Capitolul iv - Înregistrarea actelor de stare civilă - Norme Metodologice din 2024 de aplicare unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă

M.Of. 269

În vigoare
Versiune de la: 31 Martie 2024
CAPITOLUL IV:Înregistrarea actelor de stare civilă
SECŢIUNEA 1:Registrele de stare civilă
Art. 26
(1)Registrele de stare civilă sunt documentele în care se întocmesc actele de naştere, de căsătorie şi de deces.
(2)Registrul de stare civilă exemplarul I al actelor de stare civilă se completează informatic şi se păstrează în Registrul de stare civilă exemplarul I, pe suport hârtie, iar exemplarul II al actelor de stare civilă se întocmeşte numai electronic în S.I.I.E.A.S.C.
(3)Registrul de stare civilă exemplarul I se vizează pentru deschidere şi pentru închidere de către primar şi ofiţerul de stare civilă/şeful misiunii diplomatice şi funcţionarul consular cu atribuţii de stare civilă, potrivit proceselor-verbale prevăzute în anexa nr. 21.
Art. 27
(1)Registrul de stare civilă exemplarul I şi II conţine actele de stare civilă înregistrate într-un an calendaristic începând de la data de 1 ianuarie, cu numărul 1, şi se termină la 31 decembrie, cu numărul ultimului act înregistrat; numerotarea actelor de stare civilă se face în momentul întocmirii acestora, consecutiv şi neîntrerupt.
(2)În anul 2024, trecerea la înregistrarea în sistem informatic se realizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale prin înscrierea de la unu până la trei caractere egale cu cifra 9 reprezentând cifra miilor, a sutelor sau, după caz, a zecilor, înainte de numărul reprezentând actul consecutiv înregistrat în registrul de stare civilă. Registrele de stare civilă exemplarul I şi II conţinând actele de stare civilă înregistrate fizic până la trecerea la înregistrarea în sistem informatic se închid.
(3)Registrul de stare civilă exemplarul I se arhivează în registre constituite până la 300 de acte de stare civilă; dacă registrul nu se termină înainte de expirarea anului în curs, se încheie cu numărul de acte întocmite până la data de 31 decembrie.
(4)În situaţia în care într-un an calendaristic se întocmesc mai puţin de 50 de acte de stare civilă, registrul de stare civilă se poate constitui pe mai mulţi ani, închiderea acestuia realizându-se la sfârşitul anului calendaristic, chiar dacă se depăşeşte numărul de 300 de acte de stare civilă.
Art. 28
(1)Registrul de stare civilă exemplarul II conţine:
a)imaginea şi datele asociate exemplarului II al actelor de stare civilă întocmite până la data de 31.12.2020, aflat în arhiva electronică a S.I.I.E.A.S.C.;
b)imaginea şi datele asociate exemplarului I al actelor de stare civilă întocmite începând cu 1.01.2021 până la operaţionalizarea S.I.I.E.A.S.C.;
c)exemplarul II al actelor de stare civilă, înregistrat electronic după operaţionalizarea S.I.I.E.A.S.C.
(2)Constituirea în format electronic a Registrului de stare civilă exemplarul II se realizează prin procesul de verificare şi validare a actelor de stare civilă menţionate la alin. (1) lit. a) şi b), în termen de 5 ani de la data operaţionalizării S.I.I.E.A.S.C., în baza Registrului de stare civilă exemplarul I aflat în arhiva S.P.C.L.E.P./primăriei emitent(e).
(3)Verificarea şi validarea actelor de stare civilă se fac progresiv, începând cu actele de naştere, de căsătorie şi de deces, în ordinea inversă a întocmirii în timp a acestora, în condiţiile prevăzute la alin. (2), sau în termen de 3 zile, la solicitarea nominală a D.G.E.P./S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B./S.P.C.L.E.P./primăriei din cadrul unităţii administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite/misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră a/al României, care are spre soluţionare o solicitare de înregistrare a unui eveniment de stare civilă, de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă ale cetăţenilor români eliberate de autorităţile străine sau de eliberare a certificatelor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă/adeverinţei cu privire la statutul civil.
(4)Verificarea şi validarea actelor de stare civilă presupun completarea tuturor datelor din imaginea scanată a actelor existente în arhiva electronică, inclusiv a menţiunilor înscrise pe marginea actelor, confruntarea acestora cu datele din exemplarul I al actelor de stare civilă corespondente şi semnarea electronică de către ofiţerul de stare civilă care are în păstrare Registrul de stare civilă exemplarul I; ulterior, dacă se constată că datele asociate din actele de stare civilă validate au fost completate eronat, se procedează la îndreptarea acestora şi la semnarea electronică de către ofiţerul de stare civilă.
(5)În situaţia în care se constată lipsa unui act de stare civilă din arhiva electronică digitizată, imaginea şi datele asociate se preiau şi se validează de pe exemplarul I al actelor de stare civilă aflat în arhiva S.P.C.L.E.P./primăriei emitent(e), potrivit alin. (4).
(6)S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. organizează şi monitorizează activitatea prevăzută la alin. (4) şi (5) şi, în situaţia în care aceasta nu poate fi realizată la nivel local, validează actele de stare civilă în aceleaşi condiţii.
(7)La validarea actelor de stare civilă se respectă următoarele reguli:
a)rubricile referitoare la locul naşterii, locul încheierii căsătoriei şi la locul decesului din actele de stare civilă se completează cu denumirea actuală, potrivit organizării administrativ-teritoriale a României; astfel se procedează şi pentru completarea rubricilor referitoare la judeţ; în cazul municipiului Bucureşti, la rubrica "comuna/oraşul/municipiul" se înscrie "sectorul", iar cuvântul "judeţ" se înlocuieşte şi se înscrie "Municipiul Bucureşti"; completarea tuturor rubricilor din actele de stare civilă se face cu respectarea întocmai a regulilor gramaticale stabilite de Academia Română; la rubrica privind locul înregistrării se înscriu atât denumirea actuală, cât şi cea din actul de stare civilă; în situaţia schimbării denumirii localităţii se înscriu atât denumirea actuală, cât şi cea din actul de stare civilă;
b)rubricile privind numele de familie, prenumele, denumirea localităţii, judeţul sau ţara, sexul sub forma "MASCULIN" sau "FEMININ" se completează cu majuscule, de tipar şi cu folosirea alfabetului latin extins şi a diacriticelor, după caz;
c)rubricile privind "anul" şi "ziua" se completează cu cifre arabe, iar rubrica privind "luna" se completează cu majuscule, fără prescurtări;
d)rubricile asociate actului de stare civilă validat, care nu sunt completate în actul care se validează, nu se completează;
e)dacă naşterea s-a produs în străinătate, la rubrica "Localitatea" se înscrie localitatea unde s-a născut, iar la rubrica "Judeţul" se înscrie ţara cu denumirea actuală; în acelaşi mod se procedează şi în cazul rubricilor "Locul încheierii căsătoriei" şi "Locul decesului"; la rubrica "Menţiuni" se înscrie, după caz, sintagma: "ACT TRANSCRIS";
f)dacă în actul de stare civilă nu este completată rubrica referitoare la numele de familie şi prenumele unuia sau ale ambilor părinţi, nu se completează nici rubricile corespunzătoare din actul de stare civilă validat;
g)în actele de stare civilă validate nu se înscriu menţiuni referitoare la religia sau naţionalitatea titularului/titularilor, dacă acestea nu sunt completate în act;
h)în actele de naştere ale celor recunoscuţi şi apoi legitimaţi prin căsătoria părinţilor, la rubrica "Numele de familie al mamei" se înscrie numele de familie dobândit prin căsătorie;
i)în actele de naştere întocmite în Transilvania în perioada în care s-a aplicat legea străină, la rubrica "Numele de familie al mamei", în cazul copiilor născuţi în timpul căsătoriei, se înscrie numele de familie al tatălui, întrucât, în astfel de cazuri, la rubrica "Numele de familie al mamei" se înscria în registru numele de familie anterior încheierii căsătoriei;
j)dacă în registrele de stare civilă sunt înscrise expresii ca "văduva lui Popescu Ion", la completarea rubricii "Numele de familie" se înscrie numele de familie al femeii, respectiv "Popescu";
k)la completarea numelui de familie nu se ţine seama de cuvintele scrise în paranteză sau de particulele "zis", "recte" ori "născută";
l)cuvintele "sir", "sin" şi "von", precum şi alte titluri de nobleţe, gradele militare sau confesionale, aflate înaintea numelor de familie, nu vor fi preluate;
m)dacă într-un act de stare civilă datele sunt trecute sub forma "13/26 aprilie", respectiv data pe stil vechi şi pe stil nou, în datele asociate actului de stare civilă validat se înscriu ca dată cea de-a doua şi luna cu majuscule, respectiv "26 APRILIE".
(8)În procesul de validare pentru stabilirea exactă a numelui de familie al copiilor recunoscuţi şi apoi legitimaţi prin căsătoria ulterioară a părinţilor se va ţine seama de următoarele:
a)cei recunoscuţi până la 10 iulie 1943 şi nelegitimaţi prin căsătoria ulterioară a părinţilor poartă numele de familie al mamei, iar dacă au fost legitimaţi poartă numele de familie al tatălui;
b)cei recunoscuţi sau legitimaţi între 10 iulie 1943 şi 31 ianuarie 1954 poartă numele de familie al celor care i-au recunoscut sau i-au legitimat;
c)cei recunoscuţi în localităţile din Ardealul de Nord până la 6 martie 1945, dacă nu au fost şi legitimaţi prin căsătorie, poartă numele de familie al mamei, iar dacă au fost legitimaţi, poartă numele de familie al tatălui.
Art. 29
(1)În arhiva S.P.C.L.E.P./primăriilor unităţii administrativ-teritoriale, registrele de stare civilă exemplarul I se ordonează şi se organizează pe acte şi fapte de stare civilă, cronologic.
(2)În evidenţa electronică, Registrul de stare civilă exemplarul II se ordonează pe unităţi administrativ-teritoriale, iar în cadrul acestora, pe acte şi fapte de stare civilă, cronologic.
(3)În evidenţa S.P.C.J.E.P., registrele de stare civilă în format fizic, exemplarul II, se ordonează şi se organizează pe unităţi administrativ-teritoriale, iar în cadrul acestora, pe acte şi fapte de stare civilă, cronologic.
Art. 30
Registrele de stare civilă exemplarul I şi hârtia specială pentru tipărirea actelor de stare civilă, certificatelor de stare civilă, extraselor multilingve ale actelor de stare civilă şi certificatelor de divorţ se păstrează separat de restul arhivei care se creează la nivelul S.P.C.L.E.P. şi al primăriilor unde nu funcţionează S.P.C.L.E.P., în încăperi special amenajate, asigurându-se securitatea acestora şi accesul numai pentru ofiţerul de stare civilă.
Art. 31
(1)Registrul de stare civilă exemplarul I se predă Serviciului Municipiului Bucureşti/serviciilor judeţene al/ale Arhivelor Naţionale, după 100 de ani de la crearea/întocmirea actelor de stare civilă în conformitate cu prevederile Legii nr. 16/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Registrul de stare civilă exemplarul II în format fizic se predă Serviciului Municipiului Bucureşti/serviciilor judeţene al/ale Arhivelor Naţionale, după 100 de ani de la crearea/întocmirea actelor de stare civilă acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3)Pentru registrele de stare civilă constituite după operaţionalizarea S.I.I.E.A.S.C., o copie a Registrului de stare civilă exemplarul II se predă electronic Serviciului Municipiului Bucureşti/serviciilor judeţene al/ale Arhivelor Naţionale, după 100 de ani de la întocmirea actelor de stare civilă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 32
(1)Documentele arhivate la nivelul S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P./primăriilor unităţilor administrativ-teritoriale, care au stat la baza înregistrării actelor şi faptelor de stare civilă, precum şi la înscrierea menţiunilor ulterioare se păstrează 50 de ani de la crearea lor; la expirarea termenului de păstrare, acestea pot fi scoase din evidenţa arhivei, prin selecţionare, cu aprobarea serviciilor judeţene/Serviciului Municipiului Bucureşti ale/al Arhivelor Naţionale, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 16/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Documentele deţinute electronic, care au stat la baza înregistrării actelor şi faptelor de stare civilă, precum şi la înscrierea menţiunilor ulterioare se păstrează în S.I.I.E.A.S.C.
SECŢIUNEA 2:Înregistrarea actelor de stare civilă
Art. 33
(1)Declaraţiile privind înregistrarea actelor de stare civilă se fac în faţa ofiţerului de stare civilă, verbal, pentru înregistrarea naşterii şi decesului, şi în scris, pentru căsătorie; declararea cu depăşirea termenelor legale a naşterii, respectiv a decesului se face în scris, cu arătarea motivelor întârzierii.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), declaraţiile făcute prin portalul extern pentru înregistrarea naşterii şi decesului, precum şi declaraţiile de căsătorie se fac în scris, de către persoanele care se autentifică cu certificat calificat/certificat pentru semnătură electronică avansată emis de M.A.I. sau au un cont valid de identificare creat de către orice S.P.C.L.E.P./primărie a unităţii administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite.
(3)Declaraţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se înregistrează în Registrul local de intrare-ieşire, prevăzut la art. 16 lit. d).
(4)Ofiţerul de stare civilă este obligat să verifice conţinutul declaraţiei şi concordanţa acesteia cu actele sau certificatele de stare civilă şi cu celelalte înscrisuri prezentate în original de declarant sau existente în S.N.I.E.P. şi S.I.I.E.A.S.C., după caz.
