Capitolul ii - Organizarea, efectuarea controlului, întocmirea actelor de control şi valorificarea constatărilor înscrise în actele de control - Regulament din 2009 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi (aprobat prin Hotărârea plenului Curţii de Conturi nr. 1/2009, conform prevederilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare)

M.Of. 78

În vigoare
Versiune de la: 6 Martie 2009 până la: 31 Decembrie 2010
CAPITOLUL II:Organizarea, efectuarea controlului, întocmirea actelor de control şi valorificarea constatărilor înscrise în actele de control
SECŢIUNEA 1:Atribuţiile, competenţele şi obiectivele controlului Curţii de Conturi
SUBSECŢIUNEA 1:Domenii şi entităţi controlate
30.În temeiul art. 1 alin. (1) din lege, domeniile care intră în competenţa de control a Curţii de Conturi sunt redate, în principal, la art. 17 din lege, prevederi care se referă la: modul de formare şi utilizare a resurselor bugetului consolidat pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz; formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale; utilizarea diverselor forme de sprijin financiar acordat de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale; situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică; constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă; alte domenii stabilite, potrivit legii, în competenţa Curţii de Conturi.
31.Potrivit prevederilor art. 27 alin. (2) din lege, Curtea de Conturi exercită controlul şi la autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării, iar în baza prevederilor art. 36 din lege, efectuează controale şi pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz, la persoanele prevăzute la art. 18 şi 19 din lege.
32.În baza hotărârilor Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, Curtea de Conturi efectuează şi alte controale, în limita competenţelor sale, privind modul de gestionare a resurselor publice, potrivit prevederilor art. 3 alin. (2) din lege.
33.În cadrul atribuţiilor sale, Curtea de Conturi exercită controlul la entităţile prevăzute la art. 18 şi 19 din lege, unde sunt urmărite, în principal, în funcţie de competenţe, aspectele redate la art. 27 alin. (1) din lege.
34.Curtea de Conturi, în baza prevederilor legii sale de organizare şi funcţionare, precum şi a altor prevederi legale, poate exercita, pe baza tematicilor specifice, funcţia de control la:
a)instituţiile publice care intră, potrivit legii, în competenţa de control a Curţii de Conturi, în cazul verificărilor pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz;
b)entităţile aflate în raporturi de subordonare, coordonare, aflate sub autoritatea sau care funcţionează pe lângă instituţiile publice verificate, respectiv regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul şi/sau unităţile administrativ-teritoriale deţin, individual ori împreună, majoritatea capitalului social;
c)Banca Naţională a României;
d)organisme autonome de asigurări sociale sau de altă natură care gestionează bunuri, valori ori fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru;
e)autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării, unde controlul se face cu privire la:
- respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării a metodelor şi procedurilor de privatizare prevăzute de lege;
- modul în care s-a asigurat respectarea clauzelor stabilite prin contractele de privatizare;
- respectarea dispoziţiilor legale privind modul de administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare;
f)persoanele fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate, care:
- beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;
- administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
- administrează şi/sau utilizează fonduri publice. La aceste entităţi verificările se efectuează numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri;
g)entităţile la care s-a dispus verificarea de către Camera Deputaţilor şi/sau Senat a modului de gestionare a resurselor publice.
35.Prin verificările sale la entităţile şi persoanele prevăzute la pct. 34, Curtea de Conturi urmăreşte, conform prevederilor art. 27 alin. (1) din lege, în principal, după caz, următoarele aspecte:
a)exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementările contabile în vigoare;
b)evaluarea sistemelor de management şi control la autorităţile cu sarcini privind urmărirea obligaţiilor financiare către bugete sau către alte fonduri publice stabilite prin lege;
c)utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite;
d)calitatea gestiunii economico-financiare;
e)economicitatea, eficacitatea şi eficienţa utilizării fondurilor publice.
SUBSECŢIUNEA 2:Alte atribuţii legate de control
36.În îndeplinirea atribuţiilor de control pe care le conferă legea, Curtea de Conturi poate, în baza art. 93 din lege:
a)să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;
b)să ceară şi să utilizeze rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;
c)să ceară unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări.
Totodată, conform prevederilor art. 4 alin. (6) din lege, autorităţile publice cu atribuţii de control financiar, control fiscal, precum şi de control sau supraveghere prudenţială în alte domenii au obligaţia să efectueze cu prioritate verificări specifice, la solicitarea Curţii de Conturi.
Această solicitare a Curţii de Conturi se notifică instituţiilor specializate printr-o adresă semnată de către şeful de departament sau directorul camerei de conturi, conform competenţei teritoriale. Modul de întocmire şi conţinutul adresei sunt prevăzute la pct. 60.
Solicitarea se face şi în cazul auditului financiar şi auditului performanţei.
SECŢIUNEA 2:Organizarea şi efectuarea controlului
37.Activitatea de control se desfăşoară conform Programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi, şi tematicilor specifice elaborate de departamentele de specialitate, pe categorii de persoane juridice, domenii sau sectoare de activitate.
SUBSECŢIUNEA 1:Notificarea entităţii
38.Entităţile incluse în Programul anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi, sunt notificate, conform prevederilor art. 28 din lege, asupra controlului care urmează să se efectueze de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi.
Adresa de notificare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, este semnată de şeful de departament/directorul camerei de conturi şi se transmite entităţii ce urmează a fi verificată, de regulă, cu cel mult 10 zile lucrătoare înainte de începerea controlului.
În cadrul acţiunilor de documentare sau în cazul unor controale declanşate operativ, notificarea se face cu cel puţin două zile lucrătoare înainte de data începerii acestora.
SUBSECŢIUNEA 2:Desemnarea auditorilor publici externi
39.Auditorii publici externi care urmează să efectueze controlul sunt propuşi de către directorii direcţiilor din cadrul departamentelor*/directorii adjuncţi ai camerelor de conturi şi aprobaţi de către şefii de departament sau de către directorii camerelor de conturi.
* În cazul departamentelor de control/audit care au în structură direcţii şi, respectiv, servicii subordonate direct şefului de departament, prin sintagma director direcţie din cadrul departamentului se înţelege director/şef serviciu din cadrul departamentului.
40.Directorii din cadrul departamentelor/directorii adjuncţi ai camerelor de conturi propun pentru fiecare acţiune de control, de regulă, câte 2 sau mai mulţi auditori publici externi, care formează echipa de control, în funcţie de volumul de operaţiuni ale entităţii şi de complexitatea acţiunii.
