Capitolul ix - Regimuri vamale suspensive - Regulament din 2001 de aplicare a Codului vamal al Romaniei
M.Of. 735
Ieşit din vigoare Versiune de la: 7 Iunie 2004
CAPITOLUL IX:Regimuri vamale suspensive
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 152
(1)Regimurile vamale suspensive sunt următoarele:
a)tranzitul vamal;
b)antrepozitul vamal;
c)perfecţionarea activă;
d)transformarea sub control vamal;
e)admiterea temporară;
f)perfecţionarea pasivă.
(2)Pot fi plasate în regimuri vamale suspensive mărfuri, indiferent de felul, cantitatea, originea, provenienţa sau de destinaţia acestora.
(3)Nu pot fi plasate în regimuri vamale suspensive acele mărfuri care sunt supuse unor interdicţii sau restricţii din motive de ordine ori morală publică, de protecţie a sănătăţii şi vieţii persoanelor, animalelor sau vegetalelor, de protecţie a mediului, de ocrotire a valorilor naţionale, artistice, istorice ori arheologice.
Art. 153
(1)Regimul vamal suspensiv se acordă de autoritatea vamală prin emiterea unei autorizaţii prin care se fixează condiţiile de derulare a regimului.
(2)Autorizaţia se acordă persoanelor juridice române care pot asigura derularea operaţiunilor pe baza declaraţiei vamale şi a documentelor necesare în vederea identificării mărfurilor respective, cu condiţia ca autoritatea vamală să fie în măsură să efectueze supravegherea şi controlul regimului vamal.
(3)Regimul vamal suspensiv de admitere temporară poate fi acordat şi persoanelor fizice străine în cazurile şi în condiţiile stabilite în acest capitol la secţiunea a 6-a privind admiterea temporară.
Art. 154
O dată cu declaraţia vamală pentru mărfurile supuse unui regim vamal suspensiv titularul operaţiunii depune la biroul vamal o garanţie care să asigure plata taxelor vamale şi a altor drepturi, dacă acestea se datorează.
Art. 155
(1)Regimul vamal suspensiv încetează dacă mărfurile plasate sub acest regim sau, după caz, produsele compensatoare ori transformate obţinute primesc, în mod legal, o altă destinaţie vamală sau un alt regim vamal.
(2)Dacă regimul vamal suspensiv nu încetează în condiţiile alin. (1), taxele vamale şi alte drepturi de import datorate se încasează din oficiu de birourile vamale în baza unui act constatator, iar operaţiunea se scoate din evidenţa biroului vamal. Taxele vamale şi alte drepturi de import datorate se determină pe baza elementelor de taxare în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale pentru acordarea regimului vamal suspensiv.
(3)Actul constatator constituie titlu executoriu pentru încasarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import, la care se adaugă comisionul vamal, dacă acesta se datorează.
Art. 156
În cazul modificării scopului avut în vedere la acordarea regimului vamal suspensiv titularul acestui regim este obligat să solicite biroului vamal în evidenţa căruia se află operaţiunea, dacă este cazul, acordarea unui alt regim vamal sau unei alte destinaţii vamale.
Art. 157
Autoritatea vamală şi titularii regimurilor vamale suspensive sunt obligaţi să ţină evidenţa operaţiunilor până la încheierea acestora şi să păstreze documentele o perioadă de 5 ani de la data acordării regimului vamal suspensiv.
Art. 158
(1)Pentru încheierea regimurilor vamale suspensive titularul este obligat să prezinte la biroul vamal, direct sau prin reprezentantul său, declaraţia vamală pe baza căreia s-a acordat acest regim, împreună cu documentele necesare în vederea identificării mărfurilor.
(2)În cazul în care regimul vamal suspensiv se încheie prin alt birou vamal, acesta este obligat să transmită o copie de pe declaraţia vamală biroului vamal care a acordat acest regim, în termen de 15 zile.
Art. 159
Când regimurile prevăzute la art. 152 alin.(1) se încheie din oficiu, mărfurile pot fi returnate fără restituirea taxelor vamale încasate de autoritatea vamală.
SECŢIUNEA 2:Tranzitul vamal
Art. 160
(1)Mărfurile nevămuite la intrarea în ţară pot fi transportate în tranzit vamal pe teritoriul României, sub supraveghere vamală, cu garantarea taxelor vamale.
(2)Mărfurile vămuite la export în interiorul ţării se supun regimului de tranzit vamal până la frontieră.
(3)Pentru mărfurile transportate pe mijloace de transport rutiere şi pe calea ferată se aplică sistemul de tranzit comun al Comunităţilor Europene şi statelor membre ale acestora, conform normelor metodologice emise prin decizie a directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor.
Art. 161
(1)În vederea admiterii tranzitului vamal biroul vamal de frontieră efectuează controlul vamal exterior al mijloacelor de transport şi verifică concordanţa documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport însoţitoare.
(2)În caz de indicii temeinice de fraudă biroul vamal procedează la controlul vamal al mărfurilor în tranzit.
Art. 162
(1)Titularul de tranzit vamal este transportatorul mărfurilor, iar în cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun, titularul de tranzit este principalul obligat. Acesta este obligat să depună la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declaraţie vamală de tranzit.
(2)Formularul declaraţiei vamale de tranzit este prevăzut în anexa nr. 4.
(3)La transportul pe calea ferată se aplică prevederile art. 48 alin. (2) şi (3).
(4)Declaraţia vamală de tranzit este însoţită de specificaţii, facturi sau de alte documente din care să rezulte valoarea mărfurilor tranzitate.
(5)În cazul transportului pe calea ferată nu este obligatorie depunerea facturilor. Când se constată că mărfurile aflate în regim de tranzit nu ajung la biroul vamal de destinaţie Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A. este obligată să prezinte documentele care să ateste valoarea acelor mărfuri.
Art. 163
Biroul vamal de plecare acordă regimul de tranzit vamal dacă datele înscrise în declaraţia vamală de tranzit corespund cu cele din documentele de transport şi din celelalte documente.
Art. 164
(1)Termenul de încheiere pentru regimul de tranzit vamal se stabileşte de biroul vamal de plecare în funcţie de felul mijlocului de transport, de distanţa de parcurs şi de condiţiile atmosferice, fără ca durata tranzitului să depăşească 45 de zile. În cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun termenul de tranzit acordat pentru mărfurile transportate pe cale rutieră nu poate să depăşească 8 zile, iar pentru mărfurile transportate pe calea ferată acesta este unic, de 20 de zile.
(2)În cadrul termenului stabilit titularul de tranzit vamal este obligat să prezinte mărfurile, împreună cu declaraţia vamală de tranzit şi documentele însoţitoare, la biroul vamal de destinaţie.
(3)Biroul vamal de destinaţie înregistrează mijlocul de transport şi mărfurile prezentate şi confirmă biroului vamal de plecare primirea mărfurilor în termen de 3 zile.
Art. 165
(1)Declaraţia vamală de tranzit constituie titlu executoriu pentru plata taxelor vamale şi a drepturilor de import, în cazul în care transportatorul nu prezintă mărfurile la biroul vamal de destinaţie în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri ori substituiri.
(2)Biroul vamal de plecare percepe taxele vamale şi drepturile de import, devenite exigibile potrivit alin. (1), după ce a solicitat biroului vamal de destinaţie informaţii cu privire la sosirea mărfurilor tranzitate şi a primit în scris răspunsul acestuia.
Art. 166
Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A. este obligată să prezinte, la cerere, autorităţii vamale evidenţele şi informaţiile necesare referitoare la tranzitele vamale.
Art. 167
Mărfurile aflate în regim de tranzit vamal, care din cauze fortuite se valorifică pe teritoriul României, sunt supuse plăţii taxelor vamale şi altor drepturi de import.
SECŢIUNEA 3:Antrepozitul vamal
Art. 168 
(3)Cererea de autorizare pentru funcţionarea unui antrepozit vamal şi pentru utilizarea regimului de antrepozitare a antrepozitelor de tip A-E se întocmeşte conform anexei nr. 7 şi se depune la biroul vamal în a cărui rază teritorială se află locul de antrepozitare.
(1)Aprobarea de funcţionare a unui antrepozit vamal se acordă în baza unei cereri scrise, depusă la biroul vamal în a cărui rază teritorială se află depozitul, conţinând elementele necesare pentru justificarea antrepozitării. În aprobare se stabilesc condiţiile de funcţionare a antrepozitului vamal.
(2)Titularul de antrepozit vamal este administrator sau gestionar al acestuia, iar antrepozitarul este titularul operaţiunii de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de antrepozitare.
(3)Cererea de autorizare pentru funcţionarea unui antrepozit vamal şi pentru utilizarea regimului de antrepozitare a antrepozitelor de tip A-E se întocmeşte conform anexei nr. 7 şi se depune la biroul vamal în a cărui rază teritorială se află locul de antrepozitare.Art. 169
În cazul în care aprobarea se referă la un antrepozit public, autoritatea vamală poate stabili ca obligaţiile prevăzute la art. 104 lit. b) şi c) din Codul vamal al României să fie în sarcina exclusivă a antrepozitarului.
Art. 170
(1)Autoritatea vamală stabileşte termenul în cadrul căruia antrepozitarul este obligat să solicite acordarea unui nou regim vamal.
(2)Înainte de expirarea termenului acesta poate fi prelungit la cererea justificată a antrepozitarului.
Art. 171
Pe durata antrepozitării autoritatea vamală poate aproba în prealabil ca mărfurile să fie supuse operaţiunilor uzuale prevăzute în anexa nr. 8.
Art. 172
În cazul în care o marfă se scoate din antrepozitul vamal pentru a fi vămuită la import, valoarea în vamă se determină pe baza elementelor de taxare din momentul scoaterii din antrepozit.
Art. 173
(1)Regimul de antrepozit vamal se poate încheia de titularul regimului de antrepozit vamal prin:
a)importul mărfurilor;
b)plasarea mărfurilor sub alt regim vamal suspensiv;
c)reexportul mărfurilor antrepozitate;
d)exportul mărfurilor româneşti;
e)abandonarea mărfurilor în favoarea statului;
f)distrugerea mărfurilor sub control vamal.
(2)Operaţiunile menţionate la alin. (1) lit. a)-d) pot fi efectuate, în afara titularului regimului vamal de antrepozitare, de orice persoană juridică română care are dreptul de dispoziţie asupra mărfii.
(3)Autoritatea vamală poate admite, în cadrul termenului de antrepozitare, depunerea unei declaraţii vamale privind noua destinaţie vamală pentru mărfurile antrepozitate.
(4)Dacă până la expirarea termenului de antrepozitare vamală mărfurile nu au primit o altă destinaţie vamală, autoritatea vamală, din oficiu, încheie regimul vamal de antrepozit şi încasează taxele vamale şi drepturile de import, pe baza unui act constatator.
(5)În cazul distrugerii totale sau parţiale, din cauze de forţă majoră sau caz fortuit, a unor mărfuri plasate sub regim vamal de antrepozit, acestea se scot din evidenţă pe baza documentelor justificative, legal întocmite, prezentate autorităţii vamale de către antrepozitar sau, după caz, de deţinătorul depozitului.
Art. 174
Bunurile, inclusiv proviziile, descărcate de pe nave naufragiate sau avariate în apele naţionale ori teritoriale ale României, sunt considerate în regim de antrepozit vamal.
Art. 175 (1)Antrepozitele vamale în care mărfurile pot fi depozitate sub regimul vamal de antrepozit vamal sunt următoarele:a)antrepozit public de tip A, în care depozitul şi mărfurile sunt sub răspunderea deţinătorului depozitului;
b)antrepozit public de tip B, în care depozitul şi mărfurile sunt sub răspunderea fiecărui antrepozitar;
c)antrepozit public de tip F, în care depozitul şi mărfurile sunt sub răspunderea autorităţii vamale;
d)antrepozit privat de tip D, în cazul căruia importul mărfurilor antrepozitate se efectuează în procedură simplificată de vămuire şi poate fi acordat pe baza felului, valorii în vamă şi a cantităţii mărfurilor luate în considerare la momentul plasării sub regim de antrepozitare;
e)antrepozit privat de tip E, în care se aplică regimul de antrepozitare chiar dacă mărfurile nu sunt depozitate într-un loc aprobat ca antrepozit vamal;
f)antrepozit privat de tip C, când nu se aplică situaţiile prevăzute la lit. d) şi e).
(3)Poate fi emisă o aprobare pentru antrepozit de tip E şi în cazul importului în procedura simplificată de vămuire menţionată la antrepozitul de tip D.
