Reglementari tehnice din 2012 ''Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor'' - Indicativ CR 1-1-3/2012

M.Of. 704 bis

În vigoare
Versiune de la: 2 Septembrie 2013
Reglementari tehnice din 2012 ''Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor'' - Indicativ CR 1-1-3/2012
Dată act: 5-sept-2012
Emitent: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului

Cuprins

1. Elemente generale

1.1. Scop şi domeniu de aplicare

1.2. Proiectarea asistată de încercări

1.3. Referinţe normative

1.4. Definiţii

1.5. Simboluri utilizate

2. Situaţii de proiectare

3. Încărcarea din zăpadă pe sol

3.1. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol

4. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş

4.1. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş

4.2. Alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş

5. Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş

5.1. Acoperişuri cu o singură pantă

5.2. Acoperişuri cu două pante

5.3. Acoperişuri cu mai multe deschideri

5.4. Acoperişuri cilindrice

5.5. Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte

6. Efecte locale

6.1. Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole

6.2. Zăpada atârnată de marginea acoperişului

6.3. Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri

7. Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş

7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri

7.2. Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte

7.3. Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete

7.3.1. Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele)

7.3.2. Acoperişuri cu parapete

Anexa A (normativă) - Zonarea încărcării din zăpadă pe sol

Anexa B (normativă) - Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol

Anexa C (informativă) - Greutatea specifică a zăpezii

CAPITOLUL 1:Elemente generale
SECŢIUNEA 1:1.1. Scop şi domeniu de aplicare
(1)Codul cuprinde principiile, regulile de aplicare şi datele de bază necesare pentru stabilirea încărcărilor din zăpadă, armonizate cu standardul SR EN 1991-1-3, cu luarea în considerare a informaţiei meteorologice privind maximele anuale ale căderilor de zăpadă în România.
(2)Codul stabileşte situaţiile de proiectare şi distribuţiile de încărcare din zăpadă pentru proiectarea şi verificarea clădirilor şi a altor tipuri de construcţii.
(3)Codul se utilizează pentru proiectarea construcţiilor situate în amplasamente cu altitudinea mai mică sau egală cu 1500 m faţă de nivelul mării.
(4)Codul nu se referă la următoarele cazuri speciale:
- încărcări date de impactul zăpezii care alunecă de pe un acoperiş pe altul;
- modificarea încărcărilor din vânt care ar putea rezulta din modificarea formei sau dimensiunii construcţiei datorită depunerii de zăpadă sau de gheaţă;
- încărcări din zăpadă în zonele în care există căderi permanente de zăpadă;
- încărcări datorate gheţii;
- încărcări laterale datorate zăpezii aglomerate;
- încărcări din zăpadă pe poduri.
(5)În cod sunt indicaţi coeficienţii de expunere şi coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu forme uzuale.
(6)Încărcarea din zăpadă este o încărcare statică pe metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului şi este fixă (are o poziţie fixă şi o distribuţie fixă pe construcţie).
(7)În conformitate cu prevederile codului CR 0, acţiunea zăpezii asupra construcţiilor (clădirilor şi structurilor) este considerată ca acţiune variabilă şi, în cazurile de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperiş (Capitolul 7), ca acţiune accidentală.
(8)Prevederile codului se adresează investitorilor, proiectanţilor, executanţilor, precum şi organismelor de verificare şi control (verificarea şi/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul şi/sau expertizarea lucrărilor de construcţii, după caz).
SECŢIUNEA 2:1.2. Proiectarea asistată de încercări
(1)Pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii pot fi utilizate teste/încercări experimentale şi metode numerice recunoscute şi/sau validate pentru determinarea încărcării din zăpadă.
(2)Pentru fiecare proiect în parte, proiectarea asistată de încercări se realizează cu acordul clientului şi conform standardelor de încercări reglementările tehnice şi legislaţiei aplicabile, în vigoare.
(3)În cazul construcţiilor cu acoperişuri cu forme neincluse în cod se pot utiliza prevederi din alte prescripţii de specialitate şi/sau se pot determina experimental coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş, cu respectarea principiilor, cerinţelor minime şi regulilor de proiectare din acest cod, a reglementărilor tehnice şi a legislaţiei aplicabile, în vigoare.
(4)În cazul construcţiilor amplasate la altitudini mai mari de 1500 m, pentru determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă la sol şi a coeficienţilor de formă ai încărcării din zăpadă pe acoperiş trebuie realizate studii specifice. În aceste cazuri, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol pentru amplasamentul viitoarei construcţii se obţine pe baza modelării probabiliste şi analizei statistice, utilizând date măsurate sau certificate de instituţii de specialitate. Se recomandă utilizarea unui număr cât mai mare de valori maxime anuale privind căderile de zăpadă înregistrate la amplasamentul respectiv (cel puţin 20).
SECŢIUNEA 3:1.3. Referinţe normative
(1)Codul se utilizează împreună cu următoarele documente de referinţă:

Nr. crt.

Acte legislative

Publicaţia

1.

Cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor, indicativ CR 0-2012

Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1530/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 şi 647bis din 11 septembrie 2012

Nr. crt.

Standarde

Denumire

1.

SR EN 1991-1-3:2005

Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1 -3:

Acţiuni Generale - Încărcări date de zăpadă

2.

SR EN 1991-1- 3:2005/NA:2006

Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1 -3:

Acţiuni Generale - Încărcări date de zăpadă, Anexă Naţională

3.

SR EN 1991-1- 3:2005/AC:2009

Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3:

Acţiuni Generale - Încărcări date de zăpadă, Erată

(2)Acest cod cuprinde texte reproduse din standardele naţionale SR EN 1991-1-3:2005 şi SR EN 1991-1 -3:2005/NB:2006, identificate prin bară laterală.
SECŢIUNEA 4:1.4. Definiţii
(1)Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an sau, echivalent, definită cu un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani.
(2)Altitudinea amplasamentului este altitudinea la care va fi sau la care este amplasată structura, altitudinea fiind măsurată de la nivelul mării.
(3)Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină prin multiplicarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol cu factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii, cu coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament, cu coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş şi cu coeficientul termic.
(4)Încărcarea din zăpada neaglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată depunerii naturale a zăpezii pe acoperiş, distribuită cvasiuniform şi influenţată doar de forma acoperişului. Acest tip de încărcare nu include redistribuirea zăpezii datorită altor acţiuni climatice.
(5)Încărcarea din zăpadă aglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată redistribuirii zăpezii pe acoperiş, de exemplu datorită vântului.
(6)Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş stabileşte distribuţia încărcării din zăpadă pe acoperişuri de diferite forme. Conceptual, acest coeficient reprezintă raportul dintre încărcarea din zăpadă pe acoperiş şi încărcarea din zăpadă pe sol, fără influenţa condiţiilor de expunere a construcţiei în amplasament şi a efectelor termice.
(7)Coeficientul termic stabileşte reducerea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de fluxul termic prin acoperiş ce poate cauza topirea zăpezii.
(8)Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament stabileşte reducerea sau creşterea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de topografia locală a amplasamentului şi de obstacolele de lângă construcţie.
(9)Încărcarea din zăpadă datorată aglomerării excepţionale de zăpadă este o încărcare datorată unui mod excepţional de depunere a zăpezii, care are o probabilitate foarte redusă de apariţie.
SECŢIUNEA 5:1.5. Simboluri utilizate
a)Majuscule latine
|A altitudinea amplasamentului [m]
Ce coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament
|Ct coeficientul termic
IMR intervalul mediu de recurenţă al încărcării
Se încărcarea/forţa pe metru liniar datorită zăpezii atârnate de acoperiş [kN/m]
Fs încărcarea/forţa din zăpadă pe metru liniar exercitată de către masa de zăpadă care alunecă [kN/m]
b)Litere mici latine
b lăţimea construcţiei sau părţii/elementului de construcţie [m]
d înălţimea stratului de zăpadă [m]
h înălţimea construcţiei sau părţii/elementului de construcţie [m]
k coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea acoperişului
ls lungimea zonei cu zăpadă aglomerată [m]
| Sk valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament [kN/m2]
s valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş [kN/m2]
c)Litere mici greceşti
unghiul acoperişului, măsurat faţă de orizontală [°]
unghiul dintre orizontală şi tangenta la acoperişul cilindric [°]
greutatea specifică a zăpezii [kN/m3]
ls factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii
µ coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş.
 factor de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile
 factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile
 factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile.
CAPITOLUL 2:Situaţii de proiectare
(1)Situaţiile de proiectare la acţiunea zăpezii sunt în concordanţă cu cele prevăzute în CR 0.
(2)Se consideră următoarele două condiţii de amplasament pentru proiectarea la acţiunea zăpezii:
(i)Condiţii normale, fără considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş. Se consideră situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie şi se utilizează două tipuri de distribuire a încărcării din zăpadă: încărcarea din zăpadă neaglomerată şi încărcarea din zăpadă aglomerată. Se folosesc prevederile de la alineatul 4(8), relaţia 4.1 şi Capitolul 5.
(ii)Condiţii excepţionale, cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş. Se consideră două situaţii de proiectare:
- persistentă/tranzitorie cu utilizarea încărcării din zăpadă neaglomerată şi aglomerată (cu excepţia cazurilor din Capitolul 7), cu prevederile de la alineatul 4(8), relaţia 4.1 şi Capitolul 5 şi
- accidentală (în care zăpada este acţiunea accidentală) cu utilizarea încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperiş (pentru cazurile din Capitolul 7), cu prevederile de la alineatul 4(9) şi relaţia 4.2.
(3)Condiţiile excepţionale referitoare la zone cu căderi excepţionale de zăpadă pe sol (caracterizate de o probabilitate foarte redusă de apariţie), aşa cum sunt definite în SR EN 1991-1-3, nu se iau în considerare pentru proiectarea construcţiilor pe teritoriul României (climă temperată).
(4)Pentru verificări locale se foloseşte situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie cu prevederile din Capitolul 6.
CAPITOLUL 3:Încărcarea din zăpadă pe sol
SECŢIUNEA 1:3.1. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol
(1)Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani) şi se calculează în repartiţia Gumbel pentru maxime.
(2)Cu acordul beneficiarului, pentru proiectarea la acţiunea zăpezii a clădirilor şi structurilor la care se doreşte un nivel de siguranţă sporit sau a construcţiilor şi/sau acoperişurilor sensibile la acţiunea zăpezii, se poate folosi o valoare a încărcării din zăpadă la sol având o probabilitate de depăşire mai mică de 2% (IMR > 50 ani), care se determină conform Anexei B.
(3)Valorile caracteristice ale încărcării din zăpada pe sol pe teritoriul României, sk, sunt indicate în harta de zonare din Figura 3.1. Valorile prezentate sunt valabile pentru proiectarea la acţiunea zăpezii a construcţiilor amplasate la altitudini A < = 1000 m.
(4)Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol din Figura 3.1 sunt valori minime, obligatorii, pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii.
(5)În Tabelul A.1 din Anexa A sunt prezentate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 337 localităţi urbane din România.
(6)Determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol în amplasamente cu altitudinea 1000 m < A < = 1500 m se face cu următoarele relaţii:
sk(1000 m < A < = 1500 m) = 2,0 + 0,00691 (A-1000) pt. sk(A < = 1000 m) = 2,0 kN/m2 (3.1)
sk(1000 m < A< = 1500 m) = 1,5 + 0,00752 (A-1000) pt. sk(A < = 1000 m) = 1,5 kN/m2 (3.2)
unde valorile sk (A < = 1000 m) sunt indicate în Figura 3.1.
(7)Valorile încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentele cu altitudinea 1000 m < A < = 1500 m ce rezultă din utilizarea relaţiilor (3.1) şi (3.2) sunt valori minime, obligatorii, pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii.
(8)Pentru amplasamente situate la altitudini A > 1500 m se utilizează prevederile alineatului 1.2(4). În aceste amplasamente, pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii, valoarea minimă, obligatorie, a încărcării din zăpadă pe sol este cea corespunzătoare altitudinii de 1500 m, calculată cu relaţiile (3.1) sau (3.2).
Figura 3.1 Zonarea valorilor caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol sk, kN/m2, pentru altitudini A < = 1000 m
NOTĂ: Pentru altitudini A > 1000 m valorile sk se determină cu relaţiile (3.1) şi (3.2)
CAPITOLUL 4:Încărcarea din zăpadă pe acoperiş
SECŢIUNEA 1:4.1. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş
(1)Încărcarea din zăpadă pe acoperiş ia în considerare depunerea de zăpadă în funcţie de forma acoperişului şi de redistribuirea zăpezii cauzată de vânt şi de topirea zăpezii.
(2)Factorii care influenţează modul de depunere al zăpezii pe acoperiş pot fi:

|a) forma acoperişului;

|b) caracteristicile termice ale acoperişului;

|c) rugozitatea suprafeţei acoperişului;

d) cantitatea de căldură generată sub acoperiş;

e) vecinătatea cu alte construcţii;

f) terenul din jurul construcţiei;

g) condiţiile meteorologice locale, în particular caracteristicile vântului, variaţiile de temperatură, nivelul aşteptat de precipitaţii (ploi sau ninsori).

(3)În situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie se utilizează două distribuţii ale încărcării din zăpadă:
(i)încărcarea din zăpadă neaglomerată (vezi definiţia 1.4(4)) şi
(ii)încărcarea din zăpada aglomerată (vezi definiţia 1.4(5)).
(4)Distribuţiile încărcării din zăpadă se determină conform Capitolelor 5 şi 7.
(5)Încărcarea din zăpadă este considerată ca acţionând vertical pe proiecţia orizontală a suprafeţei acoperişului (încărcare pe metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului).
(6)Distribuţiile zăpezii pe acoperiş sunt valabile pentru cazul depunerii naturale a zăpezii pe acoperiş.
(7)Se recomandă adoptarea unor măsuri constructive/preventive pentru evitarea situaţiilor de sporire a încărcării din zăpadă pe acoperiş datorită blocării prin îngheţare a sistemului de scurgere a apelor de pe acoperiş.
(8)Valoarea caracteristica a încărcării din zăpadă pe acoperiş,.v, pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie se determină astfel:
(4.1)
unde:
 este factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii;
 este coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş (Capitolul 5);
sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasament;
Ce este coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament;
|Ct este coeficientul termic.
(9)Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş, s, pentru situaţia de proiectare în care zăpada este considerată ca încărcare accidentală (datorată aglomerării excepţionale de zăpadă pe acoperiş) se determină astfel:
 (4.2)
unde:
 este factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii;
 este coeficientul de formă pentru încărcări datorită aglomerării excepţionale de zăpadă pe acoperiş (Capitolul 7);
sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasament.
(10)În conformitate cu prevederile din CR 0, Anexa Al, Tabelul A1.1, construcţiile sunt împărţite în clase de importanţă-expunere în funcţie de consecinţele umane şi consecinţele economice ce pot fi provocate de un hazard natural sau/şi antropic major, precum şi de rolul acestora în activităţile de răspuns post-hazard ale societăţii.
(11)Valorile factorului de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii, asociat fiecărei clase de importanţă-expunere, sunt indicate în Tabelul 4.1.
Tabelul 4.1 Valorile factorului de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii

Clasa de importanţă - expunere

Clădiri

Construcţii inginereşti

Clasa I

Construcţii având funcţiuni esenţiale, pentru care păstrarea integrităţii pe durata unui eveniment provocat de hazard natural sau/şi antropic major este vitală pentru protecţia civilă, cum sunt:

 

(a) Spitale şi alte clădiri din sistemul de sănătate, care sunt dotate cu servicii de urgenţă/ambulanţă şi secţii de chirurgie

(b) Staţii de pompieri, sedii ale poliţiei şi jandarmeriei, parcaje supraterane multietajate şi garaje pentru vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite tipuri

(c) Staţii de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate aici

(d) Clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi/sau alte substanţe periculoase

(e) Centre de comunicaţii şi/sau de coordonare a situaţiilor de urgenţă

(f) Adăposturi pentru situaţii de urgenţă

(g) Clădiri cu funcţiuni esenţiale pentru administraţia publică

(h) Clădiri cu funcţiuni esenţiale pentru ordinea publică, gestionarea situaţiilor de urgenţă, apărarea şi securitatea naţională;

(i) Clădiri care adăpostesc rezervoare de apă şi/sau staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă

(j) Clădiri având înălţimea totală supraterană mai mare de 45m

şi alte clădiri de aceeaşi natură

(a) Rezervoare de apă, staţii de tratare, epurare şi pompare a apei esenţiale pentru situaţii de urgenţă

(b) Staţii de transformare a energiei

(c) Construcţii care conţin materiale radioactive

(d) Construcţii cu funcţiuni esenţiale pentru ordinea publică, gestionarea situaţiilor de urgenţă, apărarea şi securitatea naţională

(e) Turnuri de telecomunicaţii

(f) Turnuri de control pentru activitatea aeroportuară şi navală

(g) Stâlpi ai liniilor de distribuţie şi transport a energiei electrice

şi alte construcţii de aceeaşi natură 12012

1,15

Clasa II

Construcţii care prezintă un pericol major pentru siguranţa publică în cazul prăbuşirii sau avarierii grave, cum sunt:

 

(a) Spitale şi alte clădiri din sistemul de sănătate, altele decât cele din clasa 1, cu o capacitate de peste 100 persoane în aria totală expusă

(b) Şcoli, licee, universităţi sau alte clădiri din sistemul de educaţie, cu o capacitate de peste 250 persoane în aria totală expusă

(c) Aziluri de bătrâni, creşe, grădiniţe sau alte spaţii similare de îngrijire a persoanelor

(d) Clădiri multietajate de locuit, de birouri şi/sau cu funcţiuni comerciale, cu o capacitate de peste 300 de persoane în aria totală expusă

(e) Săli de conferinţe, spectacole sau expoziţii, cu o capacitate de peste 200 de persoane în aria totală expusă, tribune de stadioane sau săli de sport

(f) Clădiri din patrimoniul cultural naţional, muzee ş.a.