41.În cazul în care echipa de control este formată din 2 sau mai mulţi auditori publici externi, unul dintre aceştia este desemnat şef de echipă, el având şi sarcina de a repartiza obiectivele de control pe fiecare membru al echipei, precum şi de a urmări şi coordona întreaga acţiune.
SUBSECŢIUNEA 3:Emiterea delegaţiei de control
42.Pentru efectuarea controlului la entitatea nominalizată în Programul anual de activitate, şefii departamentelor de specialitate/directorii camerelor de conturi emit delegaţia de control, al cărei model este prevăzut în anexele nr. 2.1 şi 2.2.
În aceasta se precizează în mod explicit: auditorii publici externi desemnaţi şi denumirea acţiunii, entitatea nominalizată pentru verificare, perioada de desfăşurare a controlului. După finalizarea acţiunii, delegaţia de control se ataşează la actul de control.
Delegaţia de control se actualizează în situaţia în care acţiunile de control se prelungesc ca perioadă de timp.
43.Este interzisă auditorilor publici externi efectuarea unor acţiuni de documentare şi verificare fără a deţine delegaţia de control şi fără să fie notificată în prealabil entitatea la care urmează a fi efectuată acţiunea.
SUBSECŢIUNEA 4:Organizarea acţiunilor de control
44.Conducătorii structurilor din cadrul Curţii de Conturi pot participa, după caz, la şedinţa de deschidere de la entitatea controlată pentru prezentarea echipei de control.
În cadrul acestei discuţii cu managementul entităţii verificate se prezintă tema acţiunii şi se stabilesc persoanele de contact, logistica necesară, precum şi alte detalii pentru realizarea în bune condiţii a respectivei acţiuni de control.
45.La entităţile care ţin registrul unic de control, auditorii publici externi au obligaţia de a consemna în acesta, atât înaintea începerii, cât şi după finalizarea controlului, elementele prevăzute în Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, respectiv numele şi prenumele persoanelor împuternicite a efectua controlul, numărul legitimaţiei de control, numărul şi data delegaţiei, tema controlului, perioada controlului, perioada controlată, numărul şi data actului de control întocmit.
46.După ce a fost desemnată pentru efectuarea acţiunii, echipa de auditori îşi planifică activitatea de control pentru a realiza o armonizare adecvată între obiectivele de control stabilite, probele care trebuie colectate pentru atingerea acestor obiective, metodele prin care urmează să se obţină probe suficiente şi temeinice, precum şi bazele pentru evaluarea probelor.
Planificarea activităţii de control presupune întocmirea de către auditorii publici externi a unui plan de control. Acesta se avizează de către directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobă de şeful departamentului/directorul camerei de conturi. Planul cuprinde, în principal, următoarele: entitatea verificată; obiectivele controlului cuprinse în tematica de control; perioada supusă verificării; auditorii publici externi desemnaţi să efectueze controlul; şeful de echipă nominalizat; repartizarea obiectivelor de control pe fiecare auditor; perioada de efectuare a controlului.
Planul de control poate fi modificat şi completat pe parcursul desfăşurării acţiunii în funcţie de situaţia reală constatată pe teren.
47.În vederea elaborării planului de control şi efectuării unui control eficient, la începutul fiecărei acţiuni auditorii publici externi trebuie să se documenteze temeinic asupra următoarelor aspecte, după caz:
- natura activităţii entităţii controlate şi a ramurii din care aceasta face parte. Pentru aceasta se culeg date şi informaţii privind cadrul legal, mediul de control şi condiţiile în care entitatea controlată îşi desfăşoară activitatea;
- operaţiunile şi tranzacţiile efectuate de entitatea controlată, inclusiv operaţiunile/tranzacţiile cu părţile afiliate;
- sistemul de control intern al entităţii, rapoartele auditurilor interne şi externe anterioare, precum şi modul în care au fost implementate recomandările acestora;
- informaţiile privind statutul, regulamentele interne, contractele economice etc.
48.Auditorii publici externi au obligaţia de a examina ultimul act de control încheiat de Curtea de Conturi la entitatea controlată, precum şi, dacă se impune, modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi în procesul de valorificare şi să consemneze despre acestea în actul de control.
Auditorii publici externi au, de asemenea, obligaţia de a solicita şi de a examina actele de control întocmite la entitatea verificată de către alte organe de control.
49.Acţiunea de control se efectuează, de regulă, la sediul entităţii verificate. În cazuri excepţionale, verificarea se poate face şi la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, iar acest lucru se stabileşte de către şeful departamentului/directorul camerei de conturi, la propunerea motivată a auditorilor publici externi.
50.În cazul în care controlul se efectuează la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, se transmite conducerii entităţii ce urmează a fi controlată o scrisoare semnată de către conducerea structurii de control, cuprinzând actele şi documentele tehnico-operative şi financiar-contabile, în original, referitoare la obiectivele supuse verificării, necesare pentru realizarea acţiunii, precum şi termenul maxim la care acestea trebuie puse la dispoziţia echipei de control.
51.Pentru actele şi documentele solicitate de Curtea de Conturi în baza prevederilor art. 4 din lege, prin scrisoarea prevăzută la pct. 50, precum şi pentru orice alte documente solicitate pe parcursul desfăşurării acţiunii şi aduse la sediul structurii Curţii de Conturi de către reprezentanţii entităţii verificate pe cheltuiala acesteia, se încheie proces-verbal de predare-primire între echipa de control şi aceşti reprezentanţi, atât în momentul primirii, cât şi la sfârşitul acţiunii de control, când respectivele acte şi documente se restituie.
52.Auditorii publici externi sunt obligaţi să asigure integritatea şi securitatea actelor şi documentelor aparţinând entităţii controlate, în cazul în care Verificarea se face la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi.
53.Prevederile pct. 48-52 se aplică şi în cazul misiunilor de audit financiar şi audit al performanţei.
SUBSECŢIUNEA 5:Proceduri folosite pentru realizarea acţiunilor de control
54.Conform prevederilor art. 1 alin. (2) din lege, controlul Curţii de Conturi se efectuează prin proceduri de audit. Procedurile utilizate se selectează în funcţie de specificul activităţii entităţii controlate şi de obiectivele de control stabilite, după cum urmează:
- teste de control, al căror scop este verificarea modului de funcţionare a sistemului financiar-contabil utilizat de entitate şi a celui de control intern, pentru a evalua în ce măsură auditorii publici externi se pot baza pe rezultatele acestora;
- proceduri de fond, care constituie, în principal, verificări directe ale operaţiunilor/tranzacţiilor şi ale informaţiilor contabile. Prin procedurile de fond se verifică de către auditori, de asemenea, dacă toate operaţiunile şi tranzacţiile economice verificate sunt în conformitate cu legislaţia şi cu reglementările în vigoare.
