Capitolul 7 - Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş - Reglementari tehnice din 2012 ''Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor'' - Indicativ CR 1-1-3/2012

M.Of. 704 bis

În vigoare
Versiune de la: 2 Septembrie 2013
CAPITOLUL 7:Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş
SECŢIUNEA 0:
(1)Coeficienţii de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş se utilizează pentru evaluarea încărcării din zăpada în combinaţiile de încărcări în care acţiunea zăpezii este accidentală.
(2)În cazul situaţiei de proiectare accidentală (cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş) se consideră că nu mai există zăpadă pe acoperiş în afara zonelor cu aglomerare excepţională a acesteia.
(3)În anumite cazuri de proiectare pot fi considerate variante alternative de aglomerare excepţională a zăpezii pentru aceeaşi zonă de acoperiş.
SECŢIUNEA 1:7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri
(1)În cazul acoperişurilor cu mai multe deschideri, pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă, distribuţia este cea din Figura 7.1. În acest caz de încărcare nu există zăpadă pe acoperiş cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.1.
Figura 7.1 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri (zona doliilor)
(2)Valoarea coeficientului de formă µ1 pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă din Fig. 7.1 este valoarea minimă dintre:
µ1 = h/sk (7.1a)
µ1 = 2b3/(ls1 + ls2); .......... ls1 = b1, ....... ls2 = b2, (7.1b)
µ1 = 5 (7.1c)
unde sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2] în amplasamentul construcţiei iar este greutatea specifică a zăpezii, care se consideră egală cu 2 kN/m3.
Valoarea înălţimii h (m) se calculează cu relaţia:
(7.2)
(3)Pentru acoperişuri cu mai mult de două deschideri, cu o geometrie aproximativ simetrică şi uniformă, b3 se consideră egal cu de 1,5 ori deschiderea acoperişului. Această distribuţie de încărcare este aplicabilă fiecărei dolii, dar nu neapărat simultan.
(4)Când în proiectarea construcţiei se consideră simultan aglomerarea excepţională de zăpadă în mai multe dolii, încărcarea caracteristică totală cumulată datorata acestor aglomerări se limitează superior. Încărcarea caracteristică totală cumulată pe metru liniar nu trebuie să depăşească produsul dintre încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol în amplasament şi lungimea clădirii pe direcţia perpendiculară doliilor.
SECŢIUNEA 2:7.2. Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte
(1)În cazul acoperişurilor adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte pe care se aglomerează zăpadă de pe acoperişul mai înalt adiacent sau învecinat se are în vedere distribuţia încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă.
(2)Se ia în considerare această situaţie de proiectare (acoperişuri învecinate) doar când clădirea cu acoperişul mai jos se află la maximum 1,5 m distanţă de clădirea mai înaltă care poate provoca aglomerarea excepţională de zăpadă.
(3)Distribuţia coeficienţilor de formă ai încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişul tip şarpantă situat mai jos este cea din Figura 7.2 şi Tabelul 7.1.
Tabelul 7.1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase

Coeficient de formă

Unghiul acoperişului,

 

0° < = < = 15°

15° < < = 30°

30° < < 60°

60° < =

µ1

µ3

0

0

µ2

µ3

µ3

0

unde
µ3 este cea mai mică valoare dintre 2h/ sk, 2b/ ls sau 8.
b este cea mai mare valoare dintre b1 sau b2
ls este lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperişul adiacent sau învecinat situat mai jos şi este cea mai mică valoare dintre 5h, b1 sau 15m.
(5)În acest caz de încărcare (aglomerare excepţională de zăpadă) se consideră că nu există zăpadă pe acoperişul clădirii mai joase cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.2.
SECŢIUNEA 3:7.3. Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete
SUBSECŢIUNEA 0:
(1)Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Capitolul 7.3.1. În cazul acoperişurilor cu parapete, distribuţia este indicată în Capitolul 7.3.2.
SUBSECŢIUNEA 1:7.3.1. Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele)
(1)Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Figura 7.3.
(2)Dacă suprafaţa verticală a obstacolului lângă care se poate forma aglomerarea excepţională de zăpadă este mai mică de 1 m2, atunci efectul aglomerării poate fi neglijat.
(3)Distribuţiile din Figura 7.3 se utilizează în următoarele cazuri:
- obstacol de pe acoperiş cu o înălţime mai mică de 1 m;
- obstacole locale (obstacole cu peste lm înălţime, dar cu lăţimea mai mică de 2 m); în acest caz, înălţimea h pentru calcul se consideră a fi cea mai mică valoare dintre înălţimea obstacolului şi lăţimea acestuia perpendicular pe direcţia vântului;
- copertine care protejează uşile de intrare în clădiri sau docurile de încărcare, cu lungime b1 mai mică de 5 m, indiferent de înălţimea h de la copertină la acoperiş.
Figura 7.3 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri în zona obstacolelor
(4)Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperiş în zona obstacolelor se determină astfel:
µ1 = minimul dintre următoarele două valori: h1/sk şi 5 .................... (7.3a)
µ2 - minimul dintre următoarele două valori: h2/sk şi 5 .......................... (7.3b)
sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasamentul construcţiei, este greutatea specifică a zăpezii care se considera egala cu 2 kN/m3. Înălţimile h1 şi h2 se consideră în metri.
(5)Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperiş în zona obstacolelor (Figura 7.3) se determină astfel:
ls1 = minimul dintre 5h1 şi b1 (7.4a)
ls2 = minimul dintre 5h1 şi b2 (7.4b)
(6)Pentru copertine (cu lungime b1 mai mică de 5m), coeficientul de formă al încărcării µ1 este minimul dintre h /sk, 5 şi 2b /ls, unde b este valoarea maximă dintre b1 şi şi b2. Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe copertină ls este minimul dintre 5h şi b1.
SUBSECŢIUNEA 2:7.3.2. Acoperişuri cu parapete
(1)Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu parapete este prezentată în Figura 7.4.
Figura 7.4 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu parapete
(2)În Figura 7.4, coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş în dreptul parapetelor se determină ca minimul dintre:
µ1 = h/sk
µ1 = b/ls, unde b = max (b1; b2) ................ (7.5)
µ1 = 8,0
unde sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasamentul construcţiei, este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m3. h este înălţimea parapetului (în m).
Lungimea zonei de acumulare de zăpadă, ls se determină ca minimul dintre 5h, b1 şi 15m.