(g) Clădiri parter, inclusiv de tip mall, cu mai mult de 1000 de persoane în aria totală expusă

(h) Parcaje supraterane multietajate cu o capacitate mai mare de 500 autovehicule, altele decât cele din clasa I

(i) Penitenciare

(j) Clădiri a căror întrerupere a funcţiunii poate avea un impact major asupra populaţiei, cum sunt: clădiri care deservesc direct centrale electrice, staţii de tratare, epurare, pompare a apei, staţii de producere şi distribuţie a energiei, centre de telecomunicaţii, altele decât cele din clasa I

(k) Clădiri având înălţimea totală supraterană cuprinsă între 28 şi 45 m şi alte clădiri de aceeaşi natură

(a) Construcţii în care se depozitează explozivi, gaze toxice şi alte substanţe periculoase

(b) Rezervoare supraterane şi subterane pentru stocare de materiale inflamabile (gaze, lichide)

(c) Castele de apă

(d) Turnuri de răcire pentru centrale termoelectrice

(e) Parcuri industriale cu construcţii unde au loc procese tehnologice de producţie

şi alte construcţii de aceeaşi natură

1,10

Clasa III

Construcţii de tip curent care nu aparţin celorlalte clase

1,00

Clasa IV

Construcţii de mică importanţă pentru siguranţa publică, cu grad redus de ocupare şi/sau de mică importanţă economică, construcţii agricole, construcţii temporare etc.

1,00

(12)Factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii nu se aplică în cazul încărcării din zăpadă utilizată la evaluarea masei construcţiei pentru calculul forţei seismice de proiectare.
(13)Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament, Ce, este funcţie de topografia terenului înconjurător şi de mediul natural şi/sau construit din vecinătatea construcţiei (atât la momentul proiectării, cât şi ulterior) şi are valorile din Tabelul 4.2.
Tabelul 4.2 Valorile coeficientului de expunere Ce

Tipul expunerii

Ce

Completă

0,8

Normală

1,0

Redusă

1,2

NOTĂ:
În cazul expunerii "Complete", zăpada poate fi spulberată în toate direcţiile din jurul construcţiei, pe zone de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului, copacilor sau construcţiilor mai înalte.
În cazul expunerii "Normale", topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt.
În cazul expunerii "Reduse", construcţia este situată mai jos decât terenul înconjurător sau este înconjurată de copaci înalţi şi/sau construcţii mai înalte.
(14)Coeficientul termic Ct poate reduce încărcarea dată de zăpadă pe acoperiş în cazuri speciale când transferul termic ridicat la nivelul acoperişului (coeficient global > 1 W/m2K) conduce la topirea zăpezii. În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determină pe baza unui calcul de transfer termic, cu luarea în considerare a funcţiunii construcţiei, a materialelor utilizate şi a configuraţiei acoperişului, precum şi cu respectarea reglementărilor tehnice şi a legislaţiei aplicabile, în vigoare. În toate celelalte cazuri coeficientul termic:
|Ct = 1,0.
SECŢIUNEA 2:4.2. Alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş
(1)Conform prevederilor CR 0, alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt:
- valoarea de grupare
- valoarea frecventă
- valoarea cvasi-permanentă
Unde
 este factorul de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile;
 este factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile;
 este factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile;
s este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş.
(2)Valorile factorilor , şi din CR 0 pentru evaluarea încărcării din zăpadă sunt indicate în Tabelul 4.3.
Tabelul 4.3 Valorile factorilor , şi pentru încărcarea din zăpadă

0,7

0,5

0,4

CAPITOLUL 5:Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş
SECŢIUNEA 0:
(1)În prezentul capitol sunt indicaţi coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie (cazurile în care zăpada este neaglomerată şi aglomerată).
(2)În situaţia de proiectare în care zăpada este considerată a fi acţiune accidentală (cazul aglomerărilor excepţionale de zăpadă) se folosesc prevederile din Capitolul 7.
(3)Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă (Capitolul 5.1), cu două pante (Capitolul 5.2) şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri (Capitolul 5.3) sunt prezentaţi în Tabelul 5.1 şi Figura 5.1. Aceste valori sunt valabile pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş.
Tabelul 5.1 Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă, cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri

Unghiul acoperişului, °

0° < = < = 30°

30° < < 60°

> = 60°

µ1

0,8

0,8 (60 - )/30

0,0

µ2

0,8 + 0,8 /30

1,6

-

Figura 5.1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă, cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri
(4)Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă (Capitolul 5.1), cu două pante (Capitolul 5.2) şi pe acoperişurile cu mai multe deschideri (Capitolul 5.3) există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există parapete ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci valorile coeficienţilor de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8.
SECŢIUNEA 1:5.1. Acoperişuri cu o singură pantă
(1)Distribuţia coeficientului de formă µ1 al încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu o singură pantă, pentru situaţiile în care zăpadă nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, este cea din Figura 5.2. Distribuţia din Figura 5.2 se foloseşte atât pentru cazul zăpezii neaglomerate, cât şi pentru cel al zăpezii aglomerate. Valoarea coeficientului µ1 este dată în Tabelul 5.1 şi Figura 5.1, funcţie de unghiul acoperişului, [°]
Figura 5.2 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă
(2)Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci valorile coeficienţilor de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8.
SECŢIUNEA 2:5.2. Acoperişuri cu două pante
(1)Pentru proiectare se consideră 3 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu două pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş:
- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.3, cazul (i).
- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţiile din Figura 5.3, cazul (ii) şi cazul (iii).
(2)Distribuţiile coeficienţilor de forma µ1 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cu două pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, sunt cele din Figura 5.3. Valorile coeficienţilor µ1 sunt date în Tabelul 5.1 şi Figura 5.1, în funcţie de unghiul acoperişului, [°].
(3)Dacă pe acoperişurile cu două pante există parapete sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci valorile coeficienţilor de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8.
Figura 5.3 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu două pante
SECŢIUNEA 3:5.3. Acoperişuri cu mai multe deschideri
(1)Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu mai multe deschideri, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş:
- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.4, cazul (i).
- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.4, cazul (ii).
(2)Pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată şi aglomerată, pentru acoperişurile cu mai multe deschideri/pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, distribuţiile coeficienţilor de formă µ1 şi µ2 sunt cele din Figura 5.4. Valorile coeficienţilor µ1 şi µ2 sunt date în Tabelul 5.1 şi Figura 5.1, în funcţie de unghiul [°] al acoperişului.
(3)Dacă pe acoperişurile cu mai multe deschideri există parapete sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci valorile coeficienţilor de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8.
(4)Pentru situaţiile în care în zona doliei unul sau ambele unghiuri ale acoperişului sunt mai mari de 60°, pentru determinarea coeficientului µ2 sunt recomandate studii speciale efectuate de instituţii specializate.
Figura 5.4 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată şi aglomerată pe acoperişuri cu mai multe deschideri
SECŢIUNEA 4:5.4 Acoperişuri cilindrice
(1)Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cilindrice, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş:
- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.5, cazul (i).
- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.5, cazul (ii).
Figura 5.5 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice
(2)Distribuţia coeficientului de formă µ3 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, este prezentată în Figura 5.5, unde coeficientul µ3, este determinat din Figura 5.6 şi relaţia 5.1.
(3)Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cilindrice este indicat în Figura 5.6 pentru valori ale unghiului dintre orizontală şi tangenta la curba directoare a acoperişului < = 60° şi pentru diferite rapoarte înălţime/lăţime (h/b).
Figura 5.6 Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice ( < = 60°)
(4)Valorile coeficientului de formă µ3 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice sunt:

µ3 = 0

µ3 = 0,2 + 10 h/b

 

0,2 < = µ3 < = 2

pentru > 60°

pentru < = 60°

(5.1a)

(5.1b)

(5)Dacă la marginea mai joasă a acoperişului cilindric este plasat un parapet sau alt obstacol ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci valoarea coeficientului de formă al încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mică de 0,8.
SECŢIUNEA 5:5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte
(1)Aglomerările de zăpadă de pe acoperişurile adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte se datorează spulberării zăpezii de către vânt şi alunecării zăpezii de pe acoperişul superior.
(2)Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie pentru proiectarea acoperişului pe care se aglomerează zăpada căzută de pe acoperişul mai înalt (adiacent), inclusiv pentru proiectarea copertinelor adiacente, se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă:
- pentru încărcarea din zăpada neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figurile 5.7a şi 5.7b, cazul (i).
- pentru încărcarea din zăpada aglomerată, se utilizează distribuţia din Figurile 5.7a şi 5.7b, cazul 00.
(3)Distribuţiile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte sunt cele din Figurile 5.7a şi 5.7b.
Figura 5.7a
z se aplică unde b2 < ls
Figura 5.7 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte
(4)Valorile coeficienţilor de formă µ1 şi µ2 (Figurile 5.7a şi 5.7b) se determină astfel:

µ1 = 0,8

(5.2)

µ2 = µs + µw

(5.3)

unde
µs este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii de pe acoperişul mai înalt adiacent, iar
µw este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt.
(5)Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii, µs este:
pentru < = 15° µs = 0
pentru > 15° µs = 50% din valoarea maximă a coeficientului de formă corespunzător acoperişului mai înalt adiacent, care se determină conform Capitolului 5.2.
(6)Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt, µw este:
unde
este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m3
b1, b2 şi h - dimensiuni (în metri) în Figurile 5.7a şi 5.7b.
(7)Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperişul orizontal situat mai jos (Figura 5.7a) se consideră ls = 2 h şi este limitată la 5 m < = ls < = 15 m.
(8)Dacă b2 < = ls, coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă la marginea acoperişului orizontal situat mai jos se calculează prin interpolarea între valorile lui µ1 şi µ2, în conformitate cu Figura 5.7b.
CAPITOLUL 6:Efecte locale
SECŢIUNEA 0:
Acest capitol se referă la încărcări şi forţe care sunt luate în considerare pentru verificări locale ale acoperişului:
- în zona proeminenţelor sau obstacolelor;
- la marginea acoperişului;
- în dreptul panourilor parazăpadă.
Pentru verificări locale se foloseşte situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie.
SECŢIUNEA 1:6.1. Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole
(1)Pe acoperişurile cu obstacole este posibilă aglomerarea zăpezii în zonele de adăpostire aerodinamică la vânt.
(2)Distribuţia coeficienţilor de formă în cazul aglomerărilor de zăpadă datorate obstacolelor este cea din Figura 6.1 pentru acoperişuri cvasiorizontale.
Figura 6.1. Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cvasiorizontale cu obstacole
(3)Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cvasiorizontale cu obstacole sunt:
µ1 = 0,8 (6.1)
µ2 = h/ sk respectând condiţia 0,8 < = µ2 < = 2,0 (6.2)
Greutatea specifică a zăpezii se consideră ca fiind 2 kN/m3. h este înălţimea obstacolului (m)
(4)Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş se consideră ls = 2 h şi este limitată la 5 m < = ls< = 15 m.
SECŢIUNEA 2:6.2. Zăpada atârnată de marginea acoperişului
(1)La altitudini mai mari de 800 m, la proiectarea zonelor de acoperiş ieşite în consolă, Fig.6.2, trebuie să se considere pe lângă încărcarea din zăpadă corespunzătoare acestor zone şi încărcarea dată de zăpadă atârnată de marginea acoperişului.
Figura 6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului
(2)Încărcarea din zăpada atârnată de marginea acoperişului se consideră ca fiind distribuită de-a lungul acestuia şi se determină astfel:
se = ks2/ (6.3)
unde:
se este încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului (kN/m);
s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă;
este greutatea specifică a zăpezii, care se consideră 3 kN/m3;
k este coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea acoperişului.
(3)Coeficientul k se determină cu relaţia k=3/d şi este limitat superior la valoarea k < = d , unde d este înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş (în metri).
(4)Înălţimea d a stratului de zăpadă se calculează împărţind încărcarea din zăpadă pe acoperiş s la greutatea specifică a zăpezii (3kN/m3).
SECŢIUNEA 3:6.3. Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri
(1)În cazurile în care zăpada alunecă pe un acoperiş în pantă sau curb, coeficientul de frecare dintre zăpadă şi acoperiş se consideră a fi nul. În acest caz, încărcarea din zăpadă pe metru liniar, Fs (kN/m), exercitată pe panourile de protecţie (parazăpezi) şi pe alte obstacole de către masa de zăpadă care alunecă, se calculează pe direcţia alunecării cu relaţia:
Fs = s b sin (6.4)
unde:
s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă;
b este distanţa în plan orizontal între panourile de protecţie succesive sau de la coama acoperişului la primul panou (m);
este unghiul acoperişului, măsurat faţă de orizontală [°].
CAPITOLUL 7:Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş
SECŢIUNEA 0:
(1)Coeficienţii de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş se utilizează pentru evaluarea încărcării din zăpada în combinaţiile de încărcări în care acţiunea zăpezii este accidentală.
(2)În cazul situaţiei de proiectare accidentală (cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş) se consideră că nu mai există zăpadă pe acoperiş în afara zonelor cu aglomerare excepţională a acesteia.
(3)În anumite cazuri de proiectare pot fi considerate variante alternative de aglomerare excepţională a zăpezii pentru aceeaşi zonă de acoperiş.
SECŢIUNEA 1:7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri
(1)În cazul acoperişurilor cu mai multe deschideri, pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă, distribuţia este cea din Figura 7.1. În acest caz de încărcare nu există zăpadă pe acoperiş cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.1.
Figura 7.1 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri (zona doliilor)
(2)Valoarea coeficientului de formă µ1 pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă din Fig. 7.1 este valoarea minimă dintre:
µ1 = h/sk (7.1a)
µ1 = 2b3/(ls1 + ls2); .......... ls1 = b1, ....... ls2 = b2, (7.1b)
µ1 = 5 (7.1c)
unde sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2] în amplasamentul construcţiei iar este greutatea specifică a zăpezii, care se consideră egală cu 2 kN/m3.
Valoarea înălţimii h (m) se calculează cu relaţia:
(7.2)
(3)Pentru acoperişuri cu mai mult de două deschideri, cu o geometrie aproximativ simetrică şi uniformă, b3 se consideră egal cu de 1,5 ori deschiderea acoperişului. Această distribuţie de încărcare este aplicabilă fiecărei dolii, dar nu neapărat simultan.
(4)Când în proiectarea construcţiei se consideră simultan aglomerarea excepţională de zăpadă în mai multe dolii, încărcarea caracteristică totală cumulată datorata acestor aglomerări se limitează superior. Încărcarea caracteristică totală cumulată pe metru liniar nu trebuie să depăşească produsul dintre încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol în amplasament şi lungimea clădirii pe direcţia perpendiculară doliilor.
SECŢIUNEA 2:7.2. Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte
(1)În cazul acoperişurilor adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte pe care se aglomerează zăpadă de pe acoperişul mai înalt adiacent sau învecinat se are în vedere distribuţia încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă.
(2)Se ia în considerare această situaţie de proiectare (acoperişuri învecinate) doar când clădirea cu acoperişul mai jos se află la maximum 1,5 m distanţă de clădirea mai înaltă care poate provoca aglomerarea excepţională de zăpadă.
(3)Distribuţia coeficienţilor de formă ai încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişul tip şarpantă situat mai jos este cea din Figura 7.2 şi Tabelul 7.1.
Tabelul 7.1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase

Coeficient de formă

Unghiul acoperişului,

 

0° < = < = 15°

15° < < = 30°

30° < < 60°

60° < =

µ1

µ3

0

0

µ2

µ3

µ3

0

unde
µ3 este cea mai mică valoare dintre 2h/ sk, 2b/ ls sau 8.
b este cea mai mare valoare dintre b1 sau b2
ls este lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperişul adiacent sau învecinat situat mai jos şi este cea mai mică valoare dintre 5h, b1 sau 15m.
(5)În acest caz de încărcare (aglomerare excepţională de zăpadă) se consideră că nu există zăpadă pe acoperişul clădirii mai joase cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.2.
SECŢIUNEA 3:7.3. Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete
SUBSECŢIUNEA 0:
(1)Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Capitolul 7.3.1. În cazul acoperişurilor cu parapete, distribuţia este indicată în Capitolul 7.3.2.
SUBSECŢIUNEA 1:7.3.1. Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele)
(1)Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Figura 7.3.
(2)Dacă suprafaţa verticală a obstacolului lângă care se poate forma aglomerarea excepţională de zăpadă este mai mică de 1 m2, atunci efectul aglomerării poate fi neglijat.
(3)Distribuţiile din Figura 7.3 se utilizează în următoarele cazuri:
- obstacol de pe acoperiş cu o înălţime mai mică de 1 m;
- obstacole locale (obstacole cu peste lm înălţime, dar cu lăţimea mai mică de 2 m); în acest caz, înălţimea h pentru calcul se consideră a fi cea mai mică valoare dintre înălţimea obstacolului şi lăţimea acestuia perpendicular pe direcţia vântului;
- copertine care protejează uşile de intrare în clădiri sau docurile de încărcare, cu lungime b1 mai mică de 5 m, indiferent de înălţimea h de la copertină la acoperiş.
Figura 7.3 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri în zona obstacolelor
(4)Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperiş în zona obstacolelor se determină astfel:
µ1 = minimul dintre următoarele două valori: h1/sk şi 5 .................... (7.3a)
µ2 - minimul dintre următoarele două valori: h2/sk şi 5 .......................... (7.3b)
sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasamentul construcţiei, este greutatea specifică a zăpezii care se considera egala cu 2 kN/m3. Înălţimile h1 şi h2 se consideră în metri.
(5)Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperiş în zona obstacolelor (Figura 7.3) se determină astfel:
ls1 = minimul dintre 5h1 şi b1 (7.4a)
ls2 = minimul dintre 5h1 şi b2 (7.4b)
(6)Pentru copertine (cu lungime b1 mai mică de 5m), coeficientul de formă al încărcării µ1 este minimul dintre h /sk, 5 şi 2b /ls, unde b este valoarea maximă dintre b1 şi şi b2. Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe copertină ls este minimul dintre 5h şi b1.
SUBSECŢIUNEA 2:7.3.2. Acoperişuri cu parapete
(1)Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu parapete este prezentată în Figura 7.4.
Figura 7.4 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu parapete
(2)În Figura 7.4, coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş în dreptul parapetelor se determină ca minimul dintre:
µ1 = h/sk
µ1 = b/ls, unde b = max (b1; b2) ................ (7.5)
µ1 = 8,0
unde sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasamentul construcţiei, este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m3. h este înălţimea parapetului (în m).
Lungimea zonei de acumulare de zăpadă, ls se determină ca minimul dintre 5h, b1 şi 15m.
-****-
ANEXA nr. 1:ANEXA A (normativă) - Zonarea încărcării din zăpadă pe sol
(1)Harta de zonare a încărcării din zăpadă pe sol a fost elaborată pe baza analizei statistice a valorilor extreme maxime anuale ale încărcării din zăpadă pe sol înregistrate până în anul 2005 la 122 staţii meteorologice ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
(2)În Tabelul A.1 sunt indicate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 337 localităţi urbane din România, în conformitate cu harta de zonare din Figura 3.1.
Tabel A1. Valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 337 de localităţi urbane

Nr.

Localitate urbană

Judeţ

Sk

[kN/m2]

1

Abrud

Alba

1,5

2

Adamclisi

Constanţa

1,5

3

Adjud

Vrancea

2,5

4

Agnita

Sibiu

1,5

5

Aiud

Alba

1,5

6

ALBA IULIA

Alba

1,5

7

Aleşd

Bihor

1,5

8

ALEXANDRIA

Teleorman

2,5

9

Amara

Ialomiţa

2,5

10

Anina

Caraş-Severin

2,0

11

Aninoasa

Hunedoara

2,0

12

ARAD

Arad

1,5

13

Ardud

Satu Mare

1,5

14

Avrămeni

Botoşani

2,5

15

Avrig

Sibiu

2,0

16

Azuga

Prahova

2,0

17

Babadag

Tulcea

2,0

18

BACĂU

Bacău

2,5

19

Baia de Aramă

Mehedinţi

2,0

20

Baia de Arieş

Alba

1,5

21

BAIA MARE

Maramureş

2,0

22

Baia Sprie

Maramureş

2,0

23

Balş

Dolj

2,0

24

Banloc

Timiş

1,5

25

Baraolt

Covasna

1,5

26

Basarabi

Constanţa

1,5

27

Băicoi

Prahova

2,0

28

Băbeni

Vâlcea

2,0

29

Băile Govora

Vâlcea

2,0

30

Băile Herculane

Caraş-Severin

2,0

31

Băile Olăneşti

Vâlcea

2,0

32

Băile Tuşnad

Harghita

2,0

33

Băileşti

Dolj

2,5

34

Bălan

Harghita

2,0

35

Bălceşti

Vâlcea

2,0

36

Băneasa

Constanţa

2,0

37

Bârlad

Vaslui

2,5

38

Bechet

Dolj

2,0

39

Beclean

Bistriţa Năsăud

1,5

40

Beiuş

Bihor

1,5

41

Berbeşti

Vâlcea

2,0

42

Bereşti

Galaţi

2,5

43

Bicaz

Neamţ

2,0

44

BISTRIŢA

Bistriţa Năsăud

1,5

45

Blaj

Alba

1,5

46

Bocşa

Caraş-Severin

1,5

47

Boldeşti-Scăeni

Prahova

2,0

48

Bolintin-Vale

Giurgiu

2,0

49

Borod

Bihor

1,5

50

Borsec

Harghita

2,0

51

Borşa

Maramureş

2,0

52

BOTOŞANI

Botoşani

2,5

53

Brad

Hunedoara

1,5

54

Bragadiru

Ilfov

2,0

55

BRAŞOV

Braşov

2,0

56

BRĂILA

Brăila

2,5

57

Breaza

Prahova

2,0

58

Brezoi

Vâlcea

2,0

59

Broşteni

Suceava

2,0

60

Bucecea

Botoşani

2,5

61

BUCUREŞTI

Bucureşti

2,0

62

Budeşti

Călăraşi

2,0

63

Buftea

Ilfov

2,0

64

Buhuşi

Bacău

2,0

65

Bumbeşti-Jiu

Gorj

2,0

66

Buşteni

Prahova

2,0

67

BUZĂU

Buzău

2,0

68

Buziaş

Timiş

1,5

69

Cajvana

Suceava

2,5

70

Calafat

Dolj

2,5

71

Caracal

Olt

2,0

72

Caransebeş

Caraş-Severin

1,5

73

Carei

Satu Mare

1,5

74

Cavnic

Maramureş

2,0

75

Călan

Hunedoara

1,5

76

CĂLĂRAŞI

Călăraşi

2,5

77

Călimăneşti

Vâlcea

2,0

78

Căzăneşti

Ialomiţa

2,0

79

Câmpia Turzii

Cluj

1,5

80

Câmpeni

Alba

1,5

81

Câmpina

Prahova

2,0

82

Câmpulung

Argeş

2,0

83

Câmpulung Mold.