Cele mai utilizate metode şi tehnici de colectare a probelor sunt: examinarea documentelor, organizarea de grupuri de dezbatere, chestionare, interviuri, precum şi observarea directă, prezentate după cum urmează:
a)examinarea documentelor. Pentru realizarea controlului, auditorii publici externi trebuie să examineze actele şi documentele tehnico-operative şi financiar-contabile referitoare la obiectivele supuse verificării.
Pentru realizarea acestei activităţi auditorii publici externi urmează să analizeze, fără a fi limitative, şi informaţii referitoare la:
- planificarea strategică şi operaţională a entităţilor controlate;
- controalele dispuse de conducere entităţii verificate;
- stenogramele sau procesele-verbale ale şedinţelor adunărilor generale ale acţionarilor, consiliilor de administraţie şi ale conducerii executive, precum şi ale organelor deliberative;
- reclamaţii şi contestaţii şi modul de soluţionare a acestora;
- rapoartele de activitate ale entităţilor controlate şi ale unităţilor subordonate acestora;
- rapoartele de audit sau de control precedente;
- rapoartele de audit intern;
b)grupurile de dezbatere reprezintă o metodă utilizată de auditor pentru a colecta opinii şi idei de la persoanele în măsură să dea relaţii în legătură cu obiectivele controlului;
c)chestionarele se utilizează de auditor, în vederea obţinerii unor informaţii privind o anumită problematică. Avantajele acestora constau în faptul că pot fi obţinute o multitudine de informaţii cu privire la problematica abordată, într-un timp relativ scurt;
d)interviurile reprezintă o metodă de investigare utilizată de auditor în scopul obţinerii de date şi de informaţii în legătură cu problematica de control abordată;
e)observarea directă este o tehnică ce poate fi utilizată de auditori pentru analiza diferitelor procese sau fenomene economice ori sub aspectul comportamentului managementului sau al personalului entităţii verificate.
Cele de mai sus se completează cu prevederile pct. 166 lit. b), acestea nefiind limitative.
Aceste proceduri nu sunt limitative.
55.În cadrul acţiunii de control, operaţiunile şi documentele financiar-contabile ce se verifică se selectează prin eşantionare.
Eşantionarea presupune aplicarea de către auditor a procedurilor de audit numai asupra unei părţi a operaţiunilor şi documentelor financiar-contabile, astfel încât, după analizarea probelor selectate, concluziile să poată fi extinse.
Eşantionul trebuie să fie selectat astfel încât să fie reprezentativ. Eşantionul reprezentativ este acel eşantion în care elementele controlate sunt aproximativ identice caracteristicilor specifice tuturor operaţiunilor şi documentelor financiar-contabile ale entităţii controlate. Aceasta înseamnă că elementele incluse în eşantion sunt asemănătoare cu cele rămase în afara eşantionului, iar pe baza lor se pot formula concluziile în legătură cu obiectivele de control urmărite, întrucât definesc domeniul supus verificării.
56.Eşantionul poate fi selectat atât prin metode statistice, cât şi prin metode nestatistice.
Metoda de eşantionare statistică foloseşte teoria probabilităţilor pentru determinarea mărimii eşantionului, oferind posibilitatea obţinerii unor concluzii pertinente pentru întreaga populaţie. Metodele statistice cele mai frecvent utilizate sunt: selecţia aleatorie şi selecţia sistematică.
Metoda eşantionării nestatistice are la bază raţionamentul profesional al auditorului, concluziile privind operaţiunile şi documentele financiar-contabile făcându-se pe baza propriului raţionament.
SECŢIUNEA 3:Întocmirea actelor de control
SUBSECŢIUNEA 1:Tipuri de acte de control
57.În cazul controalelor efectuate pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, la instituţiile publice, precum şi la celelalte persoane prevăzute la art. 18, 19 şi la art. 27 alin. (2) şi (3) din lege, se întocmesc următoarele tipuri de acte de control:
- raport de control;
- proces-verbal de constatare;
- notă de constatare;
- notă unilaterală, în condiţiile pct. 112 lit. a).
58.Raportul de control, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, se întocmeşte, în baza prevederilor art. 30 alin. (2) din lege, de către auditorii publici externi desemnaţi să efectueze verificarea.
În raportul de control, auditorii publici externi prezintă:
a)obiectivele de control prevăzute în tematica specifică la care s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care nu au determinat producerea de prejudicii. Fiecare constatare este însoţită de descrierea măsurilor luate în timpul controlului;
b)obiectivele de control prevăzute în tematica specifică la care s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea de prejudicii. Fiecare constatare este însoţită de descrierea măsurilor luate în timpul controlului;
c)obiectivele de control prevăzute în tematica specifică la care s-au constatat fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;
d)obiectivele de control prevăzute în tematica specifică la care nu s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate.
Toate abaterile constatate şi prezentate pe scurt în raport sunt detaliate în procesele-verbale de constatare, anexe la raportul de control.
Raportul de control se semnează numai de către auditorii publici externi.
59.Procesul-verbal de constatare se întocmeşte:
a)în cazul în care se constată abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.1;
b)în cazul în care se identifică fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale se întocmeşte procesul-verbal de constatare, distinct, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.2.
Procesul-verbal de constatare se semnează de auditorii publici externi care au efectuat verificarea şi de către reprezentanţii legali ai persoanei juridice controlate.
60.În cazul în care este necesar pentru fundamentarea şi instrumentarea unor constatări, Curtea de Conturi poate solicita unor instituţii ale statului efectuarea cu prioritate a unor verificări de specialitate. Această solicitare a Curţii de Conturi se notifică instituţiilor specializate printr-o adresa semnată de şeful de departament/directorul camerei de conturi (conform competenţei teritoriale), la propunerea auditorilor publici externi.
În adresă se precizează obiectivele de control, perioada de verificare şi termenul de predare a actului de control la structura
Curţii de Conturi care a solicitat verificarea respectivă. Actul întocmit la solicitarea Curţii de Conturi constituie anexă la procesul-verbal de constatare.