(1)Antrepozitele vamale în care mărfurile pot fi depozitate sub regimul vamal de antrepozit vamal sunt următoarele:a)antrepozit public de tip A, în care depozitul şi mărfurile sunt sub răspunderea deţinătorului depozitului;b)antrepozit public de tip B, în care depozitul şi mărfurile sunt sub răspunderea fiecărui antrepozitar;c)antrepozit public de tip F, în care depozitul şi mărfurile sunt sub răspunderea autorităţii vamale;d)antrepozit privat de tip D, în cazul căruia importul mărfurilor antrepozitate se efectuează în procedură simplificată de vămuire şi poate fi acordat pe baza felului, valorii în vamă şi a cantităţii mărfurilor luate în considerare la momentul plasării sub regim de antrepozitare;e)antrepozit privat de tip E, în care se aplică regimul de antrepozitare chiar dacă mărfurile nu sunt depozitate într-un loc aprobat ca antrepozit vamal;f)antrepozit privat de tip C, când nu se aplică situaţiile prevăzute la lit. d) şi e).(2)Într-un amplasament pot fi admise mai multe tipuri de antrepozite vamale, cu condiţia ca fiecare tip să fie amplasat în încăperi sau în incinte separate.
(3)Poate fi emisă o aprobare pentru antrepozit de tip E şi în cazul importului în procedura simplificată de vămuire menţionată la antrepozitul de tip D.Art. 176 (1)Antrepozitele de tip A, B, D, C se înfiinţează în amplasamente sau în perimetre precis determinate, acceptate de biroul vamal în a cărui rază teritorială se află acestea.
(2)În cazul antrepozitului de tip F autoritatea vamală desemnează amplasamentul acestuia.
(1)Antrepozitele de tip A, B, D, C se înfiinţează în amplasamente sau în perimetre precis determinate, acceptate de biroul vamal în a cărui rază teritorială se află acestea.(2)În cazul antrepozitului de tip F autoritatea vamală desemnează amplasamentul acestuia.Art. 177
(1)Autorizaţia de antrepozit vamal poate fi acordată dacă antrepozitarea vamală este destinată în principal stocajului de mărfuri, fără a se exclude posibilitatea efectuării de operaţiuni de manipulare uzuale de perfecţionare activă sau de transformare sub control vamal.
(2)Autorizaţia de antrepozit vamal se eliberează potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 9.
Art. 178 (3)Autorizaţia de antrepozit vamal nu cuprinde un termen de valabilitate.
(1)Autorizaţia de antrepozit vamal intră în vigoare de la data eliberării sale sau de la data menţionată în autorizaţie. Autorizaţia de antrepozit vamal poate fi folosită pentru una sau mai multe operaţiuni de plasare sub regim de antrepozit vamal.
(2)În autorizaţia de antrepozit vamal se precizează autoritatea vamală competentă să efectueze controlul antrepozitului vamal. În cazul mărfurilor care reprezintă un pericol, al celor susceptibile de a altera alte mărfuri sau al celor care necesită instalaţii speciale, în autorizaţie se precizează obligaţia de plasare în locuri special echipate în vederea stocării.
(3)Autorizaţia de antrepozit vamal nu cuprinde un termen de valabilitate.Art. 179
(1)Autorizaţia de antrepozit vamal poate fi revocată când nu mai sunt îndeplinite condiţiile avute în vedere la acordarea autorizaţiei sau dacă autoritatea vamală constată că antrepozitul vamal nu mai este suficient utilizat pentru a se justifica menţinerea acestuia.
(2)Revocarea se comunică titularului de antrepozit vamal, măsura putând fi contestată la instanţa de contencios administrativ competentă.
Art. 180
(1)Evidenţa operativă, ţinută potrivit art. 106 din Codul vamal al României, trebuie să cuprindă toate elementele necesare în vederea urmăririi aplicării corecte a regimului de antrepozit vamal şi în special următoarele:
a)menţiunile care figurează în rubricile 1, 31, 37 şi 38 ale declaraţiei vamale;
b)declaraţiile vamale prin care mărfurile respective au primit o destinaţie vamală ce încheie regimul de antrepozit vamal;
c)numărul şi data altor documente privitoare la plasarea sub regimul de antrepozit vamal şi încheierea acestuia;
d)menţiunile necesare pentru urmărirea mărfurilor, locul unde acestea se găsesc, informaţiile cu privire la eventualele transferuri ale mărfurilor dintr-un antrepozit vamal fără încheierea regimului de antrepozit vamal;
e)menţiunile privind stocajul în comun al mărfurilor având un statut vamal diferit;
f)orice alte detalii necesare pentru identificarea mărfurilor;
g)menţiunile privind operaţiunile uzuale la care sunt supuse mărfurile;
h)menţiunile privind scoaterea temporară a mărfurilor din antrepozitele vamale.
(2)Evidenţa operativă trebuie să înfăţişeze în orice moment starea existentă a stocului de mărfuri care se află în regim de antrepozit vamal. Deţinătorul antrepozitului vamal este obligat să depună la autoritatea vamală, în termenele stabilite de aceasta, situaţia stocului de mărfuri.
(3)În cazul în care mărfurile antrepozitate sunt supuse unor manipulări uzuale, evidenţa operativă cuprinde şi valoarea în vamă a mărfurilor, anterioară acestei manipulări.
Art. 181
(1)Înscrierea în evidenţa operativă a mărfurilor plasate sub regim de antrepozit vamal se face în momentul plasării fizice a mărfurilor în antrepozitul vamal, pe baza elementelor prevăzute la art. 180.
(2)Înscrierea în evidenţa operativă a datelor referitoare la încheierea regimului de antrepozit vamal se face în momentul scoaterii mărfurilor din antrepozitul vamal, ca urmare a depunerii declaraţiei vamale pentru noua destinaţie vamală dată mărfurilor.
Art. 182
Pentru fiecare caz titularul regimului de antrepozit vamal solicită în scris biroului vamal autorizarea efectuării manipulărilor uzuale înainte de a se proceda la efectuarea acestor manipulări.
Art. 183
Mărfurile de provenienţă străină şi mărfurile româneşti pot fi depozitate în acelaşi spaţiu, dar în partide separate. În cazul în care această depozitare are ca efect imposibilitatea identificării de către autoritatea vamală a regimului vamal al mărfurilor, operaţiunea este permisă numai pentru mărfurile echivalente. Mărfurile echivalente sunt acelea care se încadrează la aceeaşi subpoziţie din nomenclatura Tarifului vamal de import al României, prezintă aceeaşi calitate comercială şi care au aceleaşi caracteristici tehnice.
Art. 184 (1)Mărfurile antrepozitate pot fi scoase temporar din antrepozitul vamal, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 90 de zile, pe baza aprobării biroului vamal, la solicitarea scrisă a antrepozitarului. În cazuri temeinic justificate, la cererea antrepozitarului, biroul vamal poate prelungi acest termen.
(1)Mărfurile antrepozitate pot fi scoase temporar din antrepozitul vamal, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 90 de zile, pe baza aprobării biroului vamal, la solicitarea scrisă a antrepozitarului. În cazuri temeinic justificate, la cererea antrepozitarului, biroul vamal poate prelungi acest termen.(2)Dacă mărfurile scoase temporar sunt supuse unor manipulări uzuale, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 182.
Art. 185 (1)Transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la un alt antrepozit vamal, fără încheierea regimului, se efectuează utilizându-se formularul de declaraţie vamală în detaliu şi potrivit procedurii stabilite în anexa nr. 10. Această procedură de transfer poate avea loc numai dacă cel de al doilea titular de antrepozit vamal utilizează proceduri simplificate de vămuire a mărfurilor.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la alt antrepozit vamal se realizează conform procedurii de tranzit vamal.
(1)Transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la un alt antrepozit vamal, fără încheierea regimului, se efectuează utilizându-se formularul de declaraţie vamală în detaliu şi potrivit procedurii stabilite în anexa nr. 10. Această procedură de transfer poate avea loc numai dacă cel de al doilea titular de antrepozit vamal utilizează proceduri simplificate de vămuire a mărfurilor.(2)Noul titular preia răspunderea asupra mărfurilor transferate la data la care acesta efectuează primirea lor şi înscrierea în evidenţa sa contabilă.
(3)În cazul antrepozitului de tip B nu este permis transferul mărfurilor de la un antrepozit la altul.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la alt antrepozit vamal se realizează conform procedurii de tranzit vamal.Art. 186
Autoritatea vamală îl poate obliga pe antrepozitar să efectueze inventarierea mărfurilor aflate în antrepozit.
SECŢIUNEA 4:Perfecţionarea activă
Art. 187
În sensul prezentei secţiuni, se înţelege prin:
a)produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru obţinerea cărora a fost autorizat regimul de perfecţionare activă;
b)produse compensatoare secundare - produsele compensatoare, altele decât cele pentru care a fost autorizat regimul de perfecţionare activă, dar care rezultă în mod necesar din procesul de perfecţionare;
c)pierderi - partea din mărfurile importate care este distrusă şi dispare în cursul operaţiunii de perfecţionare activă, în special prin evaporare, uscare, eşapare sub formă de gaz sau prin trecere în apa de spălare;
d)metoda cheii cantitative - repartizarea cantităţii mărfurilor străine importate pe diferitele produse compensatoare;
e)metoda cheii valorice - repartizarea mărfurilor străine importate pe diferitele produse compensatoare, în funcţie de valoarea produselor compensatoare;
f)operatori - persoanele juridice care efectuează total sau parţial operaţiunile de perfecţionare activă;
g)exportul anticipat - exportul produselor compensatoare obţinute din mărfuri echivalente înainte de importul mărfurilor care le înlocuiesc pe cele echivalente.
Art. 188
Regimul de perfecţionare activă se autorizează de direcţia regională vamală interjudeţeană în a cărei rază teritorială se află sediul titularului operaţiunii comerciale.
Art. 189
(1)Cererea pentru acordarea regimului de perfecţionare activă se întocmeşte conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.
(2)Cererea trebuie să cuprindă elementele referitoare la derularea operaţiunii, precum şi locurile unde este prevăzut ca aceste operaţiuni să fie efectuate. După obţinerea autorizaţiei aceasta se depune la biroul vamal în a cărui rază teritorială se execută prima operaţiune de perfecţionare activă.
Art. 190
În cazul în care se obţin produse compensatoare din alte produse compensatoare rezultate în urma unei autorizaţii deja eliberate, titularul regimului vamal care efectuează operaţiuni succesive de perfecţionare activă este obligat să prezinte la direcţia regională vamală interjudeţeană o nouă cerere de autorizare a regimului de perfecţionare activă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11, referindu-se la autorizaţia anterioară.
Art. 191
(1)Termenul de valabilitate a autorizaţiei de perfecţionare activă, eliberată conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, este stabilit de direcţia regională vamală interjudeţeană în funcţie de solicitarea titularului şi de condiţiile economice în care se desfăşoară operaţiunea de perfecţionare activă.
(2)Când termenul de valabilitate a autorizaţiei de perfecţionare activă este mai mare de 2 ani, condiţiile în baza cărora a fost eliberată autorizaţia sunt examinate periodic.
Art. 192
(1)Direcţia regională vamală interjudeţeană fixează termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate ori să primească o altă destinaţie vamală. La stabilirea acestui termen se ţine seama de durata necesară pentru realizarea produselor compensatoare şi pentru livrarea acestora, precum şi de tipul operaţiunii.
(2)Termenul curge de la data înregistrării declaraţiei vamale prin care mărfurile au fost plasate sub regimul de perfecţionare activă. La cererea temeinic justificată a titularului de autorizaţie termenul se poate prelungi de către direcţia regională vamală interjudeţeană.
(3)În cazul în care produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente se exportă înainte de importul mărfurilor care le înlocuiesc pe cele echivalente, direcţia regională vamală interjudeţeană stabileşte termenul în cadrul căruia mărfurile de import se declară pentru regimul de perfecţionare activă. Acest termen curge de la data înregistrării declaraţiei vamale depuse pentru exportul produselor compensatoare.
Art. 193
Direcţia regională vamală interjudeţeană poate prelungi termenul de export în cazuri temeinic justificate de titularul autorizaţiei de perfecţionare activă, chiar dacă termenul iniţial stabilit pentru regimul de perfecţionare activă a expirat. În acest caz se consideră prelungit şi acest din urmă termen.
Art. 194
(1)Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează numai persoanelor juridice române, cu condiţia identificării mărfurilor importate în produsele compensatoare. Aceasta se poate acorda şi în cazul în care este posibilă verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute în această secţiune pentru mărfurile echivalente.
(2)Pentru operaţiunea prevăzută la art. 112 lit. d) din Codul vamal al României autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează numai dacă este posibilă utilizarea acestor mărfuri la obţinerea produselor compensatoare.
(3)Nu pot fi plasate sub regimul de perfecţionare activă, chiar dacă este posibilă utilizarea la obţinerea produselor compensatoare:
a)combustibilii, sursele de energie, altele decât cele necesare testării produselor compensatoare sau pentru detectarea defectelor mărfurilor de import care necesită reparaţii;
b)lubrifianţii, alţii decât cei necesari la operaţiunile de calibrare, ajustare sau scoatere din tipar ori matriţă a produselor compensatoare;
c)utilajele şi uneltele.
Art. 195
(1)Rata de randament definită la art. 113 alin. (3) din Codul vamal al României se determină de titularul operaţiunii în funcţie de condiţiile în care se efectuează sau urmează să se efectueze operaţiunea de perfecţionare activă.
