesare pentru realizarea integrala a productiei fizice si a sarcinilor de livrare la fondul de stat, a consumului alimentar al cooperatorilor, a necesarului de furaje, a fondului de rezerva alimentar si de furaje si a celorlalte fonduri prevazute de lege si statut.
Cooperativa agricola de productie are obligatia ca, in planificarea si desfasurarea intregii activitati economice, sa asigure un echilibru permanent intre venituri si cheltuieli, precum si realizarea de beneficii, astfel incit sa se poata constitui fondul de dezvoltare economica si celelalte fonduri statutare si mijloacele necesare pentru retribuirea cooperatorilor in raport cu nivelul productiei si al veniturilor si sa depuna contributia la fondul de pensii si asigurari sociale.
In vederea dezvoltarii continue a cooperativei agricole, a mobilizarii tuturor rezervelor de sporire a productiei si productivitatii muncii, organele de conducere sint sprijinite in intreaga activitate organizatorica si politica, legata de realizarea planului de productie, de uniunile cooperativelor agricole de productie, iar in problemele de specialitate tehnice si economice ale productiei, de specialistii repartizati sa lucreze in cooperativa, de consiliul unic agroindustrial de stat si cooperatist si de organele agricole de stat.
Art. 17
Cooperativa agricola de productie isi organizeaza acele ramuri de productie - vegetala, animala, de industrializare si semiindustrializare, depozitare si desfacere a productiei agricole, de industrie mica si artizanat, de constructii si prestari de servicii - care sa asigure folosirea cit mai deplina a pamintului, a celorlalte mijloace de productie, a fortei de munca si a tuturor rezervelor pentru cresterea productiei agricole si sporirea veniturilor.
In elaborarea planurilor de productie si a bugetelor de venituri si cheltuieli si in desfasurarea intregii activitati, cooperativa agricole de productie asigura aplicarea prevederilor programelor elaborate impreuna cu celelalte unitati agricole cooperatiste si de stat din cadrul consiliului unic agroindustrial de stat si cooperatist privind concentrarea, profilarea si specializarea productiei, utilizarea integrala si eficienta a tuturor mijloacelor de productie si a fortei de munca, in vederea dezvoltarii continue a fiecarei unitati.
In cooperativa agricola de productie in care exista forta de munca disponibila, consiliul de conducere este obligat sa organizeze brigazi si echipe care sa lucreze in alte unitati agricole cooperatiste si de stat, pe santiere, la exploatari forestiere si in alte activitati, asigurind astfel utilizarea deplina pe tot parcursul anului, a fortei de munca. Sumele obtinute de la beneficiarii acestor activitati constituie surse suplimentare de venituri pentru cooperativa si membrii acesteia.
Art. 18
Cooperativa agricola de productie foloseste mijloacele financiare proprii, creditele acordate de stat, avansurile pentru productia marfa contractata si celelalte fonduri banesti pentru desfasurarea corespunzatoare a procesului de productie, dezvoltarea diferitelor ramuri de activitate si obtinerea unor productii sporite cu cheltuieli cit mai mici.
Organele de conducere ale cooperativei au datoria sa foloseasca judicios mijloacele destinate investitiilor pentru punerea in functiune la termen a unor obiective cu eficienta ridicata, care sa asigure dezvoltarea proprietatii cooperativei, indeplinirea obligatiilor fata de stat si sporirea retributiei cooperatorilor.
Obiectivele noi de investitii productive se pot realiza numai dupa ce se asigura folosirea integrala a celor existente. In realizarea obiectivelor se vor asigura reducerea consumului de materiale, combustibili si energie, inlaturarea supradimensionarii constructiilor agrozootehnice, utilizarea cu prioritate a materialelor locale, ieftine si usor de procurat, precum si reducerea termenului de executie.
Creditele se folosesc in conformitate cu destinatia stabilita pentru realizarea sarcinilor de plan: consiliul de conducere raspunde de rambursarea integrala a creditelor la scadenta.
Art. 19
Organizarea productiei si a muncii in cooperativa agricola de productie se realizeaza pe subunitati de productie, iar in cadrul acestora, pe formatii de munca. Intre sefii formatiilor de munca si cei ai subunitatilor de productie, precum si intre acestia din urma si conducerea cooperativei, se incheie angajamente prin care se stabilesc drepturile si obligatiile reciproce, in vederea realizarii productiilor planificate. Angajamentele se aproba de consiliul de conducere al cooperativei. Intreaga activitate se desfasoara pe baza de programe de lucru, stabilite pe zile si lucrari.
In cooperativa agricola de productie lucrarile se executa prin munca membrilor acesteia, a unor persoane incadrate de cooperativa in conditiile prevazute de lege, precum si a mecanizatorilor din statiunile pentru mecanizarea agriculturii si a specialistilor retribuiti de stat.
Art. 20
Formele de organizare a productiei si a muncii in cooperativa agricola de productie si componenta subunitatilor de productie se stabilesc de adunarea generala, in functie de conditiile speficice ale unitatii respective, de cerintele concentrarii si specializarii productiei.
Subunitatile de productie sint: ferma, brigada si sectorul, care au plan de productie sau, dupa caz, si buget de venituri si cheltuieli, ce fac parte integranta din planul de productie si bugetul de venituri si cheltuieli al cooperativei agricole.
Seful de ferma, brigadierul si seful de sector sint alesi de adunarea subunitatii de productie respectiva, pe timp de 2 ani, si sint confirmati de adunarea generala a cooperativei. Sefii de ferme, brigadierii si sefii de sectoare, care nu vor fi confirmati de adunarea generala in functiile in care au fost alesi, vor fi inlocuiti in cel mult 30 de zile.