61.Nota de constatare se întocmeşte:
a)în cazul în care, ca urmare a controalelor efectuate, se constată abateri pentru clarificarea cărora se impune continuarea controlului la altă entitate şi/sau de către alte structuri ale Curţii de Conturi;
b)în cazul în care, în scopul instrumentării şi fundamentării unor constatări, se impune efectuarea unor verificări încrucişate şi la alte entităţi decât cea la care s-a dispus iniţial controlul;
c)în cazul în care se constată; abateri a căror reconstituire ulterioară nu mai este posibilă. În această situaţie, nota de constatare se întocmeşte şi se semnează în momentul identificării abaterilor. În cazul în care se refuză semnarea acestei note de către reprezentanţii entităţii verificate, aceasta poate fi semnată de 1-2 martori.
În nota de constatare se consemnează situaţia de fapt, precum şi, dacă este cazul, măsurile luate operativ pentru remedierea abaterilor constatate.
Forma şi structura notei de constatare se adaptează modelului procesului-verbal de constatare.
Nota de constatare se semnează de către auditorii publici externi, reprezentanţii legali ai persoanei juridice controlate sau, după caz, de alte persoane în prezenţa cărora s-a efectuat constatarea şi constituie anexă la procesul-verbal de constatare şi raportul de control, după caz.
SUBSECŢIUNEA 2:Reguli generale de întocmire a actelor de control
SUBSECŢIUNEA 21:Conţinutul actelor de control
62.În actele de control se înscriu în mod obligatoriu următoarele date:
- numele şi prenumele auditorilor publici externi care efectuează controlul;
- structura care efectuează controlul;
- numărul şi data delegaţiei de control;
- denumirea şi adresa persoanei juridice controlate;
- codul fiscal/numărul de înregistrare la registrul comerţului al persoanei juridice controlate;
- ordonatorii de credite/conducătorii persoanei juridice controlate în perioada supusă controlului şi în timpul controlului, cu precizarea intervalelor de timp în care aceştia au asigurat conducerea;
- denumirea acţiunii de control;
- perioada în care s-a efectuat controlul;
- perioada supusă controlului;
- obiectivele controlului;
- constatările rezultate în urma controlului efectuat.
63.Pe parcursul desfăşurării acţiunii, membrii echipei de control trebuie să discute şi să analizeze constatările cu persoanele implicate, precum şi cu conducerea entităţii, în vederea elucidării cauzelor şi împrejurărilor care au condus la producerea abaterilor şi a consecinţelor economico-financiare.
Proiectul actului de control se prezintă conducerii entităţii şi se analizează cu aceasta, la o dată stabilită de ambele părţi, încercându-se cu acest prilej clarificarea eventualelor divergenţe între constatările auditorilor şi susţinerile reprezentanţilor entităţii verificate. La această întâlnire poate participa şi conducerea structurii de control.
Redactarea formei finale a actului de control se realizează după parcurgerea acestor etape, avându-se în vedere şi eventualele probe noi prezentate de către conducerea/reprezentanţii entităţii verificate.
SUBSECŢIUNEA 22:Înregistrarea şi semnarea actelor de control
64.Actele de control care trebuie semnate bilateral se înregistrează la registratura entităţii verificate. Numărul de înregistrare se menţionează în finalul actului de control.
În vederea semnării, actele de control menţionate mai sus se depun/transmit entităţii verificate, însoţite de o adresă, semnată de auditorii publici externi care au efectuat controlul, prin care se stabileşte şi termenul pentru semnare.
În adresă se menţionează şi dreptul entităţii verificate de a formula şi de a transmite obiecţiuni la actul de control în termenul-limită de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării actului de control la entitatea verificată.
Totodată, se precizează şi structura Curţii de Conturi şi adresa acesteia unde se depun/transmit obiecţiunile.
Termenul pentru semnarea procesului-verbal de constatare de către reprezentanţii legali ai entităţii verificate şi, după caz, a notei de constatare este de până la 5 zile lucrătoare de la data înregistrării actului de control la registratura entităţii verificate sau data confirmării de primire când actul se transmite acesteia prin poştă.
65.Procesele-verbale de constatare şi notele de constatare se pot afla în următoarele situaţii:
- semnate fără obiecţiuni de către reprezentanţii legali ai entităţii controlate. În acest caz se procedează de îndată la valorificarea actelor de control;
- semnate cu obiecţiuni de către reprezentanţii legali ai entităţii verificate. În acest caz valorificarea actelor de control se face după primirea obiecţiunilor, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea actelor de control la registratura entităţii verificate;
- refuzate să fie semnate. Acest fapt se menţionează ca atare de către auditorii publici externi la finalul actului de control, în acest caz, după expirarea celor 15 zile lucrătoare de la data înregistrării actului de control la entitatea verificată, termen în care aceasta are dreptul de a depune obiecţiuni, se procedează de îndată la valorificarea constatărilor înscrise în actul de control.
SUBSECŢIUNEA 23:Depunerea obiecţiunilor la actul de control
66.Reprezentanţii legali ai persoanei juridice controlate pot face obiecţiuni la constatările înscrise în actul de control.
Acestea trebuie transmise/depuse la structura Curţii de Conturi care a efectuat controlul, în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea actului de control la persoana juridică verificată.
În cazul în care obiecţiunile se depun după expirarea termenului de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării actului de control la registratura entităţii controlate, acestea nu sunt avute în vedere la valorificarea constatărilor.
SUBSECŢIUNEA 24:Numărul de exemplare în care se întocmesc actele de control
67.Numărul de exemplare în care se întocmesc actele de control se stabileşte în funcţie de tipul actului, după cum urmează:
a)în cazul în care în raportul de control nu au fost consemnate abateri, acesta se întocmeşte într-un singur exemplar, înregistrat la registratura generală a Curţii de Conturi sau, după caz, la registratura din cadrul structurilor teritoriale ale acesteia;
b)în cazul în care în raportul de control au fost consemnate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, acesta se întocmeşte în numărul necesar de exemplare, în funcţie de modul de valorificare;
c)în cazul în care au fost întocmite procese-verbale de constatare şi/sau note de constatare, anexe la raportul de control, acestea se întocmesc în numărul necesar de exemplare, în funcţie de modul de valorificare.
Toate exemplarele actelor de control trebuie să conţină semnătura în original a auditorilor publici externi şi, respectiv, după caz, a reprezentanţilor legali ai persoanelor juridice controlate.
Numărul de exemplare în care a fost întocmit actul de control se consemnează la finalul acestuia. De asemenea, la finalul actelor semnate bilateral se menţionează faptul că prin semnarea acestora de către conducerea entităţii verificate se certifică restituirea documentelor puse la dispoziţia echipei de control.
În cazul în care nu au fost constatate abateri, certificarea restituirii documentelor puse la dispoziţie de entitatea verificată se face printr-o minută care se anexează la raportul de control.