(2)În cazuri justificate, pentru operaţiuni de perfecţionare activă care se efectuează uzual, în condiţii tehnice bine definite, cu mărfuri având caracteristici sensibil constante, din care rezultă produse compensatoare de o calitate uniformă, titularul operaţiunii poate stabili o rată de randament forfetară, pe baza unor date reale cunoscute şi determinate în prealabil de titularul operaţiunii.
(3)Autoritatea vamală care autorizează regimul vamal de perfecţionare activă, în aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul vamal al României, verifică rata de randament determinată de titularul operaţiunii. Verificarea ratei de randament se face pe baza normativelor şi notelor de consum rezultate din contractul extern sau din declaraţia pe propria răspundere întocmită de solicitant şi anexată la cererea de acordare a regimului de perfecţionare activă.
(4)În cazul în care rata de randament justifică cantităţile de mărfuri plasate sub regim de perfecţionare activă, resturile tehnologice rezultate din acţiunile de transformare sau de prelucrare sunt considerate pierderi normale pentru care nu se datorează drepturi de import. Dacă în urma verificării rata de randament nu este justificată pentru cantităţile de mărfuri plasate sub regim de perfecţionare activă, care intră în componenţa produselor compensatoare şi care nu pot fi considerate pierderi normale, se calculează şi se încasează drepturile de import calculate pe baza elementelor de taxare specifice acestor mărfuri.
(5)În vederea verificării derulării regimului de perfecţionare activă şi pentru facilitarea controlului autoritatea vamală poate cere titularului autorizaţiei de perfecţionare activă să ţină sau să se asigure că se ţine o evidenţă operativă a stocurilor, care să cuprindă cantităţile de mărfuri plasate sub regim de perfecţionare activă, cantităţile de produse compensatoare obţinute, precum şi orice alte elemente considerate necesare pentru urmărirea derulării operaţiunilor şi determinarea drepturilor de import eventual datorate. Evidenţa se ţine la dispoziţia autorităţii vamale care efectuează controlul operaţiunilor. Atunci când operaţiunile de perfecţionare activă se desfăşoară în locuri aflate în raza de competenţă teritorială a mai multor birouri vamale, evidenţa trebuie să permită în orice moment identificarea elementelor privind derularea regimului de perfecţionare activă pe lângă fiecare birou vamal.
Art. 196
(1)Mărfurile plasate sub regim de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import, care nu au fost exportate în cadrul termenului stabilit, pot fi importate cu respectarea dispoziţiilor privind importul mărfurilor. În aceste cazuri cuantumul taxelor şi drepturilor de import se determină pe baza elementelor de taxare a mărfurilor de import, în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import, la care se adaugă comisionul vamal.
(2)Dacă mărfurile de import plasate sub regim de perfecţionare activă îndeplinesc în momentul importului condiţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, aceste mărfuri pot beneficia de tratamentul preferenţial valabil în momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
Art. 197
Pentru produsele compensatoare care nu sunt exportate importul lor se face cu plata drepturilor de import corespunzătoare mărfurilor de import din componenţa acestora la data înregistrării declaraţiei vamale de import.
Art. 198
(1)Produsele compensatoare sau mărfurile neprelucrate aflate sub regim de perfecţionare activă pot face obiectul, total sau parţial, al unui export temporar pentru o operaţiune de perfecţionare complementară efectuată în afara teritoriului României, pe baza autorizaţiei date de direcţia regională vamală interjudeţeană şi cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru regimul de perfecţionare pasivă.
(2)Produsele reimportate după perfecţionarea în afara teritoriului vamal al României sunt supuse plăţii taxelor vamale şi altor drepturi de import potrivit dispoziţiilor referitoare la regimul de perfecţionare pasivă.
Art. 199
În cazul regimului de perfecţionare activă cu restituire de taxe vamale nu se aplică prevederile referitoare la produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente, precum şi dispoziţiile art. 192 alin. (3), ale art. 196 alin. (1) şi ale art. 197.
Art. 200
Exportul temporar de produse compensatoare, efectuat potrivit art. 198, nu constituie temei pentru restituirea de taxe vamale de import, cu excepţia cazului în care se transformă în export definitiv.
Art. 201
(1)Titularul autorizaţiei de perfecţionare activă poate cere restituirea taxelor vamale de import în măsura în care dovedeşte că produsele compensatoare obţinute din mărfurile importate în regim de restituire au fost exportate sau au fost plasate, în vederea exportului ulterior, în regim de tranzit, de antrepozit vamal, de admitere temporară, de perfecţionare activă în sistem suspensiv sau au fost introduse într-o zonă liberă şi sunt respectate toate condiţiile stabilite pentru acel regim. În cazul în care se constată că cererea de restituire este îndreptăţită, biroul vamal este obligat să o efectueze în termen de maximum 30 de zile de la data acceptării cererii.
(2)Pentru a primi o destinaţie vamală dintre cele menţionate la alin. (1), cu excepţia exportului definitiv, produsele compensatoare nu sunt considerate mărfuri româneşti.
Art. 202
În caz de export anticipat potrivit art. 192 alin. (3) se fixează un termen care să nu fie mai mare de 6 luni. Acest termen poate fi prelungit la cererea justificată a titularului, fără ca durata totală să depăşească 12 luni. În cazuri temeinic justificate prelungirea poate fi acordată şi după expirarea termenului iniţial.
Art. 203
(1)Termenele prevăzute la art. 191 încep să curgă de la data acceptării declaraţiei vamale de plasare sub regimul de perfecţionare activă cu suspendare sau a declaraţiei de import în cazul perfecţionării active cu restituirea taxelor vamale de import.
(2)Termenele prevăzute la art. 202 încep să curgă de la data acceptării declaraţiei de export.
Art. 204
(1)Pentru a se acorda regimul de perfecţionare activă cu compensare prin echivalenţă, mărfurile echivalente trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să fie clasificate la acelaşi cod de 8 cifre cu mărfurile de import, prevăzut în Nomenclatura combinată de descriere şi codificare a mărfurilor, acceptată de România prin Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, aprobat prin Legea nr. 20/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 12 aprilie 1993, inclusiv cu modificările ulterioare referitoare la clasificarea mărfurilor;
b)să prezinte aceleaşi calităţi comerciale cu marfa de import;
c)să prezinte aceleaşi caracteristici tehnice cu mărfurile străine care s-ar fi găsit sub regim de perfecţionare activă.
(2)Compensarea prin echivalenţă se aprobă numai când titularul solicită aceasta în cererea sa de autorizare şi când în autorizaţie sunt înscrise elementele prevăzute la alin. (1).
(3)În autorizaţia pentru compensarea prin echivalenţă se înscriu măsurile specifice de control pentru asigurarea respectării dispoziţiilor privind acest regim.
(4)Când în autorizaţie nu se indică recurgerea la compensarea prin echivalenţă, iar titularul autorizaţiei doreşte să beneficieze de acest sistem, va depune o cerere de modificare a autorizaţiei iniţial acordate. Cererea se întocmeşte în condiţiile prevăzute la art. 189.
Art. 205
În cazuri justificative se poate admite ca mărfurile echivalente să fie într-un stadiu de fabricaţie mai avansat decât cel al mărfurilor străine, cu condiţia ca partea esenţială a operaţiunii de perfecţionare activă la care sunt supuse mărfurile echivalente să fie efectuată fie în întreprinderea titularului de autorizaţie, fie într-o întreprindere în care respectiva transformare este efectuată în contul său.
Art. 206
Titularul autorizaţiei este obligat să asigure autorităţii vamale posibilitatea de identificare a elementelor prevăzute la art. 204 alin. (1) înainte de a beneficia de sistemul de compensare prin echivalenţă.
Art. 207
(1)În cadrul regimului de perfecţionare activă cu compensare prin echivalenţă mărfurile străine se află în situaţia vamală a mărfurilor echivalente, iar mărfurile echivalente se află în situaţia vamală a mărfurilor străine.
(2)În cazul recurgerii la compensarea prin echivalenţă fără export anticipat, modificarea situaţiei vamale prevăzute la alin. (1) intervine în momentul înregistrării declaraţiei vamale prin care se încheie regimul de perfecţionare activă.
Art. 208
În cazul distrugerii totale sau al pierderii totale a mărfurilor străine ori a produselor compensatoare din cazuri fortuite sau de forţă majoră, titularul autorizaţiei de perfecţionare activă este obligat să anunţe şi să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operaţiunea dovada privind cantitatea reală a mărfurilor distruse sau pierdute, care urmează să fie scăzută.
Art. 209
Dispoziţiile art. 206-208 se aplică în mod corespunzător şi regimului de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import cu recurgerea la exportul anticipat. În acest caz modificarea situaţiei vamale a mărfurilor, în sensul art. 207, are loc pentru produsele compensatoare exportate în momentul înregistrării declaraţiei vamale de export pentru produsele compensatoare, iar pentru mărfurile străine şi mărfurile echivalente în momentul înregistrării declaraţiei vamale de perfecţionare activă.
Art. 210
(1)Normele prevăzute pentru plasarea sub regimul de perfecţionare activă cu suspendarea plăţii drepturilor de import se aplică mărfurilor străine şi în cazul compensării prin echivalenţă cu sau fără export anticipat.
(2)Mărfurile echivalente nu sunt supuse procedurii de plasare sub regim de perfecţionare activă.
Art. 211
Regimul de perfecţionare activă în sistemul cu suspendare a drepturilor de import se încheie pentru mărfurile străine când produsele compensatoare sau mărfurile în aceeaşi stare fac obiectul unei declaraţii pentru o nouă destinaţie vamală.
Art. 212
Declaraţia vamală de încheiere a regimului de perfecţionare activă pentru produsele compensatoare sau pentru mărfurile străine se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea sau la un alt birou vamal.
Art. 213
Titularul autorizaţiei este obligat să informeze imediat biroul vamal la care este înregistrată operaţiunea atunci când, în urma unui caz fortuit sau de forţă majoră, felul sau caracteristicile tehnice ale mărfurilor străine se modifică astfel încât obţinerea de produse compensatoare a devenit imposibilă.
Art. 214
Dacă în cadrul termenului stabilit titularul nu solicită prelungirea sau acordarea unei noi destinaţii vamale ori a unui nou regim vamal, operaţiunea se încheie de biroul vamal, din oficiu, pe bază de act constatator.
Art. 215
(1)Atunci când produsele compensatoare sunt importate în totalitate sau în parte, cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import se determină pe baza cantităţii şi valorii mărfurilor de import intrate în componenţa produselor compensatoare.
(2)În completarea declaraţiei vamale de import depuse pentru produsele compensatoare se va avea în vedere ca la rubricile 15, 16, 34, 41 şi 42 să se înscrie datele referitoare la mărfurile de import care au intrat în componenţa produselor compensatoare. Rubricile 31 şi 33 din declaraţia vamală de import, referitoare la descrierea mărfurilor şi încadrarea în Tariful vamal de import al României, se completează cu datele aferente produselor compensatoare obţinute, astfel cum acestea sunt menţionate în autorizaţie.
Art. 216
Determinarea cuantumului taxelor vamale şi al altor drepturi de import se face prin metoda cheii cantitative sau metoda cheii valorice.
Art. 217
Metoda cheii cantitative pentru determinarea cantităţii de marfă străină care intră în componenţa produselor compensatoare se aplică în următoarele variante:
a)în cazul în care se realizează un singur fel de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfă străină, la cantitatea totală de marfă străină se aplică raportul dintre cantitatea de produse compensatoare importate şi cantitatea totală de produse compensatoare rezultată din operaţiunea de perfecţionare activă, potrivit ratei de randament;
b)în cazul în care se realizează un singur fel de produse compensatoare din mai multe feluri de mărfuri străine, la fiecare cantitate de marfă străină se aplică raportul dintre cantitatea de produse compensatoare importate şi cantitatea totală de produse compensatoare rezultată din operaţiunea de perfecţionare activă, potrivit ratei de randament;
c)în cazul în care se realizează mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfă străină, se determină mai întâi baza de repartizare a mărfurilor străine prin aplicarea în mod succesiv la cantitatea de marfă străină a raportului dintre cantitatea de marfă existentă în totalitatea produselor compensatoare obţinute, pe baza ratei de randament, şi cantitatea totală de marfă străină intrată în componenţa produselor compensatoare, mai puţin pierderile din procesul de perfecţionare activă. Pentru determinarea cantităţii de marfă străină intrată în componenţa produselor compensatoare importate, la cantităţile de mărfuri rezultate din calculul bazei de repartizare se aplică raportul dintre cantitatea produselor compensatoare importate şi cantitatea totală a produselor compensatoare rezultată din procesul de perfecţionare activă, potrivit ratei de randament;
d)în cazul în care se realizează mai multe feluri de produse compensatoare din mai multe feluri de mărfuri străine, se determină, pentru fiecare fel de marfă şi de produse compensatoare, baza de repartizare a cantităţii de marfă străină conform principiilor stabilite la lit. c), după care în mod similar se determină cantitatea de marfă străină intrată în componenţa produselor compensatoare importate.
Art. 218
(1)Metoda cheii valorice se aplică în toate cazurile în care nu pot fi aplicate dispoziţiile art. 217.
