Capitolul iv - Planificarea si organizarea productiei si a muncii. Retribuirea in cooperativa agricola de productie - Statut din 1983 STATUTUL cooperativei agricole de productie

B.Of. 18

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 28 Martie 1983
Capitolul IV:Planificarea si organizarea productiei si a muncii. Retribuirea in cooperativa agricola de productie
Art. 16
Cooperativa agricola de productie este titulara de plan si are raspundere contractuala proprie. Ea isi organizeaza intreaga activitate pe baza planului de dezvoltare in perspectiva, a planului anual de productie si bugetului de venituri si cheltuieli, care se intocmesc potrivit conditiilor si cerintelor de dezvoltare a cooperativei, intereselor membrilor sai si necesitatilor economiei nationale; cooperativa va asigura prin plan resursele materiale, financiare si de forta de munca necesare pentru realizarea integrala a productiei fizice si a sarcinilor de livrare la fondul de stat, a consumului alimentar al cooperatorilor, a necesarului de furaje, a fondului de rezerva alimentar si de furaje si a celorlalte fonduri prevazute de lege si statut.
Cooperativa agricola de productie are obligatia ca, in planificarea si desfasurarea intregii activitati economice, sa asigure un echilibru permanent intre venituri si cheltuieli, precum si realizarea de beneficii, astfel incit sa se poata constitui fondul de dezvoltare economica si celelalte fonduri statutare si mijloacele necesare pentru retribuirea cooperatorilor in raport cu nivelul productiei si al veniturilor si sa depuna contributia la fondul de pensii si asigurari sociale.
In vederea dezvoltarii continue a cooperativei agricole, a mobilizarii tuturor rezervelor de sporire a productiei si productivitatii muncii, organele de conducere sint sprijinite in intreaga activitate organizatorica si politica, legata de realizarea planului de productie, de uniunile cooperativelor agricole de productie, iar in problemele de specialitate tehnice si economice ale productiei, de specialistii repartizati sa lucreze in cooperativa, de consiliul unic agroindustrial de stat si cooperatist si de organele agricole de stat.
Art. 17
Cooperativa agricola de productie isi organizeaza acele ramuri de productie - vegetala, animala, de industrializare si semiindustrializare, depozitare si desfacere a productiei agricole, de industrie mica si artizanat, de constructii si prestari de servicii - care sa asigure folosirea cit mai deplina a pamintului, a celorlalte mijloace de productie, a fortei de munca si a tuturor rezervelor pentru cresterea productiei agricole si sporirea veniturilor.
In elaborarea planurilor de productie si a bugetelor de venituri si cheltuieli si in desfasurarea intregii activitati, cooperativa agricole de productie asigura aplicarea prevederilor programelor elaborate impreuna cu celelalte unitati agricole cooperatiste si de stat din cadrul consiliului unic agroindustrial de stat si cooperatist privind concentrarea, profilarea si specializarea productiei, utilizarea integrala si eficienta a tuturor mijloacelor de productie si a fortei de munca, in vederea dezvoltarii continue a fiecarei unitati.
In cooperativa agricola de productie in care exista forta de munca disponibila, consiliul de conducere este obligat sa organizeze brigazi si echipe care sa lucreze in alte unitati agricole cooperatiste si de stat, pe santiere, la exploatari forestiere si in alte activitati, asigurind astfel utilizarea deplina pe tot parcursul anului, a fortei de munca. Sumele obtinute de la beneficiarii acestor activitati constituie surse suplimentare de venituri pentru cooperativa si membrii acesteia.
Art. 18
Cooperativa agricola de productie foloseste mijloacele financiare proprii, creditele acordate de stat, avansurile pentru productia marfa contractata si celelalte fonduri banesti pentru desfasurarea corespunzatoare a procesului de productie, dezvoltarea diferitelor ramuri de activitate si obtinerea unor productii sporite cu cheltuieli cit mai mici.
Organele de conducere ale cooperativei au datoria sa foloseasca judicios mijloacele destinate investitiilor pentru punerea in functiune la termen a unor obiective cu eficienta ridicata, care sa asigure dezvoltarea proprietatii cooperativei, indeplinirea obligatiilor fata de stat si sporirea retributiei cooperatorilor.