SUBSECŢIUNEA 25:Extinderea controlului
68.În situaţia în care se constată abateri de la legalitate şi regularitate care provin din exerciţiile financiare anterioare celui verificat, controlul se poate extinde şi asupra acestora.
Extinderea se propune de către auditorii publici externi şi se aprobă de şeful de departament/directorul camerei de conturi, după caz. În situaţia în care este necesară extinderea acţiunii de control, se procedează conform metodologiei de elaborare, modificare şi urmărire a realizării Programului anual de activitate.
SUBSECŢIUNEA 3:Reguli specifice de întocmire a procesului-verbal de constatare
SUBSECŢIUNEA 31:Modul de întocmire a proceselor-verbale de constatare
69.În cazul constatării de abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, consemnate în actele de control întocmite, acestea vor fi expuse clar şi concis şi vor fi însoţite de probe relevante.
70.Redactarea proceselor-verbale de constatare se face sistematizat, pe naturi de abateri, cu indicarea frecvenţei acestora în cadrul eşantionului verificat şi cu prezentarea celor mai concludente exemple, iar celelalte cazuri se prezintă în situaţii anexe.
71.Anexele la procesul-verbal de constatare se constituie din: situaţii, tabele, acte sau documente necesare susţinerii constatărilor, în copie ori în original, după caz, şi note de relaţii.
72.Tabelele şi situaţiile anexate la procesul-verbal de constatare se semnează de echipa de control, de reprezentanţii persoanei juridice controlate şi de salariaţii cu atribuţii în activitatea respectivă.
73.Documentele sau actele în care sunt consemnate operaţiuni patrimoniale, financiar-contabile etc., necesare confirmării constatărilor, se anexează în copie la procesul-verbal de constatare.
74.În situaţia în care se constată producerea unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, se întocmeşte proces-verbal de constatare, distinct (în care nu se consemnează şi alte abateri), ce constituie parte integrantă a raportului de control. La acest proces-verbal de constatare, distinct, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.2, se anexează în original documentele care au stat la baza constatărilor. În acest caz, entitatea controlată are obligaţia de a-şi păstra copii ale documentelor ridicate în original.
Pentru documentele ridicate în original se va întocmi proces-verbal de ridicare documente în care se va consemna fiecare act ridicat. Procesul-verbal se încheie în două exemplare şi este semnat atât de către auditorii publici externi, cât şi de conducerea entităţii verificate. Un exemplar al procesului-verbal se lasă la entitatea verificată.
SUBSECŢIUNEA 32:Notele de relaţii
75.Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, în vederea clarificării împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la crearea de abateri de la legalitate şi regularitate sau producerea de fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, auditorii publici externi solicită, după caz, note de relaţii, al căror model este prevăzut în anexa nr. 5, persoanelor cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat aceste abateri. În nota de relaţii se descriu faptele în legătură cu care se solicită clarificări.
76.La redactarea actelor de control se au în vedere notele de relaţii solicitate (în măsura în care răspunsurile formulate au legătură directă cu întrebările puse), consemnându-se în mod explicit atât conţinutul acestora, cât şi punctul de vedere al auditorilor publici externi faţă de răspunsurile date la întrebările puse în notele de relaţii, precum şi măsurile luate de persoana juridică controlată.
77.Notele de relaţii se pot lua în orice etapă a controlului, în acestea fiind stabilite întrebări precise, formulate astfel încât răspunsurile date să asigure clarificarea împrejurărilor în care au fost produse aspectele reţinute de control.
78.Notele de relaţii se solicită, dacă este posibil, şi persoanelor care la data controlului nu mai sunt angajate la entitatea controlată. Aceste note de relaţii se obţin cu sprijinul şi prin intermediul entităţii verificate.
79.Solicitarea notelor de relaţii are ca scop clarificarea unor aspecte constatate în timpul controlului. Persoanele cărora le sunt adresate notele de relaţii pot prezenta orice alte date sau documente necunoscute de auditorii publici externi, care contribuie la clarificarea constatărilor.
SUBSECŢIUNEA 33:Conţinutul proceselor-verbale de constatare
80.În afara elementelor prevăzute la pct. 62, în procesele-verbale de constatare în care sunt consemnate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea de prejudicii ori fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, se înscriu, în principal, pentru fiecare abatere/faptă, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 4.1 şi 4.2, următoarele:
a)descrierea abaterii de la legalitate şi regularitate; descrierea abaterii se face cât mai complet, pe bază de date, documente şi alte dovezi relevante;
b)legea sau altă reglementare încălcată, cu indicarea articolului, literei şi a conţinutului acesteia;
c)estimarea valorii operaţiunilor care constituie abateri, ce se determină pe bază de date, documente şi alte probe relevante;
d)cauzele şi împrejurările care au condus la încălcarea legii sau a altor norme;
e)consecinţele economico-financiare ale abaterilor de la legalitate şi regularitate;
f)persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat abateri, poziţia acestora faţă de abaterile constatate, exprimată în nota de relaţii, precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi cu privire la aceasta;
g)măsurile luate de entitatea verificată în timpul controlului.
SECŢIUNEA 4:Valorificarea constatărilor înscrise în actele de control
SUBSECŢIUNEA 1:Evidenţa actelor de control
81.Actele de control întocmite ca urmare a controalelor efectuate pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate sau a controalelor tematice (rapoarte de control, procese-verbale de constatare, note de constatare, note unilaterale) se depun şi se înregistrează în evidenţa structurii care a efectuat controlul (departament sau camera de conturi). Acestea se înregistrează şi în Registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6.
Acest registru se completează permanent prin grija directorului din cadrul departamentului şi a directorului adjunct al camerei de conturi.
SUBSECŢIUNEA 2:Notele întocmite de către auditorii publici externi în procesul de valorificare
82.În cazul în care reprezentanţii persoanei juridice controlate formulează obiecţiuni la actul de control, auditorii publici externi întocmesc o notă conţinând poziţia motivată legal referitoare la obiecţiunile în cauză. Nota se întocmeşte în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data înregistrării obiecţiunilor la structura care a efectuat controlul.
83.La actele de control încheiate şi înregistrate în evidenţa structurii Curţii de Conturi se ataşează o notă întocmită de auditorii publici externi care au efectuat controlul şi în care se înscriu, în mod concret şi explicit, abaterile constatate şi propunerile privind modul de valorificare a constatărilor. Această notă se întocmeşte după primirea obiecţiunilor şi formularea punctului de vedere al auditorilor publici externi asupra acestora.
