Capitolul 6 - Efecte locale - Reglementari tehnice din 2012 ''Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor'' - Indicativ CR 1-1-3/2012

M.Of. 704 bis

În vigoare
Versiune de la: 2 Septembrie 2013
CAPITOLUL 6:Efecte locale
SECŢIUNEA 0:
Acest capitol se referă la încărcări şi forţe care sunt luate în considerare pentru verificări locale ale acoperişului:
- în zona proeminenţelor sau obstacolelor;
- la marginea acoperişului;
- în dreptul panourilor parazăpadă.
Pentru verificări locale se foloseşte situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie.
SECŢIUNEA 1:6.1. Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole
(1)Pe acoperişurile cu obstacole este posibilă aglomerarea zăpezii în zonele de adăpostire aerodinamică la vânt.
(2)Distribuţia coeficienţilor de formă în cazul aglomerărilor de zăpadă datorate obstacolelor este cea din Figura 6.1 pentru acoperişuri cvasiorizontale.
Figura 6.1. Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cvasiorizontale cu obstacole
(3)Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cvasiorizontale cu obstacole sunt:
µ1 = 0,8 (6.1)
µ2 = h/ sk respectând condiţia 0,8 < = µ2 < = 2,0 (6.2)
Greutatea specifică a zăpezii se consideră ca fiind 2 kN/m3. h este înălţimea obstacolului (m)
(4)Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş se consideră ls = 2 h şi este limitată la 5 m < = ls< = 15 m.
SECŢIUNEA 2:6.2. Zăpada atârnată de marginea acoperişului
(1)La altitudini mai mari de 800 m, la proiectarea zonelor de acoperiş ieşite în consolă, Fig.6.2, trebuie să se considere pe lângă încărcarea din zăpadă corespunzătoare acestor zone şi încărcarea dată de zăpadă atârnată de marginea acoperişului.
Figura 6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului
(2)Încărcarea din zăpada atârnată de marginea acoperişului se consideră ca fiind distribuită de-a lungul acestuia şi se determină astfel:
se = ks2/ (6.3)
unde:
se este încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului (kN/m);
s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă;
este greutatea specifică a zăpezii, care se consideră 3 kN/m3;
k este coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea acoperişului.
(3)Coeficientul k se determină cu relaţia k=3/d şi este limitat superior la valoarea k < = d , unde d este înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş (în metri).
(4)Înălţimea d a stratului de zăpadă se calculează împărţind încărcarea din zăpadă pe acoperiş s la greutatea specifică a zăpezii (3kN/m3).
SECŢIUNEA 3:6.3. Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri
(1)În cazurile în care zăpada alunecă pe un acoperiş în pantă sau curb, coeficientul de frecare dintre zăpadă şi acoperiş se consideră a fi nul. În acest caz, încărcarea din zăpadă pe metru liniar, Fs (kN/m), exercitată pe panourile de protecţie (parazăpezi) şi pe alte obstacole de către masa de zăpadă care alunecă, se calculează pe direcţia alunecării cu relaţia:
Fs = s b sin (6.4)
unde:
s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă;
b este distanţa în plan orizontal între panourile de protecţie succesive sau de la coama acoperişului la primul panou (m);
este unghiul acoperişului, măsurat faţă de orizontală [°].