Capitolul ii - Proprietatea cooperativei agricole de productie si proprietatea personala a membrilor ei - Statut din 1983 STATUTUL cooperativei agricole de productie
B.Of. 18
Ieşit din vigoare Versiune de la: 28 Martie 1983
Capitolul II:Proprietatea cooperativei agricole de productie si proprietatea personala a membrilor ei
Art. 3
Proprietatea cooperativei agricole este alcatuita din:
- pamintul adus de cooperatori;
- animalele de munca si de productie, constructiile, plantatiile, mijloacele de transport, utilajele, instalatiile, inventarul agricol si celetalte bunuri aduse de cooperatori, precum si cele obtinute ca urmare a activitatii cooperativei agricole, ori dobindite de aceasta in alt mod:
- intreaga productie agricola vegetala si animala si orice alte produse sau venituri rezultate din activitatea cooperativei apricole;
- mijloacele fixe si circulante cu care participa la asociatii economice intercooperatiste, la asociatii cu unitati de stat sau ale cooperatiei de productie, achizitii si desfacere a marfurilor, precum si beneficiile cuvenite din activitatea acestora;
- produsele si veniturile realizate prin munca in comun a pamintului, proprietate de stat, dat in folosinta cooperativei.
Proprietatea cooperativei, intarirea si dezvoltarea ei neincetata stau la baza intregii activitati a cooperativei agricole de productie si a cresterii bunastarii membrilor sai.
Art. 4
Din terenul agricol, proprietatea cooperativei, adunarea generala poate atribui, anual, lot in folosinta fiecarei persoane care:
a)este cooperator, a realizat in anul anterior si se angajeaza sa efectueze si in anul in curs volumul de munca stabilit de adunarea generala, in perioadele de timp si potrivit cerintelor productiei;
b)este cooperator si lucreaza, cu aprobarea adunarii generale, in asociatiile economice intercooperatiste, asociatiile cu unitati de stat sau ale cooperatiei de productie, achizitii si desfacere a marfurilor, la care cooperativa s-a asociat;
c)este cooperator, incadrat permanent, cu aprobarea adunarii generale a cooperativei agricole de productie, la intreprinderea agricola de stat si lucreaza direct in sectoarele de productie agricola si de mecanizare ale acestei unitati;
d)este cooperator incadrat ca mecanizator sau mecanic agricol al statiunii pentru mecanizarea agriculturii si lucreaza in cooperativa agricola;
e)este specialist agricol, lucreaza in cooperativa agricola si domiciliaza in localitatea in care isi are sediul cooperativa.
Marimea lotului poate fi in suprafata echivalenta cu pina la 15 ari teren arabil, in raport cu categoria de folosinta terenului si de clasa de fertilitate naturala a solului.
In zonele viticole, in cazul in care lotul atribuit in folosinta este plantat cu vie, pina la 5 ari, nu se va calcula prin echivalare cu teren arabil.
In cooperativa agricola de productie situata in zona de deal sau munte, adunarea generala poate atribui loturi in folosinta personala si peste 15 ari, atunci cind terenurile respective se afla pe pante mari, nemecanizabile, au fertilitate scazuta si prezinta dificultati pentru cooperativa de a le exploata.
Adunarea generala poate hotari, de la caz la caz, mentinerea sau atribuirea de loturi in folosinta, in cazul unor familii cu situatii deosebite (incapacitate de munca, femei cu multi copii minori si altele).
Cooperatorii care se pensioneaza pastreaza dreptul de folosinta asupra lotului pe care l-au detinut la data pensionarii, in conditiile prevazute de statut.
Specialistii agricoli care au devenit, in conditiile legii, membri ai cooperativelor agricole de productie si domiciliaza in comuna isi pastreaza dreptul de folosinta asupra lotului pe care l-au detinut, potrivit statutului, la data pensionarii, daca dobindirea calitatii de cooperator a avut loc cu cel putin 10 ani inainte de pensionare.