SUBSECŢIUNEA 3:Valorificarea constatărilor înscrise în rapoartele de control
84.Rapoartele de control se valorifică în funcţie de conţinutul acestora, după cum urmează:
a)rapoartele de control în care nu au fost consemnate abateri se repartizează de către şeful departamentului către directorul din cadrul departamentului şi, respectiv, de către directorul camerei de conturi către directorul adjunct, pentru a fi analizate de aceştia.
În termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării actului în evidenţa structurii, directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi întocmeşte o notă cuprinzând punctul său de vedere privind conţinutul actului de control. Nota se anexează la raportul de control.
În cazul în care controlul a fost dispus şi coordonat de un departament de specialitate din cadrul Curţii de Conturi, nota aprobată de directorul camerei de conturi, însoţită, eventual, de raportul de control, se înaintează departamentului în cauză, la solicitarea acestuia;
b)rapoartele de control în care au fost consemnate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale (prezentate detaliat în procesele-verbale de constatare, anexe la raportul de control) se repartizează de către şeful de departament către directorul din cadrul departamentului şi, respectiv, de către directorul camerei de conturi către directorul adjunct, pentru a fi analizate de către aceştia şi a se întocmi proiectul documentelor de valorificare.
În termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea obiecţiunilor sau de la expirarea termenului de depunere a acestora, directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi întocmeşte o notă cuprinzând punctul său de vedere privind conţinutul actului de control şi proiectul documentelor de valorificare (proiectul deciziei, proiectul adresei de sesizare a organelor de urmărire penală).
Actele de control încheiate de către auditorii publici externi, împreună cu notele şi proiectul documentelor de valorificare, întocmite de către directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi, se înaintează şefului de departament/directorului camerei de conturi.
SUBSECŢIUNEA 4:Valorificarea constatărilor înscrise în procesele-verbale de constatare
85.Procesele-verbale de constatare în care au fost consemnate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii ori fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale se valorifică împreună cu raportul de control la care acestea constituie anexe, potrivit pct. 84 lit. b).
SUBSECŢIUNEA 5:Măsurile dispuse de către Curtea de Conturi pentru valorificarea constatărilor din actele de control
86.Pentru valorificarea constatărilor înscrise în rapoartele de control şi, respectiv, în procesele-verbale de constatare - anexe ale acestora, Curtea de Conturi poate stabili:
a)potrivit prevederilor art. 94 din lege:
a1)suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;
a2)blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau ineficientă a acestora;
a3)înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată;
b)potrivit prevederilor art. 31 alin. (3) şi (4) din lege:
b1)în situaţia în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea unor prejudicii, Curtea de Conturi comunică conducerii entităţii controlate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entităţii verificate;
b2)în situaţia în care se constată, în urma controlului Curţii de Conturi, existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, consemnate într-un proces-verbal de constatare distinct, conducătorul structurii (şeful departamentului/directorul camerei de conturi) sesizează, după obţinerea avizului Departamentului juridic, organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării şi informează entitatea verificată;
c)potrivit prevederilor art. 96 din lege, Curtea de Conturi poate cere celor în drept suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.
SUBSECŢIUNEA 6:Decizia
87.Pentru aplicarea măsurilor de valorificare prevăzute la pct. 86 lit. a), b1) şi c), se emite decizia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 7.
88.Proiectul deciziei se întocmeşte de către directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi. Acesta este examinat de către şeful de departament sau de către directorul camerei de conturi, care îl semnează şi îl remite spre executare conducerii entităţii verificate. Decizia este însoţită de o adresă de înaintare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 8, care se transmite prin poştă cu confirmare de primire.
89.În decizie se înscriu concret măsurile pe care entitatea verificată sau alte entităţi implicate trebuie să le aducă la îndeplinire în vederea înlăturării abaterilor constatate, precum şi pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia.
Totodată, prin decizie se poate cere entităţii verificate şi luarea unor măsuri pentru suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate de Curtea de Conturi, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.
În cazul în care se propune blocarea fondurilor în baza art. 94 lit. b) din lege şi/sau se cere suspendarea din funcţie potrivit art. 96 din lege, proiectul de decizie, însoţit de actele de control, se transmite Departamentului juridic în vederea obţinerii avizului acestuia. Departamentul juridic verifică îndeplinirea condiţiilor legale pentru dispunerea măsurilor propuse şi restituie documentele, însoţite de o adresă prin care comunică avizul asupra măsurilor propuse, structurii emitente.
90.În situaţia în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea de prejudicii, decizia cuprinzând măsurile pentru recuperarea acestora va fi adusă la cunoştinţă şi organului ierarhic superior în subordinea căruia se află entitatea verificată sau organului de conducere colectivă, care aprobă, coordonează şi controlează activitatea entităţii verificate şi care, în cadrul atribuţiilor ce îi revin, va urmări modul de ducere la îndeplinire a măsurilor în cauză.
În cazul aleşilor locali decizia se transmite consiliului local/consiliului judeţean.
91.Deciziile se înregistrează în Registrul special prevăzut în anexa nr. 6, în vederea asigurării urmăririi modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse.
SUBSECŢIUNEA 7:Analiza şi soluţionarea contestaţiei la decizie
92.Împotriva măsurilor dispuse prin decizie, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii acesteia, partea interesată poate depune contestaţie la structura Curţii de Conturi care a emis decizia.
93.În cazul în care contestaţia este depusă la altă structură a Curţii de Conturi decât cea care a emis decizia, contestaţia se consideră valabilă dacă a fost introdusă în termen. În această situaţie, contestaţia este redirecţionată de către structura care a primit contestaţia la structura emitentă a deciziei.
94.Termenul de 15 zile lucrătoare pentru contestarea deciziei nu cuprinde ziua primirii deciziei şi nici ziua expedierii contestaţiei.
95.Termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.
96.Nedepunerea contestaţiei în termen atrage decăderea, cu excepţia cazului în care entitatea verificată dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei. În acest caz, contestaţia se va depune în termen de 15 zile lucrătoare de la încetarea "împiedicării", cu prezentarea motivelor care au determinat această situaţie.
97.Contestaţia trimisă prin poştă se socoteşte în termen dacă a fost predată recomandat la oficiul poştal în termenul prevăzut la pct. 94 din lege.
98.Contestaţia nu suspendă obligaţia executării deciziei.