Suceava

2,0

84

Ceahlău

Neamţ

2,0

85

Cehu Silvaniei

Sălaj

2,5

86

Cernavodă

Constanţa

2,0

87

Chişineu-Criş

Arad

1,5

88

Chitila

Ilfov

2,0

89

Ciacova

Timiş

1,5

90

Cisnădie

Sibiu

1,5

91

CLUJ-NAPOCA

Cluj

1,5

92

Codlea

Braşov

1,5

93

Colibaşi

Argeş

2,0

94

Comarnic

Prahova

2,0

95

Comăneşti

Bacău

2,0

96

CONSTANŢA

Constanţa

1,5

97

Copşa mică

Sibiu

1,5

98

Corabia

Olt

2,5

99

Corugea

Tulcea

2,0

100

Costeşti

Argeş

2,0

101

Cotnari

Iaşi

2,5

102

Covasna

Covasna

2,0

103

CRAIOVA

Dolj

2,0

104

Cristuru Secuiesc

Harghita

1,5

105

Cugir

Alba

1,5

106

Curtea de Argeş

Argeş

2,0

107

Curtici

Arad

1,5

108

Darabani

Botoşani

2,5

109

Dăbuleni

Dolj

2,5

110

Dărmăneşti

Bacău

2,0

111

Dej

Cluj

1,5

112

Deta

Timiş

1,5

113

DEVA

Hunedoara

1,5

114

Dolhasca

Suceava

2,5

115

Dorohoi

Botoşani

2,5

116

Dragomireşti

Maramureş

2,0

117

Drăgăşani

Vâlcea

2,0

118

Drăgăneşti-Olt

Olt

2,0

119

DROBETA TURNU SEVERIN

Mehedinţi

2,0

120

Dumbrăveni

Sibiu

1,5

121

Eforie Nord

Constanţa

1,5

122

Eforie Sud

Constanţa

1,5

123

Făgăraş

Braşov

1,5

124

Făget

Timiş

1,5

125

Fălticeni

Suceava

2,5

126

Făurei

Brăila

2,5

127

Feteşti

Ialomiţa

2,5

128

Fieni

Dâmboviţa

2,0

129

Fierbinţi-Târg

Ialomiţa

2,0

130

Filiaşi

Dolj

2,0

131

Flămânzi

Botoşani

2,5

132

FOCŞANI

Vrancea

2,0

133

Fundulea

Călăraşi

2,0

134

Frasin

Suceava

2,0

135

GALAŢI

Galaţi

2,5

136

Găeşti

Dâmboviţa

2,0

137

Gătaia

Timiş

1,5

138

Geoagiu

Hunedoara

1,5

139

Gheorgheni

Harghita

2,0

140

Gherla

Cluj

1,5

141

Ghimbav

Braşov

2,0

142

GIURGIU

Giurgiu

2,5

143

Griviţa

Ialomiţa

2,5

144

Gurahonţ

Arad

1,5

145

Gura Humorului

Suceava

2,0

146

Haţeg

Hunedoara

2,0

147

Hârlău

Iaşi

2,5

148

Hârşova

Constanţa

2,5

149

Holod

Bihor

1,5

150

Horezu

Gorj

2,0

151

Huedin

Cluj

1,5

152

Hunedoara

Hunedoara

1,5

153

Huşi

Vaslui

2,5

154

Ianca

Brăila

2,5

155

IAŞI

Iaşi

2,5

156

Iernut

Mureş

1,5

157

Ineu

Arad

1,5

158

Isaccea

Tulcea

2,5

159

Însurăţei

Brăila

2,5

160

Întorsura Buzăului

Covasna

2,0

161

Jimbolia

Timiş

1,5

162

Jibou

Sălaj

1,5

163

Jurilovca

Tulcea

2,0

164

Lehliu gară

Călăraşi

2,0

165

Lipova

Arad

1,5

166

Liteni

Suceava

2,5

167

Livada

Satu Mare

1,5

168

Luduş

Mureş

1,5

169

Lugoj

Timiş

1,5

170

Lupeni

Hunedoara

2,0

171

Mangalia

Constanţa

1,5

172

Marghita

Bihor

1,5

173

Măcin

Tulcea

2,5

174

Măgurele

Ilfov

2,0

175

Mărăşeşti

Vrancea

2,5

176

Medgidia

Constanţa

1,5

177

Mediaş

Sibiu

1,5

178

MIERCUREA CIUC

Harghita

2,0

179

Miercurea Nirajului

Mureş

1,5

180

Miercurea Sibiului

Sibiu

1,5

181

Mihăileşti

Giurgiu

2,0

182

Milişăuţi

Suceava

2,5

183

Mizil

Prahova

2,0

184

Moineşti

Bacău

2,0

185

Moldova Nouă

Caraş-Severin

2,0

186

Moneasa

Arad

1,5

187

Moreni

Dâmboviţa

2,0

188

Motru

Gorj

2,0

189

Murgeni

Vaslui

2,5

190

Nădlac

Arad

1,5

191

Năsăud

Bistriţa Năsăud

1,5

192

Năvodari

Constanţa

1,5

193

Negreşti

Vaslui

2,5

194

Negreşti Oaş

Satu Mare

2,0

195

Negru Vodă

Constanţa

1,5

196

Nehoiu

Buzău

2,0

197

Novaci

Gorj

2,0

198

Nucet

Bihor

1,5

199

Ocna Mureş

Alba

1,5

200

Ocna Sibiului

Sibiu

1,5

201

Ocnele Mari

Vâlcea

2,0

202

Odobeşti

Vrancea

2,0

203

Odorheiul Secuiesc

Harghita

1,5

204

Olteniţa

Călăraşi

2,0

205

Oneşti

Bacău

2,0

206

ORADEA

Bihor

1,5

207

Oraviţa

Caraş-Severin

1,5

208

Orăştie

Hunedoara

1,5

209

Orşova

Mehedinţi

2,0

210

Otopeni

Ilfov

2,0

211

Oţelu Roşu

Caraş-Severin

1,5

212

Ovidiu

Constanţa

1,5

213

Panciu

Vrancea

2,0

214

Pantelimon

Ilfov

2,0

215

Paşcani

Iaşi

2,5

216

Pătârlagele

Buzău

2,0

217

Pâncota

Arad

1,5

218

Pecica

Arad

1,5

219

Petrila

Hunedoara

2,0

220

Petroşani

Hunedoara

2,0

221

PIATRA NEAMŢ

Neamţ

2,0

222

Piatra Olt

Dolj

2,0

223

PITEŞTI

Argeş

2,0

224

PLOIEŞTI

Prahova

2,0

225

Plopeni

Prahova

2,0

226

Podu Iloaiei

Iaşi

2,5

227

Pogoanele

Buzău

2,0

228

Popeşti Leordeni

Ilfov

2,0

229

Potcoava

Olt

2,0

230

Predeal

Braşov

2,0

231

Pucioasa

Dâmboviţa

2,0

232

Răcari

Dâmboviţa

2,0

233

Rădăuţi

Suceava

2,5

234

Răuseni

Botoşani

2,5

235

Râmnicu Sărat

Buzău

2,0

236

RÂMNICU VÂLCEA

Vâlcea

2,0

237

Râşnov

Braşov

2,0

238

Recaş

Timiş

1,5

239

Reghin

Mureş

1,5

240

Reşiţa

Caraş-Severin

1,5

241

Roman

Neamţ

2,5

242

Roşiori de Vede

Teleorman

2,5

243

Rovinari

Gorj

2,0

244

Roznov

Neamţ

2,0

245

Rupea

Braşov

1,5

246

Salcea

Suceava

2,0

247

Salonta

Bihor

1,5

248

Sântana

Arad

1,5

249

Satu Mare

Satu Mare

1,5

250

Săcele

Braşov

2,0

251

Săcuieni

Bihor

1,5

252

Sălişte

Sibiu

1,5

253

Săliştea de Sus

Maramureş

2,0

254

Sărmaşu

Mureş

2,0

255

Săvârşin

Arad

1,5

256

Săveni

Botoşani

2,0

257

Sângeorz Băi

Bistriţa Năsăud

2,0

258

Sângeorgiu de Pădure

Mureş

1,5

259

Sânnicolau Mare

Timiş

1,5

260

Scorniceşti

Olt

2,0

261

Sebeş

Alba

1,5

262

Sebiş

Arad

1,5

263

Seini

Maramureş

1,5

264

Segarcea

Dolj

2,0

265

SF. GHEORGHE

Covasna

2,0

266

Sf. Gheorghe

Tulcea

2,0

267

SIBIU

Sibiu

1,5

268

Sighetul Marmaţiei

Maramureş

2,0

269

Sighişoara

Mureş

1,5

270

Simeria

Hunedoara

1,5

271

Sinaia

Prahova

2,0

272

Siret

Suceava

2,5

273

SLATINA

Olt

2,0

274

Slănic Moldova

Bacău

2,0

275

Slănic Prahova

Prahova

2,0

276

SLOBOZIA

Ialomiţa

2,5

277

Solca

Suceava

2,0

278

Sovata

Mureş

1,5

279

Stei

Bihor

1,5

280

Strehaia

Mehedinţi

2,0

281

SUCEAVA

Suceava

2,5

282

Sulina

Tulcea

2,5

283

Şimleul Silvaniei

Sălaj

1,5

284

Şomcuţa Mare

Maramureş

1,5

285

Ştefăneşti

Argeş

2,0

286

Ştefăneşti

Botoşani

2,5

287

Tălmaciu

Sibiu

1,5

288

Tăşnad

Satu Mare

1,5

289

Tăuţii Măgherăuş

Maramureş

2,0

290

TÂRGOVIŞTE

Dâmboviţa

2,0

291

Târgu Bujor

Galaţi

2,0

292

Târgu Cărbuneşti

Gorj

2,0

293

Târgu Frumos

Iaşi

2,5

294

TÂRGU JIU

Gorj

2,0

295

Târgu Lăpuş

Maramureş

2,0

296

TÂRGU MUREŞ

Mureş

1,5

297

Târgu Ocna

Bacău

2,0

298

Târgu Neamţ

Neamţ

2,0

299

Târgu Secuiesc

Covasna

2,0

300

Târnăveni

Mureş

1,5

301

Techirghiol

Constanţa

1,5

302

Tecuci

Galaţi

2,5

303

Teiuş

Alba

1,5

304

Tismana

Gorj

2,0

305

Titu

Dâmboviţa

2,0

306

TIMIŞOARA

Timiş

1,5

307

Topliţa

Harghita

2,0

308

Topoloveni

Argeş

2,0

309

Turceni

Gorj

2,0

310

Turnu Măgurele

Teleorman

2,5

311

TULCEA

Tulcea

2,5

312

Turda

Cluj

1,5

313

Tuşnad

Harghita

2,0

314

Ţăndărei

Ialomiţa

2,5

315

Ţicleni

Gorj

2,0

316

Ulmeni

Maramureş

1,5

317

Ungheni

Mureş

1,5

318

Uricani

Gorj

2,0

319

Urlaţi

Prahova

2,0

320

Urziceni

Ialomiţa

2,0

321

Valea lui Mihai

Bihor

1,5

322

VASLUI

Vaslui

2,0

323

Vaşcău

Bihor

1,5

324

Vatra Dornei

Suceava

2,0

325

Vălenii de Munte

Prahova

2,0

326

Vânju Mare

Mehedinţi

2,0

327

Vicovu de Sus

Suceava

2,5

328

Victoria

Braşov

1,5

329

Videle

Teleorman

2,0

330

Vişeu de Sus

Maramureş

2,0

331

Vlahiţa

Harghita

2,0

332

Voluntari

Ilfov

2,0

333

Vulcani

Hunedoara

2,0

334

ZALĂU

Sălaj

1,5

335

Zărneşti

Braşov

2,0

336

Zimnicea

Teleorman

2,5

337

Zlatna

Alba

1,5

ANEXA nr. 2:Anexa B (normativă) - Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol
(1)Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, sk, este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an (probabilitatea de nedepăşire într-un an este 98%) sau, echivalent, este definită cu un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani.
(2)Relaţia dintre intervalul mediu de recurenţă IMR=N ani şi probabilitatea de nedepăşire într-un an, p este: N = l/(l-p). În Tabelul B.1 este dată corespondenţa dintre IMR şi p pentru valori uzuale ale IMR.
Tabelul B.1

IMR

Intervalul mediu de recurenţă, ani

p

Probabilitatea de nedepăşire într-un an

50

0,98

75

0,9867

100

0,99

(3)Pentru un anumit amplasament, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (având probabilitatea de nedepăşire într-un an p = 0,98) în repartiţia Gumbel pentru maxime este:
sk = m1 x (1 + 2,593 x Vl) (B.1)
unde m1 şi V1 sunt media şi, respective, coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentul considerat.
(4)Coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol pe teritoriul României este, în general, în intervalul 0,35÷1,0.
(5)Valoarea încărcării din zăpadă pe sol având probabilitatea de nedepăşire p diferită de 0,98 se calculează în repartiţia Gumbel pentru maxime cu relaţia:
unde
sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2), având o probabilitate de nedepăşire într-un an p = 0,98 (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani);
sp este valoarea încărcării din zăpadă pe sol având o probabilitate de nedepăşire într-un an p;
V1 este coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol.
ANEXA nr. 3:ANEXA C (informativă) - Greutatea specifică a zăpezii
(1)Greutatea specifică a zăpezii variază în timp. În general aceasta creşte cu durata de existenţă (vârsta) a stratului de zăpadă şi depinde de poziţia geografică, clima şi altitudinea amplasamentului.
(2)Cu excepţia cazurilor unde valori ale greutăţii specifice sunt indicate în Capitolele 1 ÷ 7, pentru greutăţile specifice ale zăpezii pe sol se pot utiliza valorile orientative prezentate în Tabelul C.1.
Tabelul C.1 - Greutatea specifică medie a zăpezii

Natura zăpezii

Greutatea specifică a zăpezii [kN/m3]

Proaspătă

 1,0

Aşezată (după câteva ore sau zile de la ninsoare)

2,0

Veche (după câteva săptămâni sau luni de la ninsoare)

2,5 până la 3,5

Umedă

 4,0

ANEXA nr. 4:Anexa D (informativă) - Comentarii şi recomandări de proiectare
(1)_

Cuprins

D.1. Elemente generale

D.2. Situaţii de proiectare

D.3 Încărcarea din zăpada pe sol

D.4 Încărcarea din zăpadă pe acoperiş

D.5. Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş

D.5.1 Acoperişuri cu o singură pantă

D.5.2 Acoperişuri cu două pante

D.5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri

D.5.4 Acoperişuri cilindrice

D.5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte

D.6 Efecte locale

D.6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole

D.6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului

D.6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri

D.7 Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş

D.8 Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol

D.9 Greutatea specifică a zăpezii Bibliografie

Introducere
Comentariile şi recomandările de proiectare următoare se referă la aplicarea reglementării tehnice CR 1-1-3/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor" şi au ca obiectiv facilitarea evaluării încărcărilor din zăpadă de către inginerii proiectanţi.
Prevederile codului CR 1-1-3/2012 sunt armonizate cu standardul SR EN 1991-1-3, care reprezintă versiunea în limba română a standardului european EN 1991-1-3. În cod s-a luat în considerare informaţia meteorologică din România privind maximele anuale ale încărcărilor din zăpadă (obţinute pe baza maximelor anuale ale înălţimii stratului de zăpadă) înregistrate până în anul 2005.
Cercetarea în domeniul încărcărilor din zăpadă necesită studii suplimentare, mai ales în ceea ce priveşte încărcarea din zăpadă pe acoperiş. Multitudinea de factori care influenţează caracteristicile zăpezii şi modul de depunere a acesteia, variabilitatea fenomenelor meteorologice, multitudinea de tipuri şi de materiale de acoperişuri, fac ca cercetarea să fie complexă, iar rezultatele dificil de extrapolat. În privinţa încărcărilor din zăpadă pe acoperiş, direcţia principală de cercetare pre-normativă la nivel internaţional (şi în special la nivel european) este cea a studiilor probabiliste, ale căror rezultate trebuie să conducă la definirea unor valori asociate unor probabilităţi anuale de nedepăşire sau, respectiv, unor intervale medii de recurenţă [1].
1.D.1. Elemente generale
Încărcarea din zăpadă este o acţiune variabilă, fixă şi statică, exprimată ca încărcare distribuită pe metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului. În cazurile de aglomerare excepţională a zăpezii, încărcarea din zăpadă este acţiune accidentală.
Conform codului CR 0 - 2012:
- O acţiune este variabilă atunci când variaţia în timp a intensităţii ei nu este nici neglijabilă nici monotonă;
- O acţiune este fixă atunci când are o poziţie fixă şi o distribuţie fixă pe construcţie;
- O acţiune este statică atunci când nu induce acceleraţii construcţiei, deci nu induce forţe de inerţie pe construcţie şi pe elementele sale componente;
- O acţiune accidentală este o acţiune de scurtă durată şi de intensitate semnificativă, cu probabilitate redusă de apariţie pe o construcţie pe durata ei de viaţă (considerată pentru proiectare).
2.D.2. Situaţii de proiectare
Situaţiile de proiectare la acţiunea zăpezii sunt în concordanţă cu cele prevăzute în codul CR 0 - 2012 şi reprezintă un set de condiţii fizice reprezentând situaţiile reale ce au loc într-un interval de timp considerat, pentru care prin proiectare sunt create premisele ca stările limită relevante să nu fie depăşite. Conform CR 0 situaţiile de proiectare sunt definite astfel:
- Situaţie persistentă de proiectare: situaţie de proiectare ce este relevantă pe un interval de timp de acelaşi ordin cu durata vieţii construcţiei (condiţia normală de proiectare);
- Situaţie tranzitorie de proiectare: situaţie de proiectare care este relevantă pe o durată de timp mai scurtă decât durata proiectată a vieţii construcţiei şi care are o probabilitate mare de a se produce;
- Situaţie accidentală de proiectare: situaţie ce implică condiţii de expunere excepţională a construcţiei la foc, explozii, impact, cedare locală, zăpadă.
Condiţiile excepţionale referitoare la zone cu căderi excepţionale de zăpadă pe sol (caracterizate de o probabilitate foarte redusă de apariţie), aşa cum sunt definite în SR EN 1991-1-3, nu se iau în considerare pentru proiectarea construcţiilor pe teritoriul României (climă temperată). Cu datele disponibile la nivel european în 1997, din peste 2600 de staţii meteo considerate, au fost înregistrate căderi excepţionale de zăpadă la 159 de staţii [2]. În acest context, în viitor, se impune efectuarea de studii aprofundate pe acest subiect la nivel naţional, în condiţiile utilizării unei baze de date meteorologice cât mai extinse.
Conform Capitolului 2 din cod, trebuie considerate următoarele două condiţii de amplasament pentru proiectarea la acţiunea zăpezii:
(i)Condiţii normale, fără considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş. Se consideră situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie şi se utilizează două tipuri de distribuţie a încărcării din zăpadă: încărcarea din zăpadă neaglomerată şi încărcarea din zăpadă aglomerată (cu prevederile de la alineatul 4.1(8), relaţia 4.1 şi Capitolul 5);
(ii)Condiţii excepţionale, cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş. Se consideră două situaţii de proiectare:
- persistentă/tranzitorie cu utilizarea încărcării din zăpadă neaglomerată şi aglomerată (fără cazurile din Capitolul 7), cu prevederile de la alineatul 4.1(8), relaţia 4.1 şi Capitolul 5, şi
- accidentală (în care zăpada este acţiunea accidentală) cu utilizarea încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă (pentru cazurile din Capitolul 7), cu prevederile alineatului 4.1(9) şi relaţia 4.2.
Pentru verificări locale se foloseşte situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie cu prevederile din Capitolul 6.
În absenţa vântului sau în cazul unor viteze reduse ale vântului (< 2m/s), depunerile de zăpadă pe acoperişuri conduc, în general, la o depunere (zăpadă neaglomerată) şi acoperire cvasiuniformă a acestora.
În cazul unor viteze ale vântului de peste 4[POZĂ - A se vedea actul modificator]5 m/s, zăpada poate fi spulberată şi aglomerată în zonele adăpostite ale acoperişului sau pe acoperişurile mai joase sau în spatele obstacolelor. Pentru viteze ale vântului de 4[POZĂ - A se vedea actul modificator]7 m/s depunerile suplimentare de zăpadă sunt de ordinul centimetrilor/zecilor de centimetri. Fenomenul devine important cantitativ în cazul vitezelor de peste 7m/s, când depunerile suplimentare pot atinge 1,5-2,5 m, funcţie de rugozitatea suprafeţei zăpezii [3].
Aglomerarea de zăpadă pe acoperiş este influenţată de mulţi factori: viteza vântului, durata de timp cu vânt puternic, compoziţia suprafeţei zăpezii (de exemplu dacă zăpada este umedă, fulgii de zăpadă sunt mai greu de ridicat, smuls şi deplasat de către vânt), dimensiunea fulgilor de zăpadă, înălţimea stratului de zăpadă din care se face deplasarea zăpezii, expunerea clădirii (topografia şi construcţiile înconjurătoare), temperatura şi umiditatea aerului aflat în mişcare (vânt) etc.
3.D.3 Încărcarea din zăpada pe sol
În practica internaţională se admite că încărcarea din zăpadă pe sol poate fi studiată adoptând un interval de referinţă pentru culegerea datelor de un an, deoarece se consideră că datele meteorologice anuale sunt independente statistic. Astfel, în analiza statistică se folosesc valorile maxime anuale, care în cazul zăpezii reprezintă maxime asociate unei ierni. Deşi în unele regiuni geografice pe o perioadă lungă de timp se pot identifica anumite tendinţe în evoluţia climatică, acestea nu se iau în considerare în practica actuală de stabilire a încărcărilor din zăpadă pe sol.
Codul CR 1-1-3/2012, armonizat cu standardul SR EN 1991-1-3, defineşte valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol ca fiind valoarea cu 2% probabilitate anuală de depăşire (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani), valoare care reprezintă un fractil superior al unei variabile aleatoare ale cărei valori măsurate sunt maxime anuale.
Modalitatea de constituire a bazei de date utilizate pentru zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol este considerată a fi una dintre cauzele cele mai importante care conduc la incertitudinile asociate evaluării încărcărilor din zăpadă. Pe de o parte există incertitudini asociate tehnicilor de măsurare a înălţimii stratului de zăpadă sau a încărcării din zăpadă pe sol, în mod evident corelate cu evoluţia istorică a tehnicilor/procedurilor de măsurare şi a calităţii instrumentelor utilizate. Pe de altă parte există şi incertitudini inerente asociate erorilor umane. De asemenea, există incertitudini ale zonării încărcării din zăpadă pe sol datorate dispunerii aleatorii şi neuniforme a staţiilor meteorologice pe ansamblul suprafeţei unei ţări şi pe diferite regiuni geografice. Expunerea diferită a amplasamentelor în care se fac măsurătorile influenţează depunerile de zăpadă şi, deci, şi valorile măsurate.
Incertitudinile asociate valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol într-un amplasament sunt sporite şi de incertitudinile de modelare. Acestea sunt de două tipuri: (i) incertitudini asociate trecerii de la înălţimea stratului de zăpadă la încărcarea echivalentă din zăpadă şi (ii) incertitudini ale modelării probabiliste a încărcării din zăpadă (repartiţia de probabilitate este doar un model al realităţii). Rezultatele obţinute prin utilizarea modelului de probabilitate ales au o incertitudine sporită în cazul staţiilor meteorologice cu un număr redus de ani de observaţie. Se recomandă utilizarea unui număr de 40[POZĂ - A se vedea actul modificator]50 de ani de observaţii pentru determinarea valorii caracteristice cu interval mediu de recurenţă de 50 de ani. Este de preferat o perioadă de observaţie de cel puţin 20 de ani. Dimensiunea bazei de date care este diferită pentru fiecare staţie meteorologică (numărul de ani/ierni de înregistrări este diferit) sporeşte deasemenea incertitudinile.
Pentru zonare, pentru toate staţiile meteorologice se alege aceeaşi relaţie de trecere de la înălţimea (grosimea) stratului de zăpadă la încărcarea din zăpadă şi se alege acelaşi model de repartiţie de probabilitate.
În final, harta de zonare a încărcării din zăpadă la sol se obţine pornind de la interpolarea cu programe de tip S.I.G. (Sisteme Informatice Geografice) a valorilor caracteristice asociate amplasamentelor staţiilor meteorologice. Staţiile meteorologice au o distribuţie geografică neuniformă şi un număr diferit de ani de măsurători ale depunerilor de zăpadă pe sol.
Harta de zonare a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol a fost elaborată pe baza analizei statistice şi a modelării probabiliste a valorilor extreme maxime anuale ale încărcării din zăpadă pe sol observate la 122 staţii meteorologice de pe teritoriul României. Baza de date disponibilă constă în date meteorologice înregistrate de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie - INMH pentru perioada 1930-1989 şi Administraţia Naţională de Meteorologie - ANM (pentru perioada 1989-2005). Datele pentru încărcarea din zăpadă pe sol disponibile la staţiile meteorologice din România acoperă perioade de timp cu valori măsurate de la 10-13 ani (3 staţii recent instalate) până la 74 ani, media numărului de ani cu valori măsurate fiind de 48 ani (ceea ce este satisfăcător pentru evaluarea încărcării cu interval mediu de recurenţă de 50 de ani).
Zonarea pe teritoriul României a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol, sk [kN/m2], definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an (corespunzând unui interval mediu de recurenţă IMR = 50 ani), s-a realizat luând în considerare următoarele:
(i)Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol, calculate în repartiţia Gumbel pentru maxime, pentru fiecare staţie meteorologică;
(ii)Comparaţia dintre valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol şi valorile maxime observate ale încărcării din zăpadă pe sol, pentru fiecare staţie meteorologică;
(iii)Analiza distribuţiei pe teritoriul României a mediei maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol, a maximelor încărcării din zăpadă pe toată durata de observaţie şi a valorilor coeficientului de variaţie.
Repartiţia de valori extreme Gumbel pentru maxime este repartiţia de probabilitate recomandată de EN 1991-1-3, deoarece în urma analizei datelor disponibile la nivel european la momentul elaborării standardului (anul 2003), această repartiţie s-a dovedit a fi cea mai potrivită pentru modelarea încărcării din zăpadă la cele mai multe dintre staţiile meteorologice europene [4].
Repartiţia Gumbel este repartiţia care a modelat cel mai bine datele înregistrate în Elveţia, Italia, Grecia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Germania, Franţa şi Marea Britanie, în timp ce în Danemarca a fost utilizată repartiţia Weibull, iar în Irlanda repartiţia Pareto generalizată [4]. Studii realizate în Japonia [5], [6] au indicat repartiţiile Gumbel şi Weibull ca oferind cele mai bune modelari pentru datele analizate. În SUA şi în unele studii din Germania s-a folosit repartiţia lognormală. Studii din Rusia [7] recomandă de asemenea repartiţia Gumbel.
Repartiţia Gumbel este recomandată şi deoarece seria de date statistice este compusă din valori extreme maxime anuale, iar repartiţia Gumbel este o repartiţie de valori extreme.
Funcţia de repartiţie de tip Gumbel pentru maxime [8] este dată de relaţia:
[POZĂ - A se vedea actul modificator](D.3.1.)
unde
- ssol este valoarea încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2);
- u este modul repartiţiei; u = s1 - 0.45 [POZĂ - A se vedea actul modificator]1 (kN/m2);
- s1 este media maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2);
- [POZĂ - A se vedea actul modificator]1 este abaterea standard a maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2);
- [POZĂ - A se vedea actul modificator] este parametru al dispersiei/împrăştierii datelor; [POZĂ - A se vedea actul modificator] = 1.282/[POZĂ - A se vedea actul modificator]1.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, sk [kN/m2], este fractilul superior din repartiţia Gumbel pentru maxime căruia îi este asociată o probabilitate anuală de nedepăşire de 98% (2% probabilitate de depăşire într-un an).
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol, sk, în România, este indicată în harta de zonare din Figura 3.1. Harta este valabilă pentru altitudini A < = 1000 m. În Tabelul A.1 sunt indicate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 337 localităţi urbane. Pentru altitudini 1000 m < A < = 1500 m determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol se face cu relaţiile (3.1) şi (3.2) din cod (relaţii liniare funcţie de altitudine). Exemple de valori pentru diferite altitudini între 1000 m şi 1500 m sunt indicate în Tabelul D3.1.
Tabelul D3.1 Exemple de valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru amplasamente cu altitudini 1000 m < A < = 1500 m