(2)În cazul în care se obţin mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de mărfuri străine, prin metoda cheii valorice se determină mai întâi stabilirea bazei de repartizare, aplicându-se la cantitatea totală de marfă străină, în mod succesiv, raportul dintre valoarea totală a fiecărui fel de produs compensator obţinut la valoarea totală a produselor compensatoare rezultate din activitatea de perfecţionare, potrivit ratei de randament. Cantitatea de marfă străină intrată în componenţa fiecărei categorii de produse compensatoare importate se determină aplicându-se la cantitatea de marfă rezultată din calculul bazei de repartizare raportul dintre cantitatea totală a fiecărei categorii de produse compensatoare importate la cantitatea totală a fiecărei categorii de produse compensatoare rezultate din procesul de perfecţionare activă, potrivit ratei de randament.
(3)În cazul în care se obţin mai multe feluri de produse compensatoare din mai multe feluri de mărfuri străine, baza de repartizare se determină în mod succesiv pentru fiecare categorie de produse compensatoare şi de marfă străină după regula stabilită la alin. (2). În mod similar se determină şi cantitatea de marfă străină care intră în componenţa produselor compensatoare importate.
Art. 219
Modelul matematic al calculului de repartizare a mărfurilor străine pe produsele compensatoare este prevăzut în anexa nr. 13.
Art. 220
(1)Titularul autorizaţiei de perfecţionare activă este obligat să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operaţiunea un decont de justificare.
(2)Decontul de justificare cuprinde următoarele menţiuni:
a)numărul autorizaţiei de perfecţionare activă;
b)cantitatea pe fel de marfă străină, cu menţionarea declaraţiilor de plasare sub regim;
c)codul din Nomenclatura combinată a mărfurilor străine;
d)valoarea în vamă a mărfurilor străine şi nivelul taxelor vamale şi al altor drepturi de import;
e)rata de randament stabilită;
f)felul, cantitatea şi destinaţia vamală ale produselor compensatoare, cu menţionarea declaraţiilor vamale potrivit cărora produsele compensatoare au primit o destinaţie vamală;
g)valoarea produselor compensatoare, în cazul în care încheierea regimului se face pe baza metodei cheii valorice;
h)cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import pentru cantitatea mărfurilor străine care au fost importate;
i)declaraţiile vamale de încheiere a regimului.
Art. 221
(1)Decontul de justificare se prezintă la biroul vamal în termen de cel mult 15 zile de la depunerea declaraţiilor vamale de încheiere a regimului.
(2)În cazul exportului anticipat de produse compensatoare decontul de justificare se depune o dată cu declaraţia vamală pentru mărfurile de import.
Art. 222
Biroul vamal, pe baza verificării efectuate, vizează decontul de justificare dacă este corespunzător sau informează titularul autorizaţiei dacă decontul nu este acceptat. Decontul şi documentele justificative se păstrează de biroul vamal timp de 5 ani de la data acceptării decontului de justificare.
Art. 223
Pentru produsele compensatoare sau mărfurile străine care sunt plasate într-o zonă liberă ori sub un regim vamal suspensiv care încheie regimul de perfecţionare activă cu suspendare, în declaraţia vamală pentru aceste produse şi mărfuri la rubrica rezervată descrierii mărfurilor se va menţiona "Marfă PA/S".
Art. 224
Dacă mărfurile de import plasate sub regimul de perfecţionare activă cu suspendarea plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import fac obiectul unor măsuri de politică comercială care se aplică şi în momentul plasării acelor mărfuri, fie ca atare, fie ca produse compensatoare, într-o zonă liberă sau sub un regim vamal suspensiv de drepturi de import, în declaraţia vamală pentru aceste mărfuri se menţionează la căsuţa rezervată descrierii mărfurilor şi expresia "Politică comercială".
Art. 225
(1)În cadrul aceleiaşi autorizaţii de perfecţionare activă şi înainte de a se încheia regimul mărfurile de import în aceeaşi stare sau produsele compensatoare pot fi transferate, cu aprobarea direcţiei regionale vamale interjudeţene, de la un operator la altul, în vederea efectuării unor operaţiuni de perfecţionare activă sau de încheiere a regimului.
(2)Răspunderea juridică pentru operaţiunea prevăzută la alin. (1) rămâne în sarcina titularului de autorizaţie.
Art. 226
(1)Direcţiile regionale vamale interjudeţene pot aproba cesionarea regimului de perfecţionare activă de la titularul autorizat la titularul altei autorizaţii.
(2)Răspunderea juridică trece în sarcina titularului celei de-a doua autorizaţii din momentul aprobării prevăzute la alin. (1).
Art. 227
Biroul vamal la care se efectuează operaţiunile de încheiere a regimului de perfecţionare activă este obligat să transmită biroului vamal care a aprobat plasarea mărfurilor sub acest regim un exemplar al declaraţiei vamale de încheiere, în termen de 15 zile.
Art. 228
Regimul de perfecţionare activă cu restituirea taxelor vamale se aplică în cazul mărfurilor străine importate, care după perfecţionarea activă urmează să fie reexportate sub formă de produse compensatoare.
Art. 229
(1)În vederea restituirii taxelor vamale declaraţia vamală depusă pentru produsele compensatoare trebuie să conţină toate elementele necesare justificării cererii de restituire.
(2)Declaraţia vamală prevăzută la alin. (1) se depune la autoritatea vamală prin care se face încheierea regimului de perfecţionare activă cu restituirea taxelor vamale, împreună cu documentele justificative privind aprobarea regimului.
Art. 231
(1)Restituirea taxelor vamale de import se face la solicitarea titularului autorizaţiei de perfecţionare activă, pe baza unei cereri denumite cerere de restituire PA.
(2)Cererea de restituire PA se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea, în termen de cel mult 6 luni de la data la care produsele compensatoare au fost exportate sau plasate, în vederea exportului ulterior, sub unul dintre următoarele regimuri vamale: tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, perfecţionare activă - sistemul cu suspendarea drepturilor de import sau în zone libere.
(3)În cazuri temeinic justificate autoritatea vamală poate aproba restituirea taxelor vamale şi după expirarea termenului prevăzut la alin. (2), fără însă ca noul termen să fie mai mare de 6 luni. După expirarea termenului de un an de la datele prevăzute la alin. (2) dreptul de restituire se prescrie.
Art. 232
Cererea de restituire PA trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:
a)numărul autorizaţiei de perfecţionare activă;
b)cantitatea, pe fel de marfă, a mărfurilor străine pentru care se solicită restituirea taxelor vamale;
c)poziţia tarifară din Nomenclatura combinată a mărfurilor străine;
d)valoarea în vamă, precum şi taxele vamale de import aferente mărfurilor străine, înscrise în declaraţia vamală de import a mărfurilor aferente regimului de perfecţionare activă - sistemul de restituire;
e)data importului mărfurilor străine;
f)numărul declaraţiilor vamale prin care mărfurile străine au fost importate în cadrul regimului;
g)felul, cantitatea şi destinaţia vamală ale produselor compensatoare;
h)valoarea produselor compensatoare, dacă încheierea se realizează pe baza metodei cheii valorice;
i)rata de randament stabilită;
j)numerele declaraţiilor vamale prin care produsele compensatoare au fost plasate sub una dintre destinaţiile vamale prevăzute la art. 231 alin. (2);
k)cuantumul taxelor de import de restituire, precum şi eventualele dobânzi şi penalităţi percepute, ţinându-se seama de taxele vamale aferente altor produse compensatoare.
Art. 233
Titularul autorizaţiei de perfecţionare activă este obligat să pună la dispoziţie autorităţilor vamale documentele din care rezultă datele menţionate la art. 232.
Art. 234
(1)Biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea verifică cererea de restituire PA şi o aprobă dacă sunt întrunite condiţiile de restituire sau o respinge şi informează titularul autorizaţiei cu privire la rezultatul verificărilor.
(2)Cererea de restituire PA şi documentele anexate la aceasta sunt păstrate timp de 5 ani de la data primirii cererii de restituire.
Art. 235
(1)Când produsele compensatoare primesc o destinaţie vamală dintre cele prevăzute la art. 231 alin. (2), restituirea taxelor vamale fiind permisă, caseta rezervată pentru descrierea mărfurilor din declaraţia vamală întocmită pentru acel regim poartă menţiunea "Marfă PA/R".
(2)Autoritatea vamală urmăreşte ca menţiunea de la alin. (1) să fie înscrisă pe toate documentele depuse în legătură cu admiterea sau cu încheierea regimului.
Art. 236
Direcţia Generală a Vămilor poate emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentei secţiuni.
SECŢIUNEA 5:Transformarea sub control vamal
Art. 237
Regimul de transformare sub control vamal se aplică mărfurilor înscrise în coloana 1 din lista prevăzută în anexa nr. 14, care pot fi supuse numai operaţiunilor de transformare menţionate în coloana 2 din aceeaşi anexă.
Art. 238
(1)Plasarea mărfurilor sub regim de transformare sub control vamal se poate face numai de persoanele juridice române pe baza autorizaţiei eliberate de direcţia regională vamală interjudeţeană.
(2)Pentru eliberarea autorizaţiei este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a)mărfurile plasate sub regimul de transformare sub control vamal să se regăsească în produsele rezultate;
b)felul sau starea mărfii din momentul plasării sub regim să nu mai poată fi reconstituită, după ce a avut loc transformarea, în formele iniţiale.
(3)Nu poate fi autorizată plasarea sub regimul de transformare sub control vamal atunci când prin utilizarea acestuia s-ar eluda regulile de origine şi restricţiile cantitative aplicabile mărfurilor importate.
Art. 239
Decizia direcţiei regionale vamale interjudeţene de respingere a cererii de autorizare a plasării mărfurilor sub regim de transformare sub control vamal poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă.
Art. 240
(1)Cererea de acordare a regimului de transformare sub control vamal, întocmită în conformitate cu modelul prezentat în anexa nr. 15, se prezintă la direcţia regională vamală interjudeţeană în a cărei rază teritorială se află locul unde urmează să se desfăşoare operaţiunea de transformare sub control vamal.
(2)Direcţia regională vamală interjudeţeană eliberează în termenul legal autorizaţia pentru transformare sub control vamal, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 16.
Art. 241
(1)Termenul de valabilitate a autorizaţiei pentru transformare sub control vamal se fixează în funcţie de complexitatea operaţiunii, fără a depăşi 2 ani.
(2)Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit la cererea temeinic justificată a titularului autorizaţiei, introdusă în cadrul termenului iniţial.
Art. 242
Titularul autorizaţiei pentru transformare sub control vamal este obligat ca, pe măsură ce mărfurile supuse regimului de transformare sub control vamal sunt efectiv transformate, să ceară pentru produsele rezultate acordarea unui alt regim vamal în termenul specific stabilit în autorizaţie.
Art. 243
Pentru mărfurile plasate sub regim, dar netransformate, precum şi pentru cele care se găsesc într-un stadiu intermediar de transformare, la încheierea din oficiu a regimului, cuantumul datoriei vamale se determină pe baza elementelor de taxare în vigoare pentru mărfurile de import, valabile în momentul înregistrării declaraţiei vamale prin care aceste mărfuri au fost plasate sub regimul de transformare sub control vamal.
Art. 244
(1)Dacă în momentul plasării sub regimul de transformare sub control vamal, mărfurile de import îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de un tratament preferenţial şi un astfel de tratament se aplică şi produselor identice cu produsele transformate importate, taxele vamale şi drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculează potrivit tratamentului preferenţial.
(2)Dacă pentru mărfurile străine există un tratament preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, tratamentul preferenţial se aplică şi produselor transformate. În acest caz cantitatea mărfurilor străine efectiv utilizată la fabricarea produselor transformate importate se include în contingentul sau plafonul tarifar în vigoare în momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
Art. 245
Rata de randament sau modul de determinare a acestei rate se fixează de titularul operaţiunii pe baza datelor de producţie, sub rezerva verificării ulterioare de către autorităţile vamale.
Art. 246
(1)Titularul autorizaţiei de plasare sub regimul de transformare sub control vamal ţine o evidenţă operativă a cantităţii mărfurilor de import plasate sub regim, a produselor transformate obţinute şi a ansamblului elementelor necesare urmăririi operaţiunilor pentru determinarea corectă a taxelor vamale şi a drepturilor de import eventual datorate.
(2)Evidenţa operativă se pune la dispoziţie autorităţii vamale pentru a efectua controlul derulării regimului.
(3)Dacă evidenţele comerciale ale titularului operaţiunii permit efectuarea controlului regimului pentru transformare sub control vamal, autoritatea vamală le poate accepta în locul evidenţei operative.
Art. 247
Declaraţia vamală în detaliu pentru plasarea mărfurilor sub regim de transformare sub control vamal se depune la biroul vamal prevăzut în autorizaţie.
Art. 248
(1)Încheierea regimului de transformare sub control vamal se face de titularul autorizaţiei prin declaraţia vamală în detaliu.
(2)La întocmirea declaraţiei vamale în detaliu prevăzute la alin. (1) se ţine seama de cantitatea mărfurilor străine corespunzătoare produselor transformate, prin aplicarea ratei de randament, precum şi de cantitatea mărfurilor străine rămase în starea iniţială, care urmează să facă obiectul unei alte destinaţii vamale.