(5)Documentele în baza cărora se înregistrează actele de stare civilă sau se înscriu menţiuni pe acestea, prevăzute de prezentele norme metodologice, se solicită de ofiţerul de stare civilă în original, se scanează, se încarcă în S.I.I.E.A.S.C. şi se asociază la dosarul electronic constituit.
(6)Documentele preluate electronic de la emitenţi, necesare înregistrării actelor de stare civilă sau înscrierii menţiunilor, se asociază la dosarul electronic constituit; în situaţia în care documentele nu există în format electronic, ofiţerul de stare civilă este obligat să scaneze şi să încarce originalul acestora şi să le restituie deponentului imediat după confruntarea datelor.
(7)Actele de identitate şi certificatele de stare civilă necesare înregistrării actelor de stare civilă sau înscrierii menţiunilor se solicită în situaţia în care din verificările efectuate în S.N.I.E.P. şi S.I.I.E.A.S.C. persoanele sau actele de stare civilă în cauză nu sunt identificate.
(8)Dacă în urma verificărilor în S.N.I.E.P. nu sunt identificate persoanele sau sunt identificate însă nu au ataşată fotografia ori aceasta nu corespunde cu fizionomia, se solicită prezentarea în original a actelor de identitate.
(9)Pentru înregistrarea actelor de stare civilă şi înscrierea menţiunilor, solicitările de verificare adresate instituţiilor implicate se generează electronic din S.I.I.E.A.S.C. şi se transmit în mod similar.
Art. 34
Documentele emise de autorităţile străine, prezentate pentru înregistrarea în registrele de stare civilă române, precum şi traducerile acestora efectuate în străinătate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine se apostilează;
b)documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
c)documentele eliberate de statele membre ale Uniunii Europene care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) 2016/1.191 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulaţii a cetăţenilor prin simplificarea cerinţelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate;
d)documentele care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-c) se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 1.093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e)documentele de stare civilă ale persoanelor care au statut de beneficiar al unei forme de protecţie internaţionale în orice stat membru al Uniunii Europene sunt exceptate de la apostilare/supralegalizare.
Art. 35
(1)Forma, conţinutul şi datele cuprinse în actele de stare civilă, precum şi menţiunile de pe marginea acestora se completează informatic.
(2)Sunt interzise ştersăturile, răzuirile, prescurtările, adăugirile şi corecturile în cuprinsul actelor de stare civilă sau al documentelor primare care stau la baza întocmirii actelor, precum şi în cuprinsul menţiunilor înscrise pe marginea acestora.
(3)Ofiţerul de stare civilă care înregistrează actul de stare civilă exemplarul II aplică semnătura electronică şi, în mod automat, se generează sigiliul S.I.I.E.A.S.C.; declarantul, viitorii soţi şi martorii semnează prin intermediul unor dispozitive de captare digitală a semnăturii olografe.
(4)Actul de stare civilă exemplarul I se generează informatic după exemplarul II şi se semnează olograf de ofiţerul de stare civilă, declarant, viitorii soţi şi martori, după caz, şi se aplică sigiliul potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în cazul în care dosarul de declarare a naşterii sau a decesului s-a depus la un alt S.P.C.L.E.P. sau altă primărie decât cel/cea competent/ă să soluţioneze cererea ori în situaţiile prevăzute la art. 3 alin. (8) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actul de stare civilă nu se semnează de către declarant.
Art. 36
Întocmirea actelor de stare civilă şi înscrierea menţiunilor se fac în limba română, folosindu-se alfabetul latin extins, cu respectarea următoarelor reguli:
a)rubricile privind numele de familie, prenumele, denumirea localităţii, judeţul sau ţara şi cauza decesului se completează cu majuscule, de tipar;
b)rubricile privind "anul" şi "ziua" se completează cu cifre arabe, iar rubrica privind "luna" se completează cu majuscule, fără prescurtări;
c)în rubrica "Sexul" se înscrie cu majuscule "MASCULIN" sau "FEMININ", conform certificatului medical constatator al naşterii/decesului;
d)rubrica "naţionalitatea" se completează numai la cererea scrisă a titularului actului sau a reprezentantului legal, iar în rubrica "Cetăţenia" se înscrie cetăţenia stabilită potrivit actului de identitate/paşaportului prezentat sau a certificatului de cetăţenie eliberat de autorităţile române;
e)rubricile din actele de naştere, căsătorie şi deces, referitoare la locul naşterii părinţilor, al soţilor şi al decedatului, se completează cu denumirea actuală a comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, potrivit organizării administrativ-teritoriale a României; rubricile referitoare la judeţ se completează cu denumirea actuală a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti; în cazul municipiului Bucureşti, în rubrica "comuna/oraşul/municipiul" se înscrie "sectorul", iar cuvântul "judeţ" se înlocuieşte şi se înscrie "Municipiul Bucureşti";
f)completarea tuturor rubricilor din actele de stare civilă se face cu folosirea diacriticelor în vederea ortografierii corecte a numelor de familie/prenumelor; în ceea ce priveşte denumirea localităţilor, înlocuirea literei "î" cu "â" din cuprinsul acestora se face conform Legii nr. 290/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României;
g)în cazul în care se transcrie un certificat/extras de stare civilă/extras multilingv al actului de stare civilă procurat din străinătate, în rubrica referitoare la "localitate" se înscrie denumirea localităţii, aşa cum rezultă din actul prezentat şi din traducerea legalizată, iar rubrica "judeţul" se înlocuieşte cu "ţara" unde a fost înregistrat;
h)rubricile care nu se completează se barează cu o linie orizontală, înainte de a fi semnat actul;
i)în rubrica referitoare la "domiciliu" se înscrie adresa de domiciliu din actele de identitate prezentate, cu excepţia cazurilor în care legitimarea se face cu paşaport pentru cetăţeni români cu menţionarea statului de domiciliu, unde la "domiciliu" se preia ţara de domiciliu; în cazul cetăţenilor străini se înscrie doar ţara, cu excepţia cazurilor în care legitimarea se face cu permis de şedere pe termen lung cu domiciliu în România.
Art. 37
Actele de naştere, de căsătorie şi de deces, întocmite în cazuri speciale, se înregistrează cu respectarea regulilor prevăzute la art. 36 şi a următoarelor:
a)în actele de naştere înregistrate tardiv după trecerea unui an de la data naşterii, întocmite în baza hotărârilor judecătoreşti de înregistrare tardivă a naşterii, transcrise, reconstituite, precum şi întocmite ulterior, ori ca urmare a încuviinţării adopţiei, rubricile privind declarantul şi "a prezentat certificatul medical constatator al naşterii nr. ........................., eliberat de ........................................, din care rezultă că s-a născut un copil ........................................" nu se completează;
b)în actele de deces transcrise, reconstituite, întocmite ulterior, întocmite ca urmare a înregistrării decesului produs în străinătate ori în baza unei hotărâri judecătoreşti declarative de moarte, rubricile privind declarantul şi "a prezentat certificatul medical constatator al decesului nr. ........................., eliberat de ........................................" şi "cauza decesului fiind ........................................" nu se completează;
c)în actele de căsătorie reconstituite, întocmite ulterior sau transcrise, textul "văzând că publicaţia cerută de lege s-a efectuat în termen şi că nu s-a făcut opoziţie la această căsătorie, în temeiul consimţământului exprimat personal de fiecare dintre viitorii soţi prezenţi" şi "rubricile cu privire la martori" nu se completează; în textul "noi, ........................................ ofiţer de stare civilă, am încheiat prezentul act de căsătorie" se înlocuieşte menţiunea "încheiat" şi se înscrie, după caz, "reconstituit", "întocmit ulterior", "transcris";
d)în actele de căsătorie reconstituite, întocmite ulterior, transcrise, la rubrica referitoare la "domiciliu" se înscrie domiciliul actual al fiecărui soţ;
e)în actele de stare civilă transcrise, rubricile cu privire la "numele de familie" şi/sau "prenumele" se completează cu respectarea dispoziţiilor art. 2.576 şi 2.589 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată cu modificările şi completările ulterioare;
f)în cazul în care din certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie transcris nu rezultă numele de familie ce urmează a fi purtat în timpul căsătoriei, acesta se completează cu cel declarat de soţi;
g)pe actele de stare civilă exemplarul II ofiţerul de stare civilă aplică semnătura electronică şi, în mod automat, se generează sigiliul S.I.I.E.A.S.C., iar actele de stare civilă exemplarul I se semnează olograf de ofiţerul de stare civilă şi se aplică sigiliul potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22.
Art. 38
În Registrul de stare civilă exemplarul I se înscriu menţiunile transmise electronic în Registrul unic al menţiunilor, prin aplicarea etichetei autocolante ce se tipăreşte cu textul de menţiune corespunzător.
Art. 39
(1)În situaţia prevăzută la art. 2 alin. (5) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actele de stare civilă exemplarul I completate olograf se arhivează în Registrul de stare civilă exemplarul I, iar imediat după încetarea forţei majore sau înlăturarea disfuncţionalităţilor de ordin tehnic se constituie dosarul electronic al actului prin completarea informatică a exemplarului II după exemplarul I, şi încărcarea fotocopiilor conforme cu originalul ale documentelor care stau la baza înregistrării actelor şi faptelor de stare civilă, păstrându-se consecutivitatea actelor.
(2)Dacă în timpul completării olografe a actului, înainte de a fi semnat de declarant, de soţi ori de martori şi de ofiţerul de stare civilă, se constată o greşeală, pagina completată greşit se anulează prin două linii trasate în diagonală ("X"), cu cerneală roşie, scriindu-se, cu majuscule de tipar, textul "PAGINĂ ANULATĂ", iar numărul actului ce corespunde acesteia se trece pe fila următoare, unde se întocmeşte actul corect.
(3)Dispoziţiile prevăzute la art. 30-32 se aplică în mod corespunzător.
Art. 40
(1)După întocmirea actelor de căsătorie şi a celor de naştere în cazul adopţiei, respectiv după înscrierea menţiunilor, care atrag după sine schimbarea numelui de familie şi/sau a prenumelui şi a sexului, precum şi în cazul întocmirii actului de deces, ofiţerul de stare civilă este obligat să anuleze actul de identitate, după cum urmează:
a)cartea de identitate şi cartea de identitate simplă se anulează prin tăierea colţului, stânga jos, astfel încât să fie cuprins numărul documentului, iar cărţile de identitate electronice prin deteriorarea suportului de stocare;
b)cărţile de identitate provizorii se anulează prin bararea cu o linie diagonală a paginii în care sunt înscrise datele de stare civilă şi înscrierea menţiunii “ANULAT", a datei, a numelui de familie şi a prenumelui ofiţerului de stare civilă care procedează la anulare; după data asigurării condiţiilor tehnice necesare emiterii noii cărţi de identitate provizorii, aceasta se anulează prin tăierea colţului, astfel încât să fie cuprins numărul documentului;
c)buletinele de identitate se anulează prin decuparea colţului uneia dintre cele două coperte care să cuprindă seria şi numărul documentului.
(2)Documentele de identitate prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) se restituie titularului sau reprezentantului legal, respectiv declarantului decesului în cazul decesului persoanei, iar documentele prevăzute la alin. (1) lit. b) se trimit cu adresă la S.P.C.L.E.P. emitent, împreună cu colţurile documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), lunar, până la data de 10 a lunii următoare.
SECŢIUNEA 3:Înregistrarea naşterii
Art. 41
(1)Înregistrarea naşterii se face ca urmare a unei declaraţii verbale a persoanelor prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau din oficiu, de către ofiţerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază s-a produs evenimentul ori, după caz, ca urmare a unei declaraţii verbale a persoanelor prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către ofiţerul de stare civilă din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră a/al României acreditată/acreditat să exercite funcţii consulare în statul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul.
(2)În situaţiile prevăzute la art. 3 alin. (8) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrarea naşterii se face în S.I.I.E.A.S.C. de către ofiţerul de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. de la sediul acestora, în baza documentelor existente în S.I.I.E.A.S.C. sau prezentate de declarant ori de către ofiţerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale competent/e să înregistreze naşterea; exemplarul I al actelor de naştere se transmite, în original, cu adresă, S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei unităţii administrativ-teritoriale competent/e, în vederea constituirii Registrului de stare civilă exemplarul I.
(3)Declararea naşterii se poate face la oricare S.P.C.L.E.P., respectiv primărie din cadrul unităţii administrativ-teritoriale unde nu sunt constituite S.P.C.L.E.P., care va transmite dosarul electronic ofiţerului de stare civilă competent potrivit alin. (1).
(4)În registrele de naşteri se înregistrează naşterea copilului născut viu şi naşterea copilului născut mort.
(5)Înregistrarea naşterii gemenilor se face prin întocmirea actului de naştere, separat, pentru fiecare copil. În acelaşi mod se procedează şi în cazul naşterii gemenilor siamezi.
Art. 42
(1)Termenul pentru declararea naşterii copilului este de:
a)30 de zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;
b)3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;
c)24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 de zile;
d)30 de zile pentru copilul găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unităţi sanitare.
(2)Termenele prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d) se socotesc de la data naşterii, respectiv a găsirii sau, după caz, a întocmirii procesului-verbal de constatare a părăsirii şi cuprind atât ziua naşterii, respectiv a găsirii sau a întocmirii procesului-verbal de constatare a părăsirii, cât şi ziua în care se face declaraţia.
(3)Înregistrarea din oficiu se face în ultima zi a termenului de declarare, în baza certificatului medical constatator al naşterii, comunicat electronic de către emitent, precum şi a verificărilor efectuate în S.I.I.E.A.S.C. şi R.N.E.P.