sk(1000m < A < = 1500 m), kN/m2

Zona

Altitudinea A, m

sk(A < = 1000 m) = 1,5 kN/m2

sk (A< = 1000 m) = 2,0 kN/m2

1000

1,5

2,0

1100

2,3

2,7

1200

3,0

3,4

1300

3,8

4,1

1400

4,5

4,8

1500

5,3

5,5

Analiza datelor europene [3], [4] a evidenţiat existenţa unor proceduri diferite de obţinere a datelor (măsurători pentru grosimea stratului de zăpadă, pentru echivalentul în apă al încărcării, măsurători directe ale încărcării) şi a atras atenţia asupra necorelării la frontiere a hărţilor de zonare din ţările europene.
În cadrul elaborării hărţii de zonare a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol din cod nu a fost posibilă o analiză de compatibilitate cu hărţile de zonare din ţările învecinate.
La fel ca în cazul tuturor hărţilor de hazard natural, harta de zonare a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol trebuie constant re-evaluată pe măsura acumulării mai multor date meteorologice (mai mulţi ani de observaţie, mai multe staţii meteorologice, etc.).
4.D.4 Încărcarea din zăpadă pe acoperiş
În general, în codurile şi standardele naţionale şi internaţionale, încărcarea din zăpadă pe acoperiş este evaluată prin multiplicarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol cu "coeficienţi de formă" (care ţin cont de o parte dintre fenomenele care influenţează depunerea de zăpadă pe acoperiş), cu coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament şi cu coeficientul termic. În unele cazuri, aşa cum este şi în CR 1-1-3/2012, suplimentar, se multiplică şi cu factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii, [POZĂ - A se vedea actul modificator]Is.
Aplicarea factorului de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii se recomandă a fi luată în considerare şi pentru acoperişuri cu forme neuzuale, acoperişuri de mari deschideri şi acoperişuri pentru care raportul dintre încărcarea permanentă şi încărcarea din zăpadă este redus. Factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii nu se aplică în cazul încărcării din zăpadă utilizată la evaluarea masei construcţiei pentru calculul forţei seismice.
Distribuţiile zăpezii pe acoperiş din CR 1-1-3/2012 sunt valabile în cazul depunerii naturale a zăpezii pe acoperiş. Dacă se anticipează înlăturarea sau redistribuirea artificială a zăpezii de pe acoperiş, acesta trebuie proiectat cu distribuţii ale încărcării din zăpadă specifice situaţiilor anticipate, cu acordul clientului şi conform standardelor de încercări, reglementărilor tehnice şi legislaţiei aplicabile în vigoare.
Există încă relativ puţine date din măsurători privind încărcarea din zăpadă pe acoperiş, iar procedurile de măsurare nu sunt standardizate. În plus, există şi multiple dificultăţi practice de realizare a măsurătorilor. De aceea incertitudinile asociate încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt mai mari decât incertitudinile asociate încărcării din zăpadă pe sol. Trebuie subliniată şi existenţa unui număr foarte mare de tipuri, diferite, de acoperişuri. Normele şi codurile încearcă să grupeze şi să standardizeze tipurile de acoperişuri, dar în mod evident este imposibil să fie considerate toate configuraţiile posibile pentru acestea.
De asemenea, codurile propun relaţii simplificate pentru calculul încărcării din zăpadă pe acoperiş, neputând propune pentru proiectarea curentă modelări complexe care să ţină seama direct şi explicit de toate tipurile de acoperişuri (formă, material, etc.) şi de toţi factorii care influenţează depunerea de zăpadă pe acesta.
Calculul încărcării din zăpadă pe acoperiş ţine seama de faptul că zăpada se poate distribui în diferite moduri, cu influenţe datorate mai multor factori. Cei mai importanţi factori sunt prezentaţi în cele ce urmează.
- Forma acoperişului
Acest factor este luat în considerare în calculul încărcării prin intermediul coeficientului de formă [POZĂ - A se vedea actul modificator] (al încărcării din zăpadă pe acoperiş). În Capitolul 5 al CR-1-1-3/2012 sunt prezentate distribuţii şi valori ale coeficientului de formă pentru diferite tipuri de acoperiş.
- Condiţiile meteorologice locale
Condiţiile meteorologice locale se referă în special la caracteristicile vântului, variaţiile de temperatură, nivelul aşteptat de precipitaţii (ploi sau ninsori). Influenţa deosebit de complexă a vântului este luată în considerare în prevederile codului astfel:
- vântul poate spori grosimea depunerilor de zăpadă în zonele protejate de pe acoperiş şi poate diminua grosimea depunerilor de zăpadă în zonele expuse; aceste distribuţii neregulate ale zăpezii sunt considerate în calcul prin distribuţiile coeficienţilor de formă pentru încărcările din zăpadă aglomerată din Capitolul 5 şi prin prevederile speciale privind aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete (Capitolele 6.1 şi 7.3);
- prin intermediul coeficientului de expunere al construcţiei în amplasament Ce (Capitolul 4.1), care caracterizează efectul de ansamblu al vântului asupra depunerii de zăpada pe construcţie în funcţie de topografia terenului înconjurător şi de mediul natural şi/sau construit din vecinătatea construcţiei.
- Vecinătatea altor clădiri
Vecinătatea altor clădiri este luată în considerare în cod prin: (i) intermediul coeficientului de expunere al construcţiei în amplasament Ce şi prin (ii) acumulările de zăpadă care pot apărea pe construcţie în cazul vecinătăţii unei clădiri mai înalte (Capitolul 7.2).
- Terenul din jurul clădirii
Spulberarea şi aglomerarea zăpezii datorită acţiunii vântului sunt influenţate de topografia terenului din jurul construcţiei. În CR 1-1-3/2012 acest factor de influenţă asupra depunerii de zăpadă pe acoperiş este considerat tot prin intermediul coeficientului de expunere al construcţiei în amplasament Ce (Capitolul 4.1).
În cazul expunerii "Complete", zăpada poate fi spulberată în toate direcţiile din jurul clădirii, pe zone de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului, copacilor sau construcţiilor mai înalte (exemple în Figura D.4.1).
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.4.1 Exemple de expunere " completă
În cazul expunerii "Normale", topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt (exemplu în Figura D.4.2).
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.4.2 Exemplu de expunere "normală
În cazul expunerii "Reduse", construcţia este situată mai jos decât terenul înconjurător sau este înconjurată de copaci înalţi şi/sau construcţii mai înalte (exemplu în Figura D.4.3).
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.4.3 Exemplu de expunere "redusă
- Caracteristicile termice ale acoperişului şi cantitatea de căldură generată sub acoperiş
Aceşti factori de influenţă asupra depunerii de zăpadă pe acoperiş sunt luaţi în considerare în cod prin intermediul coeficientului termic Ct care poate reduce încărcarea din zăpadă pe acoperiş atunci când transferul termic ridicat prin acoperiş conduce la topirea zăpezii (exemplu în Figura D.4.4). În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determină prin studii speciale care stabilesc valori ale coeficientului termic în funcţie de conductivitatea termică a acoperişului, de temperatura cea mai scăzută anticipată în interiorul construcţiei şi de încărcarea din zăpadă pe sol (vezi şi ISO 4355 - 1998). În toate celelalte cazuri coeficientul termic are valoarea Ct = 1,0.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.4.4 Topirea zăpezii în cazul acoperişurilor "calde"[12]
- Rugozitatea suprafeţei acoperişului
Rugozitatea acoperişului influenţează alunecarea zăpezii pe acoperiş. Rugozitatea suprafeţei acoperişurilor nu este uniformă şi de aceea este dificil de evaluat efectul acesteia asupra alunecării zăpezii. De exemplu, în unele zone de acoperiş pot exista elemente constructive de mici dimensiuni care împiedică alunecarea naturală a zăpezii (altele decât parapetele pentru care există prevederi explicite în cod). Uneori, sub stratul de zăpadă pot exista zone cu gheaţă sau zăpadă îngheţată care favorizează alunecarea zăpezii. Astfel de situaţii speciale nu sunt luate în considerare în prevederile codului. Totodată, întrucât se consideră că zăpada alunecă în totalitate de pe acoperiş (atunci când nu există obstacole sau parapete) în cazul unui unghi al acoperişului de peste 60°, coeficienţii de formă sunt egali cu zero pentru aceste porţiuni ale acoperişurilor.
5.D.5. Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş
În Capitolul 5 sunt indicaţi coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie (cazurile în care zăpada este neaglomerată şi aglomerată).
În situaţia de proiectare în care zăpada este considerată a fi acţiune accidentală (cazul aglomerărilor excepţionale de zăpadă) se folosesc prevederile din Capitolul 7.
Reglementările tehnice actuale nu pot ţine cont în calcul, în mod explicit, de toţi factorii care influenţează încărcarea din zăpadă pe acoperiş şi de efectul acestora.
Valorile la nivel european ale coeficienţilor de formă din standardul EN 1991-1-3 au fost calibrate pe baza analizei rezultatelor unor studii experimentale, atât în amplasament (in-situ) cât şi în tunel aerodinamic şi în urma analizei comparative a coeficienţilor de formă din prescripţiile din diferite ţări [2]. Rezultatele măsurătorilor in-situ din SUA, Canada, Norvegia şi Anglia au fost completate cu rezultatele unei campanii speciale de măsurători efectuată în Europa [3], pentru studiul depunerilor de zăpadă pe acoperişuri (iarna 1998/1999). Măsurătorile au fost foarte detaliate, atât în ceea ce priveşte parametrii meteorologici de interes (viteza vântului, direcţia vântului, temperatura aerului, umiditatea aerului, radiaţia solară, regimul de precipitaţii, etc.), cât şi în ceea ce priveşte tipurile de acoperiş (formă, dimensiuni, înclinaţii, rugozitatea suprafeţei, transferul de căldură dinspre interiorul clădirii, izolaţia acoperişului, etc.), altitudinea, expunerea (la vânt, la soare), depunerea de zăpadă pe acoperiş în diferite puncte, etc. În Anglia au fost realizate măsurători pe 25 de tipuri de acoperişuri în 18 amplasamente diferite, la altitudini de la 5 m la 656 m. În Alpii Italieni au fost realizate măsurători pe 13 acoperişuri în 7 amplasamente diferite, la altitudini de la 88 m la 1340 m, iar în Munţii Dolomiţi pe acoperişuri în încă 5 amplasamente. În Germania au fost realizate măsurători pe 3 acoperişuri în 2 amplasamente diferite, la altitudini de 141 m şi 880 m, iar în Elveţia pe 35 de acoperişuri în 8 amplasamente diferite, la altitudini de la 570 m la 1628 m. În total s-au realizat măsurători pe 81 de acoperişuri [3]. Aceste informaţii din măsurători in-situ au fost completate cu rezultate din laboratorul de încercări "Tunelul climatic Jules Verne" al Centre Scientifique et Technique du Bâtiment (CSTB), Nantes. Testele în laborator au urmărit simularea depunerii de zăpadă pe acoperiş în condiţii cu şi fără vânt (cu diferite viteze), la diferite temperaturi şi umidităţi, cu machete de diferite dimensiuni, cu diferite tipuri de acoperişuri.
Toate rezultatele măsurătorilor au fost procesate statistic şi modelate probabilist [3].
Prevederile din CR 1-1-3/2012 se referă la forme şi tipuri curente/uzuale de acoperişuri. Pentru cazurile care nu sunt cuprinse în cod proiectantul poate utiliza prevederi din alte prescripţii de specialitate şi/sau poate solicita determinarea experimentală a coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş, cu condiţia respectării principiilor, cerinţelor minime şi regulilor de proiectare din cod, a reglementărilor tehnice şi a legislaţiei aplicabile în vigoare, având întotdeauna în vedere că aglomerările de zăpadă de lângă obstacole constituie una dintre cauzele majore de avariere datorată zăpezii.
5.1.D.5.1 Acoperişuri cu o singură pantă
Valorile coeficientului de formă[POZĂ - A se vedea actul modificator]1 ţin cont de alunecarea zăpezii de pe acoperiş în cazul unui acoperiş cu unghi mare (peste 30°).
Conform CR 1-1-3/2012, pentru un acoperiş cu o pantă, în condiţii normale de expunere (Ce = 1,0), fără a lua în calcul topirea zăpezii (Ct = 1,0), pentru cele trei zone de valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol sk, pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie, valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt indicate în Tabelul D.5.1 şi în Figura D.5.1 pentru diferite unghiuri ale acoperişului. Pentru acoperişurile cu o singură pantă, în cazul în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, se ia în considerare o singură distribuţie a zăpezii pe acoperiş, fără a se face diferenţa între zăpada neaglomerată şi aglomerată. Coeficientul [POZĂ - A se vedea actul modificator]1 se calculează cu relaţiile din Tabelul 5.1.
Tabelul D.5.1 Valori ale încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu o pantă, pentru diferite unghiuri ale acoperişului, în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii, în cazul în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş

Unghiul acoperişului, [POZĂ - A se vedea actul modificator]°

[POZĂ - A se vedea actul modificator]1

s [kN/m2]

sk = 1.5 [kN/m2]

sk = 2 [kN/m2]

sk =2.5 [kN/m2]

0

0,8

1,2

1,6

2,0

5

0,8

1,2

1,6

2,0

10

0,8

1,2

1,6

2,0

15

0,8

1,2

1,6

2,0

20

0,8

1,2

1,6

2,0

25

0,8

1,2

1,6

2,0

30

0,8

1,2

1,6

2,0

35

0,7

1,0

1,3

1,7

40

0,5

0,8

1,1

1,3

45

0,4

0,6

0,8

1,0

50

0,3

0,4

0,5

0,7

55

0,1

0,2

0,3

0,3

60

0,0

0,0

0,0

0,0

[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Unghiul acoperişului,[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.5.1 Valori ale încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu o pantă, pentru diferite unghiuri ale acoperişului, în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii, în cazul în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş
5.2.D.5.2 Acoperişuri cu două pante
În Figura D.5.2 este prezentat un exemplu real de încărcare din zăpadă neaglomerată, iar în Figura D.5.3 de încărcare din zăpadă aglomerată, pe acoperişuri cu două pante.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.5.2 încărcarea din zăpadă neaglomerată pe un acoperiş cu două pante [2]
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.5.3 încărcarea din zăpadă aglomerată pe un acoperiş cu două pante [13]
Pentru acoperişurile cu două pante codul ia în considerare trei cazuri de distribuţie a zăpezii: un caz cu zăpada neaglomerată şi două cazuri cu zăpada aglomerată (în funcţie de direcţia vântului).
5.3.D.5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri
În Figura D.5.4 este prezentat un exemplu real de încărcare din zăpadă neaglomerată, iar în Figura D.5.5 de încărcare din zăpadă aglomerată, pe un acoperiş cu mai multe deschideri.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.5.4 Încărcarea din zăpadă neaglomerată pe un acoperiş cu mai multe deschideri [14]
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.5.5 Încărcarea din zăpadă aglomerată pe un acoperiş cu mai multe deschideri, test în tunelul aerodinamic [2]
Pentru un acoperiş cu mai multe deschideri, în condiţii normale de expunere (Ce=1,0), fără a lua în calcul topirea zăpezii (Ct = 1,0), pentru cele trei zone de valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol sk, pentru situaţia de proiectare persitentă/tranzitorie, în zona doliilor valorile încărcării maxime din zăpadă aglomerată pe acoperiş (cazul (ii) de încărcare, Fig.D.5.6) sunt indicate în Tabelul D.5.2 şi în Figura D.5.7 pentru diferite valori ale unghiului mediu
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.5.6 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă aglomerată pe acoperişuri cu mai multe deschideri
Tabelul D.5.2 Valori ale încărcării maxime din zăpadă aglomerată pe acoperiş (în zona doliilor) pentru diferite unghiuri medii, în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii

Unghiul mediu, [POZĂ - A se vedea actul modificator]

[POZĂ - A se vedea actul modificator]

s [kN/m2]

sk =1.5 [kN/m2]

sk =2 [kN/m2]

sk =2.5 [kN/m2]

5

0,9

1,4

1,9

2,3

10

1,1

1,6

2,1

2,7

15

1,2

1,8

2,4

3,0

20

1,3

2,0

2,7

3,3

25

1,5

2,2

2,9

3,7

30

1,6

2,4

3,2

4,0

35

1,6

2,4

3,2

4,0

40

1,6

2,4

3,2

4,0

45

1,6

2,4

3,2

4,0

50

1,6

2,4

3,2

4,0

55

1,6

2,4

3,2

4,0

60

1,6

2,4

3,2

4,0

[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Unghiul mediu
Figura D.5.7 Valori ale încărcării maxime din zăpadă aglomerată pe acoperiş (în zona doliilor) pentru diferite unghiuri medii [POZĂ - A se vedea actul modificator], în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii
Pentru situaţiile în care în zona doliei unul sau ambele unghiuri ale acoperişului sunt mai mari de 60°, pentru determinarea coeficientului [POZĂ - A se vedea actul modificator]sunt recomandate studii speciale efectuate de instituţii specializate, cu respectarea principiilor, cerinţelor minime şi regulilor de proiectare din acest cod, a reglementărilor tehnice şi a legislaţiei aplicabile, în vigoare. De asemenea se pot utiliza prevederi din alte prescripţii de specialitate (de exemplu în cazul acoperişurilor tip şed utilizate pentru hale se pot utiliza coeficienţii de formă din literatura de specialitate).
5.4.D.5.4 Acoperişuri cilindrice
Încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cilindrice acţionează pe o lungime ls, care corespunde zonei de acoperiş pentru care unghiul [POZĂ - A se vedea actul modificator] dintre orizontală şi tangenta la curba directoare a acoperişului este [POZĂ - A se vedea actul modificator]< = 60°. Lungimea ls se calculează astfel: ls = 2 r sin 60o = r x [POZĂ - A se vedea actul modificator].
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.5.8 Evaluarea lungimii zonei cu zăpadă aglomerată la acoperişurile cilindrice
În cazul în care lungimea de depunere a zăpezii rezultată prin calcul este mai mare decât lăţimea acoperişului, se consideră ls = b.
5.5.D.5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte
Aglomerările de zăpadă de pe acoperişurile adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte sunt unele dintre cauzele principale ale avariilor produse de acţiunea zăpezii. Uşoare supra-încărcări uniforme din zăpadă pot fi preluate în general bine, dar supraîncărcările localizate datorate aglomerărilor de zăpadă creează probleme (ASCE 7-05).
În Figura D.5.9 sunt prezentate exemple de depunere de zăpadă aglomerată pe acoperişuri adiacente construcţiilor mai înalte.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.5.9 Exemple de încărcare din zăpadă aglomerată pe acoperişuri adiacente construcţiilor mai înalte
Pentru cazul prezentat în Figura 5.7 b, când b2 < ls, coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă aglomerată la marginea (spre exterior) acoperişului orizontal situat mai jos, [POZĂ - A se vedea actul modificator], se calculează prin interpolare între valorile lui [POZĂ - A se vedea actul modificator] şi [POZĂ - A se vedea actul modificator], Figura D.5.10:
[POZĂ - A se vedea actul modificator](D.5.1)
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.5.10 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte pentru cazul b2 < ls
Pentru calculul încărcării din zăpadă pe acoperişul situat mai jos se recomandă considerarea unei expuneri normale sau chiar reduse (Ce=1 sau Ce=1,2), deoarece vecinătatea clădirii mai înalte poate împiedica spulberarea zăpezii de către vânt.
Pentru calculul încărcării din zăpadă pe acoperişul situat mai jos, în cazul (i) al încărcării din zăpadă neaglomerată trebuie ţinut cont de unghiul acoperişului, valoarea [POZĂ - A se vedea actul modificator] = 0,8 fiind valabilă pentru acoperişuri plane sau cu unghiuri până la 30°.
Pe cât posibil este de dorit să fie evitate situaţiile în care zăpada alunecă de pe un acoperiş situat mai sus pe un altul situat mai jos, evitând astfel aglomerările de zăpadă de pe acoperişul situat mai jos. Trebuie menţionat faptul că CR 1-1-3/2012 nu se referă la cazul special al încărcărilor date de impactul zăpezii care alunecă de pe un acoperiş pe altul. Dacă se instalează dispozitive care împiedică alunecarea zăpezii de pe acoperişul situat mai sus, coeficientul de formă al încărcării pe acest acoperiş nu poate fi mai mic de 0,8.
6.D.6 Efecte locale
6.1.D.6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole
Pe acoperişurile cu obstacole expuse acţiunii vântului este posibilă aglomerarea zăpezii în zonele de adăpostire aerodinamică la vânt. Acoperişurile pot fi considerate cvasi-orizontale dacă panta este mai mică 5% (pantă care corespunde unui unghi al acoperişului de 2,86o).
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Aglomerările de zăpadă de lângă obstacolele de pe acoperiş trebuie luate în considerare cu atenţie, deoarece sunt printre principalele cauze de avarii datorate zăpezii.
Aglomerarea de zăpadă de lângă un atic/parapete se evaluează tot utilizând prevederile din cap. 6.1. Valoarea coeficientului de formă al încărcării din zăpadă la marginea zonei de aglomerare (lângă obstacol) este [POZĂ - A se vedea actul modificator] = [POZĂ - A se vedea actul modificator]h/ sk respectând condiţia 0,8 < = [POZĂ - A se vedea actul modificator] < = 2,0, iar greutatea specifică a zăpezii [POZĂ - A se vedea actul modificator] se consideră ca fiind 2 kN/m3. În aceste condiţii rezultă că, de exemplu, pentru clădiri în zona cu sk = 2kN/m2 valoarea [POZĂ - A se vedea actul modificator] = h, iar dacă aticul/parapetele are înălţimea mai mică de 0,8 m, atunci [POZĂ - A se vedea actul modificator] =0,8 (din condiţia anterioară) şi încărcarea din zăpadă pe acoperiş rezultă uniformă (de fapt nu se produce aglomerare lângă obstacol). Aglomerarea de zăpadă lângă obstacol apare pentru combinaţii de valori ale lui h şi sk ce conduc la valori ale coeficientului de formă [POZĂ - A se vedea actul modificator] > 0,8.
În cazul acoperişurilor cu panouri solare sunt recomandate studii speciale efectuate de instituţii specializate sau se pot utiliza prevederi din alte prescripţii de specialitate (de exemplu ASCE 7-05), cu respectarea principiilor, cerinţelor minime şi regulilor de proiectare din acest cod, a reglementărilor tehnice şi a legislaţiei aplicabile, în vigoare.
În afară de încărcările rezultate din aplicarea prevederilor din cap. 6.1 (pentru situaţii persistente/tranzitorii de proiectare), pentru zonele de lângă obstacole şi parapete trebuie luate în considerare şi încărcările din aglomerarea excepţională din zăpadă pe acoperiş din Capitolul 7 (pentru situaţia accidentală de proiectare), când se consideră că nu mai există zăpadă pe acoperiş în afara zonelor cu aglomerare excepţională a acesteia.
6.2.D.6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului
La altitudini mai mari de 800 m, la proiectarea zonelor de acoperiş ieşite în consolă, Figura D.6.1, trebuie să se considere pe lângă încărcarea din zăpadă corespunzătoare acestor zone şi încărcarea dată de zăpada atârnată de marginea acoperişului.
Forţa de atracţie gravitaţională care se exercită asupra zăpezii atârnate la marginea acoperişului trebuie să fie echilibrată de forţa de frecare din zăpadă dezvoltată pe înălţimea stratului de zăpadă, aceasta fiind situaţia limită înainte ca zăpada atârnată să se rupă şi să cadă de pe acoperiş.
Încărcarea din zăpada atârnată de marginea acoperişului se [kN/m], se consideră ca acţionând la marginea acoperişului, distribuită de-a lungul acestuia, şi se determină astfel:
se = k x d x d x [POZĂ - A se vedea actul modificator] (D.6.1)
unde produsul (k x d x d) aproximează numeric volumul de zăpadă atârnată de marginea acoperişului,
[POZĂ - A se vedea actul modificator] este greutatea specifică a zăpezii ([POZĂ - A se vedea actul modificator] =3 kN/m3),
d este înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş, iar
k este un coeficient (fără unitate de măsură) care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea acoperişului şi exprimă cât de multă zăpadă este atârnată în afara acoperişului, în funcţie de înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.6.1 Zăpada atârnată de marginea acoperişului
Încărcarea din zăpadă pe acoperiş s poate fi exprimată şi ca produsul dintre înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş şi greutatea specifică a zăpezii:
[POZĂ - A se vedea actul modificator](D.6.2)
Încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului se se calculează cu relaţia:
[POZĂ - A se vedea actul modificator](D.6.3)
Valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş s trebuie considerată în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă.
Coeficientul k se calculează cu relaţia k = 3/d şi este limitat superior la valoarea k < = d [POZĂ - A se vedea actul modificator], unde d este înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş (în metri), iar [POZĂ - A se vedea actul modificator] este greutatea specifică a zăpezii ([POZĂ - A se vedea actul modificator] = 3 kN/m3).
Practic valorile coeficientului k se calculează din condiţia k < = d [POZĂ - A se vedea actul modificator] (cu [POZĂ - A se vedea actul modificator] = 3 kN/m3) până la înălţimea stratului de zăpadă d = 1 m, iar apoi cu relaţia k = 3/d, Tabelul D.6.1 şi Figura D.6.2.
Tabelul D.6.1 Valorile coeficientului k pentru diferite înălţimi ale stratului de zăpadă pe acoperiş