Art. 249
Declaraţia vamală în detaliu de încheiere a regimului de transformare sub control vamal, se depune la biroul vamal la care s-a depus declaraţia vamală de plasare sub regim. În cazul în care încheierea se face la alt birou vamal, acesta transmite în termen de 15 zile o copie de pe acea declaraţie vamală la biroul vamal care are în evidenţă regimul.
Art. 250
(1)Titularul autorizaţiei furnizează biroului vamal care ţine în evidenţă regimul de transformare sub control vamal un decont de încheiere, în termen de până la 30 de zile.
(2)Decontul de încheiere cuprinde în principal următoarele:
a)numărul autorizaţiei de plasare sub regimul de transformare sub control vamal;
b)cantităţile mărfurilor străine cu referire la declaraţia de plasare sub regim de transformare sub control vamal;
c)codul din Nomenclatura combinată a mărfurilor de import;
d)valoarea în vamă a mărfurilor de import;
e)rata de randament fixată;
f)felul, cantitatea şi destinaţiile vamale date produselor transformate, cu referire la declaraţiile sub acoperirea cărora aceste produse au fost plasate sub o destinaţie vamală;
g)cuantumul cheltuielilor de transformare ce urmează să fie cuprinse în valoarea în vamă a produselor transformate;
h)codul din Nomenclatura combinată a produselor transformate.
Art. 251
Biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă poate lua în considerare deconturile de încheiere stabilite prin reţeaua de calculatoare sau sub orice altă formă convenită cu titularul autorizaţiei. Autoritatea vamală poate proceda din oficiu la stabilirea decontului de încheiere în termenul stabilit la art. 250, dacă în autorizaţie se prevede această clauză.
Art. 252
Dacă produsele transformate sunt importate, titularul autorizaţiei de regim poate opta pentru una dintre următoarele modalităţi de stabilire a valorii în vamă:
a)preţul de vânzare, cu condiţia ca acesta să fie real;
b)valoarea în vamă determinată în momentul sau foarte apropiat de momentul în care au fost importate mărfuri similare cu produsele transformate;
c)valoarea în vamă a mărfurilor de import la care se adaugă cheltuielile de transformare menţionate la art. 250 alin. (2) lit. g).
SECŢIUNEA 6:Admiterea temporară
Art. 253
(1)Regimul de admitere temporară poate fi autorizat atunci când sunt îndeplinite condiţiile pentru identificarea naturii mărfurilor străine.
(2)Autorizaţia pentru admiterea temporară se eliberează de birourile vamale la cererea persoanei care, direct sau prin intermediul altei persoane utilizează mărfurile străine.
Art. 254
(1)Regimul de admitere temporară poate fi acordat cu exonerarea totală sau parţială a plăţii taxelor vamale şi a drepturilor de import.
(2)Cazurile şi condiţiile în care regimul de admitere temporară se acordă cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a drepturilor de import sunt prevăzute la art. 255-278. Acelaşi regim se acordă şi bunurilor care sunt admise temporar în cadrul programelor de finanţare externă, nerambursabile, asigurate de Uniunea Europeană şi în baza unor acorduri bilaterale, precum şi a creditelor primite de la instituţiile internaţionale cu garanţia statului român. În toate celelalte cazuri se utilizează regimul de admitere temporară cu exonerarea parţială a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
Art. 255
Sunt admise în regim de admitere temporară cu exonerare totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import bunurile prevăzute la art. 256-270.
Art. 256
(1)Materialul profesional se admite temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2)Prin material profesional se înţelege:
a)materialul de presă, de radiodifuziune sau de televiziune, necesar reprezentanţilor de presă, de radiodifuziune sau televiziune stabiliţi în afara teritoriului naţional al României, care intră temporar în România pentru a realiza reportaje, înregistrări sau emisiuni în cadrul unor programe determinate şi care se reîntorc în străinătate;
b)materialul cinematografic necesar unei persoane stabilite în străinătate, care intră temporar în România pentru realizarea de filme şi care se reîntoarce în străinătate;
c)orice material necesar pentru exercitarea meseriei sau profesiei de către o persoană stabilită în străinătate, care intră temporar în România pentru realizarea unei activităţi concret determinate. Nu intră în această categorie materialul profesional destinat unor scopuri comerciale din care rezultă noi mărfuri sau condiţionarea unor mărfuri existente. Sunt totuşi admise uneltele manuale necesare pentru exploatarea resurselor naturale, pentru construcţia, repararea sau întreţinerea imobilelor, executarea lucrărilor de terasament, precum şi pentru alte activităţi similare;
d)aparatele auxiliare şi accesoriile materialelor prevăzute la lit. a), b) şi c).
(3)Lista exemplificativă cuprinzând bunurile considerate material profesional este prevăzută în anexa nr. 17.
(4)Regimul de admitere temporară se acordă numai dacă materialul profesional întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
a)aparţine şi este introdus în ţară de o persoană stabilită în afara teritoriului naţional;
b)este utilizat exclusiv de aceeaşi persoană care se reîntoarce în străinătate.
(5)Condiţia prevăzută la alin. (2) lit. b) nu este aplicabilă:
a)materialelor profesionale cinematografice importate în vederea realizării de filme, programe de televiziune sau lucrări audiovizuale, ca urmare a unor contracte de coproducţie încheiate cu o persoană juridică română;
b)materialelor profesionale de radiodifuziune sau de televiziune destinate unor programe comune de radiodifuziune sau de televiziune, precum şi materialelor profesionale care pot face obiectul unor contracte de comodat sau de închiriere, încheiate cu o persoană juridică română.
(6)Piesele detaşate introduse ulterior în ţară în scopul reparării unui material profesional aflat în regim de admitere temporară beneficiază de acelaşi regim ca şi materialul profesional pentru care sunt introduse în ţară.
Art. 257
(1)Bunurile destinate să fie prezentate sau utilizate la expoziţii, târguri, congrese sau la alte manifestări similare se admit temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2)Prin bunuri prevăzute la alin. (1) se înţelege:
a)bunurile destinate să fie expuse sau care fac obiectul unor demonstraţii ori manifestări;
b)bunurile destinate să fie utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei manifestări, cum sunt:
- bunurile necesare demonstraţiilor făcute cu maşinile sau cu aparatele importate expuse;
- materialul de construcţie sau de decorare, inclusiv echipamentul electric pentru standul unei persoane din străinătate;
- materialul publicitar şi de documentaţie destinat să fie utilizat cu titlu de publicitate pentru mărfurile importate expuse, cum sunt: înregistrările sonore şi video, filmele şi diapozitivele, precum şi aparatura necesară pentru utilizarea lor;
c)animalele vii destinate să fie expuse sau care participă la manifestări;
d)materialul destinat să fie utilizat în cadrul reuniunilor, conferinţelor şi congreselor internaţionale, inclusiv instalaţiile de traducere, aparatele de înregistrare video şi filmele cu caracter educativ, ştiinţific sau cultural;
e)produsele obţinute în cursul manifestărilor prin folosirea mărfurilor, maşinilor, aparatelor sau animalelor importate temporar.
(3)Prin alte manifestări se înţelege:
a)expoziţiile, congresele, saloanele şi manifestările similare din domeniile: comerţ, industrie, agricultură şi artizanat;
b)expoziţiile sau manifestările organizate în principal cu scop filantropic;
c)expoziţiile sau manifestările organizate în scop ştiinţific, tehnic, artizanal, artistic, educativ sau cultural, sportiv, religios, sindical, turistic sau de a contribui la înţelegerea între popoare;
d)reuniunile reprezentanţilor organizaţiilor sau grupărilor internaţionale;
e)ceremoniile şi manifestările cu caracter oficial sau comemorativ.
(4)Nu sunt considerate manifestări în sensul prezentului articol expoziţiile organizate cu titlu privat în magazinele sau localurile comerciale în scopul vânzării mărfurilor importate.
Art. 258
(1)Materialul pedagogic şi ştiinţific, piesele de schimb şi accesoriile pentru materialul pedagogic şi ştiinţific, uneltele şi sculele concepute pentru întreţinerea, controlul, calibrarea sau repararea materialului pedagogic şi ştiinţific se admit temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2)Prin material pedagogic se înţelege orice material destinat procesului didactic şi de formare profesională şi, în special, modele, instrumente, aparate şi maşini.
(3)Lista exemplificativă cuprinzând bunurile considerate material pedagogic este prevăzută în anexa nr. 18.
(4)Prin material ştiinţific se înţelege instrumentele, aparatele şi maşinile-unelte utilizate în scopul cercetărilor ştiinţifice sau în învăţământ.
(5)Regimul de admitere temporară se acordă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)sunt aduse de instituţii autorizate, folosite de acestea sau sub controlul şi responsabilitatea acestora;
b)sunt utilizate în scopuri necomerciale;
c)sunt aduse în cantităţi rezonabile, ţinându-se seama de destinaţia lor;
d)pe timpul aflării în România să rămână proprietatea unei persoane stabilite în străinătate.
(6)Prin instituţii autorizate se înţelege instituţiile publice sau private de învăţământ, de formare profesională şi de cercetare ştiinţifică, al căror obiect de activitate esenţial este nonprofit şi care sunt legal autorizate să efectueze activităţi de învăţământ, formare profesională sau de cercetare ştiinţifică.
Art. 259
(1)Materialul medico-chirurgical şi de laborator destinat spitalelor sau instituţiilor sanitare se admite temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import numai dacă materialul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)face obiectul unei trimiteri ocazionale cu titlu gratuit;
b)este destinat să stabilească diagnostice sau în scopuri terapeutice.
(2)Prin trimitere ocazională se înţelege orice trimitere de material medico-chirurgical şi de laborator efectuată la cererea spitalelor sau a instituţiilor sanitare care, în circumstanţe excepţionale, au nevoie urgentă de a suplini insuficienţa echipamentelor sanitare proprii.
Art. 260
Materialul destinat să fie utilizat pentru înlăturarea efectelor unor catastrofe care afectează teritoriul României se admite temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import, cu condiţia ca materialele să fie trimise cu titlu gratuit şi să fie destinate autorităţilor de stat sau unităţilor autorizate de autorităţile competente care acţionează în astfel de situaţii.
Art. 261
(1)Ambalajele se admit temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2)Prin ambalaje se înţelege:
a)ambalajele utilizate sau destinate să fie utilizate în starea în care sunt prezentate, pentru ambalarea exterioară sau interioară a mărfurilor;
b)suporturile utilizate sau destinate să fie utilizate pentru rularea, plierea sau fixarea mărfurilor.
(3)Nu sunt considerate ambalaje materialele de ambalat cum ar fi: paiele, hârtia, fibrele de sticlă şi talaşul, prezentate în vrac.
(4)Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă cu condiţia ca ambalajele, în funcţie de specificul lor, dacă sunt prezentate pline, să se declare că urmează să fie reexportate goale sau pline, iar dacă sunt prezentate goale, să se declare că urmează să fie reexportate pline.
(5)Ambalajele plasate sub regimul de admitere temporară pot fi utilizate în trafic intern numai dacă mărfurile ambalate în acestea sunt destinate exportului. În cazul ambalajelor introduse în ţară pline acestea pot fi utilizate până în momentul în care se golesc.
Art. 262
Beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import şi următoarele categorii de mărfuri:
a)tiparele, matriţele, clişeele, desenele, modelele şi alte obiecte similare destinate unei persoane juridice române, dacă cel puţin 75% din producţia rezultată din utilizarea lor este exportată;
b)instrumentele de măsură şi control, de verificare şi alte obiecte similare, destinate unei persoane juridice române pentru a fi utilizate într-un proces de fabricaţie, dacă cel puţin 75% din producţia rezultată ca urmare a utilizării lor este exportată;
c)sculele şi instrumentele speciale puse gratuit la dispoziţie unei persoane juridice române pentru a fi utilizate la fabricarea mărfurilor care să fie exportate în totalitate, cu condiţia ca astfel de instrumente şi scule să rămână proprietatea unei persoane stabilite în străinătate;
d)bunurile de orice natură, ce urmează să fie supuse încercărilor, experienţelor sau demonstraţiilor, inclusiv încercărilor şi experienţelor necesare procedeelor de omologare, cu excepţia încercărilor, experienţelor sau demonstraţiilor care constituie o activitate lucrativă;
e)mostrele care sunt destinate unei prezentări sau unei demonstraţii în scopul obţinerii de comenzi pentru mărfurile similare.
Art. 263
(1)Mijloacele de producţie pentru înlocuire se admit temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2)Prin mijloace de producţie pentru înlocuire se înţelege instrumentele, aparatele şi maşinile puse la dispoziţie gratuit şi provizoriu de un furnizor ori de un reparator, în aşteptarea livrării sau reparării unor mărfuri identice ori similare.
Art. 264
(1)Mărfurile de ocazie se admit temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2)Prin mărfuri de ocazie, altele decât cele nou-fabricate, dar neutilizate şi fără defecte, se înţelege:
a)mărfurile prezentate în vederea vânzării la licitaţie;
b)mărfurile din cadrul unui contract de vânzare sub rezerva efectuării unor încercări al căror rezultat să fie satisfăcător;
c)operele de artă ce urmează să fie expuse în vederea unei eventuale vânzări;
d)trimiterile "la vedere" de confecţii din blănuri, bijuterii, covoare, articole de bijuterie, dacă după caracteristicile lor nu pot fi considerate mostre.