Art. 43
(1)Înregistrarea naşterii în termenele prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) şi c) se face în baza următoarelor documente:
a)certificatul medical constatator al naşterii, întocmit în România pe formular-tip, care trebuie să cuprindă număr de înregistrare, dată certă şi semnătura medicului, iar în străinătate, în conformitate cu prevederile legislaţiei statului pe teritoriul căruia s-a produs naşterea;
b)expertiza medico-legală care să cuprindă număr de înregistrare, dată certă şi semnătura medicului, precum şi sexul şi data naşterii persoanei în format an/lună/zi, în lipsa existenţei certificatului prevăzut la lit. a);
c)actul de identitate al mamei şi, după caz, al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;
d)certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, în original, eliberat pe baza actului de căsătorie întocmit/transcris în registrele de căsătorie române, iar dacă aceştia poartă nume de familie diferit, declaraţia scrisă cu privire la numele de familie pe care îl va dobândi copilul dată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public;
e)declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei cu privire la numele de familie; tatăl minor care a împlinit vârsta de 14 ani îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice;
f)declaraţia de recunoaştere a copilului dată de către mamă în faţa ofiţerului de stare civilă, în cazul în care se prezintă expertiza medico-legală, în lipsa existenţei unui certificat medical constatator al naşterii.
(2)În situaţia în care unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini sau apatrizi, înregistrarea naşterii se face în baza documentelor prevăzute la alin. (1), precum şi a următoarelor:
a)paşaportul părintelui cetăţean străin/părinţilor cetăţeni străini sau apatrizi, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene ori Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene sau, după caz, documentul de identitate eliberat de I.G.I., în original. În cazul cetăţenilor străini ale căror acte de identitate/călătorie nu conţin date înscrise prin utilizarea alfabetului latin se solicită traducerea legalizată în limba română a filei care conţine datele de identificare ale persoanei; dacă din documentele străine prezentate nu rezultă în mod distinct care este numele de familie şi prenumele se solicită declaraţia notarială a titularului în acest sens;
b)certificatul de căsătorie sau extrasul de căsătorie al părinţilor copilului, în original, însoţit de traducerea legalizată în limba română sau de formularul standard multilingv, ori extrasul multilingv al actului de căsătorie, în original, atunci când căsătoria a fost înregistrată de autorităţile străine competente şi nu există obligaţia transcrierii actului de căsătorie;
c)declaraţia dată de părintele/părinţii beneficiar/beneficiari al/ai unei forme de protecţie internaţională în România sau, după caz, solicitant/solicitanţi de azil în faţa ofiţerului de stare civilă sau notarului public, în situaţia în care acesta/aceştia nu poate/nu pot prezenta certificatul de căsătorie emis de autorităţile străine în faţa cărora s-a oficiat căsătoria.
(3)În situaţia în care ambii părinţi au vârsta sub 14 ani sunt necesare documentul prevăzut la alin. (1) lit. a), certificatul de naştere al mamei, precum şi actul de identitate al părintelui, tutorelui sau, după caz, al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de părintele, tutorele sau, după caz, de reprezentantul legal al mamei copilului.
(4)În situaţia în care mama copilului are vârsta sub 14 ani, iar tatăl nu recunoaşte copilul, sunt necesare documentul prevăzut la alin. (1) lit. a), precum şi următoarele:
a)certificatul de naştere al mamei;
b)actul de identitate al părintelui, tutorelui sau, după caz, al reprezentantului legal al mamei ori al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de părintele, tutorele sau, după caz, de reprezentantul legal al mamei.
(5)În cazul în care căsătoria părinţilor a fost înregistrată de autorităţile străine competente şi actul de căsătorie nu a fost transcris în registrele de căsătorie române, se procedează la transcrierea în regim de urgenţă a certificatului/extrasului de căsătorie/extrasului multilingv al actului de căsătorie eliberat de autorităţile străine în registrele de căsătorie române; naşterea copilului se înregistrează după transcrierea actului de căsătorie a părinţilor.
(6)C.N.P. se atribuie doar copiilor cetăţeni români.
(7)În cazul în care prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al naşterii este diferit de cel declarat sau este format din mai mult de trei cuvinte, înregistrarea naşterii se face în baza declaraţiei scrise, semnată de ambii părinţi, dată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează actul, a notarului public ori a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României, din care să rezulte prenumele copilului.
(8)În lipsa acordului părinţilor cu privire la numele de familie al copilului, instanţa de tutelă hotărăşte numele copilului şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unităţii administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite, care a înregistrat naşterea; certificatul de naştere se eliberează numai după înscrierea menţiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanţa de tutelă.
(9)Dacă ulterior înregistrării naşterii copilului, dar înainte de sesizarea instanţei de tutelă, părinţii se înţeleg cu privire la numele de familie, acesta se înscrie prin menţiune, în baza declaraţiei ambilor părinţi, dată în faţa ofiţerului de stare civilă care a înregistrat actul sau a notarului public.
(10)În cazul întocmirii actului de naştere din oficiu de către ofiţerul de stare civilă sau în condiţiile art. 15 alin. (31) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă părintele/părinţii doreşte/doresc să schimbe prenumele copilului, acesta se înscrie prin menţiune pe marginea actului de naştere, în baza declaraţiei ambilor părinţi, dată în faţa ofiţerului de stare civilă care a înregistrat actul sau a notarului public.
(11)Prevederile alin. (8) se aplică şi în cazul în care ofiţerul de stare civilă a refuzat înscrierea prenumelui, în conformitate cu art. 15 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar părinţii nu vor să opteze pentru un alt prenume.
(12)Când declaraţia naşterii este făcută de un cetăţean străin, apatrid sau cetăţean al statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, fapt consemnat într-un proces-verbal.
(13)Dacă părinţii au domicilii diferite, părintele care declară naşterea va da o declaraţie din care să rezulte la care dintre părinţi are domiciliul copilul.
(14)În cazul în care declararea naşterii se face de către o persoană, alta decât unul dintre părinţi, se prezintă declaraţia autentificată a oricăruia dintre părinţi, din care să rezulte domiciliul copilului; în situaţia în care niciunul dintre părinţi nu este identificat la adresa de domiciliu prin intermediul unităţilor de poliţie, pentru a declara în scris domiciliul, copilul este înregistrat în R.N.E.P., cu domiciliul mamei.
(15)În situaţia în care părintele/părinţii beneficiar/beneficiari al/ai unei forme de protecţie internaţională în România sau, după caz, solicitant/solicitanţi de azil nu deţine/nu deţin paşaport sau actul de identitate eliberat de statul de cetăţenie/paşaportul emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, în cazul apatrizilor, aflat în termen de valabilitate, la rubrica menţiuni din actul şi certificatul de naştere al copilului se înscrie menţiunea: "Identitatea părinţilor/tatălui/mamei este declarată."
(16)Dispoziţiile alin. (15) se aplică după efectuarea în prealabil a verificărilor la centrele regionale de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil, pentru confirmarea identităţii declarate a părintelui/părinţilor.
Art. 44
(1)La înregistrarea naşterii în termenul prevăzut la art. 42 alin. (1) lit. a), în lipsa actului de identitate al mamei, declarantul prezintă:
a)documentele prevăzute la art. 43, după caz;
b)fotocopia procesului-verbal întocmit de poliţist cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unităţii sanitare în care a avut loc naşterea, certificată pentru conformitate de reprezentatul unităţii sanitare.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), ofiţerul de stare civilă efectuează verificări în S.I.I.E.A.S.C. şi R.N.E.P., pentru identificarea mamei.
(3)Dacă procesul-verbal prevăzut la alin. (1) lit. b) este identificat în S.I.I.E.A.S.C., întrucât forma electronică a acestuia a fost introdusă în sistem de medic, ofiţerul de stare civilă nu solicită prezentarea acestuia.
Art. 45
(1)În cazul în care naşterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă, pentru întocmirea actului de naştere al copilului se prezintă următoarele documente:
a)declaraţia scrisă a uneia dintre persoanele prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b)procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C. pe raza căreia se află unitatea sanitară unde a avut loc naşterea, de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare;
c)certificatul medical constatator al naşterii;
d)actul de identitate al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;
e)declaraţia tatălui de recunoaştere a copilului, după caz, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei cu privire la numele de familie.
(2)Ofiţerul de stare civilă desfăşoară următoarele activităţi:
a)efectuează verificări în S.I.I.E.A.S.C., inclusiv în modulul R.P.I.D., pentru identificarea actului de naştere al mamei; în cazul în care datele mamei şi ale copilului nu sunt înregistrate în R.P.I.D., ofiţerul de stare civilă transmite adresă către I.G.P.R., în vederea actualizării acestuia;
b)verifică datele declarate ale mamei şi ale declarantului în R.N.E.P.;
c)întocmeşte referatul cu propunere de emitere a dispoziţiei primarului privind stabilirea numelui de familie şi a prenumelui copilului. Propunerea de stabilire a numelui de familie şi a prenumelui copilului se face în considerarea datelor rezultate din certificatul medical constatator al naşterii şi din declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. e), după caz;
d)prezintă primarului unităţii administrativ-teritoriale referatul prevăzut la lit. c) însoţit de întreaga documentaţie, pentru emiterea dispoziţiei acestuia.
(3)Actul de naştere al copilului se întocmeşte cu numele de familie şi prenumele stabilite prin dispoziţie a primarului unităţii administrativ-teritoriale unde se înregistrează naşterea, iar celelalte date sunt preluate din certificatul medical constatator al naşterii; rubrica privind datele mamei se completează doar cu numele de familie şi prenumele mamei rezultate din procesul-verbal prevăzut la alin. (1) lit. b).
(4)Pe marginea actului de naştere şi la rubrica "MENŢIUNI" din certificatul de naştere se înscriu menţiunile corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 20.
(5)Domiciliul copilului este cel declarat de mamă potrivit procesului-verbal prevăzut la alin. (1) lit. b), iar în cazul recunoaşterii de către tată, domiciliul copilului se stabileşte potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (13) şi (14).
(6)Dacă procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă este identificat în S.I.I.E.A.S.C., întrucât forma electronică a acestuia a fost introdusă în sistem de criminalist şi/sau de medic, ofiţerul de stare civilă nu solicită prezentarea acestuia.
Art. 46
(1)După împlinirea termenului de 30 de zile prevăzut la art. 42 alin. (1) lit. a), dar înăuntrul termenului de un an de la data naşterii, întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, respectiv a şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră al României acreditate/acreditat să exercite funcţii consulare în statul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul, în termen de până la 30 de zile de la data solicitării.
(2)Pentru înregistrarea naşterii după termenul legal, ofiţerul de stare civilă aplică în mod corespunzător dispoziţiile prevăzute la art. 43.
Art. 47
Înregistrarea tardivă a naşterii, după împlinirea termenului de un an de la data naşterii, se face la cererea scrisă a declarantului, cu avizul conform al S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. şi cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, în termen de 90 de zile de la data solicitării.
Art. 48
În situaţia în care cererea privind înregistrarea tardivă a naşterii se depune la un alt S.P.C.L.E.P./altă primărie decât cel/cea competent/ă să întocmească actul, referatul cuprinzând rezultatul verificărilor şi documentele prevăzute de prezentele norme metodologice se transmit electronic ofiţerului de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./primăriei competent/competente să înregistreze naşterea.
Art. 49
(1)Pentru înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani, ofiţerul de stare civilă aplică în mod corespunzător prevederile art. 43 şi efectuează verificări privind persoana pentru care se solicită înregistrarea naşterii, precum şi părinţii acesteia în S.I.I.E.A.S.C. şi, după caz, în R.N.E.P.
(2)În situaţia în care declarantul nu prezintă certificatul medical constatator al naşterii sau acesta nu se identifică în S.I.I.E.A.S.C., ofiţerul de stare civilă efectuează verificări în evidenţele unităţii sanitare unde s-a produs naşterea sau ale medicului de familie, în situaţia în care naşterea a avut loc la domiciliu, pentru obţinerea acestuia; dacă certificatul medical constatator al naşterii nu se identifică, se solicită reprezentantului S.P.A.S. întreprinderea demersurilor pentru efectuarea expertizei medico-legale.
(3)În cazul în care din verificările efectuate la unitatea sanitară nu se identifică certificatul medical constatator al naşterii sau documente care să dovedească naşterea, locul naşterii este cel declarat.
(4)Dacă înregistrarea naşterii este solicitată de reprezentantul S.P.A.S., acesta prezintă următoarele documente:
a)certificatul medical constatator al naşterii, iar în lipsa acestuia expertiza medico-legală;
b)raportul de anchetă socială;
c)delegaţia.
Art. 50
Pentru înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, ofiţerul de stare civilă aplică în mod corespunzător prevederile art. 49 şi desfăşoară următoarele activităţi:
a)efectuează verificări în evidenţele D.G.P. şi ale serviciului cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative;
b)efectuează verificări la adresele la care aceştia declară că au locuit, precum şi, după caz, la unităţile de învăţământ la care declară că au fost înscrişi, prin unităţile de poliţie;
c)solicită declaraţie persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată, precum şi, după caz, părinţilor sau reprezentantului legal ai/al persoanei, dată în faţa ofiţerului de stare civilă, la care anexează o fotografie de mărimea 3/4 cm, care se încarcă în S.I.I.E.A.S.C.;
d)stabileşte dacă fizionomia persoanei corespunde cu fotografia încărcată şi o aplică electronic astfel: una pe declaraţia persoanei şi alta pe cea a părinţilor sau a reprezentantului legal, după caz.