d, m

k

0,05

0,15

0,10

0,30

0,15

0,45

0,20

0,60

0,25

0,75

0,30

0,90

0,35

1,05

0,40

1,20

0,45

1,35

0,50

1,50

0,55

1,65

0,60

1,80

0,65

1,95

0,70

2,10

d, m

k

0,75

2,25

0,80

2,40

0,85

2,55

0,90

2,70

0,95

2,85

1,00

3,00

1,05

2,86

1,10

2,73

1,15

2,61

1,20

2,50

1,25

2,40

1,30

2,31

1,35

2,22

1,40

2,14

d, m

k

1,45

2,07

1,50

2,00

1,55

1,94

1,60

1,88

1,65

1,82

1,70

1,76

1,75

1,71

1,80

1,67

1,85

1,62

1,90

1,58

1,95

1,54

2,00

1,50

[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.6.2 Valorile coeficientului k pentru diferite înălţimi ale stratului de zăpadă pe acoperiş
Evoluţia valorilor coeficientului k este în concordanţă cu faptul că pentru înălţimile mici şi medii ale stratului de zăpadă pe acoperiş, cantitatea de zăpadă atârnată creşte odată cu creşterea înălţimii stratului până la un maxim (la 1 m de zăpadă), iar apoi cantitatea începe să descrească deoarece bucăţi din zăpada atârnată se desprind şi cad.
6.3.D.6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri
În cazurile în care zăpada alunecă pe un acoperiş în pantă sau curb, masa de zăpadă care alunecă exercită pe panourile de protecţie (parazăpezi) sau pe alte obstacole o încărcare din zăpadă pe metru liniar. Pentru calcul, coeficientul de frecare dintre zăpadă şi acoperiş se consideră a fi nul. Încărcarea din zăpadă Fs (kN/m) care se exercită asupra obstacolelor se calculează pe direcţia alunecării cu relaţia:
Fs = s b sin[POZĂ - A se vedea actul modificator] (D.6.4)
unde:
s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă;
b distanţa în plan orizontal între panourile de protecţie succesive sau de la coama acoperişului la primul panou (m);
[POZĂ - A se vedea actul modificator] unghiul acoperişului măsurat faţă de orizontală [°].
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.6.3 încărcarea din zăpadă pe metru liniar care se exercită asupra obstacolelor de pe un acoperiş cu două pante
7.D.7 Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş
În cazul încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri se consideră că nu există zăpadă pe acoperiş cu excepţia zonei de aglomerare.
Pentru situaţia accidentală de proiectare încărcarea din zăpadă se calculează cu prevederile de la 4.1(9) şi relaţia 4.2.
În afară de situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie (cu încărcarea din zăpadă evaluată conform Capitolelor 5 şi 6), trebuie considerată şi situaţia accidentală de proiectare (cu încărcarea din zăpadă evaluată conform Capitolului 7).
Astfel, pentru acoperişurile cu mai multe deschideri, în plus faţă de prevederile cap. 5.3 (pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie), trebuie considerate şi prevederile cap. 7.1 (pentru situaţia accidentală de proiectare).
Pentru acoperişurile adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte, în plus faţă de prevederile cap. 5.5 (pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie), trebuie considerate şi prevederile cap. 7.2 (pentru situaţia accidentală de proiectare).
Pentru acoperişurile cu obstacole, în plus faţă de prevederile din Capitolul 6 (pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie), trebuie considerate şi prevederile din cap. 7.3 (pentru situaţia accidentală de proiectare).
În înţelesul cap. 7.3 din cod se consideră o aglomerare excepţională din zăpadă pentru situaţia accidentală de proiectare doar pe copertinele cu lungimi mai mici de 5 m. Pentru cazul în care copertina are lungime mai mare de 5 m se consideră încărcarea pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie din cap. 5.5 corespunzătoare unui acoperiş adiacent unei construcţii mai înalte.
Cazurile de aglomerări de zăpadă din zona obstacolelor cuprinse în cap. 6 şi cap. 7.3 nu pot acoperi multitudinea de situaţii întâlnite în practica. Pentru cazurile care nu sunt cuprinse în cod, proiectantul poate utiliza prevederi din alte prescripţii de specialitate şi/sau poate solicita determinarea experimentală a coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş, cu condiţia respectării principiilor, cerinţelor minime şi regulilor de proiectare din cod, a reglementărilor tehnice şi a legislaţiei aplicabile în vigoare, având întotdeauna în vedere că aglomerările de zăpadă de lângă obstacole constituie una dintre cauzele majore de avariere datorată zăpezii.
8.D.8 Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol
În cazul construcţiilor şi structurilor pentru care se doreşte un nivel de siguranţă mai mare decât cel rezultat prin aplicarea prevederilor codului, se poate folosi o încărcare din zăpadă la sol având o probabilitate de depăşire mai mică de 2% (interval mediu de recurenţă IMR > 50 ani). O astfel de valoare se calculează cu prevederile din Anexa B, utilizând repartiţia de probabilitate Gumbel pentru maxime.
În CR 1-1-3/2012 valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, sk, are asociat un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani sau, echivalent, o probabilitate de depăşire într-un an de 2% (probabilitatea de nedepăşire într-un an p = 98%). Relaţia dintre intervalul mediu de recurenţă IMR=N ani şi probabilitatea de nedepăşire într-un an, p este: N = 1/(1-p). În Tabelul D.8.1 este exemplificată corespondenţa dintre IMR şi p.
Tabelul D.8.1

IMR

Intervalul mediu de recurentă, ani

p

Probabilitatea de nedepăşire într-un an

50

0,98

75

0,9867

100

0,99

Valoarea încărcării din zăpadă pe sol având probabilitatea de nedepăşire p diferită de 0,98 se calculează cu relaţia:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
unde
sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2), având o probabilitate de nedepăşire într-un an p = 0,98 (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani);
sp este valoarea încărcării din zăpadă pe sol având o probabilitate p de nedepăşire într-un an;
V1 este coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol (coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe teritoriul României este, în general, în intervalul 0,35[POZĂ - A se vedea actul modificator]1,0).
În Figura D.8.1 sunt exemplificate rapoartele între încărcările din zăpadă pe sol cu IMR=75 ani şi, respectiv, IMR = 100 ani şi încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol (IMR = 50 ani), pentru diferite valori ale coeficientului de variaţie V1.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Coeficientul de variaţie V1
Figura D.8.1 Rapoarte între încărcările din zăpadă pe sol cu IMR = 75 ani şi IMR = 100 ani şi încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol (IMR=50 ani)
9.D.9 Greutatea specifică a zăpezii
Evaluarea încărcării din zăpadă pe sol şi pe acoperişuri comportă incertitudini care nu ţin doar de înălţimea stratului de zăpadă. Zăpada este o formă de precipitaţie compusă din gheaţă cristalizată şi aglomerată în fulgi cu diferite forme. Fulgii pot avea o structură largă şi uşoară sau pot avea o formă compactă ceea ce conduce la o variaţie mare a greutăţii specifice a zăpezii.
Trecerea de la înălţimea stratului de zăpadă la încărcarea din zăpadă se face prin înmulţire cu o valoare medie a greutăţii specifice a zăpezii, fără a lua în considerare variabilitatea greutăţii specifice.
Greutatea specifică a zăpezii este influenţată de: grosimea stratului de zăpadă, temperatură, acţiunea vântului, umiditatea aerului, acţiunea ploii asupra zăpezii, acţiunea soarelui, timpul de la aşternerea stratului de zăpada, etc. De exemplu, măsurători simultane ale înălţimii stratului de zăpadă şi ale încărcării din zăpadă au arătat că valorile maxime ale încărcării din zăpadă sunt adeseori atinse ulterior înregistrării maximului înălţimii stratului [1].
În prezent nu există un model de calcul al încărcării din zăpadă care să ţină cont direct şi explicit de contribuţia şi influenţa tuturor acestor factori.
O relaţie dezvoltată cu date de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice [9] propune calculul greutăţii specifice medii a stratului de zăpadă folosind înălţimea stratului, temperatura medie a aerului în timpul acumulării de zăpadă şi viteza medie a vântului în timpul acumulării de zăpadă, dar o astfel de relaţie este dificil de folosit în practica.
Joint Committee on Structural Safety (JCSS) a propus în 1976 o formulă simplificată [10] care reflectă ideea variaţiei greutăţii specifice a zăpezii cu grosimea stratului de zăpadă, până la o anumită limită (3 kN/m3):
[POZĂ - A se vedea actul modificator] (D.9.1)
unde:
[POZĂ - A se vedea actul modificator] este greutatea specifică a zăpezii [kN/m3], h este înălţimea stratului de zăpadă (m), valoarea maximă a greutăţii specifice fiind de 3 kN/m3 în cazul unei înălţimi a stratului de zăpadă > = 4 m.
În 2001, JCSS [11] a considerat o nouă formulă în care a introdus o limită superioară a greutăţii specifice a zăpezii de [POZĂ - A se vedea actul modificator]([POZĂ - A se vedea actul modificator])=5 kN/m3 şi o limită inferioară de [POZĂ - A se vedea actul modificator] (0) = 1.7 kN/m3:
[POZĂ - A se vedea actul modificator](D.9.2)
unde [POZĂ - A se vedea actul modificator] este greutatea specifică a zăpezii [kN/m3], h este înălţimea stratului de zăpadă (m), iar parametrul [POZĂ - A se vedea actul modificator] = 0.85 m.
Cele două relaţii JCSS sunt prezentate comparativ în Figura D.9.1.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura D.9.1 Greutatea specifică a zăpezii funcţie de înălţimea stratului de zăpadă
Relaţiile prezentate sunt valabile în condiţii normale de depunere a zăpezii. În regiunile în care stratul de zăpadă se formează în timp ca urmare a ninsorilor succesive de-a lungul unei întregi ierni, greutatea specifică a zăpezii creşte de-a lungul timpului. În astfel de situaţii sunt necesare formule funcţie de timp.
În CR 1-1-3/2012 valoarea greutăţii specifice a zăpezii este specificată pentru toate relaţiile de calcul în care aceasta intervine. În mod orientativ în Anexa C, sunt prezentate valori ale greutăţii specifice medii funcţie de timpul scurs de la depunere: (i) zăpadă proaspătă, (ii) zăpadă aşezată (după câteva ore sau zile de la ninsoare), (iii) zăpadă veche (după câteva săptămâni sau luni de la ninsoare). De asemenea în Anexa C este indicată şi greutatea specifică medie pentru zăpada umedă.
(2)Bibliografie
[1] Del Corso, R., Graenzer, M., Gulvanessian, H., Setra, J. R., Sandvik, R., Sanpaolesi, L., Stiefel, U., 2000. "Nouveau Reglement Europeen sur les Charges de Neige", în. La neige. Recherche et reglementation, Presses Ponts et Chausees, Association Francaise de Genie Civil, 2000, p. 279 - 334.
[2] Formichi, P., 2008. "EN 1991 - Eurocode 1: Actions on structures. Part 1-3 General actions - Snow Loads", presentation at Workshop "Eurocodes. Background and Applications", 18-20 Feb., Brussels, 60p.
[3] Sanpaolesi L., 1999. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works - Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities, DGIII - D3, Contract n° 500990/1997, 172p.
[4] Sanpaolesi L., 1998. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works - Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities, DGIII - D3, Contract n° 500269/1996, 55p.
[5] Sakurai, S., Joh, O., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow depths for structural design, Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr. 436, June, 11p.
[6] Sakurai, S., Joh, O., Shibata, T., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow loads for structural design, Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr. 437, July, 10p.
[7] Otstavnov, V., 1996. Elaboration of draft map for snow loads in Russia, Research Report 16-13-135/96, CNIISK, Moscow
[8] Gumbel, E., Statistics of extremes, Columbia University Press, New York/London, 1958
[9] Otstavnov, V., Gokhberg, 1970. Promyshiennoe Stroitelstvo, nr. 9, Moscova
[10] JCSS, 1976. Common unified rules for different types of constructions and materials, Bulletin du Comite Euro-International du Beton (CEB) nr. 116, 3rd draft, Annex III, Paris
[11] JCSS, 2001. Probabilistic Model Code, Part 2: Load Models, 2.12 Snow Load, 6p.
[12] www.sturdi-built.com
[13] Gulvanessian, H., 2009. EN 1991-1-3: Eurocode 1: Actions on Structures: Part 1-3: Snow Loads, power-point presentation, 46 slides
[14] www.gapo.ro
(3)Alte referinţe bibliografice
ASCE/SEI 7-05, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures, by American
Society of Civil Engineers (2005).
Clima României, 2008, Ed. Academiei Române, ISBN 978-973-27-1674-8, Bucureşti, 365 pp.
CR 0 - 2012 Cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor.
CSTB, 2010. Actions de la neige sur les batiments. D'apres l'Eurocode 1, Calcul des charges de neige sur les toitures, 71 p.
ISO 4355:1998, Bases for design of structures - Determination of snow loads on roofs, 31p.
SR EN 1991-1-3:2005. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acţiuni Generale - Încărcări date de zăpadă, 52 p.
SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acţiuni Generale -
Încărcări date de zăpadă, Anexă Natională, 14p.
Lungu, D., Demetriu, S., Aldea, A., 2010. Statistics of the maximum annual snow load in Romania, Proceedings of the 6th International Symposium on Environmental Effects on Buildings and People: Actions, Influences, Interactions, Discomfort (EEBP VI), Poland, 7p.
Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1995. Basic code parameters for enviromental actions in Romania harmonised with EC1. Seventh International Conference on Application of Statistics and Probability in Civil Engineering, Paris, July 10-13, Proceedings Vol.2, p.881-887
Sanpaolesi L., 1996. The background document for snow loads. Iabse Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.191 - 199.
ANEXA nr. 5:Anexa E (in

Cuprins

E.1. Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri

E.1.1 Acoperişuri cu o singură pantă

E.1.1.1 Zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş

E.1.1.2 Zăpada este împiedicată să alunece de pe acoperiş

E.1.2 Acoperişuri cu două pante

E.1.2.1 Zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş

E.1.2.2 Zăpada este împiedicată să alunece de pe acoperiş

E.1.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri

E.1.4 Acoperişuri cilindrice

E.1.4.1 Zăpada depusă pe o zonă de acoperiş

E.1.4.2 Zăpada depusă pe tot acoperişul

E.1.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte

E.1.6 Alte cazuri de verificări locale

E.1.6.1 Aglomerarea de zăpada pe acoperişuri cu obstacole

E.1.6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului

E.1.7 Alte cazuri de aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperiş

E.1.7.1 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte

E.1.7.2 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete

E.1.7.3 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapete)