(3)Prin trimiteri la vedere se înţelege trimiterea de mărfuri pentru care există oferta de vânzare a exportatorului, cu posibilitatea de a fi cumpărate după ce sunt verificate şi acceptate de destinatar.
Art. 265
Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă şi pentru:
a)filmele cinematografice, impresionate şi developate, pozitive, şi alte suporturi de imagine înregistrate, destinate să fie vizionate înainte de utilizarea lor comercială;
b)filmele, benzile magnetice şi filmele magnetizate şi alte suporturi de sunet şi imagine, destinate sonorizării, dublajului sau reproducerii;
c)filmele în care sunt prezentate produse şi materiale străine, precum şi modul lor de funcţionare, cu condiţia ca acestea să nu fie destinate unei prezentări publice cu scop lucrativ;
d)suporturile de informaţii, înregistrate, trimise gratuit şi destinate să fie utilizate în prelucrarea automată a datelor.
Art. 266
(1)Efectele personale şi bunurile introduse în ţară în scopuri sportive se admit temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2)Prin efecte personale se înţelege articolele, noi sau folosite, de care un călător poate avea nevoie în mod obişnuit pe timpul călătoriei, ţinând seama de toate circumstanţele călătoriei, cu excepţia mărfurilor importate în scopuri comerciale.
(3)Prin bunuri introduse în ţară în scopuri sportive se înţelege articolele de sport şi alte materiale destinate să fie utilizate de călători cu ocazia competiţiilor sau a demonstraţiilor sportive ori în scopul efectuării antrenamentelor pe teritoriul României.
(4)Prin călător se înţelege:
a)orice persoană care intră temporar în România fără a avea pe acest teritoriu domiciliul sau reşedinţa sa, precum şi orice persoană care se întoarce în România, unde are domiciliul sau reşedinţa sa, după ce a fost în vizită temporar în străinătate;
b)orice persoană care părăseşte temporar România, unde are domiciliul sau reşedinţa sa, precum şi orice persoană care părăseşte acest teritoriu în care nu are domiciliul sau reşedinţa sa, după o şedere temporară.
(5)Lista exemplificativă cuprinzând efectele personale ale călătorilor şi materialul sportiv este prevăzută în anexa nr. 19.
Art. 267
Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă şi pentru animalele vii de orice specie pentru transhumanţă sau păşunat, dresaj, antrenament, reproducţie sau pentru tratament veterinar ori care însoţesc o persoană.
Art. 268
(1)Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă şi pentru materialul de propagandă turistică.
(2)Lista exemplificativă cuprinzând materialele considerate de propagandă turistică este prevăzută în anexa nr. 20.
Art. 269
Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă şi pentru materialele utilizate sub supravegherea şi responsabilitatea unei administraţii publice în vederea construirii, reparării sau întreţinerii infrastructurilor de interes general aflate în zonele de frontieră.
Art. 270
(1)Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se poate acorda şi pentru bunurile care sunt introduse temporar în România în situaţii deosebite fără a avea incidenţă în plan economic.
(2)Sunt considerate situaţii deosebite fără a avea incidenţă în plan economic cazurile în care materialele introduse în ţară au o valoare mai mică decât echivalentul în lei a 4.000 euro şi care nu stau în ţară mai mult de 90 de zile.
Art. 271
(1)Pentru bunurile care nu se încadrează în prevederile art. 256-270 regimul de admitere temporară se acordă cu exonerarea parţială a taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2)Regimul de admitere temporară cu exonerarea parţială a plăţii taxelor vamale şi a drepturilor de import nu se poate acorda produselor şi mărfurilor consumabile, care pot fi introduse în ţară numai sub regim de import.
Art. 272
(1)Cererea de autorizare a regimului de admitere temporară se întocmeşte în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 21.
(2)Cererea se depune la biroul vamal la care se prezintă mărfurile pentru vămuire şi trebuie să cuprindă toate elementele privind utilizarea mărfurilor, precum şi locul unde se prevede folosirea mărfurilor admise temporar.
Art. 273
Autorizaţia de admitere temporară se eliberează de biroul vamal la care a fost prezentată cererea, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22.
Art. 274
Termenul de valabilitate a autorizaţiei este stabilit de biroul vamal în funcţie de justificările prezentate în cererea de autorizare a regimului de admitere temporară.
Art. 275
(1)Cu ocazia acordării autorizaţiei biroul vamal stabileşte şi termenul de şedere sub regimul de admitere temporară a mărfurilor pentru care s-a acordat regimul.
(2)În cazuri excepţionale termenul prevăzut la alin. (1) se poate prelungi.
(3)Prin cazuri excepţionale se înţelege acele evenimente necunoscute iniţial care impun utilizarea bunurilor o perioadă suplimentară.
Art. 276
(1)În cazurile în care bunurile intră temporar în ţară potrivit Convenţiei vamale pentru admiterea temporară a mărfurilor (Convenţia ATA), încheiată la Bruxelles la 6 decembrie 1961, la care România a aderat prin Decretul nr. 959/1966, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 74 din 1966, carnetul ATA înlocuieşte cererea de autorizare, iar foaia de carnet (volet) completată ţine loc de autorizaţie şi de declaraţie vamală pentru acordarea regimului de admitere temporară.
(2)Lista cuprinzând mărfurile pentru care admiterea temporară se poate efectua conform procedurii menţionate la alin. (1) este prevăzută în anexa nr. 23.
(3)Biroul vamal poate accepta numai carnetele ATA care:
a)sunt emise de ţările care sunt parte contractantă la Convenţia ATA şi care sunt vizate şi garantate de o asociaţie garantă care face parte din grupul de asociaţii internaţionale admise de această convenţie;
b)sunt atestate în caseta rezervată pe coperta carnetului ATA de autorităţile vamale ale ţării de export;
c)sunt prezentate autorităţilor vamale române în cadrul termenului de valabilitate a carnetului ATA acordat la emitere.
Art. 277
(1)Declaraţia vamală de plasare a mărfurilor sub regimul de admitere temporară cu exonerare parţială sau totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se depune la birourile vamale menţionate în autorizaţie.
(2)În cazul aplicării art. 276 prezentarea carnetului ATA în vederea plasării mărfurilor sub regimul de admitere temporară se face la birourile vamale de frontieră care:
a)completează voletul de intrare pentru mărfurile prevăzute la pct. 1, 10, 12-19 din anexa nr. 23, dacă sunt în măsură să verifice îndeplinirea tuturor condiţiilor impuse de regimul de admitere temporară;
b)completează voletul de tranzit pentru mărfurile prevăzute la pct. 2-9, 11 şi 20 din anexa nr. 23 şi pentru celelalte mărfuri pentru care nu sunt în măsură să verifice îndeplinirea condiţiilor regimului. În acest caz autorităţile de la vămile de interior completează voletul de import.
Art. 278
Încheierea regimului de admitere temporară cu exonerarea parţială a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se face numai după regularizarea plăţii sumelor stabilite potrivit art. 121 şi 122 din Codul vamal al României.
Art. 279
(1)Regimul de admitere temporară este considerat încheiat pentru bunurile introduse în baza art. 257 alin. (2) lit. b) şi e), care au fost consumate sau distruse la locul manifestărilor, precum şi pentru materialele publicitare şi de reclamă care au fost distribuite publicului în mod gratuit.
(2)Felul bunurilor prevăzute la art. 257 alin. (2) lit. e) trebuie să fie în concordanţă cu natura manifestării, cu numărul vizitatorilor şi cu importanţa participării expozantului la această manifestare.
(3)Prevederile alin. (1) nu se aplică băuturilor alcoolice, ţigărilor şi produselor din tutun, precum şi combustibililor.
Art. 280
(1)Declaraţia vamală de încheiere se depune la biroul vamal desemnat în autorizaţie, pentru încheierea regimului de admitere temporară.
(2)În cazul aplicării prevederilor art. 276 alin. (1) carnetul ATA se prezintă la biroul vamal înscris în voletul de intrare pentru încheierea operaţiunii, care completează voletul de reexport din carnet.
Art. 281
(1)Declaraţia vamală de încheiere se depune cu respectarea dispoziţiilor stabilite pentru destinaţia vamală ce urmează să fie dată bunurilor aflate sub regimul de admitere temporară.
(2)Descrierea bunurilor în declaraţia vamală de încheiere trebuie să corespundă specificaţiilor cuprinse în autorizaţia de admitere temporară.
Art. 282
(1)Autoritatea vamală poate admite transferul mărfurilor de la un birou vamal la care s-a făcut plasarea mărfurilor sub regim la un alt birou vamal la care se face încheierea regimului.
(2)Responsabilitatea respectării condiţiilor regimului rămâne în sarcina titularului autorizaţiei.
(3)Operaţiunile de admitere temporară realizate de un titular pot fi cesionate unui alt titular, cu aprobarea prealabilă a autorităţii vamale, numai dacă titularul care preia operaţiunile îndeplineşte condiţiile stabilite de prezentul regulament pentru realizarea lor.
Art. 283
(1)Pentru simplificarea şi operativitatea formalităţilor vamale Direcţia Generală a Vămilor poate stabili proceduri şi documente simplificate privind regimul de admitere temporară cu exonerarea totală sau parţială a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2)Deciziile Direcţiei Generale a Vămilor date conform alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
SECŢIUNEA 7:Admiterea temporară a mijloacelor de transport
Art. 284
(1)Mijloacele de transport pot fi admise sub regim de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2)Mijloacele de transport aflate în regimul prevăzut la alin. (1) nu pot fi date în comodat, gajate sau cedate unei persoane fizice sau juridice domiciliate sau cu reşedinţa în România.
(3)În sensul prezentei secţiuni, se înţelege prin:
a)mijloc de transport - toate mijloacele utilizate la transportul persoanelor sau al mărfurilor. Termenul mijloace de transport include şi piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele normale, utilizate la amarare, ancorare sau la protejarea mărfurilor, importate cu mijlocul de transport;
b)persoană stabilită în străinătate - atât o persoană fizică a cărei reşedinţă este în afara teritoriului naţional, cât şi o persoană juridică care are sediul în afara acestui teritoriu;
c)uz comercial - utilizarea unui mijloc de transport pentru transportul persoanelor cu titlu oneros sau transport industrial şi comercial al mărfurilor, cu sau fără titlu oneros;
d)uz privat - utilizarea unui mijloc de transport de către o persoană exclusiv pentru folosinţa personală, exceptând în totalitate uzul comercial;
e)container - un mecanism-cadru, cisternă, caroserie sau alt mecanism analog, precum un compartiment, total sau parţial închis, care:
- este destinat să fie încărcat cu mărfuri;
- are un caracter permanent şi este suficient de rezistent pentru a fi folosit în mod repetat;
- este special conceput pentru a facilita transportul mărfurilor fără a afecta încărcătura, pe unul sau mai multe mijloace de transport;
- este construit astfel încât permite manipularea şi transbordarea de pe un mijloc de transport pe altul;
- este construit astfel încât să fie uşor de încărcat şi descărcat şi să aibă un volum interior de cel puţin 1 m3 .
Platformele descoperite sunt asimilate containerelor. Termenul container cuprinde accesoriile şi echipamentele acestuia, cu condiţia să fie transportate împreună. Termenul container nu cuprinde vehicule, accesorii sau piese detaşate de pe vehicule, ambalajele şi nici paletele.
Prin derogare de la ultimul alineat termenul container se aplică totodată containerelor utilizate în trafic aerian la un volum interior de cel puţin 1 m3 ;
f)transport sub sigiliu vamal - utilizarea unui container pentru transportul mărfurilor, când identificarea lor este asigurată prin sigilarea containerului;
g)caroserie demontabilă - un compartiment de încărcare care nu este în dotarea nici unui mijloc de locomoţie şi care este construit în principal pentru a fi transportat pe vehicule rutiere, şasiul acestui vehicul şi cadrul inferior al caroseriei care este special adaptată în acest scop. Această definiţie acoperă totodată caroseriile mobile care sunt compartimentele de încărcare special construite pentru transporturi combinate;
h)container ce are un compartiment parţial închis - mecanism care este în general constituit dintr-un planşeu şi o superstructură delimitând un fel de încărcătură, echivalent celui unui container închis. Superstructura este în general făcută din elemente metalice ce constituie carcasa containerului. Acest tip de container poate comporta unul sau mai mulţi pereţi laterali sau frontali. Anumite containere de acest tip au un acoperiş legat la planşeu prin cadre verticale. Containerele de acest tip sunt utilizate în special pentru transportul mărfurilor voluminoase;
i)platforme descoperite - platforme de încărcare care nu au o superstructură sau au una incompletă, care are aceeaşi lungime şi lăţime a bazei ca a containerului, şi sunt echipate cu piese ce au colţuri superioare şi inferioare dispuse în laturile platformei pentru a permite utilizarea aceloraşi dispozitive de amarare şi de ridicare ca pentru containere;
j)accesorii şi echipamente pentru containere - ansamblul următoarelor dispozitive:
- echipamente destinate pentru a controla, a modifica sau a menţine temperatura în interiorul containerului;
- mici aparate (de înregistrare a temperaturii) utilizate pentru a indica sau a înregistra variaţiile privind condiţiile ambiante;
- pereţii interiori, paletele, suporturile, rafturile şi alte dispozitive similare;
k)palete - dispozitive pe planşeul cărora pot fi grupate anumite cantităţi de mărfuri, ce constituie o unitate de încărcare în vederea transportului sau în vederea administrării. Acest dispozitiv este constituit fie din două planşee legate între ele, fie dintr-un planşeu aşezat în picioare sau dintr-un planşeu special utilizat în traficul aerian; înălţimea sa totală este redusă pe cât posibil pentru a permite administrarea sau aşezarea pe rulouri sau pe transpalete;
l)utilizatorul containerului sau al paletelor - persoana care, proprietară sau nu a acestor containere sau a acestor palete, controlează efectiv mişcările;
m)beneficiarul regimului pentru un container sau palete - utilizatorul containerului sau al paletelor ori reprezentantul său;
n)trafic intern - transportul persoanelor îmbarcate sau al mărfurilor încărcate, în interiorul teritoriului vamal naţional, pentru a fi debarcate sau descărcate în interiorul acestui teritoriu.