Seful de ferma, brigadierul si seful de sector asigura realizarea sarcinilor de productie ale subunitatii, organizeaza si conduc procesul de productie, coordoneaza si indruma activitatea sefilor de echipa, consultindu-se cu acestia la organizarea procesului de productie; se ingrijesc de pastrarea in bune conditii a mijloacelor de productie si de utilizarea lor cit mai rationala, controleaza permanent modul cum se executa intregul volum de munca manuala si mecanica prevazut in devizele de lucrari si organizeaza tinerea evidentei muncii si a realizarilor obtinute, asigura organizarea cu regularitate a adunarilor subunitatilor de productie si raspund in fata acestora pentru intreaga lor activitate.
Sefii de ferme, brigadierii, sefii de sectoare, celelalte cadre tehnice si economice din cooperativa agricola de productie raspund atit fata de organele colective de conducere ale cooperativei, cit si fata de presedintele, inginerul sef si contabilul sef al acesteia, pentru organizarea si desfasurarea activitatii, realizarea productiilor si veniturilor planificate in subunitatile pe care le conduc.
Suprafetele de teren si celelalte mijloace de productie necesare desfasurarii in bune conditii a procesului de productie se repartizeaza fermelor, brigazilor si sectoarelor, pe o perioada de mai multi ani.
Formatia de baza in organizarea muncii in cadrul subunitatilor de productie este echipa mixta de mecanizatori si cooperatori, echipa de mecanizatori sau echipa de cooperatori.
Organizarea muncii pe echipe are drept scop intarirea spiritului de munca colectiva, a disciplinei, cresterea raspunderii intregii echipe si a fiecarui membru al acesteia, pentru folosirea deplina a bazei tehnico-materiale, executarea la timp si de calitate a volumului de munca stabilit pe intreaga suprafata sau pe intregul efectiv de animale si obtinerea productiilor prevazute.
Echipa se organizeaza cu caracter permanent, pe sole, tarlale, specii si categorii de animale, cel putin pe durata unui ciclu de productie sau a unui an calendaristic.
Echipa este condusa de un sef de echipa care lucreaza efectiv in productie, desemnat de consiliul de conducere al cooperativei, dintre cei mai buni mecanizatori din echipa respectiva sau dintre cooperatorii cu cea mai mare experienta si cu aptitudini in organizarea muncii, care se bucura de prestigiu si autoritate in rindul membrilor echipei.
Seful de echipa asigura respectarea stricta a ordinii si disciplinei in productie, controleaza zilnic volumul de munca efectuat de cooperatori si mecanizatori, calitatea lucrarilor executate si intocmeste pontajul pentru fiecare membru al echipei.
Cooperativa poate organiza diferite activitati productive, cu munca la domiciliul membrilor cooperativei.
Art. 21
(1)In cooperativa agricola de productie, sistemul de retribuire a muncii cuprinde urmatoarele elemente:
a)retributia de baza, in bani sau in bani si in natura, stabilita pe baza de tarife pe norma de munca, pe unitate de produs sau la 1.000 lei valoare a productiei fizice, care constituie partea principala a retributiei totale a cooperatorilor;
b)retributia sub forma de participare la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea beneficiilor, in cadrul planului, in bani sau in bani si in natura;
c)retributia suplimentara sub forma de participare la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea beneficiilor, peste plan, in bani sau in bani si in natura;
Formele de retribuire a muncii se aproba de adunarea generala a membrilor cooperativei agricole de productie, la propunerea consiliului de conducere, in functie de conditiile specifice ale fiecarei cooperative si sector de activitate, asigurindu-se corelarea fondului de retribuire cu nivelul productiei si al veniturilor prevazute in planurile de productie si bugetele de venituri si cheltuieli.
Forma de retribuire pe baza de cote procentuale se aproba de adunarea generala, cu avizul directiei generale judetene pentru agricultura si industria alimentara, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat si cooperatist.
Terenurile izolate, greu accesibile, care nu se pot comasa si lucra mecanizat, pot fi repartizate cooperatorilor pentru a le cultiva pe o perioada de 3-5 ani. In acest caz, retribuirea muncii se face in natura, in proportie de pina la 50%, din productia obtinuta, cu conditia recuperarii in intregime a cheltuielilor efectuate de cooperativa si realizarii unui beneficiu de minimum 5%. Repartizarea acestor terenuri si nivelul retributiei in natura se stabilesc de adunarea generala a cooperativei si se aproba de uniunea judeteana a cooperativelor agricole de productie si directia generala pentru agricultura si industria alimentara, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat si cooperatist.
Munca prestata in cooperativa agricola de productie se retribuie cu tarife pe norma de munca, diferentiate pe grupe de complexitate si sectoare de productie, in functie de puterea economica a cooperativei, de productie si veniturile obtinute. Nivelul tarifelor se aproba anual de adunarea generala a cooperatorilor.
Pentru ca fiecare cooperator sa execute o gama cit mai larga de lucrari si sa poata munci efectiv in tot cursul anului pentru a obtine venituri constante si la nivel tot mai ridicat, in raport cu cantitatea si calitatea muncii, la stabilirea volumului de munca se va asigura ca in aceeasi norma sa fie cuprinse mai multe operatii de munca prevazute in tehnologii.
d)spor pentru vechime neintrerupta in aceeasi unitate si in acelasi sector de activitate.
Forma principala de retribuire a muncii este acordul global, cu tarif pe unitatea de produs sau la 1.000 lei valoare a productiei fizice obtinute, respectiv a prestarilor de servicii realizate.
(2)In cooperativa agricola de productie se pot folosi si urmatoarele forme de retribuire:
a)in acord direct;
b)in regie;
c)pe baza de cote procentuale din productie ori din valoarea acesteia, la unele culturi.
Art. 22
Cooperativele constituie fondul de retribuire si fondul de participare la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea beneficiilor, in bani sau in bani si natura.