Art. 51
(1)Pentru înregistrarea tardivă a naşterii persoanei majore, cererea scrisă a declarantului este însoţită de următoarele documente:
a)certificatul medical constatator al naşterii;
b)declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată, dată în faţa ofiţerului de stare civilă, la care anexează o fotografie de mărimea 3/4 cm, care se încarcă în S.I.I.E.A.S.C.;
c)declaraţia a doi membri ai familiei, iar în lipsa acestora, a două persoane care o cunosc, dată în faţa ofiţerului de stare civilă;
d)stabileşte dacă fizionomia persoanei corespunde cu fotografia încărcată şi o aplică electronic astfel: una pe declaraţia persoanei şi alta pe declaraţiile prevăzute la lit. c).
(2)Ofiţerul de stare civilă desfăşoară activităţile prevăzute la art. 49 alin. (1) şi la art. 50 lit. a) şi b).
(3)În situaţia în care declarantul nu prezintă certificatul medical constatator al naşterii sau acesta nu este identificat electronic, ofiţerul de stare civilă procedează conform prevederilor art. 49 alin. (2) şi (3).
(4)Ofiţerul de stare civilă solicită reprezentantului S.P.A.S., cu adresă, întreprinderea demersurilor pentru efectuarea anchetei sociale.
Art. 52
(1)Dacă naşterea s-a produs în străinătate şi nu a fost declarată şi înregistrată la autorităţile locale competente/misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României în străinătate competent sau a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor, întocmirea actului de naştere se face în ţară, în baza certificatului medical constatator al naşterii eliberat de autorităţile medicale străine sau, după caz, în baza certificatului de naştere, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 34, după ce ofiţerul de stare civilă emite din S.I.I.E.A.S.C. adresă de verificare, către M.A.E.-DCons, pentru a stabili dacă naşterea nu a fost înregistrată sau, după caz, cu ce date a fost înregistrată în străinătate.
(2)Dacă în urma verificărilor s-a stabilit că naşterea a fost înregistrată corect în străinătate, se parcurge procedura prevăzută la art. 41 alin. (3) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă procurate din străinătate.
(3)Dacă în urma verificărilor s-a constatat că naşterea a fost înregistrată cu date nereale, ofiţerul de stare civilă stabileşte în ce anume constă diferenţa dintre datele consemnate în actul întocmit şi datele de identificare reale ale părinţilor copilului, pe bază de documente şi declaraţii ale persoanelor care pot da relaţii, inclusiv ale părinţilor copilului, date în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public, în condiţiile prevăzute la art. 415 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), întocmirea actului de naştere se face la S.P.C.L.E.P./primăria în raza căruia/căreia îşi are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră; dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător.
Art. 53
(1)După finalizarea verificărilor privind înregistrarea tardivă a naşterii, ofiţerul de stare civilă întocmeşte un referat, care trebuie să conţină datele necesare întocmirii actului de naştere.
(2)Referatul cuprinzând rezultatul verificărilor efectuate se transmite electronic S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., împreună cu documentele aferente.
(3)După verificarea documentelor de către S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., întreaga documentaţie împreună cu avizul conform prevăzut la art. 47 se transmit S.P.C.L.E.P./primăriei unităţii administrativ-teritoriale competent/e.
(4)La primirea avizului conform dat de S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., ofiţerul de stare civilă întocmeşte un referat, pe care îl prezintă primarului pentru aprobare.
(5)În baza referatului aprobat, ofiţerul de stare civilă întocmeşte actul de stare civilă şi eliberează certificatul de naştere persoanei îndreptăţite.
(6)Este interzisă înregistrarea tardivă a naşterii fără avizul conform al S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. şi fără aprobarea primarului pe referatul prevăzut la alin. (4).
(7)În cazul în care nu se emite avizul conform, S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. restituie motivat întreaga documentaţie în vederea completării sau cu indicarea procedurii de urmat.
Art. 54
(1)În toate cazurile în care o persoană de sex feminin cu vârsta peste 14 ani solicită înregistrarea naşterii sale, ofiţerul de stare civilă efectuează verificări în R.P.I.D. pentru identificarea acesteia.
(2)Dacă persoana este înregistrată în R.P.I.D., ofiţerul de stare civilă efectuează verificări în S.I.I.E.A.S.C. pentru identificarea actului de naştere al copilului şi solicită unităţii de poliţie colectarea imaginii faciale şi a impresiunilor papilare.
(3)Expertul/Specialistul criminalist desemnat compară imaginea facială şi impresiunile papilare colectate cu cele ale persoanei în cauză, existente în R.P.I.D., şi comunică cu adresă S.P.C.L.E.P./primăriei unităţii administrativ-teritoriale solicitante aspectele rezultate în urma comparării.
(4)După înregistrarea naşterii mamei în registrele de stare civilă, ofiţerul de stare civilă comunică primăriei unităţii administrativ-teritoriale unde s-a înregistrat naşterea copilului menţiunea corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 20.
(5)Datele mamei se înscriu prin menţiune în actul de naştere al copilului; în mod similar se procedează şi la numele de familie al copilului, dacă necesită schimbare, înscriindu-se menţiunea corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 20.
Art. 55
Întocmirea actului de naştere pentru copilul găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unităţi sanitare se face, în termen de 30 de zile de la data găsirii acestuia, respectiv imediat după împlinirea termenului de 30 de zile de la data întocmirii procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului; înregistrarea se face în registrele de stare civilă ale S.P.C.L.E.P. sau, după caz, ale primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază a fost găsit/părăsit copilul.
Art. 56
(1)Întocmirea actului de naştere pentru copilul găsit se face în baza următoarelor documente:
a)declaraţia scrisă a persoanei care l-a găsit ori referatul reprezentantului S.P.A.S., din cadrul unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia a fost găsit copilul;
b)procesul-verbal întocmit şi semnat de reprezentantul unităţii de poliţie competente, de medic şi de reprezentantul S.P.A.S.;
c)dispoziţia de stabilire a numelui de familie şi/sau a prenumelui, emisă de primar, pentru situaţiile în care nu se cunosc numele de familie şi/sau prenumele copilului;
d)expertiza medico-legală privind stabilirea sexului şi a vârstei aproximative ale copilului;
e)dispoziţia privind plasamentul în regim de urgenţă sau, după caz, a sentinţei privind plasamentul.
(2)Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) lit. b) se înregistrează la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria care urmează să înregistreze naşterea şi cuprinde următoarele date:
a)anul, luna şi ziua când a fost găsit copilul;
b)sexul copilului;
c)locul şi împrejurările în care a fost găsit copilul;
d)numele de familie, prenumele şi domiciliul persoanei care l-a găsit, precum şi, după caz, ale martorilor;
e)denumirea şi adresa instituţiei sau numele persoanei căreia i-a fost încredinţat copilul;
f)vârsta copilului găsit, stabilită de medic prin indicarea obligatorie a anului, lunii şi zilei de naştere, chiar dacă acestea sunt aproximative;
g)rezultatul primelor cercetări efectuate de poliţie pentru identificarea mamei.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care persoana găsită şi a cărei naştere nu a fost înregistrată are vârsta mai mare de 18 ani.
Art. 57
Întocmirea actului de naştere pentru copilul părăsit de mamă într-o maternitate/unitate sanitară se face în baza următoarelor documente:
a)procesul-verbal de constatare a părăsirii copilului, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C. pe raza căreia se află unitatea sanitară unde a fost părăsit copilul, de reprezentantul poliţiei şi de cel al maternităţii/unităţii sanitare;
b)certificatul medical constatator al naşterii;
c)dispoziţia privind plasamentul în regim de urgenţă sau, după caz, sentinţa privind plasamentul;
d)comunicarea poliţiei cu privire la rezultatul verificărilor privind identitatea mamei;
e)dispoziţia de stabilire a numelui de familie şi/sau a prenumelui, emisă de primar, pentru situaţiile în care nu se cunosc numele de familie şi/sau prenumele copilului;
f)declaraţia de înregistrare a naşterii.
Art. 58
(1)Actul de naştere privind copilul găsit/părăsit de mamă într-o maternitate/unitate sanitară se completează cu datele care rezultă din expertiza medico-legală/certificatul medical constatator al naşterii; în situaţia în care identitatea părintelui/părinţilor înscrisă în certificatul medical constatator al naşterii nu poate fi stabilită, rubricile corespunzătoare din actul de naştere referitoare la mamă şi/sau tată nu se completează.
(2)La rubrica "menţiuni" se înscrie textul corespunzător prevăzut în anexa nr. 20.
Art. 59
(1)În situaţia în care copilul este recunoscut de mamă în condiţiile art. 415 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înscrie menţiunea corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 20 pe marginea actului de naştere întocmit iniţial; copilul poartă numele de familie al mamei.
(2)Dacă ulterior se constată că naşterea a fost înregistrată, ofiţerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. ori al primăriei unităţii administrativ-teritoriale unde a fost înregistrată naşterea copilului găsit/părăsit de mamă într-o maternitate/unitate sanitară solicită instanţei judecătoreşti anularea actului de naştere.
Art. 60
(1)Când mama declară că este căsătorită, ofiţerul de stare civilă efectuează verificări în S.I.I.E.A.S.C. şi în R.N.E.P., iar înregistrarea naşterii se face numai după identificarea actului de căsătorie al părinţilor.
(2)Dacă mama declară că nu este căsătorită, în urma verificărilor prevăzute la alin. (1), copilul se înregistrează cu numele de familie al mamei, iar rubricile referitoare la "tată" nu se completează.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul în care declaraţia este făcută de o altă persoană.
Art. 61
(1)În situaţia în care copilul născut viu a decedat şi naşterea nu a fost înregistrată se înregistrează mai întâi naşterea şi apoi decesul.
(2)În cazul în care ofiţerul de stare civilă care înregistrează decesul nu are competenţa teritorială pentru întocmirea actului de naştere, trimite electronic S.P.C.L.E.P., respectiv primăriei competent/competente să înregistreze naşterea declaraţia motivată a persoanei care a solicitat înregistrarea decesului, împreună cu certificatul medical constatator al naşterii, şi comunică datele referitoare la deces, pentru înscrierea menţiunii.
(3)Întocmirea actului de naştere se face cu aprobarea primarului, dacă înregistrarea naşterii are loc după expirarea termenului prevăzut la art. 42 alin. (1) lit. c), dar înăuntrul termenului de un an de la data naşterii.
(4)În cazul persoanei decedate a cărei naştere nu a fost înregistrată în termenul legal de 30 de zile, actul de deces se întocmeşte în baza certificatului medical constatator al decesului şi a celui de naştere, a verificărilor efectuate de poliţie şi a declaraţiei persoanei care solicită înregistrarea, care să cuprindă datele de identificare; ulterior întocmirii actului de deces ofiţerul de stare civilă informează declarantul decesului cu privire la necesitatea solicitării înregistrării naşterii.
(5)În lipsa certificatului medical constatator al naşterii, în actul de deces se înscrie menţiunea corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 20; după înregistrarea tardivă a naşterii se operează menţiuni cu privire la datele de identificare pe marginea actului de deces.
(6)În toate cazurile de înregistrare a naşterii se aplică prevederile prezentelor norme metodologice.
Art. 62
(1)Pentru copilul născut mort se întocmeşte numai actul de naştere; în acest caz nu se completează rubricile privind "prenumele", "cetăţenia" şi "codul numeric personal", iar în rubrica "din care rezultă că s-a născut un copil ........................................" se înscrie cuvântul "mort".
(2)La cerere, în baza actului de naştere, se eliberează certificat de naştere cu menţiunea "COPIL NĂSCUT MORT" sau adeverinţa de înhumare/incinerare, fapt despre care se precizează în Registrul privind eliberarea adeverinţelor de înhumare/incinerare.
(3)După împlinirea termenului de 3 zile pentru copilul născut mort, dar nu mai târziu de un an de la data naşterii, întocmirea actului de naştere se face cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, respectiv a şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră al României acreditate/acreditat să exercite funcţii consulare în statul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul.
(4)În cazul prevăzut la alin. (3), dacă naşterea nu a fost înregistrată în termen de un an de la producerea acesteia, se aplică dispoziţiile privind înregistrarea tardivă a naşterii.
SECŢIUNEA 4:Înregistrarea căsătoriei
Art. 63
(1)Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, un bărbat şi o femeie, în scris, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria locului de domiciliu ori de reşedinţă al unuia dintre ei şi se publică în ziua în care a fost primită, prin afişare, în extras, la sediul primăriei, pe pagina de internet a acesteia şi pe portalul S.I.I.E.A.S.C., şi după caz, la sediul primăriei unde celălalt soţ are domiciliul sau reşedinţa.
(2)Prin excepţie, căsătoria poate fi încheiată în altă unitate administrativ-teritorială decât cea în a cărei rază teritorială domiciliază sau îşi au reşedinţa viitorii soţi, în baza documentelor justificative, numai cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale unde se încheie căsătoria şi cu obligativitatea înştiinţării primăriei de domiciliu sau de reşedinţă a viitorilor soţi, în vederea publicării declaraţiei de căsătorie.
(3)Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia căsătoriilor încheiate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României, unde cetăţenii români pot depune declaraţia de căsătorie dacă cel puţin unul dintre viitorii soţi, cetăţean român, are domiciliul sau reşedinţa în statul în care acestea sunt acreditate să exercite funcţii consulare şi dacă legislaţia statelor acreditare nu se opune expres în acest sens sau dacă statele acreditare recunosc aceste căsătorii şi niciunul dintre viitorii soţi nu deţine şi cetăţenia statului în care misiunea diplomatică/oficiul consular de carieră este acreditată/acreditat să exercite funcţii consulare.
(4)În cazul în care unul dintre viitorii soţi nu se află în unitatea administrativ-teritorială unde urmează a se încheia căsătoria, el poate face declaraţia de căsătorie la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căruia/căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa, care o va transmite, în termen de 48 de ore, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unităţii administrativ-teritoriale unde urmează a se încheia căsătoria, cu excepţia căsătoriei încheiate în condiţiile prevăzute la alin. (2).