E.2. Încărcarea din zăpadă pe o hală industrială cu diferite forme de acoperiş

E.2.1 Hală industrială cu o deschidere cu acoperiş cu două pante

E.2.2 Hală industrială cu o deschidere şi acoperiş cu două pante cu dolie

E.2.3 Hală industrială cu o deschidere şi acoperiş cu două pante cu atic

1.E.1. Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri
În cele ce urmează sunt prezentate exemple de calcul efectuate pe baza prevederilor din codul CR 1-1-3/2012.
În toate exemplele se consideră o clădire amplasată în zona cu încărcarea din zăpadă pe sol sk = 2kN/m2, la o altitudine sub 1000m, în condiţii normale de expunere (coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament Ce=1,0), fără luarea în considerare a topirii zăpezii de pe acoperiş (coeficientul termic Ct=1,0).
Clădirea este o construcţie de tip curent din clasa III de importanţă-expunere (factorul de importanţă expunere pentru acţiunea zăpezii [POZĂ - A se vedea actul modificator]Is = 1).
1.1.E.1.1 Acoperişuri cu o singură pantă
1.1.1.E.1.1.1 Zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş
Pentru un acoperiş cu panta de 100% (unghiul [POZĂ - A se vedea actul modificator] = 45o), conform cap. 5.1 se ia în considerare o singură distribuţie a zăpezii pe acoperiş (Figura E.1.1).
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.1 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu o singură pantă
Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş este:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
1.1.2.E.1.1.2 Zăpada este împiedicată să alunece de pe acoperiş
Pe acoperişul din exemplul precedent se amplasează dispozitive de împiedicare/limitare a alunecării zăpezii (Figura E.1.2).
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.2 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu o singură pantă prevăzut cu dispozitive de împiedicare a alunecării zăpezii
Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină astfel:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
În acest caz, conform 5.1 (2), [POZĂ - A se vedea actul modificator] = 0,8.
s = 1 x 0,8 x 1 x 1 x 2 = 1,6 kN/m2
Încărcarea din zăpadă (pe metru liniar) care se exercită asupra dispozitivelor de împiedicare/limitare a alunecării zăpezii este (conform cap. 6.3, relaţia (6.4)):
Fs = s b sin([POZĂ - A se vedea actul modificator]) = 1,6 x 2 x sin(45°) = 2,26 kN/m
1.2.E.1.2 Acoperişuri cu două pante
1.2.1.E.1.2.1 Zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş
Pentru o clădire cu acoperiş în două pante de 83,9% (unghi [POZĂ - A se vedea actul modificator]1 = 40o) şi, respectiv, de 17,6% (unghi [POZĂ - A se vedea actul modificator]2 = 10o), cazurile de distribuţie a încărcării sunt prezentate în Figura E.1.3.
Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş, s [kN/m2], se determină astfel (cap. 5.2):
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.3 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu două pante
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Cazul (iii), zăpadă aglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
1.2.2.E.1.2.2 Zăpada este împiedicată să alunece de pe acoperiş
Pe acoperişul din exemplul precedent se amplasează dispozitive de împiedicare/limitare a alunecării zăpezii (Figura E.1.4).
Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş, s [kN/m2], se determină astfel:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.4 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu două pante prevăzut cu dispozitive de împiedicare a alunecării zăpezii
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Cazul (iii), zăpadă aglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Din evaluarea încărcării din zăpadă pe acoperiş valorile cele mai defavorabile sunt pentru cazurile (ii) şi (iii) s([POZĂ - A se vedea actul modificator]1=40°) = s([POZĂ - A se vedea actul modificator]2=10°) = 1,60kN/m2. Cu valoarea maximă astfel determinată se calculează încărcarea din zăpadă (pe metru liniar) exercitată pe dispozitivele de împiedicare/limitare a alunecării zăpezii (cap. 6.3, relaţia (6.4)):
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
1.3.E.1.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri
Pentru o clădire cu acoperiş cu mai multe deschideri având pantele de 83,9% (unghi [POZĂ - A se vedea actul modificator]1 = 40o) şi, respectiv, de 17,6% (unghi [POZĂ - A se vedea actul modificator]2 = 10o), cazurile de distribuţie a încărcării sunt prezentate în Figura E.1.5.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.5 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu mai multe deschideri
Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină astfel:
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Pentru situaţia de proiectare în care zăpada este acţiune accidentală, se consideră că nu mai există zăpadă pe acoperiş în afara zonelor cu aglomerare excepţională a acesteia (Figura E.1.6).
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.6 Exemplu de încărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri (zona doliilor)
Încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă în zona doliei se evaluează după cum urmează:
Lungimile ls pe care se consideră încărcarea din zăpadă sunt:
ls1 = b1 = 14,3 m şi
ls2 = b2 = 3 m
Înălţime zăpezii h (în metri) în dreptul doliei este:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Valoarea coeficientului de formă [POZĂ - A se vedea actul modificator] pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă din Figura E.1.6 este valoarea minimă dintre:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
unde [POZĂ - A se vedea actul modificator] este greutatea specifică a zăpezii, [POZĂ - A se vedea actul modificator] = 2 kN/m3.
Rezultă o valoare a coeficientului de formă [POZĂ - A se vedea actul modificator] = 2,52.
Pentru situaţia accidentală de proiectare valoarea maximă a încărcării din zăpadă în zona doliei, smax, se calculează cu relaţia (4.2):
smax = [POZĂ - A se vedea actul modificator]sk = 2,52 x 2 = 5,04 kN/m2
1.4.E.1.4 Acoperişuri cilindrice
Încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cilindrice acţionează pe o lungime ls, care corespunde zonei de acoperiş pentru care unghiul [POZĂ - A se vedea actul modificator] dintre orizontală şi tangenta la curba directoare a acoperişului [POZĂ - A se vedea actul modificator] < = 60°. Lungimea ls pe care se consideră încărcare din zăpadă este împărţită în două jumătăţi egale, pe fiecare jumătate acţionând o încărcare triunghiulară având valoarea maximă 0,5[POZĂ - A se vedea actul modificator] (pentru jumătatea din stânga a lui ls) şi, respectiv, [POZĂ - A se vedea actul modificator] (pentru jumătatea din dreapta a lui ls). Lungimea ls pe care se consideră încărcarea din zăpadă este lungimea corzii orizontale a cercului de rază r al acoperişului, coardă care corespunde unui unghi la centru de 120° şi a cărei lungime se calculează cu relaţia: [POZĂ - A se vedea actul modificator]
Dacă ls > b, atunci pentru calcul ls = b.
Când [POZĂ - A se vedea actul modificator] > 60° se consideră că zăpada cade de pe acoperiş (în absenţa dispozitivelor care să împiedice alunecarea).
1.4.1.E.1.4.1 Zăpada depusă pe o zonă de acoperiş
Pentru o clădire cu acoperiş cilindric fără dispozitive de împiedicare a alunecării zăpezii având forma şi dimensiunile prezentate în Figura E.1.7, lungimea ls de depunere a zăpezii este:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină astfel (conform 5.4):
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator] = 0,8 pe toată lungimea ls
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.7 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cilindric
Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
1.4.2.E.1.4.2 Zăpada depusă pe tot acoperişul
Pentru o clădire cu acoperiş cilindric fără dispozitive de împiedicare a alunecării zăpezii având forma şi dimensiunile prezentate în Figura E.1.8, lungimea ls de depunere a zăpezii este:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină astfel (conform 5.4):
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator] = 0,8 pe toată lungimea ls
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.8 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cilindric
Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
1.5.E.1.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte
Pentru un acoperiş adiacent unei construcţii mai înalte, cu dimensiunile şi geometria prezentate în Figura E.1.9, zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperişul mai înalt.
Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie, valoarea încărcării din zăpadă pe acoperişul cu 2 pante al clădirii mai înalte se determină astfel:
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Cazul (iii), zăpadă aglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.9 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş adiacent unei clădiri mai înalte (b2 > b1)
Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie valorile încărcării din zăpadă pe acoperişul adiacent situat mai jos se determină astfel:
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator] = 0,8 (se consideră că acoperişul situat mai jos este orizontal sau are un unghi de cel mult 30°)
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperişul situat mai jos este:
ls = 2 h = 2 x 5 = 10 m (< = 15 m, limitare conform 5.5(7)).
Coeficienţii de formă ai încărcării sunt:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
unde
[POZĂ - A se vedea actul modificator] este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii de pe acoperişul adiacent mai înalt; pentru [POZĂ - A se vedea actul modificator] > 15° valoarea lui [POZĂ - A se vedea actul modificator] este 50% din valoarea maximă a coeficientului de formă corespunzător acoperişului mai înalt adiacent:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
[POZĂ - A se vedea actul modificator] este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
unde [POZĂ - A se vedea actul modificator] este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m3, deci
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
din care [POZĂ - A se vedea actul modificator]Is [POZĂ - A se vedea actul modificator] Ce Ct sk = 0,8 kN/m2 este încărcarea din zăpadă datorată alunecării zăpezii de pe acoperişul adiacent mai înalt, iar [POZĂ - A se vedea actul modificator]Is [POZĂ - A se vedea actul modificator] Ce Ct sk = 4,4 kN/m2 este încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt.
Dacă acoperişul situat mai jos este mai scurt decât ls (b2 < ls), Figura E.1.10, atunci încărcarea din zăpadă se determină astfel:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.10 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş adiacent unei clădiri mai înalte (b2 < b1)
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
Coeficientul de formă la marginea acoperişului situat mai jos (obţinut prin interpolare):
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
unde valorile care intervin se obţin astfel:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
deci
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Valoarea maximă a încărcării din zăpadă în zona de aglomerare este:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
iar valoarea încărcării din zăpadă la marginea acoperişului situat mai jos este:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
1.6.E.1.6 Alte cazuri de verificări locale
1.6.1.E.1.6.1 Aglomerarea de zăpada pe acoperişuri cu obstacole
Pentru acoperişul cvasi-orizontal (cu panta mai mică de 5%, respectiv un unghi [POZĂ - A se vedea actul modificator] < 2,86°) având un obstacol de înălţime 1,2 m, distribuţia încărcării este prezentată în Figura E.1.11.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.11 Distribuţia încărcării din zăpadă pe un acoperiş cvasi-orizontal cu obstacole
Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş este ls = 2 h = 2 x 1,2 = 2,4 m < 5 m, deci trebuie considerată ls = 5 m, deoarece 5 m < = ls < = 15 m.
Pentru situaţia de proiectare permanentă/tranzitorie valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişul cvasi-orizontal cu obstacole sunt:
[POZĂ - A se vedea actul modificator] = 0,8
[POZĂ - A se vedea actul modificator] respectând condiţia [POZĂ - A se vedea actul modificator]
Greutatea specifică a zăpezii [POZĂ - A se vedea actul modificator] se consideră ca fiind 2 kN/m3.
În exemplul considerat [POZĂ - A se vedea actul modificator] = 2 x 1,2/2 = 1,2.
Valorile care caracterizează încărcarea din zăpadă aglomerată în vecinătatea obstacolului sunt:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
1.6.2.E.1.6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului
Pentru acoperişul cu două pante egale de 100% (unghi [POZĂ - A se vedea actul modificator]1=[POZĂ - A se vedea actul modificator]2 =45o), fără dispozitive de împiedicare a alunecării zăpezii, situat la o altitudine 800 < A < 1000m, distribuţia încărcării este prezentată în Fig. E.1.12, valoarea încărcării din zăpada atârnată de marginea acoperişului se consideră distribuită de-a lungul acestuia şi se evaluează conform cap. 6.2 după cum urmează:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.12 Exemplu de încărcare din zăpada atârnată de marginea acoperişului
se = ks2/[POZĂ - A se vedea actul modificator]
unde:
se este încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului (kN/m);
s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă;
[POZĂ - A se vedea actul modificator] este greutatea specifică a zăpezii, care se consideră 3 kN/m3;
k este un coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea acoperişului.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
1.7.E.1.7 Alte cazuri de aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperiş
1.7.1.E.1.7.1 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte
Pentru situaţia prezentată în Figura E.1.13 în care se evaluează încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişul tip şarpantă situat mai jos, se consideră că în acest caz de încărcare (aglomerare excepţională de zăpadă) nu există zăpadă pe acoperişul clădirii mai joase, cu excepţia zonei de aglomerare.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.13 Exemplu de încărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe un acoperiş adiacent situat mai jos
Lungimea pe care se consideră aglomerarea de zăpadă este ls = 5 m (cea mai mică valoare dintre: 5h = 5 x 6 = 30 m, b1 = 5 m sau 15 m).
[POZĂ - A se vedea actul modificator] = 4 (cea mai mică valoare dintre: 2h/sk = 2 x 6/2 = 6, 2b/ls = 2 x 10/5=4 sau 8)
unde b = 10 m (cea mai mare valoare dintre: b1 = 5 m sau b2 = 10 m).
Din Tabelul 7.1, rezultă valorile coeficienţilor de formă:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Pentru situaţia accidentală de proiectare încărcarea din zăpada aglomerată este definită de valorile:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
1.7.2.E.1.7.2 încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete
Pentru copertina cu lungimea de 4 m care protejează uşa de la intrarea într-o clădire, prezentată în Fig. E.1.14, se evaluează încărcarea din zăpadă datorată aglomerării excepţionale de zăpadă. În acest caz de încărcare (aglomerare excepţională de zăpadă) pe copertină există zăpadă doar în zona de aglomerare (pe lungimea ls).
Prevederile codului sunt valabile pentru copertine cu lungimea b1 < 5 m, indiferent de înălţimea h de la copertină la acoperiş.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.14 Exemplu de încărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe o copertină
Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii este:
ls = 4 m (minimul dintre 5 h = 25 m şi b1 = 4 m).
Coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş, [POZĂ - A se vedea actul modificator], este minimul dintre:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Pentru situaţia accidentală de proiectare încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe copertină este:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
1.7.3.E.1.7.3 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapete)
Pentru clădirea cu acoperiş cu două pante de 13,3% (unghi [POZĂ - A se vedea actul modificator] = 7,6o) şi atic la marginea acoperişului, prezentată în Figura E.1.15, se evaluează încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă din spatele aticului.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.1.15 Exemplu de încărcare din aglomerarea excepţională de zăpadă în spatele parapetului de la marginea acoperişului
Lungimea zonei de acumulare de zăpadă ls = 4 m (minimul dintre 5h = 5 x 0,8 = 4 m, b1 = 6 m şi 15 m).
Coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş este minimul dintre:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Deci [POZĂ - A se vedea actul modificator] = 0,8.
Greutatea specifică a zăpezii se consideră [POZĂ - A se vedea actul modificator] = 2 kN/m3.
Pentru situaţia accidentală de proiectare încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă în spatele parapetului de la marginea acoperişului este:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
2.E.2. Încărcarea din zăpadă pe o hală industrială cu diferite forme de acoperiş
2.1.E.2.1 Hală industrială cu o deschidere cu acoperiş cu două pante
Pentru o hală industrială care are un acoperiş cvasi-orizontal cu două pante de 4% (unghi [POZĂ - A se vedea actul modificator]1=[POZĂ - A se vedea actul modificator]2=2,29o), fără dispozitive de împiedicare a alunecării zăpezii, distribuţia încărcării este prezentată în Figura E.2.1.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.2.1 Exemplu de încărcare din zăpadă pe acoperiş cu două pante
Hala este amplasată în zona cu încărcarea din zăpadă pe sol sk = 2 kN/m2, la o altitudine sub 1000m, în condiţii de expunere redusă (coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament Ce = 1,0), fără luarea în considerare a topirii zăpezii de pe acoperiş (coeficientul termic Ct = 1). Hala este o construcţie de tip curent din clasa III de importanţă-expunere (factorul de importanţă expunere pentru acţiunea zăpezii [POZĂ - A se vedea actul modificator]Is = 1).
Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie valorile încărcării din zăpadă pe acoperişul halei, s [kN/m2], se determină astfel (cap. 5.2):
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Cazul (iii), zăpadă aglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
2.2.E.2.2 Hală industrială cu o deschidere şi acoperiş cu două pante cu dolie
Pentru o hală industrială care are un acoperiş cvasi-orizontal cu două pante de 4% (unghi [POZĂ - A se vedea actul modificator]1=[POZĂ - A se vedea actul modificator]2=2,29o) cu dolie, distribuţia încărcării este prezentată în Figura E.2.2.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.2.2 Exemplu de încărcare din zăpadă pe acoperiş cu două pante cu dolie
Hala este amplasată în zona cu încărcarea din zăpadă pe sol sk = 2 kN/m2, la o altitudine sub 1000m, în condiţii de expunere redusă (coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament Ce=1,0), fără luarea în considerare a topirii zăpezii de pe acoperiş datorită fluxului termic (coeficientul termic Ct=1,0). Hala este o construcţie de tip curent din clasa III de importanţă-expunere (factorul de importanţă expunere pentru acţiunea zăpezii [POZĂ - A se vedea actul modificator]Is = 1).
Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie valorile încărcării din zăpadă pe acoperişul halei se determină astfel:
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
2.3.E.2.3 Hală industrială cu o deschidere şi acoperiş cu două pante cu atic
Pentru o hală industrială care are un acoperiş cvasi-orizontal cu două pante de 4% (unghi [POZĂ - A se vedea actul modificator]1=[POZĂ - A se vedea actul modificator]2=2,29o) şi obstacole la margine (atic, h = 0,8 m), distribuţia încărcării este prezentată în Figura E.2.3. Hala este amplasată în zona cu încărcarea din zăpadă pe sol sk = 1,5 kN/m2, la o altitudine sub 1000 m, în condiţii de expunere completă (coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament Ce = 0,8), fără luarea în considerare a topirii zăpezii de pe acoperiş datorită fluxului termic (coeficientul termic Ct = 1,0). Hala este o construcţie de tip curent din clasa III de importanţă-expunere (factorul de importanţă expunere pentru acţiunea zăpezii [POZĂ - A se vedea actul modificator]Is = 1).
Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş este ls = 2 h = 2 x 0,8 = 1,6 m < 5 m, deci trebuie considerată ls = 5 m din condiţia 5 m < = ls < = 15 m.
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Figura E.2.3 Exemplu de încărcare din zăpadă pe acoperiş cu două pante cu atic
Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie valorile încărcării din zăpadă pe acoperişul halei se determină astfel:
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Greutatea specifică a zăpezii [POZĂ - A se vedea actul modificator] se consideră ca fiind 2 kN/m3.
În exemplul considerat [POZĂ - A se vedea actul modificator]
Valoarea încărcării din zăpadă pe zona pe care zăpada a fost spulberată de vânt este:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Valorile care caracterizează încărcarea din zăpadă aglomerată şi lângă atic sunt:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 704 bis din data de 15 octombrie 2012