Iu situatia in care, prin atribuirea loturilor in folosinta, s-ar diminua suprafata agricola in folosinta obsteasca si atunci cind urmeaza sa se atribuie loturi in folosinta personala peste 15 ari, se va cere, in prealabil, aprobarea uniunii judetene a cooperativelor agricole de productie si a directiei generale pentru agricultura si industria alimentara.
Lotul va fi lucrat de catre titular, personal sau ajutat de membrii familiei, va fi folosit numai pentru productia agricola conform planului de cultura repartizat si nu va putea fi transmis in nici un mod altor persoane. Schimbarea modului de folosinta agricola a terenului atrage pierderea dreptului de folosire a lotului.
Terenurile in cimp, repartizate ca loturi in folosinta personala, se organizeaza in sole speciale, in apropierea satelor, asigurindu-se, cu plata, executarea mecanizata a principalelor lucrari agricole, cooperativa sprijina persoanele carora le-a atribuit loturi de teren in folosinta cu seminte si material saditor din soiuri selectionate, precum si cu ingrasaminte chimice.
Art. 5
Constituie proprietate personala a taranilor cooperatori:
- casa de locuit si constructiile gospodaresti anexe, terenul pe care se afla acestea si curtea, a caror suprafata totala nu poate depasi 250 m.p. Cind aceasta suprafata depaseste 250 m.p., diferenta se include in lotul atribuit in folosinta;
- animalele de productie, precum si inventarul agricol marunt;
- veniturile si economiile realizate prin munca;
- sumele de bani depuse anual la fondul de dezvoltare economica a cooperativei, care constituie partea sociala in proprietatea lor;
- productia obtinuta de pe lotul atribuit in folosinta.
Cooperatorii pot avea in proprietate personala, pentru nevoi proprii, contractare, achizitii si vinzare la piata, un numar nelimitat de animale de productie, pasari, iepuri de casa, stupi de albine si altele. Numarul minim de animale pentru o gospodarie a membrilor cooperatori este de o vaca pentru lapte sau 2-3 capre, precum si 10 oi, un porc, 15 gaini ouatoare si 50 pui pentru carne.
Cooperatorii care contracteaza livrarea de animale si produse animaliere la fondul de stat beneficiaza din partea cooperativei de furaje de volum si suprafele de teren pentru producerea furajelor in cultura a doua; contractantilor de animale ierbivore sau de produse animaliere de la acestea li se atribuie si suprafete de finete pentru recoltare, cu plata in natura. Acesti cooperatori beneficiaza cu prioritate de islazuri comunale, pasuni in paduri, poieni si goluri de padure si de alte suprafele de teren pentru pasunatul animalelor.
Cooperatorii care detin sau dobindesc animale de munca sint obligati sa le instraineze in termenul hotarit de adunarea generala. Dupa expirarea termenului, acestea se valorifica de catre cooperativa agricola, in contul proprietarului, in conditiile si cu procedura prevazute de lege.
Terenurile - cu exceptia celor pe care se afla casa de locuit, constructiile gospodaresti anexe si curtea, in suprafata totala de cel mult 250 m.p. - dobindite prin mostenire legala trec in proprietatea cooperativei.
Cooperatorii care dobindesc o a doua casa de locuit sint obligati sa instraineze una din ele, in conditiile prevazute de lege.
Art. 6
Adunarea generala poate da in proprietate personala, cu plata, locuri de casa in suprafata de cel mult 250 m.p., din terenuri proprietatea cooperativei agricole, situate in perimetrul delimitat de planul de sistematizare al localitatii respective, membrilor cooperativei si persoanelor incadrate de aceasta cu contract de munca pe durata nedeterminata, care doresc sa-si construiasca o locuinta si care nu au loc de casa in proprietate personala. In aceleasi conditii se pot atribui locuri de casa specialistilor si mecanizatorilor care lucreaza in cooperativa si au domiciliul in localitatea respectiva.
Art. 7
Instrainarea terenurilor proprietatea cooparativei, in alte scopuri decit cele prevuzute in articolul precedent, nu poate avea loc decit in conditiile legii, instrainarea celorlalte bunuri se poate face, numai cu plata, pe baza aprobarii adunarii generale, in conditiile prevazute de lege.