99.În situaţia contestaţiei formulate de conducerea entităţii verificate la decizia emisă de structurile Curţii de Conturi, se procedează astfel:
a)atunci când decizia a fost emisă de către şeful departamentului de specialitate care a efectuat controlul, contestaţia se remite de către acesta directorului din cadrul departamentului respectiv. Acesta, în termen de 10 zile lucrătoare, examinează temeinicia contestaţiei formulate şi întocmeşte o notă cu punctul său de vedere referitor la argumentele prezentate în contestaţie;
b)atunci când decizia a fost emisă de către directorul camerei de conturi, contestaţia se remite de către acesta directorului adjunct, care, în termen de 10 zile lucrătoare, întocmeşte o notă cu punctul său de vedere referitor la argumentele prezentate în contestaţie.
100.Nota întocmită de directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi se aprobă de şeful de departament/directorul camerei de conturi. Nota împreună cu contestaţia formulată de entitatea verificată, decizia emisă şi procesele-verbale de constatare se transmit Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, constituită conform pct. 101.
În acest sens, documentele sus-menţionate, de la nivelul camerei de conturi, se transmit departamentului care coordonează domeniul ce a făcut obiectul verificării, în vederea analizei şi soluţionării contestaţiei.
101.Contestaţiile formulate împotriva deciziilor emise de structurile Curţii de Conturi sunt examinate de comisii de soluţionare a contestaţiilor, formate după cum urmează:
a)un vicepreşedinte, consilierul de conturi care coordonează departamentul care a efectuat verificarea şi un alt consilier de conturi (desemnat de vicepreşedinte), pentru deciziile emise de către departamentele de specialitate.
Structura care a efectuat controlul informează vicepreşedintele cu privire la necesitatea constituirii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor;
b)consilierul de conturi care coordonează domeniul ce a făcut obiectul verificării, un alt consilier de conturi (desemnat de către unul dintre vicepreşedinţi) şi directorul din cadrul departamentului respectiv, pentru deciziile emise la nivelul camerelor de conturi.
102.La şedinţa Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pot fi invitaţi şi reprezentanţii entităţii verificate, care pot depune acte şi documente suplimentare pentru susţinerea contestaţiei. Aceştia pot fi asistaţi de avocat. Comisia de soluţionare a contestaţiilor examinează contestaţia împreună cu celelalte documente şi emite o încheiere al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9, prin care se poate dispune admiterea totală sau parţială a contestaţiei ori respingerea acesteia.
103.Cu ocazia şedinţei Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, în vederea emiterii încheierii, secretarul de şedinţă întocmeşte un proces-verbal al şedinţei, în care se consemnează participarea şi a altor persoane decât membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor (respectiv reprezentanţi ai entităţii verificate). Totodată, în procesul-verbal se menţionează, în sinteză, dezbaterile care au avut loc, precum şi actele şi documentele suplimentare depuse de entitatea verificata în vederea susţinerii contestaţiei. Procesul-verbal al şedinţei se semnează de membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi de secretarul de şedinţă.
104.Opinia separată şi motivarea acesteia se anexează la încheiere şi se semnează de către membrul Comisiei de soluţionare a contestaţiilor care a formulat-o.
105.Încheierea emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor se comunică entităţii căreia i-au fost dispuse măsuri prin decizie şi structurilor de control care au emis decizia.
Un exemplar al încheierii, împreună cu decizia şi contestaţia la aceasta, se remite Departamentului juridic, în vederea reprezentării Curţii de Conturi în eventualele litigii.
SUBSECŢIUNEA 8:Sesizarea instanţei
106.Împotriva hotărârilor înscrise în încheiere, entitatea verificată, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea comunicării, poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
107.Sesizarea instanţei se depune la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, pentru încheierile emise de către structurile centrale ale Curţii de Conturi.
108.În cazul încheierilor formulate pentru deciziile emise la nivelul camerelor de conturi, sesizarea instanţei se depune la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalelor judeţene.

SUBSECŢIUNEA 9:Verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii
109.Verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii se realizează de către structurile din cadrul Curţii de Conturi care le-au emis, de regulă, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data prevăzută în decizie pentru comunicarea modului de ducere la îndeplinire a acesteia.
110.Pentru realizarea verificării modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii, la propunerea structurilor de control, în Programul anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi, se alocă, în mod distinct, fond de timp aferent acestei activităţi.
111.În vederea verificării modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii, conducătorii structurilor Curţii de Conturi emit delegaţii de control, conform prevederilor pct. 42.
SUBSECŢIUNEA 10:Acte întocmite în urma verificării modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii
112.Verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii se finalizează astfel:
a)în situaţia în care măsurile privind remedierea abaterilor de la legalitate şi regularitate au fost duse la îndeplinire în totalitate, iar prejudiciile au fost stabilite ca întindere şi s-au dispus măsuri de recuperare potrivit legii, se întocmeşte o notă unilaterală. În aceasta se consemnează situaţia constatată. Nota se semnează numai de auditorii publici externi care au efectuat verificarea;
b)în cazul în care nu s-a acţionat pentru suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar-contabil, nu s-au blocat fondurile bugetare sau speciale în urma constatării utilizării nelegale ori ineficiente a acestora şi nu au fost înlăturate abaterile de la legalitate şi regularitate, altele decât cele cauzatoare de prejudicii, prevăzute la art. 94 din lege, se încheie proces-verbal de constatare. Acesta se întocmeşte cu respectarea prevederilor prezentului regulament. În baza actului de control astfel întocmit se sesizează organul ierarhic superior al entităţii controlate, solicitându-se acestuia printr-o scrisoare (însoţita de o copie a procesului-verbal de constatare) să ia măsuri care să asigure ducerea la îndeplinire de către entitatea aflată în subordine a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi.
Atunci când se impune, se informează Parlamentul, Guvernul sau alte instituţii interesate.
În cazul autorităţilor publice locale se sesizează consiliul local/consiliul judeţean pentru a lua măsurile care se impun;
c)în cazul în care conducerea entităţii verificate nu a dispus şi nu a urmărit măsurile transmise de Curtea de Conturi pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi recuperarea acestuia, potrivit prevederilor art. 31 alin. (3) din lege, se întocmeşte proces-verbal de constatare. Acesta se întocmeşte cu respectarea prevederilor prezentului regulament şi se înaintează de către şeful departamentului sau directorul camerei de conturi la Departamentul juridic, în vederea obţinerii avizului pentru sesizarea organului de urmărire penală. După obţinerea avizului, procesul-verbal de constatare se transmite organelor de urmărire penală însoţit de o adresă de sesizare semnată de şeful de departament/directorul camerei de conturi care a emis decizia, în vederea aplicării art. 1281 din lege.