Partea in natura a acestor fonduri, destinata cooperatorilor care lucreaza in cooperativa, executa sarcinile stabilite de adunarea generala si realizeaza productiile planificate, se stabileste in limita cantitatilor de cereale - griu si porumb - pentru consumul alimentar, potrivit programului de autoaprovizionare teritoriala si cantitatilor de porumb pentru furajarea animalelor si pasarilor din gospodaria personala a cooperatorilor, stabilite potrivit legii.
Din productia fizica obtinuta peste plan la culturile de griu, porumb, cartofi, fasole boabe si orz, cooperativa agricola de productie acorda cooperatorilor care au realizat volumul de munca stabilit de adunarea generala retribuire suplimentara in natura, sub forma participarii la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea baneficiilor obtinute peste plan, in cotele prevazute de lege.
Cooperatorilor pensionari, care participa la munca si executa lucrarile prevazute in programul de lucru aprobat, li se asigura din fondul de retribuire cantitatile de cereale stabilite prin lege, pentru consumul alimentar si furaje.
Cooperativa agricola acorda cooperatorilor si pensionarilor inapti de munca, precum si copiilor orfani, cantitatea de cereale pentru consumul alimentar si pentru furaje din fondul de ajutor, in limita cantitatilor aprobate de adunarea generala pentru acest fond, iar diferenta, pina la limita prevazuta de lege, o acorda contra cost.
In cooperativa agricola de productie sau in sectoarele de activitate ale acesteia, in care retributia se acorda numai in bani, cooperativa poate acorda cooperatorilor, contra cost, la pret de contractare, cantitatile de cereale necesare consumului alimentar pentru ei si membrii de familie, precum si pentru furaje, in limitele si in conditiile prevazute de lege.
Art. 23
Pentru munca depusa in cursul anului, cooperativa agricola de productie acorda, lunar, cooperatorilor, avansuri in bani, iar dupa recoltarea produselor, in natura.
Drepturile totale de retribuire se determina la sfirsitul anului, dupa incheierea bilantului, pe baza productiei fizice si a beneficiului realizat pe ansamblul cooperativei si pe fiecare formatie de munca in parte, dupa caz.
Art. 24
Cooperatorilor din fermele, brigazile, sectoarele si echipele care isi indeplinesc toate sarcinile ce le revin, executa lucrarile in bune conditii si realizeaza productia fizica angajata, cu respectarea cheltuielilor aferente acesteia, li se garanteaza retributia de baza si participarea la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea beneficiilor, prevazute in plan.
Art. 25
Adunarea generala a membrilor cooperativei agricole de productie stabileste retributia personalului de conducere si de executie tehnica, economica, de alta specialitate, administrativa, de servire si paza, in functie de nivelul venitului mediu realizat de cooperatorii care lucreaza nemijlocit in productie si realizeaza volumul de munca stabilit de adunarea generala, valoarea productiei fizice, marimea si complexitatea unitatii, potrivit legii.
Drepturile de retribuire ale acestui personal sint conditionate de realizarea unui anumit volum de munca in activitatea productiva, stabilit de adunarea genenala, in limitele prevazute de lege, in raport cu marimea si complexitatea unitatii si volumul de munca stabilit pentru cooperatorii care lucreaza nemijlocit in productie.
Cooperatorii care isi desfasoara activitatea in zootehnie, legumicultura, viticultura, pomicultura, cei calificati in meseriile de sofer, conducator de tractoare rutiere, lacatus, electrician si altele, precum si cei care indeplinesc functii de conducere si de executie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative si de servire, care muncesc permanent in tot cursul anului si isi realizeaza sarcinile ce le revin, sint retribuiti de cooperativa si au vechime neintrerupta in aceeasi unitate si in acelasi sector de activitate, beneficiaza de un spor de vechime neintrerupta din fondul de retribuire, in cunditiile legii.
Cooperativa agricola de productie are indatorirea sa asigure folosirea cit mai rationala a fortei de munca, reducind la minimum necesar functiile administrative si consumul de norme de munca pentru activitatile neproductive. Functiile administrative se stabilesc de catre adunarea generala, in limitele prevazute de lege.
Capitolul V:Repartizarea productiei, utilizarea mijloacelor materiale si banesti. Constituirea beneficiilor si a fondurilor
Art. 26
Dezvoltarea proprietatii cooperativei agricole de productie este izvorul sporirii continue a productiei vegetale si animale, al cresterii nivelului de viata al cooperatorilor.
Aceasta se realizeaza prin folosirea in intregime si in mod eficient a mijloacelor materiale si banesti, obtinerea unor productii si rezultate financiare care sa asigure acoperirea in intregime a cheltuielilor din venituri proprii, desfasurarea unei activitati rentabile, care sa permita ca din beneficiul obtinut sa se repartizeze in fiecare an, in mod obligatoriu, mijloacele necesare, la fondul de dezvoltare economica, in vederea reluarii, pe scara larga, a procesului de productie.
Art. 27
Productia fizica planificata se repartizeaza in urmatoarea ordine:
a)plata in natura pentru lucrarile executate de statiunile pentru mecanizarea agriculturii;
b)restituirea imprumuturilor primite in natura;
c)constituitrea fondului de seminte;
d)livrarea cantitatilor contractate la fondul de stat;
e)constituirea fondului de retribuire in natura;
f)constituirea fondului de furaje, in cantitatile necesare, atit pentru complexele zootehnice, la care este asociata cooperativa, cit si pentru fermele gospodaresti proprii;
g)constituirea fondului de rezerva pentru consumul alimentar si pentru furaje;
h)constituirea fondului de ajutor in natura, pentru pensionari si alte persoane inapte de munca;
i)constituirea fondului de participare la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea beneficiilor in natura.