SUBSECŢIUNEA A:Mijloace de transport rutiere
Art. 285
(1)Vehiculele rutiere de folosinţă comercială beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import. Prin vehicule se înţelege orice vehicul rutier, inclusiv remorcile care pot fi ataşate.
(2)Admiterea temporară a vehiculelor rutiere se acordă sub îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a)să fie introduse de o persoană stabilită în străinătate sau de un reprezentant al său;
b)să fie utilizate pentru transport comercial de această persoană sau de un reprezentant al său;
c)să fie înmatriculate în afara teritoriului României pe numele unei persoane stabilite în străinătate;
d)să fie utilizate exclusiv pentru un transport care începe sau se termină în afara teritoriului României.
(3)Dacă la un vehicul cu motor înmatriculat în România este ataşată o remorcă înmatriculată în străinătate, aceasta beneficiază de regimul de admitere temporară.
(4)Regimul de admitere temporară se acordă pe perioada necesară realizării operaţiunilor de transport, de debarcare sau îmbarcare a pasagerilor, de descărcare şi încărcare a mărfurilor şi, după caz, de întreţinere a vehiculelor.
Art. 286
(1)Vehiculele rutiere de folosinţă personală fără scop lucrativ beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import. Prin vehicule se înţelege orice vehicul rutier, inclusiv caravanele şi remorcile care pot fi ataşate la un vehicul cu motor.
(2)Regimul se aplică cu condiţia ca vehiculele să îndeplinească următoarele condiţii cumulative:
a)să fie introduse de persoane stabilite în afara teritoriului României;
b)să fie utilizate de aceste persoane în scop privat;
c)să fie înmatriculate în afara teritoriului vamal al României pe numele unei persoane din afara acestui teritoriu sau, dacă nu sunt înmatriculate în străinătate, să aparţină unei persoane stabilite în străinătate.
(3)Regimul de admitere temporară se aplică şi în următoarele cazuri:
a)pentru utilizarea unui vehicul de folosinţă personală, înmatriculat în ţara de domiciliu a utilizatorului, pe traseul aflat pe teritoriul României, pentru a se îndrepta spre domiciliu, la locul de muncă şi invers. Acordarea acestui regim nu este supusă unei limitări în timp;
b)pentru utilizarea de către un student a unui vehicul de folosinţă personală, înmatriculat în ţara de domiciliu, pe teritoriul României, până la terminarea studiilor.
(4)Vehiculele de folosinţă personală pot rămâne în regim de admitere temporară:
a)pe o perioadă continuă sau nu, timp de 6 luni dintr-o perioadă de 12 luni;
b)pe o perioadă egală cu sejurul studenţilor, în cazul vehiculelor menţionate la alin. (3) lit. b);
c)în cazul persoanelor domiciliate în străinătate care execută o misiune în România pe o perioadă determinată.
(5)Vehiculele de folosinţă personală admise temporar în România pot fi vândute, închiriate, împrumutate sau date în comodat altor persoane numai după achitarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(6)Soţul şi rudele până la gradul al treilea ale persoanei fizice domiciliate în străinătate pot utiliza un vehicul de folosinţă personală aflat în regim de admitere temporară. De asemenea, un vehicul de folosinţă personală poate fi utilizat în mod ocazional de o persoană fizică stabilită în România, dacă aceasta lucrează pentru titularul regimului de admitere temporară care se află în România.
SUBSECŢIUNEA B:Mijloace de transport feroviar
Art. 287
(1)Mijloacele de transport feroviar beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2)Prin mijloace de transport feroviar se înţelege: materialul de tracţiune, trenurile automotoare, vagoanele automotoare, precum şi vagoanele de orice natură destinate transportului de persoane, de bagaje şi de mărfuri.
(3)Regimul de admitere temporară se acordă cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a)să aparţină unor persoane stabilite în străinătate;
b)să fie înmatriculate într-un stat străin.
(4)Mijloacele de transport feroviar pot fi puse la dispoziţie unei persoane juridice române în scopul utilizării în comun în baza unui acord prin care se stabileşte că fiecare reţea feroviară le poate folosi ca pe ale sale.
(5)Biroul vamal poate admite ca, în cazuri excepţionale, o persoană juridică română să utilizeze vagoane destinate transportului de mărfuri, plasate sub regim de admitere temporară, o perioadă limitată, fixată pentru fiecare caz.
SUBSECŢIUNEA C:Mijloace de transport străine aeriene, maritime şi fluviale
Art. 288
(1)Mijloacele de transport străine aeriene, maritime şi fluviale beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2)Mijloacele de transport prevăzute la alin. (1) pot rămâne în România pe o perioadă necesară realizării operaţiunilor pentru care a fost cerută admiterea temporară.
(3)Pentru mijloacele de transport străine aeriene, maritime şi fluviale destinate folosinţei personale se aplică condiţiile prevăzute la art. 286 pentru vehiculele rutiere.
SUBSECŢIUNEA D:Palete
Art. 289
Paletele utilizate de orice mijloc de transport străin beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
SUBSECŢIUNEA E:Containere
Art. 290
(1)Containerele străine cu certificate de agreare, atât cele destinate pentru transportul sub sigilii vamale, cât şi cele marcate, beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerare totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import, dacă sunt introduse în România în numele şi sub răspunderea proprietarului, utilizatorului sau reprezentanţilor acestora.
(2)Containerele prevăzute la alin. (1), plasate sub regim de admitere temporară, pot fi utilizate în trafic intern în România în vederea reexportării lor în afara teritoriului naţional. Containerele nu pot fi utilizate decât o singură dată pe durata şederii în ţară.
(3)Accesoriile şi echipamentul normal ale containerelor pot fi importate împreună cu containerul şi reexportate izolat sau cu alt container, fie importate izolat şi reexportate împreună cu containerul.
Art. 291
(1)Pentru a beneficia de facilităţile prevăzute la art. 290 alin. (1) containerele trebuie să aibă înscrise în mod vizibil, într-un loc special destinat, următoarele menţiuni:
a)identificarea proprietarului sau a utilizatorului;
b)mărcile şi numerele de identificare ale containerului, adoptate de proprietar sau de utilizator;
c)ţara de apartenenţă a containerului;
d)greutatea containerului gol, inclusiv a echipamentelor acestuia.
(2)Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. d) nu sunt necesare în cazul lăzilor mobile utilizate în transportul combinat cale ferată - cale rutieră, iar cele de la alin. (1) lit. c) nu sunt necesare în cazul containerelor utilizate în transportul aerian.
(3)Ţara de apartenenţă a containerului poate fi indicată prin înscrierea numelui complet sau utilizându-se codul ţărilor prevăzut în normele internaţionale ori un semn distinctiv pentru identificarea ţării de înmatriculare a autovehiculelor în circulaţia rutieră internaţională. În cazul lăzilor mobile utilizate în transportul combinat cale ferată - cale rutieră ţara de apartenenţă este indicată prin cifre. Identificarea proprietarului sau a utilizatorului poate fi asigurată prin indicarea numelui acestuia, printr-o siglă sau prin cifre consacrate pentru folosinţă, fiind excluse simboluri cum ar fi drapelele sau emblemele.
Art. 292
(1)Sunt agreate pentru transportul sub sigilii vamale containerele care poartă în afara datelor prevăzute la art. 291 numărul de ordine atribuit de constructor sau numărul de fabricaţie, iar dacă sunt agreate tipurile de construcţie, numărul tipului sau al scrisorii de identificare a tipului corespunzător prescripţiilor tehnice.
(2)Prescripţiile tehnice aplicabile containerelor admise pentru transportul sub sigilii vamale şi procedura pentru agrearea containerelor sunt cele stabilite în anexa nr. 7 la Convenţia vamală referitoare la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR, Convenţia TIR încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975 la care România a aderat prin Decretul nr. 420/1979, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 98 din 1979.
(3)Dacă se constată că unele containere agreate nu satisfac prescripţiile tehnice prevăzute la alin. (2) ori dacă un container prezintă defecţiuni majore şi, în consecinţă, nu îndeplineşte normele de agreare pentru transportul sub sigilii vamale, autorităţile vamale iau măsurile prevăzute în anexa nr. 24.
(4)În cazul transportului combinat unitatea de transport intermodal (UTI) este formată dintr-un container de mare capacitate, cutie mobilă, semiremorcă rutieră etc. şi urmează să fie înscrisă ca atare în declaraţia vamală de tranzit, respectiv în scrisoarea de trăsură.
SUBSECŢIUNEA F:Piese de schimb, accesorii şi echipamente uzuale
Art. 293
(1)Piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele uzuale, inclusiv echipamentele folosite pentru fixarea, protejarea sau amararea mărfurilor pe mijloacele de transport, aflate împreună sau separat de mijloacele de transport cărora le sunt destinate, beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale sau a altor drepturi de import.
(2)Piesele de schimb aflate împreună cu mijloacele de transport cărora le sunt destinate sau separat de acestea trebuie să servească numai unor mici reparaţii sau întreţinerii normale a acestor mijloace de transport.
(3)Piesele înlocuite după reparare sau întreţinere, precum şi piesele de schimb noi pot fi importate sau reexportate.
SUBSECŢIUNEA G:Alte dispoziţii
Art. 294
(1)Mijloacele de transport prevăzute la art. 285-292 sunt admise temporar fără a fi necesară obţinerea de la biroul vamal a autorizaţiei şi fără depunerea declaraţiei vamale.
(2)În cazul în care biroul vamal are motive temeinice că există un risc privind nerespectarea obligaţiei de reexport al mijloacelor de transport, poate fi cerută depunerea declaraţiei vamale de admitere temporară. Pentru containere declaraţia vamală de admitere temporară este înlocuită cu o listă care cuprinde denumirea şi adresa proprietarului, utilizatorului sau ale reprezentantului acestuia, modul de identificare a containerelor, numărul containerelor, accesoriile şi echipamentele uzuale.
(3)Sunt admise temporar fără obţinerea autorizaţiei şi fără depunerea declaraţiei vamale piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele uzuale prevăzute la art. 293, cu excepţia pieselor de schimb aflate separat de mijloacele de transport cărora le sunt destinate, pentru care se depune declaraţie vamală de admitere temporară.
Art. 295
(1)Pentru mijloacele de transport, piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele uzuale aflate în regim de admitere temporară, pentru care nu s-au depus declaraţii vamale, nu se garantează taxele vamale şi alte drepturi de import.
(2)În cazul în care se aplică prevederile art. 294 alin. (2) şi se constată că plata datoriei vamale ce se poate naşte nu este asigurată, biroul vamal poate cere constituirea unei garanţii egale cu valoarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
Art. 296
Mijloacele de transport pentru care au fost depuse declaraţii vamale conform art. 294 alin. (2) se reexportă în termenul stabilit de biroul vamal, pe baza declaraţiei vamale de reexport la care se anexează şi documentul depus cu ocazia admiterii temporare.
Art. 297
Biroul vamal poate anula autorizaţia de admitere temporară pentru mijloacele de transport în cazul în care constată că:
a)mijloacele de transport rutiere pentru folosinţă comercială sunt utilizate fără drept în trafic intern;
b)mijloacele de transport pentru folosinţă personală sunt utilizate pentru folosinţă comercială în trafic intern;
c)mijloacele de transport au fost vândute, închiriate, împrumutate sau date în folosinţă unor terţi după acordarea regimului de admitere temporară.
Art. 298
Regimul de admitere temporară se consideră încheiat şi prin abandonarea în favoarea statului a bunurilor, mărfurilor şi a mijloacelor de transport prevăzute în secţiunile a 6-a şi a 7-a din acest capitol, pe bază de declaraţie de abandon, fără ca statul să fie obligat să suporte eventualele datorii care grevează bunurile abandonate.
