Secţiunea 1 - 4.1. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş - Reglementari tehnice din 2012 ''Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor'' - Indicativ CR 1-1-3/2012

M.Of. 704 bis

În vigoare
Versiune de la: 2 Septembrie 2013
SECŢIUNEA 1:4.1. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş
(1)Încărcarea din zăpadă pe acoperiş ia în considerare depunerea de zăpadă în funcţie de forma acoperişului şi de redistribuirea zăpezii cauzată de vânt şi de topirea zăpezii.
(2)Factorii care influenţează modul de depunere al zăpezii pe acoperiş pot fi:

|a) forma acoperişului;

|b) caracteristicile termice ale acoperişului;

|c) rugozitatea suprafeţei acoperişului;

d) cantitatea de căldură generată sub acoperiş;

e) vecinătatea cu alte construcţii;

f) terenul din jurul construcţiei;

g) condiţiile meteorologice locale, în particular caracteristicile vântului, variaţiile de temperatură, nivelul aşteptat de precipitaţii (ploi sau ninsori).

(3)În situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie se utilizează două distribuţii ale încărcării din zăpadă:
(i)încărcarea din zăpadă neaglomerată (vezi definiţia 1.4(4)) şi
(ii)încărcarea din zăpada aglomerată (vezi definiţia 1.4(5)).
(4)Distribuţiile încărcării din zăpadă se determină conform Capitolelor 5 şi 7.
(5)Încărcarea din zăpadă este considerată ca acţionând vertical pe proiecţia orizontală a suprafeţei acoperişului (încărcare pe metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului).
(6)Distribuţiile zăpezii pe acoperiş sunt valabile pentru cazul depunerii naturale a zăpezii pe acoperiş.
(7)Se recomandă adoptarea unor măsuri constructive/preventive pentru evitarea situaţiilor de sporire a încărcării din zăpadă pe acoperiş datorită blocării prin îngheţare a sistemului de scurgere a apelor de pe acoperiş.
(8)Valoarea caracteristica a încărcării din zăpadă pe acoperiş,.v, pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie se determină astfel:
(4.1)
unde:
 este factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii;
 este coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş (Capitolul 5);
sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasament;
Ce este coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament;
|Ct este coeficientul termic.
(9)Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş, s, pentru situaţia de proiectare în care zăpada este considerată ca încărcare accidentală (datorată aglomerării excepţionale de zăpadă pe acoperiş) se determină astfel:
 (4.2)
unde:
 este factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii;
 este coeficientul de formă pentru încărcări datorită aglomerării excepţionale de zăpadă pe acoperiş (Capitolul 7);
sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasament.
(10)În conformitate cu prevederile din CR 0, Anexa Al, Tabelul A1.1, construcţiile sunt împărţite în clase de importanţă-expunere în funcţie de consecinţele umane şi consecinţele economice ce pot fi provocate de un hazard natural sau/şi antropic major, precum şi de rolul acestora în activităţile de răspuns post-hazard ale societăţii.
(11)Valorile factorului de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii, asociat fiecărei clase de importanţă-expunere, sunt indicate în Tabelul 4.1.
Tabelul 4.1 Valorile factorului de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii

Clasa de importanţă - expunere

Clădiri

Construcţii inginereşti

Clasa I

Construcţii având funcţiuni esenţiale, pentru care păstrarea integrităţii pe durata unui eveniment provocat de hazard natural sau/şi antropic major este vitală pentru protecţia civilă, cum sunt:

 

(a) Spitale şi alte clădiri din sistemul de sănătate, care sunt dotate cu servicii de urgenţă/ambulanţă şi secţii de chirurgie

(b) Staţii de pompieri, sedii ale poliţiei şi jandarmeriei, parcaje supraterane multietajate şi garaje pentru vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite tipuri

(c) Staţii de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate aici

(d) Clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi/sau alte substanţe periculoase

(e) Centre de comunicaţii şi/sau de coordonare a situaţiilor de urgenţă

(f) Adăposturi pentru situaţii de urgenţă

(g) Clădiri cu funcţiuni esenţiale pentru administraţia publică

(h) Clădiri cu funcţiuni esenţiale pentru ordinea publică, gestionarea situaţiilor de urgenţă, apărarea şi securitatea naţională;

(i) Clădiri care adăpostesc rezervoare de apă şi/sau staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă

(j) Clădiri având înălţimea totală supraterană mai mare de 45m

şi alte clădiri de aceeaşi natură

(a) Rezervoare de apă, staţii de tratare, epurare şi pompare a apei esenţiale pentru situaţii de urgenţă