Cooperativa agricola de productie asigura, atat prin plan, cat si prin repartizarea productiei in natura, in raport cu numarul si speciile de animale si cu normele de consum stabilite, furajele de volum necesare atit pentru nevoile proprii, cat si pentru cooperatorii care detin animale, precum si o rezerva care sa ajunga la 25-30% din necesarul anual de consum.
Productia fizica obtinuta peste plan la grau, porumb, orz, cartofi si fasole boabe se repartizeaza pentru: livrare la fondul de stat, rezerva alimentara si de furaje si penbru retribuirea suplimentara in natura a cooperatoriior si celorlalti oameni ai muncii, sub forma participarii la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea beneficiilor obtinute peste plan, in proportiile stabilite prin lege.
Art. 28
Productia globala obtinuta in timpul anului se repartizeaza dupa cum urmeaza:
A.Cheltuieli materiale
- semintele si materialul de plantat;
- furajele consumate de animale si asternutul;
- plata lucrarilor efectuate de SMA pentru productia anului curent;
- ingrasamintele chimice si naturale, insectofungicidele si erbicidele aplicate;
- amortizarea fondurilor fixe aferente anului respectiv;
- medicamente si material biologic;
- alte cheltuieli materiale si gospodaresti.
B.Productia neta
Cresterea permanenta a productiei nete constituie sursa principala a dezvoltarii proprietatii obstesti si a ridicarii nivelului de viata al cooperatorilor. Productia neta reprezinta valoarea nou creata si se determina ca diferenta intre productia globala si cheltuielile materiale aferente.
Productia neta la care se adauga dobinzile si alte venituri incasate, se repartizeaza pentru:
a)retribuirea muncii;
b)contributia la fondul de pensii si asigurari sociale, calculata in conditia prevazute de lege;
c)impozitte pe terenuri, pe fondul de retribuire si pe veniturile din activitatile industriale;
d)prime de asigurare;
e)fondul de ajutor;
f)cheltuieli cu pregatirea cadrelor si practica in productie;
g)contributia baneasca pentru efectuarea unor lucrari de interes obstesc, potrivit legii;
h)eventualele pierderi neimputabile, neacoperite, din anii precedenti;
i)alte cheltuieli prevazute de lege.
C.Constituirea si repartizarea beneficiului in bani si in natura
Beneficiul exprima, in mod sintetic, rezultatul activitatii economice a cooperativei si se constituie dupa repartizarea din productia neta a cheltuielilor prevazute la lit. B.
Beneficiul planificat se repartiyzeaza pentru:
a)fondul de dezvoltare economica, cel putin 70% care reprezinta 18% din productia neta;
b)fondul mijloacelor circulante, pina la 5%;
c)fondul social-cultural si sportiv, pina la 1%;
d)fondul de rezerva alimentar si de furaje, in cereale, pina la 7%;
e)fondud intercooperatist de intrajutorare, pina la 2%;
f)fondul de participare a cooperatorilor si a celorlalti oameni ai muncii la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea beneficiilor, pina la 15%.
Din beneficiul obtinut de cooperativa agricola de productie se constituie, de asemenea, fondul de participare la beneficii pentru partea sociala din depunerile in bani ale cooperatorilor, mecanizatorilor si specialistilor la fondul de dezvoltare economica a cooperativei.
Beneficiul realizat peste plan se repartizeaza pentru:
-a) fondul de dezvoltare economica, 25%;
-b) suplimentarea fondului de participare a cooperatorilor si celorlalti oameni ai muncii la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea beneficiilor, 50%;
-c) fondul de rezerva alimentar si de furaje, in cereale, cartofi si alte produse, 22%;
-d) fondul social-cultural si sportiv, 3%.
D.Constituirea si destinatia fondurilor
a)La fondul de dezvoltare economica constituit din beneficiu se adauga:
- sumele pentru amortizarea fondurilor fixe;
- dapunerile in bani, ca parte sociala, ale cooperatorilor, precum si ale mecanizatorilor si specialistilor care lucreaza in cooperativa.
Partile sociale ale cooperatorilor, mecanizatorilor si specialistilor la fondul de dezvoltare al cooperativei agricole de productie nu pot depasi 50% din valoarea proprietatii obstesti;
- alte surse, potrivit legii.
Fondul de dezvoltare economica se foloseste pentru:
- realizarea investitiilor, inclusiv plata in natura si in bani a fortei de munca folosita pentru acestea;
- rambursarea creditelor pentru investitii si a dobinzilor aferente;
- restituirea din depunerile in bani, ca parte sociala, ale cooperatorilor, mecanizatorilor si specialistilor, potrivit legii;
- contributia la fondul social al asociatiilor economice intercooperatiste, al asociatiilor cu unitati de stat sau ale cooperatiei de productie, ahizitii si desfacere a marfurilor.
Fondurile rezultate din depunerile in bani ale cooperatorilor, mecanizatorilor si specialistilor la fondul de dezvoltare se folosesc, pe baza hotaririi adunarii generale a cooperatorilor, numai pentru investitii productive destinate dezvoltarii averii obstesti, care sa duca la cresterea continua a productiei si a beneficiilor cooperativei.
b)Fondul mijloacelor circulante, constituit din beneficiu si alte surse legale, se utilizeaza pentru constituirea stocurilor normate de materii prime, materiale, seminte si material de plantat, ingrasaminte chimice, furaje, animale tinere si la ingrasat si alte elemente de natura mijloacelor circulante, precum si pentru acoperirea cheltuielilor aferente productiei neterminate.
c)Fondul social-cultural si sportiv constituit din beneficiu - la care se adauga sumele incasate din manifestarile cultural-artistice si sportive si alte surse legale - se foloseste pentru finantarea cheltuielilor necesare desfasurarii actiunilor din acest domeniu de activitate.