SECŢIUNEA 8:Perfecţionarea pasivă
Art. 299
În aplicarea prezentei secţiuni, se înţelege prin:
a)mărfuri de export temporar - mărfurile plasate sub regim de perfecţionare pasivă;
b)produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru obţinerea cărora a fost autorizat regimul de perfecţionare pasivă;
c)produse compensatoare secundare - produsele compensatoare, altele decât cele pentru care a fost autorizat regimul de perfecţionare pasivă, dar care rezultă în mod necesar din procesul de perfecţionare;
d)pierderi - partea din mărfurile de export temporar care se distruge şi dispare în cursul operaţiunii de perfecţionare pasivă, mai ales prin evaporare, uscare, scurgeri gazoase, scurgeri în apa de spălare şi altele asemenea;
e)metoda cheii cantitative - repartizarea cantităţilor de marfă de export temporar pe fiecare produs compensator;
f)metoda cheii valorice - repartizarea valorii mărfurilor de export temporar pe fiecare produs compensator;
g)rata de randament - cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obţinut dintr-o cantitate determinată de mărfuri supuse procesului de perfecţionare pasivă;
h)import anticipat - produsele de înlocuire importate înainte de a fi realizat exportul de "mărfuri de export temporar";
i)cheltuieli de încărcare, de transport şi de asigurare - toate cheltuielile referitoare la încărcarea, transportul şi asigurarea mărfurilor, inclusiv comisioanele şi costurile de intermediere, cu excepţia comisioanelor de cumpărare, costul ambalajului care nu face corp comun cu marfa de export temporar, costul manoperei de ambalare şi al materialelor de ambalare, precum şi cheltuieli de întreţinere conexe transportului de marfă.
Art. 300
Persoanele juridice române care au încheiat un contract de perfecţionare pasivă cu un partener străin pot cere autorizarea regimului de perfecţionare pasivă, prin completarea cererii privind autorizaţia pentru regimul de perfecţionare pasivă, prevăzută în anexa nr. 25. Regimul de perfecţionare pasivă se autorizează de direcţia regională vamală interjudeţeană în a cărei rază teritorială se află sediul titularului operaţiunii comerciale.
Art. 301
(1)Direcţiile regionale vamale interjudeţene acordă în termenul legal autorizaţii pentru regimul de perfecţionare pasivă când constată că din prelucrarea mărfurilor de export temporar vor rezulta produse compensatoare.
(2)Autorizaţia pentru regimul de perfecţionare pasivă se eliberează pe formularul prevăzut în anexa nr. 26.
Art. 302
Exonerarea totală sau parţială a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă numai când produsele compensatoare se declară pentru import în numele sau în contul titularului autorizaţiei sau de către altă persoană juridică română care a obţinut consimţământul de cesiune al titularului autorizaţiei şi este obligată să îndeplinească condiţiile cuprinse în aceasta.
Art. 303
(1)Exonerarea totală sau parţială a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import constă în deducerea din cuantumul drepturilor şi taxelor de import aferente produselor compensatoare importate a cuantumului drepturilor şi taxelor de import care s-ar fi perceput la aceeaşi dată pentru mărfurile de export temporar dacă ele ar fi fost importate în România din ţara în care a avut loc ultima operaţiune de perfecţionare pasivă.
(2)Cuantumul care se deduce potrivit alin. (1) se calculează în funcţie de cantitatea şi de felul mărfurilor înscrise în declaraţia de plasare sub regimul de perfecţionare pasivă şi pe baza elementelor de taxare aplicabile la data înregistrării declaraţiei vamale de import al produselor compensatoare.
(3)Valoarea mărfurilor de export temporar este cea înscrisă în declaraţia vamală de plasare sub regimul de perfecţionare pasivă sau, dacă nu este posibilă determinarea valorii în acest mod, valoarea se determină prin diferenţa dintre valoarea în vamă a produselor compensatoare şi cheltuielile de perfecţionare justificate.
(4)Când mărfurile de export temporar au fost anterior plasării lor sub regimul de perfecţionare pasivă mărfuri străine importate şi acestea au beneficiat de taxe reduse pentru anumite scopuri sau utilizări şi condiţiile pentru acordarea taxelor reduse rămân aceleaşi şi în momentul în care produsele compensatoare sunt importate, cuantumul de dedus este cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import plătibile la importul acestor mărfuri.
(5)Dacă produsele compensatoare beneficiază de o măsură tarifară preferenţială sau această măsură este aplicabilă şi în cazul mărfurilor importate, încadrate la aceeaşi poziţie tarifară ca şi mărfurile de export temporar, taxele vamale şi alte drepturi de import care se iau în considerare pentru stabilirea cuantumului ce se deduce sunt cele care rezultă din aplicarea măsurilor preferenţiale.
Art. 304
(1)Când operaţiunea de perfecţionare pasivă constă în repararea mărfurilor importate care ulterior se constată că sunt defecte sau se defectează în perioada de garanţie, reimportul lor se efectuează cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi la import, dacă se dovedeşte că repararea a fost efectuată gratuit.
(2)În cazul unui import de mărfuri defecte care se exportă temporar pentru reparare, nu sunt aplicabile dispoziţiile alin. (1).
Art. 305
Dacă operaţiunea de perfecţionare pasivă are ca obiect repararea de mărfuri de export temporar, cu titlu oneros, importul produselor compensatoare se efectuează cu exonerarea parţială a taxelor vamale şi a altor drepturi de import. Cuantumul acestora se determină pe baza elementelor de taxare aferente produselor compensatoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import a acestor produse, luându-se în considerare ca valoare în vamă numai cheltuielile de reparaţie.
Art. 306
(1)Regimul de perfecţionare pasivă se poate realiza şi prin înlocuirea unei mărfi importate, atunci când în locul produsului compensator se importă un produs de înlocuire de acelaşi standard.
(2)Prin acelaşi standard se înţelege că produsele de înlocuire trebuie să se încadreze la acelaşi cod tarifar, să fie de aceeaşi calitate comercială şi să posede aceleaşi caracteristici tehnice ca şi produsul compensator.
Art. 307
(1)Biroul vamal poate permite ca produsele de înlocuire să fie, în condiţiile fixate în autorizaţie, importate înainte de exportul temporar al mărfurilor. Importul anticipat se realizează numai cu constituirea unei garanţii care să acopere integral cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import.
(2)Dacă mărfurile de export temporar au fost deja folosite înaintea acestui export, produsele de înlocuire trebuie să nu fie produse noi. Biroul vamal poate acorda derogări de la această normă dacă se dovedeşte că produsele de înlocuire, deşi noi, au fost livrate gratuit.
Art. 308
(1)În cazul importului anticipat al produselor de înlocuire exportul temporar al mărfurilor trebuie efectuat în termen de cel mult două luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de import al acelor produse.
(2)În cazuri temeinic justificate, la cererea titularului autorizaţiei, biroul vamal poate aproba prelungirea termenului prevăzut la alin. (1).
Art. 309
Când pentru importurile anticipate se aplică prevederile art. 307, cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import, care urmează să fie dedus, se determină în funcţie de elementele de taxare aplicabile mărfurilor de export temporar la data înregistrării declaraţiei de are a mărfurilor sub acest regim.
Art. 310
În aplicarea regimului de perfecţionare pasivă biroul vamal poate să recurgă la următoarele procedee:
a)menţionarea sau descrierea în declaraţie a marcajelor particulare sau a numerelor de fabricaţie ale mărfurilor de export temporar;
b)aplicarea de sigilii, ştampile sau alte mijloace de marcare individuală la mărfurile de export temporar;
c)prelevarea de eşantioane, solicitarea de fotografii sau descrieri tehnice, analize de laborator ale mărfurilor de export temporar;
d)examinarea de documente justificative referitoare la operaţiunea de perfecţionare pasivă care urmează să fie efectuată (contracte, corespondenţă, facturi), care să demonstreze că produsele compensatoare urmează să fie fabricate din mărfurile de export temporar.
Art. 311
(1)Când aplicarea regimului de perfecţionare pasivă se solicită în scopul reparării mărfurilor, biroul vamal poate permite operaţiunea numai dacă se asigură că mărfurile sunt efectiv defecte şi necesită reparaţii.
(2)Când se aplică schimbul de mărfuri în sistem standard, autoritatea vamală procedează conform art. 310 lit. a)-c). În acest caz actele justificative trebuie să facă dovada că reparaţia se realizează cu ajutorul unui produs de înlocuire şi că operaţiunea nu se efectuează pentru ameliorarea performanţelor tehnice iniţiale ale mărfurilor.
Art. 312
(1)Autorizaţia prin care se acordă schimbul de mărfuri în sistem standard, fără import anticipat, poate fi utilizată atunci când sunt îndeplinite condiţiile pentru reimportul de produse compensatoare în locul produselor de înlocuire.
(2)Importul de produse de înlocuire este permis când sunt îndeplinite condiţiile de acordare a sistemului de schimburi standard fără import anticipat, chiar dacă operaţiunea nu a fost iniţial înscrisă în autorizaţia de plasare sub regim de perfecţionare pasivă.
(3)Operaţiunea prevăzută la alin. (2) este permisă numai dacă este solicitată până în momentul importului produselor de înlocuire.
Art. 313
(1)Termenul de valabilitate a autorizaţiei pentru regimul de perfecţionare pasivă este stabilit de direcţia regională vamală interjudeţeană în funcţie de condiţiile specifice ale operaţiunii, dar nu mai mult de 2 ani.
(2)Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit în cazuri temeinic justificate.
Art. 314
(1)Termenul în care se încheie operaţiunea de perfecţionare pasivă se stabileşte de biroul vamal în declaraţia vamală de plasare sub acest regim, ţinându-se seama de durata necesară pentru realizarea operaţiunii de perfecţionare pasivă.
(2)Importul produselor compensatoare sau importul produselor de înlocuire se consideră realizat la data înregistrării declaraţiei vamale de import sau la data declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor sub regim de antrepozit vamal ori de perfecţionare activă.
Art. 315
(1)Rata de randament se stabileşte de către titularul operaţiunii cel mai târziu în momentul plasării mărfurilor sub regim de perfecţionare pasivă, ţinându-se seama de condiţiile operaţiunii de perfecţionare pasivă.
(2)Rata de randament se poate stabili şi după plasarea mărfurilor sub regimul de perfecţionare pasivă, în cazuri justificate, dar nu mai târziu de data înregistrării declaraţiei de import al produselor compensatoare.
Art. 316
În cazuri justificate direcţia regională vamală interjudeţeană poate permite ca importul produselor compensatoare sau importul produselor de înlocuire să fie efectuat de o altă persoană juridică română decât titularul autorizaţiei sau al declaraţiei de plasare sub regimul de perfecţionare pasivă.
Art. 317
Mărfurile de export temporar şi mărfurile destinate exportului temporar în cadrul sistemului de schimburi standard se plasează sub regimul de perfecţionare pasivă, prin depunerea unei declaraţii vamale corespunzătoare regimului la biroul vamal prevăzut în autorizaţie.
Art. 318
(1)Declaraţia vamală de încheiere a regimului de perfecţionare pasivă se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea.
(2)Declaraţia vamală prevăzută la alin. (1) poate fi depusă şi la alt birou vamal, cu condiţia ca titularul autorizaţiei să transmită o copie de pe declaraţie şi de pe documentele însoţitoare, în termen de 15 zile, la biroul vamal la care s-a depus iniţial declaraţia vamală de plasare sub regim de perfecţionare pasivă.
Art. 319
În declaraţiile vamale de plasare sub regim de perfecţionare pasivă şi de încheiere a acestui regim, la rubrica destinată descrierii mărfurilor se menţionează "Marfă PP".
Art. 320
(1)Cheltuielile de încărcare-descărcare, de transport şi de asigurare a mărfurilor de export temporar până la locul unde a fost efectuată operaţiunea de perfecţionare pasivă nu se includ în valoarea mărfurilor de export temporar care se ia în calcul la determinarea valorii în vamă a produselor compensatoare.
(2)Cheltuielile de încărcare-descărcare, de transport şi de asigurare privind produsele compensatoare se includ în valoarea în vamă a acestor produse.
Art. 321
Cheltuielile de reparaţie cu titlu oneros sunt sumele efectiv plătite sau de plătit de titularul autorizaţiei.
Art. 322
(1)Repartiţia mărfurilor de export temporar pe produsele compensatoare se realizează folosindu-se în mod corespunzător una dintre metodele prevăzute la art. 217-219.
(2)Metodele de calcul prevăzute la alin. (1) se utilizează în scopul determinării sumei care se deduce din cuantumul drepturilor şi taxelor vamale de import aferente produselor compensatoare importate potrivit art. 303.
Art. 323
La înregistrarea declaraţiei vamale pentru plasarea mărfurilor sub regim de perfecţionare pasivă se iau în considerare măsurile de politică comercială pentru exportul mărfurilor în vigoare.
Art. 324
(1)La importul produselor compensatoare se iau în considerare măsurile de politică comercială stabilite pentru importul mărfurilor.
(2)Măsurile de politică comercială pentru import nu se aplică în cazul reparaţiilor şi recurgerii la sistemul de schimburi standard.