(5)Declaraţia de căsătorie se poate face în afara sediului S.P.C.L.E.P. sau, după caz, al primăriei, cu aprobarea primarului, dacă unul dintre viitorii soţi se află în imposibilitatea de a se deplasa, din motive temeinice, cum sunt motivele medicale, aflarea în arest preventiv sau executarea unei pedepse privative de libertate/unei măsuri educative privative de libertate, la adresa/locul de deţinere unde/în care acestea se află, cu respectarea prevederilor alin. (1) teza a II-a.
(6)Dacă de la data depunerii declaraţiei de căsătorie au trecut 30 de zile şi căsătoria nu a fost încheiată ori dacă viitorii soţi doresc să modifice declaraţia iniţială la datele privind numele de familie şi/sau regimul matrimonial, aceştia vor face o nouă declaraţie de căsătorie, dispunându-se publicarea acesteia; la depunerea declaraţiei de căsătorie ofiţerul de stare civilă are obligaţia de a informa viitorii soţi că modificarea conţinutului acesteia presupune curgerea unui nou termen pentru publicitate, opoziţie şi oficiere.
(7)După încheierea căsătoriei ori, după caz, la expirarea termenului de 30 de zile de la data depunerii declaraţiei de căsătorie, dacă aceasta nu a fost încheiată, afişul care conţine declaraţia de căsătorie în extras se elimină de la sediul primăriei, respectiv al misiunii diplomatice/oficiului consular de carieră a/al României, de pe pagina de internet a acestora şi de pe portalul S.I.I.E.A.S.C.
Art. 64
(1)Odată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi prezintă următoarele documente:
a)documentul cu care se face dovada identităţii, a domiciliului şi reşedinţei, după caz, în original; în cazul rezidenţilor străini, dovada adresei de domiciliu se face cu document eliberat de I.G.I.;
b)certificatul de naştere, în original, sau, pentru cetăţeanul străin, după caz, extrasul de naştere/extrasul multilingv al actului de naştere, care trebuie să îndeplinească cerinţele de legalizare prevăzute la art. 34;
c)certificatul medical privind starea sănătăţii, aflat în termen de valabilitate, întocmit pe formular-tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data certă şi semnătura medicului; certificatele medicale sunt valabile 30 de zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea că persoana se poate căsători; certificatele medicale emise de instituţii medicale în străinătate pentru uzul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României trebuie să conţină toate datele din formularul-tip şi să fie însoţite de traducerea în limba română legalizată;
d)convenţia matrimonială autentificată de notarul public, după caz;
e)documente, în original, traduse şi legalizate, din care să rezulte desfacerea/încetarea căsătoriei anterioare, dacă este cazul.
(2)Dovada desfacerii căsătoriei anterioare se poate face cu unul dintre următoarele documente:
a)certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei;
b)sentinţa de divorţ rămasă definitivă; pentru divorţul pronunţat în intervalul 8 octombrie 1966-31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte menţiunea că a fost înscrisă în actul de căsătorie în termen de două luni de la rămânerea definitivă a hotărârii;
c)certificatul de divorţ eliberat de ofiţerul de stare civilă sau notarul public român;
d)sentinţa rămasă definitivă sau certificatul de divorţ eliberat(ă) de autorităţile străine privind cetăţeanul/cetăţenii străin/străini, însoţită/însoţit de traducerea legalizată.
(3)Dovada încetării căsătoriei anterioare se face, pentru cetăţeanul străin, cu certificatul de deces al fostului soţ, iar pentru cetăţeanul român, cu certificatul de deces al fostului soţ emis de autorităţile române sau, după caz, cu certificatul de naştere/căsătorie cu menţiunile/menţiunea corespunzătoare.
(4)Dovada identităţii se poate face cu unul dintre următoarele documente:
a)pentru cetăţenii români, act de identitate sau paşaport emis cu menţionarea ţării de domiciliu, aflat în termen de valabilitate;
b)pentru cetăţenii Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene - documentul de identitate sau paşaportul emis de statul aparţinător, aflat în termen de valabilitate;
c)pentru apatrizi - paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere pe termen lung sau permisul de şedere temporară, după caz.
(5)Cetăţenii străini fac dovada identităţii:
a)în România - cu paşaportul emis de statul ai cărui cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei;
b)în străinătate - cu actul de identitate sau paşaportul emis de statul ai cărui cetăţeni sunt; din documentele prezentate trebuie să rezulte că deţin, atât la data depunerii declaraţiei, cât şi la data oficierii căsătoriei, un drept de şedere legală în statul în care se solicită înregistrarea căsătoriei.
(6)Cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie internaţională în România fac dovada identităţii cu următoarele documente:
a)document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951;
b)documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară.
(7)Cetăţenii străini solicitanţi de azil în România fac dovada identităţii cu paşaport emis de statul ai cărui cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.
(8)În cazul în care beneficiarii protecţiei internaţionale în România nu pot prezenta certificatul de naştere prevăzut la alin. (1) lit. b), aceştia depun o declaraţie autentică dată pe propria răspundere din care să rezulte datele lor de stare civilă. În cuprinsul declaraţiei se menţionează faptul că este utilizată exclusiv în scopul încheierii/înregistrării căsătoriei. Notarul public identifică declarantul în baza documentelor care fac dovada identităţii, valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României, prevăzute de prezentul articol.
(9)Documentele cu care se face dovada identităţii trebuie să fie valabile atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei.
(10)Următoarele categorii de documente de identitate ale cetăţenilor străini nu sunt valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României:
a)documentul temporar de identitate, pentru solicitanţii de azil, care are înscrisă menţiunea "IDENTITATE DECLARATĂ";
b)documentul care face dovada statutului de tolerat;
c)decizia de returnare.
(11)În situaţia în care viitorii soţi sunt cetăţeni străini/apatrizi, ofiţerul de stare civilă efectuează verificări după cum urmează:
a)la structurile teritoriale ale I.G.I., în cazul cetăţenilor străini/apatrizilor care au un drept de şedere temporară sau un drept de şedere pe termen lung pe teritoriul României, în vederea verificării valabilităţii perioadei lor de şedere pe teritoriul României;
b)la centrele regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil, în cazul solicitanţilor de azil şi beneficiarilor de protecţie internaţională, în vederea verificării autenticităţii documentelor emise de I.G.I. şi confirmării datelor de stare civilă declarate.
(12)În situaţia în care beneficiarul protecţiei internaţionale în România nu prezintă paşaportul, certificatul de naştere sau actul de identitate eliberat de statul al cărui cetăţean este, la rubrica menţiuni din actul şi certificatul de căsătorie se înscrie menţiunea "Identitatea soţilor/soţiei/soţului este declarată".
(13)Documentele prezentate de cetăţenii străini, eliberate de statele ai căror cetăţeni sunt, vor fi legalizate conform prevederilor art. 34.
Art. 65
Ofiţerul de stare civilă este obligat să confrunte datele înscrise în declaraţia de căsătorie cu cele înscrise în documentele prezentate, iar semnarea declaraţiei se face în prezenţa sa.
Art. 66
Dosarul actului de căsătorie cuprinde, după caz, următoarele documente:
a)aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale unde urmează să se încheie căsătoria pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, la cererea persoanelor interesate, inclusiv a celor prevăzute la art. 63 alin. (5), cu documente justificative în susţinerea cererii, care se păstrează la dosarul de căsătorie;
b)aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei între persoane care nu au domiciliul sau reşedinţa pe raza de competenţă a unităţii administrativ-teritoriale în baza documentelor justificative depuse de solicitant, care fac parte din dosarul de căsătorie;
c)încuviinţarea primarului, a comandantului navei ori a şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră a/al României competent(e), pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei de căsătorie, pentru motive temeinice, la cererea unuia dintre viitorii soţi; încuviinţarea primarului pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile nu poate fi dată în situaţia prevăzută la lit. b);
d)încuviinţarea instanţei de tutelă de la domiciliul celui care cere încuviinţarea, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie firească sau adopţie, prevăzute de art. 274 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e)avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor, tutorelui sau, după caz, a reprezentantului legal şi autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul, pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de vârstă, prevăzute de art. 272 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
f)dovada înştiinţării tutorelui sub a cărui ocrotire se află despre formularea declaraţiei de căsătorie, atunci când viitorul soţ beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială;
g)documentul eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean străin cu un cetăţean român, din care să rezulte că primul îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională şi nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei în România, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu art. 2.586 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
h)documente eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie, din care să rezulte că cetăţeanul străin îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională şi nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei, datate recent - maximum 3 luni de la emitere, ori care au prevăzut, în conţinut, termenul de valabilitate, pentru cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică în materie civilă ori de dreptul familiei, pentru cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în România, precum şi pentru cetăţenii străini care încheie căsătoria la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră a/al României, prin excepţie de la prevederile lit. g);
i)documente eliberate de către autorităţile locale competente în conţinutul cărora se regăseşte termenul de valabilitate, iar în lipsa acestuia, termenul este de maximum 3 luni de la emitere, în cazul cetăţenilor statelor pentru care D.G.E.P. a primit notificări din partea M.A.E. ori a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România că nu eliberează dovada prevăzută la lit. g);
j)declaraţia dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin, apatrid sau beneficiar al unei forme de protecţie internaţională în România, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România; pentru apatrizi, legea naţională este legea statului în care îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa;
k)procesul-verbal, încheiat împreună cu interpretul şi traducătorul autorizat sau, după caz, interpretul autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, în cazul depunerii declaraţiei de căsătorie şi încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între persoane cu handicap auditiv sau surdocecitate, precum şi în situaţia în care martorul nu cunoaşte limba în care se oficiază căsătoria;
l)raportul de anchetă socială realizat de S.P.A.S., dacă unul dintre părinţi se află în imposibilitatea de a-şi manifesta voinţa cu privire la căsătoria copilului minor.
Art. 67
(1)În situaţia încheierii căsătoriei în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de vârstă, minorul care doreşte să se căsătorească face o cerere la instanţa de tutelă de la locul de domiciliu în vederea obţinerii autorizării prevăzute la art. 272 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Avizul medical nu înlătură prezentarea certificatelor medicale privind starea sănătăţii prevăzute de art. 25 alin. (3) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 68
(1)Încuviinţarea căsătoriei minorilor de către părinţi, tutore ori, după caz, de către reprezentantul legal se face printr-o declaraţie dată la S.P.C.L.E.P. sau primăria competent/competentă odată cu declaraţia de căsătorie; dacă părinţii, tutorele ori, după caz, reprezentantul legal locuiesc/locuieşte în altă localitate decât cea în care se încheie căsătoria, încuviinţarea se dă la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din localitatea de domiciliu sau de reşedinţă a acestora, care o înaintează în termen de 48 de ore la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria competent/competentă pentru încheierea căsătoriei; din declaraţie trebuie să rezulte că părinţii, tutorele sau, după caz, reprezentantul legal sunt/este de acord cu încheierea căsătoriei de către copilul său/lor minor, care a împlinit vârsta de 16 ani.
(2)În situaţia în care numai unul dintre părinţi încuviinţează căsătoria minorului, iar celălalt refuză, instanţa de tutelă decide ţinând seama de interesul superior al copilului.
(3)În cazul în care părinţii sunt divorţaţi, pentru încheierea căsătoriei este necesar consimţământul ambilor părinţi, dacă nu sunt decăzuţi din drepturile părinteşti.
(4)Dacă unul dintre părinţi se află în imposibilitatea de a-şi manifesta voinţa, fapt stabilit printr-un raport de anchetă socială, încuviinţarea celuilalt părinte este suficientă.
Art. 69
Când viitorii soţi, cetăţeni străini, au locul naşterii în România, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naştere şi documentul de legitimare rezultă că au intervenit modificări în statutul civil sau cu privire la nume, se procedează mai întâi la înscrierea, pe marginea actului de naştere, a menţiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se primeşte declaraţia de căsătorie.
Art. 70
(1)Odată cu depunerea declaraţiei, viitorii soţi declară, în faţa ofiţerului de stare civilă, numele de familie pe care s-au învoit să îl poarte în căsătorie, potrivit dispoziţiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009, republicată cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea, după caz, a dispoziţiilor art. 2.589 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Dacă înţelegerea referitoare la numele de familie a intervenit după depunerea declaraţiei, se procedează conform art. 63 alin. (6).
Art. 71
(1)Căsătoria se încheie după expirarea termenului de 10 zile, respectiv începând cu a 11-a zi de la depunerea declaraţiei de căsătorie, dar nu mai târziu de a 30-a zi de la data când a fost făcută declaraţia de căsătorie.
(2)În cazul prevăzut de art. 63 alin. (4), termenul de 10 zile se socoteşte de la data când s-a primit declaraţia la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unde urmează a se încheia căsătoria.
(3)Căsătoria se poate încheia înaintea expirării termenului de 10 zile, pentru motive temeinice, numai cu aprobarea primarului, în România, sau a şefului misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră în cazul căsătoriilor încheiate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României competente; documentele justificative se arhivează la dosarul de căsătorie.
Art. 72
(1)Oficierea căsătoriei se face la sediul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, al primăriei competente ori la un alt sediu destinat acestui scop stabilit prin dispoziţia primarului.
(2)Căsătoria se poate încheia în afara sediului S.P.C.L.E.P. sau, după caz, al primăriei competente, în locuri cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele şi alte locuri în aer liber, la cererea viitorilor soţi, cu aprobarea primarului.
(3)Oficierea căsătoriei se face în limba română de către ofiţerul de stare civilă având o ţinută vestimentară adecvată caracterului solemn al acestui act.