d)Fondul de rezerva alimentar si de furaje se constituie in natura, in scopul ajutorarii cooperatorilor si pentru crearea unei rezerve de furaje care sa fie utilizate in caz de calamitati naturale si recolte slabe si se foloseste potrivit hotaririi adunarii generale a cooperatorilor.
e)Fondul intercooperatist de intrajutorare se constituie in cereale si in bani. Acest fond se administreaza de uniunea judeteana a cooperativelor agricole de productie si este destinat pentru sprijinirea cooperativelor agricole de productie cu greutati economice temporare, sub forma de imprumut.
f)Fondul de participare a cooperatorilor si a celorlalti oameni ai muncii la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea beneficiilor se repartizeaza acestora in raport cu contributia adusa la realizarea productiei si a beneficiilor.
g)Fondul de participare la beneficii a cooperatorilor, mecanizatorilor si specialistilor pentru sumele depuse la fondul de dezvoltare economica a cooperativei se constituie din beneficiul anual realizat, in limita unei cote stabilita de adunarea generala, care sa asigure deponentilor un venit anual de 6%, calculat in functie de marimea totala a sumei depuse si perioada scursa de la depunere. In cazul depasirii beneficiului planificat, venitul anual pnate fi aprobat de adunarea generala intre 6 si 8%. In situatia in care nu se realizeaza beneficiul planificat, se garanteaza un venit anual de 5%, calculat in raport de suma deputa la partea sociala.
Capitolul VI:Organele de conducere si de revizie ale cooporativei agricole de productie:
Subcapitolul A:Adunarea generala
Art. 29
Adunarea generala este organul suprem de conducere al cooperativei agricole de productie care asigura participarea directa a cooperatorilor la conducerea treburilor acesteia, reprezinta forma de manifestare plenara a principiilor democratiei cooperatiste -, singura in masura sa hotarasca asupra intregii activitati economice, financiare si organizatorice a acesteia.
Art. 30
Adunarea generala este formata din toti membrii cooperativei agricole de productie. Ea se intruneste ori de cite ori este nevoie si cel putin o data pe trimestru.
Adunarea generala este legal constituita daca sint prezenti cel putin jumatate din numarul membrilor cooperativei care participa la munca, iar hotaririle luate sint valabile daca au intrunit votul majoritatii celor prezenti la adunare.
Hotaririle pentru alegerea consiliului de conducere si a comisiei de revizie, aprobarea planului de dezvoltare in perspectiva si a planului anual de productie si bugetului de venituri si cheltuieli, repartizarea beneficiilor, organizarea si retribuirea muncii, participarea la constituirea consiliului unic agroindustrial de stat si cooperatist si asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de productie, participarea la actiuni de intrajutorare, cooperare si asociere cu alte cooperative agricole de productie sau organizatii de stat ori ale cooperatiei de productie, achizitii si desfacere a marfurilor, la lucrari de interes comun, aprobarea regulamentului de ordine interioara, precum si indepartarea din cooperativa a unui membru, sint valabile daca au intrunit cel putin doua treimi din voturile membrilor cooperativei agricole de productie prezenti la adunarea generala. Hotaririle se iau prin vot deschis si se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de presedintele cooperativei si membrii prezidiului adunarii.
In cazul cind adunarea generala, din motive bine justificate (lipsa de spatiu pentru adunare, departarea prea mare a fermelor, brigazilor si sectoarelor fata de locul de adunare etc.) nu se poate tine cu toti membrii cooperativei agricole de productie participanti la munca, se va constitui cu imputerniciti, alesi dintre membri, in proportia ce se va stabili la adunarea generala a cooperativei agricole de productie. Alegerea imputernicitilor se face pe ferme, brigazi si sectoare, o data pe an.
Inaintea adunarilor generale constituite prin imputerniciti, se vor tine adunari ale fermelor, brigazilor, sectoarelor, urmind ca imputernicitii, in adunarea generala, sa prezinte parerile exprimate in adunarile subunitatilor de productie. Dupa fiecare adunare generala, imputernicitii vor informa pe cei care i-au ales despre dezbaterile si hotaririle adunarii generale.
La adunarile generale constituite din imputerniciti pot sa participe, de asemenea, cu vot consultativ, si oricare din membrii cooperativei.
Adunarea constituita din imputerniciti exercita toate atributiile adunarii generale, in conditiile prevazute de prezentul statut.
Art. 31
Persoanele incadrate de cooperativa agricola de productie cu contract de munca si cele retribuite de stat, care lucreaza in unitatea respectiva, sint membri ai colectivelor de munca, au dreptul sa participe la dezbaterea in adunarile generale a tuturor problemelor cu privire la realizarea sarcinilor de productie si sa-si exprime parerea in orice problema a activitatii acesteia. Ei aleg si pot fi alesi, dupa caz, in consiliul de conducere al cooperativei agricole de productie.
Art. 32
Convocarea adunarii generale a cooperativei agricole de productie se face de catre consiliul de conducere, fie din proprie initiativa, fie la cererea comisiei de revizie sau a cel putin o treime din numarul membrilor cooperativei, ori la cererea uniunii judetene a cooperativelor agricole de productie.
Anuntarea ordinii de zi, a datei si locului unde urmeaza sa se tina adunarea generala se face cu cel putin 5 zile inainte.