(b) Staţii de transformare a energiei

(c) Construcţii care conţin materiale radioactive

(d) Construcţii cu funcţiuni esenţiale pentru ordinea publică, gestionarea situaţiilor de urgenţă, apărarea şi securitatea naţională

(e) Turnuri de telecomunicaţii

(f) Turnuri de control pentru activitatea aeroportuară şi navală

(g) Stâlpi ai liniilor de distribuţie şi transport a energiei electrice

şi alte construcţii de aceeaşi natură 12012

1,15

Clasa II

Construcţii care prezintă un pericol major pentru siguranţa publică în cazul prăbuşirii sau avarierii grave, cum sunt:

 

(a) Spitale şi alte clădiri din sistemul de sănătate, altele decât cele din clasa 1, cu o capacitate de peste 100 persoane în aria totală expusă

(b) Şcoli, licee, universităţi sau alte clădiri din sistemul de educaţie, cu o capacitate de peste 250 persoane în aria totală expusă

(c) Aziluri de bătrâni, creşe, grădiniţe sau alte spaţii similare de îngrijire a persoanelor

(d) Clădiri multietajate de locuit, de birouri şi/sau cu funcţiuni comerciale, cu o capacitate de peste 300 de persoane în aria totală expusă

(e) Săli de conferinţe, spectacole sau expoziţii, cu o capacitate de peste 200 de persoane în aria totală expusă, tribune de stadioane sau săli de sport

(f) Clădiri din patrimoniul cultural naţional, muzee ş.a.

(g) Clădiri parter, inclusiv de tip mall, cu mai mult de 1000 de persoane în aria totală expusă

(h) Parcaje supraterane multietajate cu o capacitate mai mare de 500 autovehicule, altele decât cele din clasa I

(i) Penitenciare

(j) Clădiri a căror întrerupere a funcţiunii poate avea un impact major asupra populaţiei, cum sunt: clădiri care deservesc direct centrale electrice, staţii de tratare, epurare, pompare a apei, staţii de producere şi distribuţie a energiei, centre de telecomunicaţii, altele decât cele din clasa I

(k) Clădiri având înălţimea totală supraterană cuprinsă între 28 şi 45 m şi alte clădiri de aceeaşi natură

(a) Construcţii în care se depozitează explozivi, gaze toxice şi alte substanţe periculoase

(b) Rezervoare supraterane şi subterane pentru stocare de materiale inflamabile (gaze, lichide)

(c) Castele de apă

(d) Turnuri de răcire pentru centrale termoelectrice

(e) Parcuri industriale cu construcţii unde au loc procese tehnologice de producţie

şi alte construcţii de aceeaşi natură

1,10

Clasa III

Construcţii de tip curent care nu aparţin celorlalte clase

1,00

Clasa IV

Construcţii de mică importanţă pentru siguranţa publică, cu grad redus de ocupare şi/sau de mică importanţă economică, construcţii agricole, construcţii temporare etc.

1,00

(12)Factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii nu se aplică în cazul încărcării din zăpadă utilizată la evaluarea masei construcţiei pentru calculul forţei seismice de proiectare.
(13)Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament, Ce, este funcţie de topografia terenului înconjurător şi de mediul natural şi/sau construit din vecinătatea construcţiei (atât la momentul proiectării, cât şi ulterior) şi are valorile din Tabelul 4.2.
Tabelul 4.2 Valorile coeficientului de expunere Ce

Tipul expunerii

Ce

Completă

0,8

Normală

1,0

Redusă

1,2

NOTĂ:
În cazul expunerii "Complete", zăpada poate fi spulberată în toate direcţiile din jurul construcţiei, pe zone de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului, copacilor sau construcţiilor mai înalte.
În cazul expunerii "Normale", topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt.
În cazul expunerii "Reduse", construcţia este situată mai jos decât terenul înconjurător sau este înconjurată de copaci înalţi şi/sau construcţii mai înalte.
(14)Coeficientul termic Ct poate reduce încărcarea dată de zăpadă pe acoperiş în cazuri speciale când transferul termic ridicat la nivelul acoperişului (coeficient global > 1 W/m2K) conduce la topirea zăpezii. În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determină pe baza unui calcul de transfer termic, cu luarea în considerare a funcţiunii construcţiei, a materialelor utilizate şi a configuraţiei acoperişului, precum şi cu respectarea reglementărilor tehnice şi a legislaţiei aplicabile, în vigoare. În toate celelalte cazuri coeficientul termic:
|Ct = 1,0.