113.În condiţiile în care conducerea entităţii verificate prezintă în scris argumente temeinice care justifică neducerea la îndeplinire la termen a măsurilor dispuse prin decizie, aceasta poate solicita prelungirea termenului. Conducerea structurii care a efectuat verificarea poate acorda un nou termen pentru realizarea măsurilor dispuse, care se comunică entităţii printr-o adresă separată. La finele noului termen se reia procedura de verificare.
SUBSECŢIUNEA 11:Acte de control întocmite în cazul neducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse în baza prevederilor art. 93 alin. (1) lit. b), c) şi d), precum şi ale art. 96 din lege
114.În cazul în care, la solicitarea Curţii de Conturi:
114.1. _
a)nu s-a efectuat verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale, de către organele de control financiar, fiscali inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României;
b)nu au fost puse la dispoziţie rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;
c)nu s-au efectuat de către instituţiile specializate ale statului verificările de specialitate solicitate în vederea clarificării unor constatări;
d)nu s-a dispus suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controlului efectuat, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate,
se întocmeşte proces-verbal de constatare, în vederea aplicării prevederilor art. 127 lit. b) din lege.
În procesul-verbal de constatare se consemnează neducerea la îndeplinire a solicitărilor formulate, punctul de vedere al conducerii entităţii verificate şi al persoanei care a fost desemnată efectiv să realizeze măsurile respective.
Procedura de întocmire a procesului-verbal de constatare şi căile de atac al acestuia sunt prevăzute în prezentul regulament.
Potrivit prevederilor art. 127 lit. b) din lege, în cazul neîndeplinirii măsurilor dispuse în temeiul art. 93 alin. (1) lit. b), c) şi d), precum şi al art. 96 din lege, se aplică amendă civilă, egală cu salariul de la 2 până la 5 luni al persoanei care se face răspunzătoare de această situaţie.
Prin termenul salariu se înţelege salariul brut sau indemnizaţia brută.
114.2. Amenda civilă se stabileşte prin încheiere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 10, emisă de o comisie constituită în acest sens din:
a)un vicepreşedinte, consilierul de conturi care coordonează departamentul ce a efectuat verificarea şi un alt consilier de conturi (desemnat de vicepreşedinte);
b)directorul camerei de conturi, directorul adjunct şi şeful de serviciu/un auditor public extern, altul decât cel care a efectuat controlul la entitatea în cauză, numit de directorul structurii, pentru acţiunile de control efectuate de către camerele de conturi.
115.Încheierea se transmite de către şeful departamentului/directorul camerei de conturi persoanelor/părţilor interesate. Un exemplar al încheierii emise de comisia la nivel central, precum şi de comisiile de la nivel teritorial se remite Departamentului juridic, în vederea reprezentării Curţii de Conturi în instanţă, în cazul în care încheierea este atacată prin sesizare.
116.Împotriva încheierii emise de comisii partea interesată poate face sesizare în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii acesteia.
Sesizarea se depune după cum urmează:
- la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, pentru încheierile emise de comisiile constituite la nivelul central al Curţii de Conturi;
- la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalelor judeţene, pentru încheierile emise de comisiile constituite la nivelul camerelor de conturi.
117.Pentru urmărirea încasării amenzii, şeful de departament/directorul camerei de conturi transmite încheierea organelor fiscale competente.
118.Sumele reprezentând amenzi civile se fac venit la bugetul de stat.
Procedura prevăzută la pct. 114-118 se aplică şi în cazul auditului financiar şi auditului performanţei.
Aceeaşi procedură se utilizează şi în cazul încălcării obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (2) din lege, situaţie în care se aplică prevederile art. 128 din lege (penalităţi de 50 lei/zi de întârziere).
SUBSECŢIUNEA 12:Sesizarea organelor de urmărire penală competente
119.În cazul în care la raportul de control este anexat procesul-verbal de constatare prevăzut la pct. 74 (prin care auditorii publici externi au constatat existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale), directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi examinează temeinic actul de control şi întocmeşte proiectul adresei de sesizare a organului în drept.
Şeful departamentului/directorul camerei de conturi analizează conţinutul actului de control şi al proiectului de adresă şi solicita avizul Departamentului juridic din cadrul Curţii de Conturi. După obţinerea avizului, adresa de sesizare, însoţită de raportul de audit la care este anexat procesul-verbal de constatare, se transmite organului de urmărire penală competent.
120.Despre măsura luată, privind sesizarea organelor de urmărire penală competente, este informată în scris şi conducerea entităţii verificate.
Procedura prevăzută la pct. 119 şi 120 se aplică şi în cazul auditului financiar şi auditului performanţei.
SUBSECŢIUNEA 13:Modul de valorificare a notelor de constatare
121.În cazul în care, în urma verificărilor efectuate la entităţile cuprinse în Programul anual de activitate a Curţii de Conturi, s-a întocmit nota de constatare care cuprinde abateri pentru clarificarea cărora este necesară continuarea controlului la altă entitate (care este, de asemenea, cuprinsă în program), aceasta este remisă cu o adresă de înaintare structurii Curţii de Conturi în a cărei competenţă de verificare se află persoana juridică la care urmează a se extinde controlul.
Structura Curţii de Conturi care a primit nota de constatare va continua şi va finaliza acţiunea de verificare. În acest caz, nota de constatare se anexează la actul de control care se întocmeşte.
122.Atunci când persoana juridică la care urmează a se extinde controlul nu este cuprinsă în Programul anual de activitate a Curţii de Conturi, notele de constatare în care sunt consemnate abateri pentru clarificarea cărora este necesară continuarea controlului la altă entitate se remit, cu adresă de înaintare, structurii competente din cadrul Curţii de Conturi. La rândul ei, aceasta analizează şi, dacă este cazul, solicită aprobarea pentru includerea în program a entităţii la care se propune extinderea acţiunii de verificare.
Nota de constatare se anexează la actul de control.
123.În cazul în care pentru instrumentarea şi fundamentarea unor constatări se impune efectuarea unor verificări încrucişate şi la entităţi aflate în competenţa de control a Curţii de Conturi, altele decât la cea la care s-a realizat iniţial controlul, se solicită aprobarea în vederea includerii în program şi a acestora.
Nota de constatare se anexează la actul de control.
124.Notele de constatare în care sunt consemnate fapte a căror reconstituire ulterioară nu mai este posibilă, se anexează la procesul-verbal de constatare. Conţinutul acestor note de constatare este prezentat sintetic şi în cuprinsul procesului-verbal de constatare.