Art. 33
Adunarea generala a cooperativei agricole de productie are urmatoarele atributii:
a)dezbate si aproba planul de dezvoltare in perspectiva, planul anual de productie si bugetul de venituri si cheltuieli stabileste volumul investitiilor din fonduri proprii si din credite; aproba repartizarea productiei si a beneficiilor realizate de cooperativa, constituirea si utilizarea fonriurilor statutare;
b)alege pe presedinte si vicepresedintii cooperativei agricole de productie, pe ceilalti membri ai consiliului de conducere, membrii comisiei de revizie, stabileste numarul membrilor biroului executiv si confirma pe sefii de ferme, brigazi si sectoare, alesi in adunarile subunitatilor de productie. Alegerea se face din rindurile celor mai buni cooperatori, mecanizatori, tehnicieni, specialisti si alte categorii de personal care muncesc in cooperativa agricola de productie si au o bogata experienta, sint buni organizatori si cunoscatori ai problemelor agriculturii, apreciati pentru calitatile lor morale si profesionale.
Consiliul de conducere al cooperativei agricole de productie, precum si presedintele acesteia - alesi de adunarea generala a membrilor cooperativei - se confirma de comitetul executiv al consiliului popular judetean, cu avizul uniunii judetene a cooperativelor agricole de productie;
c)analizeaza si hotaraste asupra darilor de seama si a rapoartelor prezentate de consiliul de conducere si comisia de revizie;
d)aproba incheierea contractului cu statiunea pentru mecanizarea agriculturii, avind ca obiect executarea in raspundere comuna a lucrarilor agricole, precum si a altor contracte economice, in conditiile legii;
e)analizeaza posibilitatile de valorificare a productiei marfa si aproba vinzarea acesteia, cu prioritate, la fondul de stat, precum si a disponibilului de produse catre unitatile de stat sau cooperatiste, asociatiile economice intercooperatiste si direct consumatorilor, in conditiile legii;
f)analizeaza mersul lucrarilor agricole si celelalte activitati productive, realizarea investitiilor, indeplinirea obligatiilor contractuale, rambursarea creditelor, achitarea celorlalte obligatii de piata scadente, rezultatele financiare si adopta hotariri corespunzatoare;
g)analizeaza si aproba formele de organizare a productiei si a muncii, numarul de personal tehnic, economic, de alta specialitate si administrativ, normele de munca, tarifele de plata si formele de retribuire, potrivit legii;
h)stabileste volumul de munca ce urmeaza sa fie efectuat de catre membrii cooperativei agricole de productie si celelalte persoane, in conditiile legii;
i)aproba acordarea de ajutoare in limita fondului de ajutor constituit de cooperativa agricola de productie;
j)hotaraste asupra folosirii fondului social-cultural si sportiv;
k)hotaraste, in functie de interesele generale ale cooperativei, conditiile in care consiliul de conducere poate pune la dispozitia membrilor cooperativei agricole de productie, contra cost, atelaje pentru nevoi personale;
l)hotaraste asupra participarii cooperativei agricole de productie la actiuni de intrajutorare, cooperare si asociere cu alte unitati economice, cooperatiste si de stat;
m)aproba regulamentul de ordine interioara, al cooperativei agricole de productie;
n)aproba scaderea din gestiune a valorilor materiale lipsa, constatate peste normele legale si trecerea acestora pe costuri de productie, in cazurile cind lipsurile nu se datoresc culpei unor persoane, precum si a altor pagube, in conditiile prevazute de lege;
o)aproba participarea cooperativei la constituirea consiliului unic agroindustrial de stat si cooperatist si asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de productie;
p)hotaraste suspendarea temporara a dreptului de vot al cooperatorilor care, fara a avea motive bine intemeiate, nu indeplinesc volumul de munca stabilit de adunarea generala;
r)hotaraste asupra retragerii, in timpul anului, a lotului in folosinta de la cooperatorii care nu participa la munca sau nu executa lucrarile stabilite de adunarea generala;
s)rezolva intimpinarile facute de cooperatori la cererile solutionate nesatisfacator de catre consiliul de conducere;
Adunarea generala exercita si orice alte atributii care rezulta din prezentul statut, din statutele celorlalte organizatii agricole cooperatiste si din legi.
ş)aproba unificarea cu alte cooperative agricole de productie sau divizarea unitatii respective si hotaraste asupra schimburilor si comasarilor de terenuri, precum si a scoaterii definitive sau temporare din folosinta agricola a unor suprafete de teren, in conditiile legii.
Subcapitolul B:Consiliul de conducere
Art. 34
Consiliul de conducere al cooperativei agricole de productie conduce activitatea in intervalul dintre adunarile generale si este format din 15-35 membri alesi de catre aceasta, prin vot deschis, pe timp de doi ani.
Consiliul are urmatoarea componenta:
a)presedinte, functie care este indeplinita de presedintele cooperativei agricole de productie;
b)vicepresedintii cooperativei;
c)membri: inginerul sef si contabilul sef, conducatori ai subunitatilor de productie, precum si 7-17 persoane alese de adunarea generala din rindul cooperatorilor si al celorlalte categorii de persoane care lucreaza in cooperativa.
Membrii consiliului de conducere, care in intervalul dintre alegeri se dovedesc a fi necorespunzatori, pot fi inlocuiti de adunarea generala.
Art. 35
Consiliul de conducere isi desfasoara activitatea pe baza principiului muncii colective. Hotaririle si masurile ce se adopta trebuie sa fie rezultatul examinarii parerilor si propunerilor facute de membrii consiliului. Consiliul de conducere, in intregul sau, si fiecare membru in parte raspund in fata adunarii generale pentru intreaga activitate. Consiliul de conducere tine sedinte, de regula, o data pe luna.
Sedintele sint convocate si conduse de catre presedinte. Hotaririle se iau cu majoritate de voturi din numarul membrilor consiliului.
Consiliul de conducere raporteaza periodic, in fata adunarii generale, despre activitatea pe care o desfasoara.
Art. 36
Consiliul de conducere asigura respectarea prevederilor statutare, planificarea curenta si de perspectiva a activitatii de productie si financiare, raspunde de infaptuirea ferma a hotaririlor adoptate de adunarea generala, de realizarea integrala a sarcinilor de plan, de dezvoltarea si apararea proprietatii cooperativei agricole de productie, precum si de executarea obligatiilor cooperativei asumate fata de stat, izvorite din lege sau contract.