Obiectivele noi de investitii productive se pot realiza numai dupa ce se asigura folosirea integrala a celor existente. In realizarea obiectivelor se vor asigura reducerea consumului de materiale, combustibili si energie, inlaturarea supradimensionarii constructiilor agrozootehnice, utilizarea cu prioritate a materialelor locale, ieftine si usor de procurat, precum si reducerea termenului de executie.
Creditele se folosesc in conformitate cu destinatia stabilita pentru realizarea sarcinilor de plan: consiliul de conducere raspunde de rambursarea integrala a creditelor la scadenta.
Art. 19
Organizarea productiei si a muncii in cooperativa agricola de productie se realizeaza pe subunitati de productie, iar in cadrul acestora, pe formatii de munca. Intre sefii formatiilor de munca si cei ai subunitatilor de productie, precum si intre acestia din urma si conducerea cooperativei, se incheie angajamente prin care se stabilesc drepturile si obligatiile reciproce, in vederea realizarii productiilor planificate. Angajamentele se aproba de consiliul de conducere al cooperativei. Intreaga activitate se desfasoara pe baza de programe de lucru, stabilite pe zile si lucrari.
In cooperativa agricola de productie lucrarile se executa prin munca membrilor acesteia, a unor persoane incadrate de cooperativa in conditiile prevazute de lege, precum si a mecanizatorilor din statiunile pentru mecanizarea agriculturii si a specialistilor retribuiti de stat.
Art. 20
Formele de organizare a productiei si a muncii in cooperativa agricola de productie si componenta subunitatilor de productie se stabilesc de adunarea generala, in functie de conditiile speficice ale unitatii respective, de cerintele concentrarii si specializarii productiei.
Subunitatile de productie sint: ferma, brigada si sectorul, care au plan de productie sau, dupa caz, si buget de venituri si cheltuieli, ce fac parte integranta din planul de productie si bugetul de venituri si cheltuieli al cooperativei agricole.
Seful de ferma, brigadierul si seful de sector sint alesi de adunarea subunitatii de productie respectiva, pe timp de 2 ani, si sint confirmati de adunarea generala a cooperativei. Sefii de ferme, brigadierii si sefii de sectoare, care nu vor fi confirmati de adunarea generala in functiile in care au fost alesi, vor fi inlocuiti in cel mult 30 de zile.
Seful de ferma, brigadierul si seful de sector asigura realizarea sarcinilor de productie ale subunitatii, organizeaza si conduc procesul de productie, coordoneaza si indruma activitatea sefilor de echipa, consultindu-se cu acestia la organizarea procesului de productie; se ingrijesc de pastrarea in bune conditii a mijloacelor de productie si de utilizarea lor cit mai rationala, controleaza permanent modul cum se executa intregul volum de munca manuala si mecanica prevazut in devizele de lucrari si organizeaza tinerea evidentei muncii si a realizarilor obtinute, asigura organizarea cu regularitate a adunarilor subunitatilor de productie si raspund in fata acestora pentru intreaga lor activitate.
Sefii de ferme, brigadierii, sefii de sectoare, celelalte cadre tehnice si economice din cooperativa agricola de productie raspund atit fata de organele colective de conducere ale cooperativei, cit si fata de presedintele, inginerul sef si contabilul sef al acesteia, pentru organizarea si desfasurarea activitatii, realizarea productiilor si veniturilor planificate in subunitatile pe care le conduc.
Suprafetele de teren si celelalte mijloace de productie necesare desfasurarii in bune conditii a procesului de productie se repartizeaza fermelor, brigazilor si sectoarelor, pe o perioada de mai multi ani.
Formatia de baza in organizarea muncii in cadrul subunitatilor de productie este echipa mixta de mecanizatori si cooperatori, echipa de mecanizatori sau echipa de cooperatori.
Organizarea muncii pe echipe are drept scop intarirea spiritului de munca colectiva, a disciplinei, cresterea raspunderii intregii echipe si a fiecarui membru al acesteia, pentru folosirea deplina a bazei tehnico-materiale, executarea la timp si de calitate a volumului de munca stabilit pe intreaga suprafata sau pe intregul efectiv de animale si obtinerea productiilor prevazute.
Echipa se organizeaza cu caracter permanent, pe sole, tarlale, specii si categorii de animale, cel putin pe durata unui ciclu de productie sau a unui an calendaristic.
Echipa este condusa de un sef de echipa care lucreaza efectiv in productie, desemnat de consiliul de conducere al cooperativei, dintre cei mai buni mecanizatori din echipa respectiva sau dintre cooperatorii cu cea mai mare experienta si cu aptitudini in organizarea muncii, care se bucura de prestigiu si autoritate in rindul membrilor echipei.
Seful de echipa asigura respectarea stricta a ordinii si disciplinei in productie, controleaza zilnic volumul de munca efectuat de cooperatori si mecanizatori, calitatea lucrarilor executate si intocmeste pontajul pentru fiecare membru al echipei.
Cooperativa poate organiza diferite activitati productive, cu munca la domiciliul membrilor cooperativei.
Art. 21
(1)In cooperativa agricola de productie, sistemul de retribuire a muncii cuprinde urmatoarele elemente:
a)retributia de baza, in bani sau in bani si in natura, stabilita pe baza de tarife pe norma de munca, pe unitate de produs sau la 1.000 lei valoare a productiei fizice, care constituie partea principala a retributiei totale a cooperatorilor;
b)retributia sub forma de participare la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea beneficiilor, in cadrul planului, in bani sau in bani si in natura;
c)retributia suplimentara sub forma de participare la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea beneficiilor, peste plan, in bani sau in bani si in natura;
Formele de retribuire a muncii se aproba de adunarea generala a membrilor cooperativei agricole de productie, la propunerea consiliului de conducere, in functie de conditiile specifice ale fiecarei cooperative si sector de activitate, asigurindu-se corelarea fondului de retribuire cu nivelul productiei si al veniturilor prevazute in planurile de productie si bugetele de venituri si cheltuieli.
Forma de retribuire pe baza de cote procentuale se aproba de adunarea generala, cu avizul directiei generale judetene pentru agricultura si industria alimentara, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat si cooperatist.
Terenurile izolate, greu accesibile, care nu se pot comasa si lucra mecanizat, pot fi repartizate cooperatorilor pentru a le cultiva pe o perioada de 3-5 ani. In acest caz, retribuirea muncii se face in natura, in proportie de pina la 50%, din productia obtinuta, cu conditia recuperarii in intregime a cheltuielilor efectuate de cooperativa si realizarii unui beneficiu de minimum 5%. Repartizarea acestor terenuri si nivelul retributiei in natura se stabilesc de adunarea generala a cooperativei si se aproba de uniunea judeteana a cooperativelor agricole de productie si directia generala pentru agricultura si industria alimentara, la propunerea consiliului unic agroindustrial de stat si cooperatist.
Munca prestata in cooperativa agricola de productie se retribuie cu tarife pe norma de munca, diferentiate pe grupe de complexitate si sectoare de productie, in functie de puterea economica a cooperativei, de productie si veniturile obtinute. Nivelul tarifelor se aproba anual de adunarea generala a cooperatorilor.
Pentru ca fiecare cooperator sa execute o gama cit mai larga de lucrari si sa poata munci efectiv in tot cursul anului pentru a obtine venituri constante si la nivel tot mai ridicat, in raport cu cantitatea si calitatea muncii, la stabilirea volumului de munca se va asigura ca in aceeasi norma sa fie cuprinse mai multe operatii de munca prevazute in tehnologii.
d)spor pentru vechime neintrerupta in aceeasi unitate si in acelasi sector de activitate.
Forma principala de retribuire a muncii este acordul global, cu tarif pe unitatea de produs sau la 1.000 lei valoare a productiei fizice obtinute, respectiv a prestarilor de servicii realizate.
(2)In cooperativa agricola de productie se pot folosi si urmatoarele forme de retribuire:
a)in acord direct;
b)in regie;
c)pe baza de cote procentuale din productie ori din valoarea acesteia, la unele culturi.
Art. 22
Cooperativele constituie fondul de retribuire si fondul de participare la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea beneficiilor, in bani sau in bani si natura.
Partea in natura a acestor fonduri, destinata cooperatorilor care lucreaza in cooperativa, executa sarcinile stabilite de adunarea generala si realizeaza productiile planificate, se stabileste in limita cantitatilor de cereale - griu si porumb - pentru consumul alimentar, potrivit programului de autoaprovizionare teritoriala si cantitatilor de porumb pentru furajarea animalelor si pasarilor din gospodaria personala a cooperatorilor, stabilite potrivit legii.
Din productia fizica obtinuta peste plan la culturile de griu, porumb, cartofi, fasole boabe si orz, cooperativa agricola de productie acorda cooperatorilor care au realizat volumul de munca stabilit de adunarea generala retribuire suplimentara in natura, sub forma participarii la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea baneficiilor obtinute peste plan, in cotele prevazute de lege.
Cooperatorilor pensionari, care participa la munca si executa lucrarile prevazute in programul de lucru aprobat, li se asigura din fondul de retribuire cantitatile de cereale stabilite prin lege, pentru consumul alimentar si furaje.
Cooperativa agricola acorda cooperatorilor si pensionarilor inapti de munca, precum si copiilor orfani, cantitatea de cereale pentru consumul alimentar si pentru furaje din fondul de ajutor, in limita cantitatilor aprobate de adunarea generala pentru acest fond, iar diferenta, pina la limita prevazuta de lege, o acorda contra cost.
In cooperativa agricola de productie sau in sectoarele de activitate ale acesteia, in care retributia se acorda numai in bani, cooperativa poate acorda cooperatorilor, contra cost, la pret de contractare, cantitatile de cereale necesare consumului alimentar pentru ei si membrii de familie, precum si pentru furaje, in limitele si in conditiile prevazute de lege.
Art. 23
Pentru munca depusa in cursul anului, cooperativa agricola de productie acorda, lunar, cooperatorilor, avansuri in bani, iar dupa recoltarea produselor, in natura.
Drepturile totale de retribuire se determina la sfirsitul anului, dupa incheierea bilantului, pe baza productiei fizice si a beneficiului realizat pe ansamblul cooperativei si pe fiecare formatie de munca in parte, dupa caz.
Art. 24
Cooperatorilor din fermele, brigazile, sectoarele si echipele care isi indeplinesc toate sarcinile ce le revin, executa lucrarile in bune conditii si realizeaza productia fizica angajata, cu respectarea cheltuielilor aferente acesteia, li se garanteaza retributia de baza si participarea la realizarea productiei, a beneficiilor si la impartirea beneficiilor, prevazute in plan.
Art. 25
Adunarea generala a membrilor cooperativei agricole de productie stabileste retributia personalului de conducere si de executie tehnica, economica, de alta specialitate, administrativa, de servire si paza, in functie de nivelul venitului mediu realizat de cooperatorii care lucreaza nemijlocit in productie si realizeaza volumul de munca stabilit de adunarea generala, valoarea productiei fizice, marimea si complexitatea unitatii, potrivit legii.
Drepturile de retribuire ale acestui personal sint conditionate de realizarea unui anumit volum de munca in activitatea productiva, stabilit de adunarea genenala, in limitele prevazute de lege, in raport cu marimea si complexitatea unitatii si volumul de munca stabilit pentru cooperatorii care lucreaza nemijlocit in productie.
Cooperatorii care isi desfasoara activitatea in zootehnie, legumicultura, viticultura, pomicultura, cei calificati in meseriile de sofer, conducator de tractoare rutiere, lacatus, electrician si altele, precum si cei care indeplinesc functii de conducere si de executie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative si de servire, care muncesc permanent in tot cursul anului si isi realizeaza sarcinile ce le revin, sint retribuiti de cooperativa si au vechime neintrerupta in aceeasi unitate si in acelasi sector de activitate, beneficiaza de un spor de vechime neintrerupta din fondul de retribuire, in cunditiile legii.
Cooperativa agricola de productie are indatorirea sa asigure folosirea cit mai rationala a fortei de munca, reducind la minimum necesar functiile administrative si consumul de norme de munca pentru activitatile neproductive. Functiile administrative se stabilesc de catre adunarea generala, in limitele prevazute de lege.