(4)Persoanele care aparţin minorităţilor naţionale pot solicita, prin cerere scrisă, celebrarea căsătoriei în limba lor maternă, cu condiţia ca cel care oficiază căsătoria să cunoască această limbă, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
(5)La oficierea căsătoriei, ofiţerul de stare civilă este obligat să poarte eşarfa, în culorile drapelului naţional român, aşezată pe umărul stâng, cu banda albastră în sus.
Art. 73
(1)După luarea consimţământului viitorilor soţi, liber şi deplin exprimat, în faţa a 2 martori, ofiţerul de stare civilă îi declară căsătoriţi, citeşte dispoziţiile art. 258 alin. (1)-(3), art. 308 şi art. 309 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind drepturile şi obligaţiile soţilor şi întocmeşte, de îndată, actul de căsătorie.
(2)Actul de căsătorie se semnează de către soţi, cu numele de familie pe care s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei, de către ofiţerul de stare civilă şi de către martori.
(3)În rubrica "Văzând că publicaţia cerută de lege s-a efectuat în termen şi că nu s-a făcut opoziţie la această căsătorie, în temeiul consimţământului exprimat personal de fiecare dintre viitorii soţi, noi ........................................, ofiţer de stare civilă, am încheiat prezentul act de căsătorie", se înscriu numele de familie şi prenumele celui care a oficiat căsătoria.
Art. 74
(1)Ofiţerul de stare civilă nu poate încheia căsătoria dacă constată că nu sunt îndeplinite cerinţele legii.
(2)Refuzul privind încheierea căsătoriei se consemnează într-un proces-verbal motivat, întocmit în două exemplare, dintre care unul se înmânează fizic sau se transmite electronic persoanelor care intenţionau să se căsătorească, iar celălalt exemplar, electronic, se ataşează la dosarul de căsătorie.
(3)Dacă se formulează opoziţie cu privire la căsătoria persoanei care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, ofiţerul de stare civilă sesizează de îndată instanţa de tutelă, care va hotărî cu privire la temeinicia opoziţiei.
Art. 75
După încheierea căsătoriei ofiţerul de stare civilă operează în actul de căsătorie menţiunea despre regimul matrimonial ales potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 20.
SECŢIUNEA 5:Înregistrarea decesului
Art. 76
(1)Actul de deces se întocmeşte ca urmare a unei declaraţii verbale sau din oficiu, de către ofiţerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază s-a produs decesul ori s-a găsit cadavrul ori, după caz, ca urmare a unei declaraţii verbale, de către ofiţerul de stare civilă din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră a/al României acreditate/acreditat să exercite funcţii consulare în statul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul.
(2)În situaţiile prevăzute la art. 3 alin. (8) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrarea decesului se face în S.I.I.E.A.S.C. de către ofiţerul de stare civilă din cadrul S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. de la sediul acestora, în baza documentelor existente în S.I.I.E.A.S.C. sau prezentate de declarant ori de către ofiţerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale competent/e să înregistreze decesul; exemplarul I al actelor de deces se transmite, în original, cu adresă, S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei unităţii administrativ-teritoriale competent/e, în vederea constituirii Registrului de stare civilă exemplarul I.
(3)Înregistrarea din oficiu a actului de deces se face în ultima zi a termenului de declarare, în baza certificatului medical constatator al decesului, comunicat electronic de către emitent, precum şi a verificărilor efectuate în S.I.I.E.A.S.C. şi R.N.E.P. de către S.P.C.L.E.P./primăria competent/ă potrivit alin. (1).
(4)Declararea decesului se poate face la oricare S.P.C.L.E.P., respectiv primărie din cadrul unităţii administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite, care va transmite dosarul electronic ofiţerului de stare civilă competent potrivit alin. (1).
(5)Declararea decesului, pentru situaţia în care cauza decesului este naturală, se face în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei, de către persoanele prevăzute la art. 32 alin. (1) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(6)Când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum şi în cazul găsirii unui cadavru, termenul de 3 zile de declarare a decesului se calculează de la data eliberării certificatului medical constatator al decesului, iar înregistrarea actului de deces se face în baza certificatului medical constatator al decesului şi a dovezii eliberate de poliţie sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces.
(7)În cazul în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenul prevăzut la alin. (5) şi (6), întocmirea actului de deces se face, în România numai cu aprobarea parchetului, cu precizarea motivelor întârzierii şi, în străinătate, dacă autorităţile competente din statul unde s-a produs decesul confirmă că nu au obiecţii cu privire la înregistrarea decesului cetăţeanului român la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră a/al României din acel stat acreditată/acreditat să exercite funcţii consulare.
(8)În cazul în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenul prevăzut la alin. (5) şi (6) şi s-a produs incinerarea/înhumarea cadavrului în lipsa certificatului medical constatator al decesului, întocmirea actului de deces se face numai în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă.
Art. 77
(1)Odată cu declararea decesului, declarantul depune următoarele documente:
a)certificatul medical constatator al decesului, întocmit, în România, pe formular-tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, semnătura medicului care a făcut constatarea şi în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări, înscrisă cu majuscule, iar în străinătate - în conformitate cu prevederile legislaţiei statului pe teritoriul căruia s-a produs decesul;
b)certificatele de naştere şi de căsătorie ale decedatului, după caz;
c)actul de identitate al decedatului sau paşaportul, în cazul decesului unui cetăţean român cu domiciliul în străinătate sau al unui cetăţean membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene, paşaportul sau documentele eliberate de I.G.I. în cazul cetăţenilor străini, în original;
d)documentul de evidenţă militară al celui decedat, după caz;
e)actul de identitate al declarantului.
(2)În cazurile în care declarantul nu poate prezenta certificatele de stare civilă şi/sau actul de identitate ale/al persoanei decedate, declară, în scris, motivul neprezentării acestora, precum şi datele de identificare ale decedatului.
(3)După întocmirea actului de deces, pe certificatul de naştere şi/sau căsătorie, după caz, se aplică menţiunile corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 20.
Art. 78
(1)În cazul decesului unui cetăţean român cu domiciliul în străinătate, pentru care se prezintă paşaport drept document de legitimare, acesta se va transmite serviciului public comunitar de paşapoarte teritorial, iar în cazul actelor de deces întocmite în ţară se transmite electronic şi un extras pentru uz oficial de pe actul de deces.
(2)În cazul decesului unui cetăţean străin, paşaportul, cartea de rezidenţă, actul de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau permisul de şedere temporară se înaintează de îndată, cu adresă, structurii teritoriale a I.G.I. şi se transmite electronic un extras pentru uz oficial de pe actul de deces.
(3)În lipsa documentelor prevăzute la alin. (1) sau (2), la serviciul public comunitar de paşapoarte teritorial, respectiv structura teritorială a I.G.I. se transmite electronic extrasul pentru uz oficial după actul de deces, împreună cu forma electronică a declaraţiei motivate a declarantului.
Art. 79
În actul de deces, la rubrica "cauza decesului fiind ........................................" se înscrie cu majuscule de tipar cauza decesului prevăzută la lit. c) şi d) din certificatul medical constatator al decesului; dacă în certificatul medical constatator al decesului rubrica este completată "cauză neprecizată", pentru întocmirea actului de deces este necesară aprobarea parchetului.
Art. 80
(1)În situaţia în care decesul s-a produs în străinătate şi nu s-a înregistrat la autorităţile străine competente sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare de carieră ale României, actul de deces se întocmeşte la cererea scrisă a declarantului, de către ofiţerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./primăriei unităţii administrativ-teritoriale pe a cărui/cărei rază a avut domiciliul persoana decedată, după ce se verifică electronic prin intermediul M.A.E. - DCons dacă decesul nu a fost înregistrat în străinătate.
(2)Dacă decesul nu a fost înregistrat în străinătate, ofiţerul de stare civilă din cadrul SPCLEP/primăriei unităţii administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite desfăşoară următoarele activităţi:
a)solicită aprobarea parchetului pentru înregistrarea decesului;
b)întocmeşte referatul cuprinzând rezultatul verificărilor pe care îl înaintează S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. în vederea acordării avizului conform;
c)întocmeşte referatul către primar cu propunere de aprobare sau respingere a înregistrării actului de deces, în funcţie de avizul şefului S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B.
(3)Actul de deces se întocmeşte în baza documentelor menţionate la alin. (2) şi a următoarelor documente:
a)certificatul medical constatator al decesului şi traducerea legalizată a acestuia în limba română, care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 34;
b)certificatele de naştere şi de căsătorie ale decedatului, după caz;
c)actul de identitate al decedatului sau paşaportul, în cazul decesului unui cetăţean român cu domiciliul în străinătate, în original;
d)documentul de evidenţă militară al celui decedat, după caz;
e)actul de identitate al declarantului.
(4)În cazurile în care declarantul nu poate prezenta certificatele de stare civilă şi/sau actul de identitate ale/al persoanei decedate, se procedează potrivit art. 77 alin. (2); după întocmirea actului de deces, pe certificatul de naştere şi/sau căsătorie, după caz, se aplică menţiunea prevăzută la art. 77 alin. (3).
(5)Este interzisă întocmirea actului de deces fără avizul conform al şefului S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. şi fără aprobarea parchetului şi a primarului.
(6)Dacă decesul nu a fost înregistrat în străinătate, în lipsa certificatului medical constatator eliberat de autorităţile străine, instanţa judecătorească dispune cu privire la înregistrarea decesului.
(7)Dacă decesul a fost înregistrat în străinătate se procedează la transcrierea certificatului/extrasului de deces în registrele de stare civilă române.
Art. 81
(1)Întocmirea actului de deces privind cadavrul cu identitate necunoscută se face la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale în raza căruia/căreia a fost găsit, în baza certificatului medical constatator al decesului, a dovezii eliberate de poliţie sau de parchet şi a procesului-verbal întocmit de medicul legist, care cuprinde:
a)vârsta şi sexul;
b)data şi locul unde a fost găsit cadavrul;
c)data şi cauza decesului.
(2)Pe marginea actului de deces se aplică menţiunea corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 20.
(3)Dacă, ulterior întocmirii actului de deces privind cadavrul cu identitate necunoscută, parchetul sau poliţia stabileşte identitatea cadavrului, pe baza comunicării făcute de acestea, datele privind identitatea se înscriu, prin menţiune, pe actul respectiv, conform textului prevăzut la anexa nr. 20; menţiunea se transmite S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei care are în păstrare actul de naştere al persoanei identificate.
Art. 82
(1)În actul de deces, întocmit ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti declarative de moarte, definitivă, se înscriu datele de stare civilă şi data decesului, aşa cum rezultă din hotărâre; întocmirea actului de deces, în acest caz, se face la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria competent/competentă, din oficiu ori la cererea persoanei interesate, potrivit art. 39 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)În cazul în care în cuprinsul hotărârii judecătoreşti declarative de moarte nu sunt precizate data decesului în format an, lună, zi şi/sau domiciliul decedatului se procedează conform dispoziţiilor art. 391 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 83
(1)În vederea declarării judecătoreşti a morţii unei persoane, ofiţerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau al primăriei competent/e, la cererea instanţelor de judecată efectuează următoarele activităţi:
a)verifică datele persoanei în R.N.E.P.;
b)verifică în S.I.I.E.A.S.C. actele de stare civilă ale persoanei şi la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria care are în păstrare exemplarul I al actului de naştere şi, după caz, de căsătorie, pentru a stabili dacă pe marginea acestora există menţiunea de deces;
c)comunică instanţei judecătoreşti datele rezultate din verificări.
(2)D.G.E.P. comunică despre înregistrarea decesului Institutului Naţional de Criminalistică din cadrul I.G.P.R., până la data de 5 a lunii următoare înregistrării decesului.
Art. 84
(1)Înhumarea sau incinerarea persoanelor decedate se face în baza certificatului de deces.
(2)În cazul în care declarantul nu este persoana îndreptăţită să primească certificatul de deces, acestuia i se eliberează de către ofiţerul de stare civilă care a înregistrat decesul, la cerere, adeverinţă de înhumare sau de incinerare a cadavrului.
(3)Adeverinţa de înhumare sau de incinerare a cadavrului se eliberează într-un singur exemplar, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 23, şi se înregistrează în Registrul privind eliberarea adeverinţelor de înhumare/incinerare.
(4)Duplicatul adeverinţei de înhumare sau de incinerare pierdute ori distruse se poate elibera numai cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale, la solicitarea scrisă a declarantului sau a unei persoane care justifică un interes legitim.
(5)Eliberarea adeverinţei de înhumare sau de incinerare privind un cetăţean român sau de origine română al cărui deces s-a produs în străinătate se face de către ofiţerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază administrativ-teritorială urmează să se facă înhumarea ori incinerarea, la cererea scrisă a persoanei interesate, în baza certificatului de deces eliberat de autorităţile străine, în original, şi a traducerii legalizate în limba română sau a extrasului multilingv al actului de deces.
(6)Când decesul cetăţeanului român s-a înregistrat la misiunea diplomatică ori la oficiul consular de carieră a/al României, înhumarea sau incinerarea se face în baza certificatului de deces întocmit de una dintre aceste autorităţi.
(7)Dacă decesul unui cetăţean român s-a produs pe o aeronavă înmatriculată în România aflată în afara spaţiului aerian al României sau pe o navă sub pavilionul României aflată în afara apelor teritoriale române, iar cadavrul este transportat în ţară, eliberarea adeverinţei de înhumare sau de incinerare se face pe baza dovezii eliberate de comandantul navei ori aeronavei, prevăzută la art. 7 alin. (6) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(8)Când decesul nu a fost înregistrat sau nu a fost eliberat certificatul de deces, adeverinţa de înhumare ori incinerare se eliberează numai cu aprobarea parchetului.
(9)În cazul copilului născut mort adeverinţa de înhumare ori incinerare se eliberează în baza actului de naştere cu menţiunea "copil născut mort".
(10)La înregistrarea din oficiu a actului de deces se eliberează numai adeverinţă de înhumare ori incinerare, certificatul de deces urmând a se elibera la solicitarea persoanelor îndreptăţite.
SECŢIUNEA 6:Înregistrarea naşterii şi decesului în cazul în care au loc în tren, pe o navă ori o aeronavă şi a căsătoriei în cazul în care are loc pe o navă
Art. 85
(1)Dacă naşterea sau decesul are loc în tren, pe o navă ori aeronavă, sau într-un alt mijloc de transport, în timpul unei călătorii care nu depăşeşte graniţele statului român, înregistrarea naşterii ori a decesului se face de ofiţerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăriei unităţii administrativ-teritoriale al/a locului de coborâre ori de debarcare.
(2)Nu pot fi încheiate căsătorii în timpul unei călătorii sau staţionării în interiorul graniţelor ţării, în tren, pe o navă ori o aeronavă.
Art. 86
(1)În cazul în care naşterea, căsătoria sau decesul are loc pe o navă sub pavilionul României, în timpul unei călătorii în afara apelor teritoriale române, înregistrarea se face de către comandantul navei, în jurnalul de bord.
(2)Dacă naşterea sau decesul are loc pe o aeronavă înmatriculată în România, în timpul unei călătorii în afara spaţiului aerian al României, evenimentul se înregistrează de comandantul aeronavei, în carnetul de drum.
Art. 87
(1)Prevederile prezentului capitol referitoare la actele şi condiţiile necesare înregistrării naşterii, căsătoriei sau decesului se aplică în mod corespunzător şi în cazul înregistrării naşterii, căsătoriei ori decesului pe o navă sub pavilionul României, în timpul unei călătorii în afara apelor teritoriale române, respectiv în cazul înregistrării naşterii ori decesului pe o aeronavă înmatriculată în România, în timpul unei călătorii în afara spaţiului aerian al României.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), comandantul navei nu poate încheia căsătorii în situaţiile prevăzute la art. 272 alin. (2) şi art. 274 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 88
(1)Înregistrările făcute în jurnalul de bord sau în carnetul de drum vor cuprinde datele necesare întocmirii actului de stare civilă, precum şi semnăturile cerute de lege, acestea făcând dovada evenimentului până la întocmirea actului de stare civilă.
(2)Comandantul navei sau aeronavei eliberează persoanelor îndreptăţite o dovadă cu privire la înregistrarea făcută, iar în termen de 30 de zile de la sosirea în ţară înaintează, prin căpitănia portului, respectiv comandantul aeroportului, un extras de pe jurnalul de bord sau de pe carnetul de drum la D.S.C. - Sector 1, care va întocmi actul de stare civilă.
(3)Înregistrarea actelor de stare civilă se poate face şi la cererea titularilor sau a reprezentanţilor legali de către D.S.C. - Sector 1, în baza dovezii eliberate de comandantul navei/aeronavei, precum şi a verificărilor efectuate în R.N.E.P. şi S.I.I.E.A.S.C.
(4)Comandanţii de nave sub pavilionul României pot proceda la încheierea unei căsătorii, în afara apelor teritoriale române, conform prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiţia ca viitorii soţi să fie cetăţeni români.
(5)În timpul călătoriei ce depăşeşte apele teritoriale române, comandanţii de nave sub pavilionul României nu pot încheia căsătoria între un cetăţean străin şi un cetăţean român, precum şi între cetăţeni străini care se află pe navă, chiar dacă viitorii soţi prezintă dovezile cerute de lege.
SECŢIUNEA 7:Înregistrarea actelor de stare civilă în caz de mobilizare, război ori participare a forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român
Art. 89
(1)În caz de mobilizare, război ori participare a forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, actele şi faptele de stare civilă ale militarilor, personalului civil şi ale altor categorii de participanţi din unităţile forţelor armate se înregistrează de ofiţerii anume desemnaţi prin ordin al ministrului apărării naţionale ori, după caz, al ministrului afacerilor interne.
(2)Modalităţile de instruire a ofiţerilor desemnaţi şi de aprovizionare cu registrele de stare civilă necesare se stabilesc, prin protocol, de către M.A.I., prin D.G.E.P., şi celelalte instituţii care desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1).
Art. 90
În caz de participare a forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, întocmirea actelor de stare civilă se face numai în situaţia în care în zona de acţiune a unităţii, subunităţii, detaşamentului nu există:
a)misiuni diplomatice sau oficii consulare de carieră ale României;
b)autoritate a administraţiei publice locale a statului în a cărei rază administrativ-teritorială s-a produs naşterea sau decesul, respectiv autoritate a administraţiei publice locale care să oficieze căsătoria.
Art. 91
Registrul de stare civilă exemplarul I se vizează pentru deschidere şi închidere de către ofiţerul de stare civilă desemnat prin ordin al ministrului apărării naţionale ori, după caz, al ministrului afacerilor interne, potrivit proceselor-verbale prevăzute în anexa nr. 21.
Art. 92
(1)Actele de naştere, de căsătorie şi de deces se întocmesc cu respectarea regulilor prevăzute de prezentele norme metodologice.
(2)Despre actele şi faptele de stare civilă înregistrate se face menţiune şi în jurnalul acţiunilor de luptă.
(3)Dispoziţiile art. 63 referitoare la înregistrarea căsătoriei se aplică în mod corespunzător.
(4)Aprobările prevăzute la art. 46 alin. (1), precum şi dovada prevăzută la art. 76 alin. (6) se dau şi, respectiv, se eliberează de către comandantul unităţii din care face parte ofiţerul de stare civilă desemnat prin ordin al ministrului apărării naţionale ori, după caz, al ministrului afacerilor interne.
Art. 93
(1)Ofiţerii de stare civilă desemnaţi prin ordin al ministrului apărării naţionale ori, după caz, al ministrului afacerilor interne, încheie căsătorii între personalul român, militar şi/sau civil, după caz, şi, în cazul în care convenţiile internaţionale sau legislaţia statului de reşedinţă permit/permite căsătoria între un cetăţean român şi un cetăţean străin.
(2)Regulile privind încheierea căsătoriei sunt cele prevăzute în secţiunea a 4-a.
Art. 94
Certificatele de naştere, de căsătorie şi de deces se eliberează în condiţiile prezentelor norme metodologice.
Art. 95
În cazul în care în unităţile militare participante la misiuni în afara teritoriului statului român nu există registre şi certificate de deces, precum şi cerneală specială, întocmirea actului de deces se face de către D.S.C. - Sector 1, în baza extrasului din jurnalul acţiunilor de luptă, a certificatului medical constatator al decesului, a documentului de legitimare sau a declaraţiei scrise a comandantului unităţii cu privire la identitatea persoanei decedate.
Art. 96
(1)În baza actelor de naştere şi de căsătorie întocmite se eliberează celor îndreptăţiţi adeverinţe doveditoare; în cazul celor decedaţi, adeverinţa se trimite familiei sau aparţinătorilor.
(2)Adeverinţa va cuprinde, obligatoriu, rubricile prevăzute pentru extrasele de naştere, de căsătorie sau de deces, potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 24-26, precum şi unitatea din care fac parte, după caz, mama copilului, soţii şi, respectiv, defunctul.
(3)În baza adeverinţelor prevăzute la alin. (2) şi a menţiunilor făcute în jurnalul acţiunilor de luptă al unităţii pot fi reconstituite actele de stare civilă pierdute sau distruse.
Art. 97
(1)Actele de stare civilă întocmite în afara teritoriului naţional se trimit în ţară, lunar, părţii sedentare a unităţii militare dislocate în teatre de operaţiuni, care le înaintează, de îndată, pe bază de adresă, D.S.C. - Sector 1.
(2)Actele de stare civilă întocmite pe teritoriul naţional în caz de mobilizare sau de război se trimit lunar, pe bază de adresă, D.G.E.P.
(3)În situaţia prevăzută la alin. (1), Registrul de stare civilă exemplarul II se constituie după Registrul de stare civilă exemplarul I, de către D.S.C. - Sector 1, care eliberează şi certificate de stare civilă, la cererea persoanelor îndreptăţite.
(4)Actele menţionate la alin. (2) se păstrează la D.G.E.P., până la încetarea mobilizării sau a stării de război, după care se trimit pentru constituirea Registrului de stare civilă exemplarul II de către S.P.C.L.E.P sau, după caz, primăria unităţii administrativ-teritoriale competent/ă, astfel:
a)actul de naştere al copilului - la domiciliul copilului, stabilit în condiţiile legii;
b)actul de căsătorie - la domiciliul soţului sau soţiei, după caz;
c)actul de deces - la ultimul domiciliu al defunctului.
SECŢIUNEA 8:Înregistrarea actelor de stare civilă ale cetăţenilor români încheiate în străinătate
SUBSECŢIUNEA 1:Întocmirea actelor de stare civilă ale cetăţenilor români prin transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de autorităţile străine
Art. 98
(1)Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite în străinătate la autorităţile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, la cererea persoanei îndreptăţite potrivit legii, formulată în termen de 6 luni de la înregistrarea actului sau faptului de stare civilă la autorităţile străine, respectiv de la data dobândirii/redobândirii cetăţeniei române.
(2)Cererile de transcriere se soluţionează de către S.P.C.L.E.P. sau de către primăria unităţii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu/ultimul domiciliu avut în România al titularului sau al solicitantului, după caz, cu aprobarea primarului şi cu avizul conform al şefului S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului Bucureşti.
(3)Cererile de transcriere privind cetăţenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România, cu excepţia celor care au redobândit cetăţenia română sau cărora li s-a acordat cetăţenia română, în temeiul prevederilor art. 10 şi 11 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se soluţionează cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului Bucureşti şi cu avizul conform al şefului D.S.C. - Sector 1.
(4)În situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) cererile de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se pot depune la oricare S.P.C.L.E.P./primărie din cadrul unităţii administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite, care va transmite dosarul electronic ofiţerului de stare civilă competent.
(5)Cererile de transcriere privind cetăţenii români care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română se depun şi se soluţionează potrivit art. 41 alin. (7)-(10) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(6)După înregistrarea cererii, ofiţerul de stare civilă efectuează verificări pentru a stabili:
a)dacă titularul certificatului/extrasului de stare civilă/extrasului multilingv al actului de stare civilă este cetăţean român;
b)dacă mai există un alt act transcris sau reconstituit în ţară, prin efectuarea verificărilor în Registrul de stare civilă exemplarul II; până la constituirea în format electronic a Registrului de stare civilă exemplarul II se solicită verificări la S.P.C.L.E.P. sau la primăria domiciliilor avute anterior, de la data înregistrării actului de către autorităţile străine;
c)dacă S.P.C.L.E.P/primăria unităţii administrativ-teritoriale unde a fost depusă cererea are competenţă teritorială privind aprobarea transcrierii; în cazul în care competenţa întocmirii actului de stare civilă aparţine altui S.P.C.L.E.P./altei primării, ofiţerul de stare civilă transmite electronic acestuia/acesteia dosarul de transcriere.
(7)Cetăţenii care dobândesc/redobândesc cetăţenia română şi solicită transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă fac dovada cetăţeniei române cu documentele prevăzute la art. 22 şi 23 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 99
(1)Cererile de transcriere se fac în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială, cu excepţia celor prevăzute la art. 98 alin. (5).
(2)Pentru minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani, transcrierea certificatelor/extraselor de naştere/extraselor multilingve ale actelor de naştere se solicită de unul dintre părinţi, tutore sau, după caz, de reprezentantul legal, în nume propriu ori prin împuternicit cu procură specială; minorii care au împlinit vârsta de 14 ani solicită transcrierea certificatelor/extraselor de naştere/extraselor multilingve ale actelor de naştere în nume propriu, asistaţi de unul dintre părinţi, tutore sau, după caz, de reprezentantul legal, ori prin împuternicit cu procură specială.
(3)În situaţiile prevăzute la alin. (2), dacă părinţii au domicilii diferite în ţară, competenţa privind transcrierea certificatului/extrasului de naştere/extrasului multilingv al actului de naştere aparţine oricărui/oricărei din cele două S.P.C.L.E.P. sau primării pe raza cărora au domiciliul părinţii minorului.
(4)Pentru cetăţenii români care nu au împlinit vârsta de 18 ani, ai căror părinţi au domiciliul în străinătate, cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de naştere/extraselor multilingve ale actelor de naştere se soluţionează de S.P.C.L.E.P. sau primăria ultimului loc de domiciliu avut de părinţi în România, iar în cazul în care au avut domicilii diferite, de S.P.C.L.E.P. sau primăria de la ultimul domiciliu al unuia dintre părinţi.
(5)Pentru cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, ai căror părinţi au avut domiciliul în România pe perioada minorităţii, cererea se soluţionează de S.P.C.L.E.P. sau primăria unităţii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al părinţilor, iar dacă nu au avut domiciliul în România sau titularul se legitimează cu document eliberat de autorităţile străine, de D.S.C. - Sector 1.
(6)În cazul transcrierii certificatului/extrasului de căsătorie/extrasului multilingv al actului de căsătorie, cererea se soluţionează de S.P.C.L.E.P. sau primăria unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul comun al soţilor, iar dacă soţii au domicilii diferite în ţară, la oricare dintre cele două S.P.C.L.E.P. sau primării pe raza cărora aceştia îşi au domiciliul.
(7)În cazul transcrierii certificatului/extrasului de deces/extrasului multilingv al actului de deces, cererea se soluţionează fie de S.P.C.L.E.P. sau primăria unităţii administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului, fie de S.P.C.L.E.P. sau primăria ultimului domiciliu avut în ţară de către persoana decedată; în cazul solicitanţilor cu statut de cetăţean român cu domiciliul în străinătate, cererea se poate soluţiona de S.P.C.L.E.P. sau primăria de la ultimul domiciliu avut în ţară de către decedat.
(8)Persoanele care dobândesc cetăţenia română şi fac dovada domiciliului în România cu permis de şedere pe termen lung eliberat de I.G.I. sau cartea de rezidenţă permanentă pentru membrii de familie depun cerere de transcriere la S.P.C.L.E.P. sau primăria unităţii administrativ-teritoriale a locului de domiciliu, potrivit datelor înscrise în permisul de şedere/cartea de rezidenţă permanentă pentru membrii de familie.
(9)În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate care se legitimează cu paşaportul expirat sau titlu de călătorie fără menţiunea "identitate incertă", verificările pentru stabilirea competenţei teritoriale se efectuează în R.N.E.P. de către ofiţerul de stare civilă care înregistrează cererea de transcriere.
(10)Pentru copiii cetăţeni români născuţi în străinătate faţă de care s-a dispus o măsură de protecţie specială, în condiţiile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ai căror părinţi nu solicită transcrierea certificatului/extrasului de naştere/extrasului multilingv al actului de naştere, acesta se transcrie la cererea D.G.A.S.P.C.
(11)Pentru copiii cetăţeni români născuţi în străinătate şi aflaţi în ţară cu părinţii sau cu persoana desemnată în condiţiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care părinţii nu solicită transcrierea certificatului/extrasului de naştere/extrasului multilingv al actului de naştere, aceasta se face la cererea S.P.A.S.
Art. 100
(1)Cererea de transcriere este însoţită de certificatul de stare civilă, extrasul multilingv al actului de stare civilă sau extrasul de stare civilă eliberat de autorităţile străine, în original, care trebuie să îndeplinească cerinţele de legalizare prevăzute la art. 34, traducerea în limba română legalizată sau, după caz, formularul standard multilingv, precum şi, după caz, de următoarele documente:
a)certificatele de naştere şi de căsătorie, după caz, precum şi actul de identitate sau paşaportul ori titlul de călătorie, pentru cererile depuse la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României;
b)declaraţii autentificate sau date în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează cererea de transcriere din partea soţilor, cetăţeni români, cu privire la numele de familie purtat după căsătorie, în situaţia în care în certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soţilor după căsătorie; numele de familie al celuilalt soţ, cetăţean român, se poartă numai cu consimţământul acestuia consemnat prin declaraţie autentificată sau dată în faţa ofiţerului de stare civilă;
c)declaraţia din care rezultă domiciliul copilului, în cazul în care părinţii au domicilii diferite; dispoziţiile art. 43 alin. (13) şi (14) se aplică în mod corespunzător;
d)declaraţia autentificată sau dată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează cererea de transcriere din partea titularului sau a reprezentantului legal ori a solicitantului în cazul transcrierii certificatului/extrasului de deces/extrasului multilingv al actului de deces cu privire la imposibilitatea prezentării documentelor care fac dovada datelor ce trebuie înscrise la rubricile prevăzute de certificatele de stare civilă române; declaraţia este solicitată în cazul în care aceste date nu se identifică în S.I.I.E.A.S.C. sau R.N.E.P.;
e)certificatul de cetăţenie eliberat de A.N.C. sau de misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României, pentru persoanele care au dobândit/redobândit cetăţenia română;
f)declaraţii notariale din partea ambilor soţi cu privire la regimul matrimonial ales de aceştia, dacă se solicită înscrierea regimului matrimonial în actul de căsătorie; în cazul în care regimul matrimonial ales se stabileşte potrivit legii române, se procedează conform dispoziţiilor art. 312 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se prezintă convenţia matrimonială autentificată de notarul public, după caz;
g)în situaţia în care din declaraţia prevăzută la lit. f) rezultă că s-a stabilit regimul matrimonial conform legii străine, iar soţii au încheiat o convenţie în străinătate, se prezintă convenţia matrimonială;
h)declaraţia notarială sau dată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează cererea de transcriere din partea soţului cetăţean străin din care să rezulte că la data încheierii căsătoriei cu cetăţeanul român nu mai are căsătorii anterioare nedesfăcute, iar în situaţia în care nu se poate prezenta declaraţia acestuia, justificat cu documente, se va solicita soţiei cetăţean român, în cazul în care soţul este cetăţean al unui stat a cărui legislaţie permite încheierea de către o persoană a mai multor căsătorii; în caz contrar nu se transcrie certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie;
i)procura specială pentru cazurile în care solicitarea este efectuată de către împuternicit; procura specială poate cuprinde declaraţiile prevăzute la lit. b), c), d), f) şi h);
j)copia hotărârii comisiei pentru protecţia copilului ori a instanţei de judecată prin care a fost stabilită măsura de protecţie specială, în situaţia prevăzută la art. 99 alin. (10);
k)raportul de anchetă socială întocmit de S.P.A.S. care solicită transcrierea, în situaţia prevăzută la art. 99 alin. (11).
(2)În cazul în care titularul certificatului/extrasului de stare civilă/extrasului multilingv al actului de stare civilă ce urmează a fi transcris nu este în posesia niciunui document cu care să facă dovada cetăţeniei române, întrucât a plecat din ţară odată cu părinţii, în perioada minorităţii sale, sau nu s-a născut în România, S.P.C.L.E.P./primăria/misiunea diplomatică sau oficiul consular a/al României care primeşte cererea de transcriere efectuează verificări la D.G.P. sau A.N.C., după caz.
(3)În situaţia în care, la depunerea cererilor de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă procurate din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele de familie şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele de familie şi/sau prenumele; cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor.
(4)În situaţia în care se stabileşte că în certificatul/extrasul de stare civilă/extrasul multilingv al actului de stare civilă eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care nu sunt în concordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române, în documentele prezentate, R.N.E.P. şi S.I.I.E.A.S.C., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente, cu excepţia următoarelor situaţii:
a)când certificatul/extrasul eliberat de autorităţile străine a fost înregistrat conform legii locului la rubricile privind numele de familie şi/sau prenume;
b)când legitimarea la autorităţile locale străine care au înregistrat actul iniţial s-a făcut cu un document care nu corespundea statutului civil sau modificărilor intervenite cu privire la nume;
c)când certificatul/extrasul eliberat de autorităţile străine conţine un prenume simplificat sau prescurtat;
d)când în cuprinsul certificatului/extrasului eliberat de autorităţile străine există o eroare materială care se referă la datele de stare civilă ale titularului sau ale părinţilor acestuia ori a denumirii localităţii.
(5)În situaţiile prevăzute la alin. (4) lit. a) şi b), numele de familie al titularului actului de naştere sau cel al soţilor după căsătorie din actul de căsătorie se stabileşte, după caz, potrivit art. 37 lit. e).
(6)În situaţia transcrierii certificatelor/extraselor de naştere/extraselor multilingve ale actelor de naştere ale copiilor, dispoziţiile art. 43 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
(7)În situaţia în care în certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie procurat din străinătate se face referire la regimul matrimonial ales, acesta se înscrie în actul de căsătorie fără a fi necesară prezentarea declaraţiei prevăzute la alin. (1) lit. f) sau o convenţie matrimonială.
(8)Ofiţerul de stare civilă înscrie pe marginea actului de căsătorie transcris menţiunea despre regimul matrimonial ales, potrivit textului prevăzut în anexa nr. 20, şi transmite un extras pentru uz oficial, electronic, la Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale, pentru a fi comunicat notarului public care a autentificat convenţia matrimonială în România, după caz.
(9)Dispoziţiile art. 43 alin. (5) din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător.
Art. 101
(1)După efectuarea verificărilor de către ofiţerul de stare civilă competent, dosarul de transcriere se transmite autorităţii competente, respectiv D.S.C. - Sector 1 sau S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului Bucureşti, împreună cu referatul ce conţine rezultatul acestora, din care să rezulte cetăţenia română a titularului actului, competenţa teritorială, faptul că nu mai există un alt act înregistrat în registrele de stare civilă române şi, după caz, propunerile privind conţinutul rubricilor care trebuie completate în actul care se transcrie; referatul va fi însoţit de documentele prevăzute la art. 100, după caz.
(2)În cazul transcrierii certificatului/extrasului de deces/extrasului multilingv al actului de deces, verificările se vor referi atât la solicitant, cât şi la decedat.
(3)Pe baza referatului ofiţerului de stare civilă, a documentelor depuse de solicitant şi a verificărilor efectuate în evidenţele informatizate, autoritatea competentă, după caz D.S.C. - Sector 1, S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului Bucureşti indică, odată cu avizul conform, conţinutul rubricilor ce trebuie completate în actul care se transcrie; în situaţia prevăzută la art. 100 alin. (1) lit. d) rubricile necompletate se barează.
(4)În situaţiile prevăzute la art. 100 alin. (4) actul de stare civilă se întocmeşte cu datele rezultate din registrele de stare civilă; autoritatea competentă, după caz, D.S.C. - Sector 1, S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului Bucureşti indică, odată cu avizul conform, menţiunea ce se înscrie pe marginea actului de stare civilă transcris, potrivit textului prevăzut în anexa nr. 20.
(5)În cazul transcrierii certificatului/extrasului de deces/extrasului multilingv al actului de deces în cuprinsul căruia este precizată perioada şi nu data certă a decesului titularului, în actul transcris se înscrie ca dată a decesului ultima zi din perioada menţionată; autoritatea competentă, după caz, D.S.C. - Sector 1, S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului Bucureşti indică, odată cu avizul conform, menţiunea ce se înscrie pe marginea actului de stare civilă transcris, potrivit textului prevăzut în anexa nr. 20.
(6)După verificarea documentelor, autorităţile prevăzute la art. 98 alin. (2), (3) şi (5) transmit întreaga documentaţie, împreună cu avizul conform, S.P.C.L.E.P., respectiv primăriei unităţii administrativ-teritoriale competent(e) să soluţioneze cererea.
Art. 102
(1)La primirea avizului conform de la autoritatea competentă ofiţerul de stare civilă prezintă primarului, spre aprobare, referatul privind transcrierea actului de stare civilă şi documentele menţionate la art. 100, după caz.
(2)În baza aprobării referatului privind transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, precum şi a documentelor depuse de solicitant şi a evidenţelor proprii, ofiţerul de stare civilă întocmeşte actul de stare civilă, aplică menţiunile corespunzătoare şi eliberează certificatul de stare civilă persoanei îndreptăţite, potrivit legii.
(3)Este interzisă transcrierea certificatelor, extraselor de stare civilă şi extraselor multilingve ale actelor de stare civilă procurate din străinătate fără avizul conform al D.S.C. - Sector 1, S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, şi fără aprobarea primarului.
(4)În cazul transcrierii certificatelor, extraselor de stare şi extraselor multilingve ale actelor de stare civilă procurate din străinătate cu încălcarea prevederilor alin. (3), actele de stare civilă întocmite sunt nule de drept. Nulitatea se constată de instanţa competentă care poate fi sesizată de orice instituţie/autoritate sau persoană interesată.
Art. 103
În cazul respingerii cererii de transcriere de către primar, ca urmare a avizului negativ dat de către instituţia competentă, se comunică în scris motivul respingerii.
Art. 104
Căsătoriile încheiate în străinătate şi desfăcute prin divorţ se înregistrează numai prin menţiune pe marginea actului de naştere, iar cele încetate prin decesul unuia dintre soţi se înregistrează fie prin transcriere, fie prin menţiune pe marginea actului de naştere.
Art. 105
(1)Cetăţenii ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au aparţinut României, iar în prezent se găsesc pe teritoriul altor state pot solicita, potrivit legii, întocmirea actelor de stare civilă la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale pe raza căruia/căreia îşi au domiciliul, pe baza extrasului de pe actul de stare civilă ce se găseşte în păstrarea serviciilor judeţene ale Arhivelor Naţionale/Serviciului Municipiului Bucureşti al Arhivelor Naţionale.
(2)Transcrierea extraselor prevăzute la alin. (1) se face cu aprobarea primarului şi avizul conform al instituţiei competente, respectiv D.S.C. - Sector 1, S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, în condiţiile prezentelor norme metodologice.
Art. 106
(1)Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot solicita transcrierea certificatelor, extraselor de stare civilă sau extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, în registrele de stare civilă române de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României în statul în care actele sau faptele de stare civilă s-au produs şi dacă s-au înregistrat în prealabil la autoritatea locală competentă; transcrierea se face cu aprobarea şefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, iar refuzul acestora se motivează.
(2)Cererea va fi însoţită de documentele prevăzute la art. 100, după caz; cererea având număr de înregistrare atribuit de misiunea diplomatică sau oficiul consular a/al României competentă/competent şi documentele care o însoţesc se încarcă electronic în S.I.I.E.A.S.C.
(3)La rubrica "Menţiuni" din actul de stare civilă se înscrie textul corespunzător prevăzut în anexa nr. 20.
(4)Actele de stare civilă - exemplarul II se transmit la Registrul de stare civilă exemplarul II definit la art. 16 lit. a).
(5)În baza actului de stare civilă transcris la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră a/al României din străinătate, se eliberează certificatul de stare civilă persoanelor îndreptăţite, potrivit legii.
(6)Actele de stare civilă întocmite pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României se trimit prin M.A.E., pe măsura constituirii unui registru sau la sfârşitul fiecărui an cu actele aferente anului încheiat, la D.S.C. - Sector 1.
(7)Dispoziţiile prezentelor norme metodologice privind transcrierea certificatelor, extraselor de stare civilă şi extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se aplică în mod corespunzător la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României.