Pentru realizarea acestor sarcini, consiliul de conducere are urmatoarele atributii:
a)asigura intarirea economico-financiara a cooperativei, dezvoltarea si apararea proprietatii acesteia, folosirea deplina si eficienta a pamintului, conservarea si ridicarea potentialului sau productiv, utilizarea integrala a celorlalte mijloace de productie, aplicarea riguroasa a normelor prevazute in tehnologii, folosirea judicioasa a tuturor mijloacelor materiale, financiare si a fortei de munca, pentru obtinerea de productii cit mai mari cu cheltuieli cit mai mici pe unitatea de produs;
b)intocmeste si supune adunarii generale spre aprobare proiectul planului de dezvoltare in perspectiva, proiectul planului anual de productie si bugetul de venituri si cheltuieli si face propuneri de repartizare a sarcinilor de productie pe ferme, brigazi si sectoare;
c)organizeaza productia si munca, asigura conditiile necesare realizarii planului de productie, cresterii productiei vegetale si animale, industriale si a prestarilor de servicii, a productivitatii muncii si a eficientei intregii activitati;
d)exercita un control exigent si permanent asupra modului de indeplinire a sarcinilor, ia masuri pentru respectarea stricta a ordinii si disciplinei in munca de catre toti cooperatorii si celelalte persoane care lucreaza in cooperativa agricola de productie;
e)asigura respectarea democratiei cooperatiste si conditiile necesare pentru participarea directa si efectiva a tuturor cooperatorilor la conducerea intregii activitati a cooperativei agricole de productie;
f)organizeaza actiuni cultural-educative si sportive de masa, de educare socialista si comunista a cooperatorilor;
g)desemneaza, din rindurile sale, membrii biroului executiv al consiliului de conducere al cooperativei agricole de productie, in limita numarului stabilit de adunarea generala;
h)analizeaza lunar si ori de cite ori este nevoie, in consiliu si in adunari pe subunitati de productie, realizarea planului de productie si bugetului de venituri si cheltuieli, participarea la munca, precum si realizarea obligatiilor asumate fata de stat, si ia masurile necesare;
i)asigura executarea hotaririlor proprii si ale adunarii generale cu privire la recuperarea pagubelor aduse proprietatii cooperativei, in termenele prevazute de prezentul statut sau lege;
j)organizeaza, cu sprijinul specialistilor din cooperativa, consfatuiri de productie si schimburi de experienta cu sefii subunitatilor de productie si membrii cooperativei agricole de productie;
k)ia masuri pentru ridicarea continua a calificarii membrilor cooperativei agricole de productie, prin organizarea cursurilor de instruire agrozootehnice de masa si prin trimiterea lor la cursuri de calificare;
l)prezinta adunarii generale anual, trimestrial si ori de cite ori este nevoie, dari de seama si rapoarte cu privire la modul de indeplinire a hotaririlor acesteia, realizarea planului de productie si bugetului de venituri si cheltuieli, respectarea statutului si face propuneri concrete pentru imbunatatirea continua a activitatii cooperativei agricole de productie;
m)numeste sefii de echipa;
n)incadreaza, aproba transferul si desface contractul de munca, aplica sanctiuni disciplinare si obliga la plata despagubirilor personalul incadrat cu contract de munca;
o)analizeaza modul de rezolvare a cererilor si sesizarilor cooperatorilor, cerceteaza si solutioneaza pe acelea care se refera la probleme din competenta sa;
p)analizeaza modul de realizare a masurilor privind asigurarea conditiilor de munca si viata ale cooperatorilor.
Consiliul de conducere exercita si orice alte atributii care rezulta din prezentul statut, statutele celorlalte organizatii agricole cooperatiste si legi.
Subcapitolul C:Biroul executiv
Art. 37
Biroul executiv al consiliului de conducere se compune din 5-11 membri si este alcatuit din presedintele si vicepresedintii cooperativei agricole de productie, inginerul sef, contabilul sef, sefii de ferme, brigazi, sectoare si alte cadre din rindul membrilor consiliului de conducere cu munci de raspundere in cooperativa. Numarul membrilor biroului executiv se stabileste de adunarea generala a cooperatorilor, iar componenta nominala a acestuia, de catre consiliul de conducere al cooperativei agricole de productie.
Presedintele biroului executiv este presedintele cooperativei agricole de productie.
Art. 38
Biroul executiv are urmatoarele atributii:
a)organizeaza activitatea curenta pentru indeplinirea sarcinilor de plan si a bugetului de venituri si cheltuieli;
b)ia masuri pentru folosirea deplina a mijloacelor de productie si a fortei de munca;
c)analizeaza si ia masuri pentru valorificarea eficienta a produselor, pe baza contractelor incheiate;
d)urmareste operativ realizarea investitiilor si intrarea obiectivelor in functiune la termenele prevazute;
e)urmareste si ia masuri de asigurare a bazei materlale necesara subunitatilor de productie, pentru realizarea sarcinilor de plan;
f)ia masuri pentru a se crea conditii cooperatorilor sa efectueze volumul de munca stabilit de adunarea generala;
g)organizeaza tinerea evidentei mijloacelor de productie, a muncii efectuate, a veniturilor si cheltuielilor in toate ramurile de activitate ale conperativei agricole de productie si asigura respectarea corelatiilor intre acestea;
h)rezolva problemele sociale si de munca ale cooperatorilor si asigura intocmirea dosarelor de pensionare ale acestora;
i)cerceteaza si rezolva operativ cererile si sesizarile cooperatorilor privind problemele din competenta sa, comunicindu-le solutiile si masurile luate;
j)ia masuri operative pentru aplicarea normelor de tehnica securitatii muncii si a pazei contra incendiilor;
k)exercita orice alte atributii care rezulta din statut si legi, precum si sarcinile stabilite de consiliul de conducere si adunarea generala.
Biroul executiv adopta hotariri cu majoritatea de voturi din numarul membrilor.
Art. 39
Presedintele cooperativei agricole de productie asigura si raspunde de conducerea curenta a activitatii acesteia si de aplicarea hotaririlor adunarii generale, ale consiliului de conducere si ale biroului executiv, cu respectarea stricta a legilor si a celorlalte dispozitii legale, cit si a normelor democratiei cooperatiste.
Presedintele poarta raspunderea pentru realizarea planului de productie, bugetului de venituri si cheltuieli, dezvoltarea si folosirea integrala si eficienta a mijloacelor de productie si a fortei de munca, indeplinirea obligatiilor cooperativei fata de stat, pentru realizarea celorlalte atributii stabilite de lege.
Presedintele organizeaza si urmareste indeplinirea zilnica a sarcinilor privind intreaga activitate a cooperativei, controleaza modul de utilizare si pastrare a bunurilor acesteia, urmareste respectarea drepturilor cooperatorilor si informeaza consiliul de conducere asupra indeplinirii hotaririlor.
In luarea masurilor operative, presedintele se consulta cu membrii consiliului de conducere, ai biroului executiv si cu specialistii din cooperativa agricola de productie.
In raporturile cu organele de stat, cu unitatile economice socialiste, precum si cu persoanele fizice, cooperativa agricola de productie este reprezentata prin presedinte. Angajarea patrimoniala a cooperativei agricole de productie se face prin semnatura presedintelui, contabilului sef si a inginerului sef. In lipsa presedintelui, atributiile acestuia se indeplinesc de catre unul din vicepresedinti, desemnat in acest scop de catre consiliul de eonducere.
Art. 40
Inginerul sef, contabilul sef si ceilalti specialisti care lucreaza in cooperativa agricola de productie raspund in fata adunarii generale si a consiliului de conducere de realizarea sarcinilor de productie si economice, a livrarilor la fondul de stat, precum si pentru pagubele materiale aduse cooperativei din vina lor si in legatura cu munca lor, potrivit legii.
Subcapitolul D:Comisia de revizie
Art. 41
Comisia de revizie este organul de verificare a gestiunii cooperativei agricole de productie si este formata din 5-7 membri alesi, prin vot deschis, de adunarea generala, pe timp de doi ani. Comisia alege, dintre membrii sai, un presedinte.
Comisia de revizie isi desfasoara activitatea pe baza principiului muncii colective; hotaririle se iau cu majoritate de voturi din numarul membrilor comisiei.
Comisia de revizie este subordonata numai adunarii generale, fata de care raspunde pentru activitatea depusa. Ea verifica activitatea gospodareasca si financiara a consiliului de conducere, inregistrarea tuturor veniturilor in bani si in natura, respectarea regulilor de efectuare a cheltuielilor, pastrarea in bune conditii a bunurilor proprietatea cooperativei; verifica modul cum au fost rezolvate de consiliul de conducere cererile si sesizarile membrilor cooperativei agricole de productie.
Presedintele comisiei de revizie participa, de regula, la sedintele consiliului de conducere al cooperativei agricole de productie si, cu deosebire, cind se dezbat problemele gospodaririi si gestionarii proprietatii cooperativei.
Art. 42
Pe baza constatarilor facute, comisia de revizie intocmeste un proces-verbal, in care arata rezultatele verificarii; face consiliului de conducere propuneri concrete pentru luarea masurilor corespunzatoare de imbunatatire a muncii, recuperarea eventualelor pagube aduse proprietatii cooperativei agricole de productie si sanctionarea celor vinovati de abateri sau nereguli in gospodarirea bunurilor acesteia; urmareste aplicarea masurilor stabilite si aprobate de catre adunarea generala.
Comisia de revizie este obligata sa prezinte adunarii generale, trimestrial, anual sau ori de cite ori este necesar, rapoarte asupra constatarilor facute.
Cind se constata abateri grave, comisia de revizie are obligatia de a cere consiliului de conducere sa convoace adunarea generala pentru discutarea acestora si stabilirea de masuri corespunzatoare, sesizind, in acelasi timp, si celelalte organe in drept.
Capitolul VII:Alte prevederi
Art. 43
Cooperativa agricola de productie este persoana juridica.
Denumirea si sediul cooperativei agricole de productie se stabilesc de catre adunarea generala.
Art. 44
Cooperativa agricola de productie isi pastreaza numerarul disponibil in cont la Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara.
Ridicarea numerarului se face numai pe baza dispozitiei scrise, semnata de presedinte, impreuna cu contabilul sef sau loctiitorii acestora.
Art. 45
Cooperativa agricola de productie poate participa, cu aprobarea adunarii generale, la actiuni de intrajutorare si cooperare pentru executarea de lucrari de interes comun in domeniul irigatiilor, indiguirilor, desecarilor si altor lucrari de imbunatatiri funciare, precum si pentru constituirea de asociatii intercooperatiste in domeniile si in conditiile prevazute de statutul acestor asociatii.
Cooperativa agricola de productie poate participa la actiuni de cooperare si asociere cu unitati de stat sau ale cooperatiei de productie, achizitii si desfacere a marfurilor, potrivit prevederilor statutare.
Art. 46
In vederea infaptuirii in conditii cit mai bune a scopului pentru care a luat fiinta, cooperativa agricola de productie se poate asocia in uniuni, in care caz are obligatia sa aduca la indeplinire hotaririle si sa tina seama de recomandarile uniunii judetene si ale Uniunii Nationale a Cooperativelor Agricole de Productie si sa respecte statutul acestora.
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »