Capitolul i - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE - Norme Metodologice din 2009 de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2009

STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a stării de sănătate a animalelor din speciile domestice şi sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul României:

a) în judeţele limitrofe cu state terţe şi în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

b) în exploataţiile de animale în care se efectuează carantina pentru animalele nou introduse în efectiv.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. Serologică:

a) pe probe de sânge recoltate trimestrial de la ovine şi caprine din localităţile identificate ca ţinte pentru detecţia unor eventuale contaminări transfrontaliere de la:

i)3% din ovine şi caprine, trimestrial, din localităţile ţintă identificate în judeţele cu risc major de contaminare transfrontalieră (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IŞ, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS), situate în zona I de supraveghere;

ii)0,5% din ovine şi caprine, trimestrial, din localităţile ţintă identificate în judeţele cu risc mediu decontaminare transfrontalieră (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT), situate în zona II de supraveghere;

b) pe probe de sânge recoltate de la 2% de la animale domestice şi sălbatice din speciile receptive provenite din comerţ intracomunitar din ţările în care în ultimul an a evoluat febra aftoasă. c) pe probe de sânge recoltate de la 10% de la animale domestice şi sălbatice din speciile receptive provenite din import din ţările în care în ultimii 5 ani a evoluat febra aftoasă.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

2. Recoltarea se face în localităţile ţintă din zonele de risc I şi II ale României.

3. Numărul probelor de sânge prelevate din fiecare localitate ţintă nu va fi mai mic de 10 probe dar nici mai mare de numărul necesar pentru a detecta o prevalenţă a bolii de 5% cu o confidenţă de 95%

4. Probele trebuie trimise la LNR din cadrul EDSA în maxim 48 ore de la momentul recoltării.

5. Probele cu rezultat pozitiv sau dubios la examenul serologic se retestează. Probele rămase pozitive se supun testării imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei aftoase.

6. În cazul suspiciunilor de boală se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 15 iunie 2007, iar probele de sânge prelevate pentru efectuarea examenelor serologice şi virusologice se trimit la LNR din cadrul DDSA, conform prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 2 mai 2008.

7. LNR din cadrul EDSA comunică rezultatele obţinute la DSVSA, iar pentru probele pozitive şi la ANSVSA.

8. LNR din cadrul EDSA trimite probele pozitive la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru febra aftoasă, cu aprobarea ANSVSA.

1. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. Recoltarea probelor se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică împuternicit, sub coordonarea medicului veterinar oficial din cadrul DSVSA.

3. Virusologică: în caz de suspiciune clinică şi/sau de laborator la animalele domestice şi sălbatice receptive incriminate

9. România este indemnă la febra aftoasă şi nu introduce animale vii din specii receptive sau produse de origine animală din ţări care nu au statut de ţară liberă de febră aftoasă fără vaccinare, recunoscut oficial de OEE.

4. Clinică: în caz de suspiciune şi în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul confirmării bolii, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Se execută conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 octombrie 2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

I. Inspecţia bovinelor domestice, respectiv a taurine şi a bubalinelor.

A. În exploataţii considerate necontaminate:

1. Tuberculinare intradermică prin TU o dată pe an, la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

2. Animalele la care TU a dat rezultate neconcludente sau pozitive se retestează la 42 zile prin TCS.

3. În situaţii concrete, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului în relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi ElAs-yIFN.

4. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar vor intra:

a) bovine care au fost supuse tuberculinării intradermice, cu rezultat negativ în ultimile 30 de zile şi provin din efective libere de tuberculoză;

b) au fost izolate şi au fost supuse la cel puţin 2 tuberculinări intradermice cu rezultat negativ, la un interval de 6 luni;

c) în cazul în care bovinele nu au fost testate conform lit. a) şi b), animalele vor fi obligatoriu testate în centrul de colectare.

5. Pentru animalele provenite din comerţ intracomunitar, se testează, randomizat, prin tuberculinare un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 animale pe lot.

6. Mişcarea bovinelor pe teritoriul României se realizează numai dacă acestea au fost supuse tuberculinării intradermice cu rezultat negativ în ultimele 30 de zile, pentru animalele care nu au fost testate în anul calendaristic în curs.

7. Animalele pozitive la TCS şi/sau ElAs-yIFN se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic.

8. Animalele neconcludente la TCS şi/sau ElAs-yIFN se retestează.

9. Animalele neconcludente la două teste TCS şi/sau ElAs-yIFN sunt considerate pozitive şi trimise la tăiere de control în scop de diagnostic.

1. Planurile şi graficele de execuţie a campaniei de tuberculinare anuală sunt elaborate de medicii veterinari oficiali zonali pentru fiecare localitate în parte şi se supun avizării directorului executiv al DSVSA.

2. Controalele prin tuberculinare intradermică şi/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică şi se efectuează cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice.

3. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect, neetalonat.

4. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică sau pentru răspuns imun mediat celular:

a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi:

(i) dexametazona;

(ii) hidrocortizon;

b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după naştere;

c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.

5. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se vor preleva obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a) limfonodurile capului: retrofaringiene stâng şi drept, mandibulare stâng şi drept, parotidiene stâng şi drept;

b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior;

c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;

d) porţiuni de ţesuturi şi organe pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară.

6. Prin grija medicului oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice pulmonare se ambalează separat şi tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează, de asemenea, separat.

7. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face prin coroborarea rezultatelor examenelor anatomopatologice, histopatologice, bacterioscopice, bacteriologice şi/sau PCR.

8. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

9. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 31 octombrie 2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 31 octombrie 2005, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 289 din 30 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit execută acţiunea de tuberculinare. Acţiunea de tuberculinare se va efectua obligatoriu în coordonarea şi sub responsabilitatea unei comisii alcătuite din medici veterinari oficiali, responsabilii cu tuberculoza din cadrul DSVSA, instruiţi şi atestaţi de către DSVSA, pentru acţiunea de tuberculinare.

2. Examinare la LSVSA sub îndrumarea LNR din cadrul IDSA.

3. Tipizarea fenotipică şi genotipică a tulpinilor izolate se face la LNR din cadrul IDSA

B. În exploataţii suspecte de contaminare:

1. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice, se interzice introducerea de bovine sănătoase în aceste exploataţii.

2. Bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni, rămase în efectiv, sunt supuse testării la cel puţin 42 de zile după îndepărtarea bovinelor care au reacţionat pozitiv în vederea clarificării statusului efectivului, atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit execută acţiunea de tuberculinare. Acţiunea de tuberculinare se va efectua obligatoriu în coordonarea şi sub responsabilitatea unei comisii alcătuite din medici veterinari oficiali, responsabili cu tuberculoza din cadrul DSVSA, instruiţi şi atestaţi de către DSVSA, pentru acţiunea de tuberculinare.

C. În exploataţii contaminate:

a) se consideră exploataţie contaminată acea exploataţie în care bovinele care au fost testate şi care au reacţionat pozitiv la testul alergic au fost eliminate, iar examenul de abator şi laborator au confirmat tuberculoza;

b) toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse trimestrial testării oficiale pentru tuberculoză;

c) măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză şi popularea îngrăşătoriilor cu bovine provenite din exploataţii contaminate;

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

3. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia împreună cu DSVSA, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare.

4. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.

5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU şi/sau TCS se elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării examenului de abator, precum şi a examenului morfopatologic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată, metoda PAS sau metoda AA-PAS, alte metode pentru diagnostic diferenţial faţă de alte boli granulomatoase, după caz şi a examenului bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.

6. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice.

2. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru implementarea celorlalte măsuri de control al bolii.

3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR din cadrul IDSA.

II. Inspecţia animalelor abatorizate.

A. ANIMALE VII, respectiv bovine, caprine, porcine, păsări, iepuri şi vânat sălbatic.

Se efectuează inspecţia ante mortem şi post-mortem.

|

1. Medic veterinari oficial din cadrul DSVSA.

B. CARNE şi ORGANE

1. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

2. Păsările se supun inspecţiei individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor; în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni respectiv ficat, splină, ovare, pentru examene de laborator necropsie, bacterioscopic, histopatologic în direcţia tuberculozei.

CARNE şi ORGANE de la bovine, caprine şi porcine

1. În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau imunologice, la care după tăiere prin inspecţia post-mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următoarele limfbnoduri:

a) submaxilare, retrofaringiene, bronhice;

b) mediastinale, eventual şi limfocentrii mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portale şi retromamare.

2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfbpatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate, se recoltează numai limfonoduri cu ileziuni.

1. Medic veterinari oficial din cadrul DSVSA.

2. Examinare la LSVSA sub îndrumarea LNR din cadrul EDSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

MĂSURI:

1. Se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

2. Carcasele cu leziuni se confiscă şi se distrug.

3. Pentru carnea şi organele de pasăre măsurile care se vor lua sunt următoarele:

a) confiscarea carcasei şi organelor în întregime în caz de infecţie generalizată sau de leziuni în organe însoţite de slăbire avansată şi de infiltraţii în musculatură;

b) confiscarea organelor cu leziuni şi admiterea în consum a carcasei, după sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu prezintă modificări organoleptice.

4. Notificarea bolii se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

III. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA ANIMALE LA OM ŞI DE LA OM LA ANIMALE, în caz de suspiciune şi/sau confirmare a unui focar de tuberculoză se notifică în scris şi autoritatea de sănătate publică judeţeană.

1

2

3

4

I. Supravegherea pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

A. FORMA ENZOOTICĂ

1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2002 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supravegherea serologică la bovine, bubaline prin ELISA se realizează la: a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi o dată pe an; b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză, o dată pe an; c) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni, din efectivele supuse asanării prin extracţie, se testează de 2 ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni. 3. Pentru animalele provenite din comerţ intracomunitar, se testează, randomizat, un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.

1. Examenele serologice se efectuează de regulă pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloza bovină. 2. De la bovinele la care prin examenul de abator se evidenţiază modificări cu aspect hiperplazic se prelevează şi se trimit la laborator probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe şi ţesuturi, după caz, în vederea efectuării examenelor morfopatologice pentru leucoză bovină, necropsie, metoda HEA, metoda Romanwsky-Giemsa/ Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, metoda Van Gieson. 3. În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA, toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 4. Declararea bolii se face dacă un animal a reacţionat pozitiv la examenul serologic ELISA şi ID. Dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea se face prin ID după 30 zile de la prima recoltare. 5. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la DDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR.

6. Exploataţiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, intră în regim de asanare prin extracţie.

7. Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului; 8. Bovinele pozitive la examenele serologice, din exploataţiile aflate în asanare prin extracţie, se elimină din efective prin abatorizare, sub supravegherea DSVSA; 9. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. DSVSA poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 10. Exploataţiile aflate în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă: a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare; b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacţionat negativ la 2 testări serologice, realizate conform lit. A pct. 3 cap. II din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61\2006, cu modificările şi completările ulterioare, la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia; c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigaţiile de laborator au fost negative şi au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10 lit. b); 11. De la animale reagente, tăiate se recoltează probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/ Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz. 12. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar de abator

13. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA. 3. Expertiza de diagnostic se efectuează la LNR din cadrul IDSA. 4. La recoltarea probelor pentru expertiză va participa o comisie formată din responsabili pe leucoză bovină şi un medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. Probele se trimit cu sigiliu la LNR din cadrul IDSA.

B. FORMA SPORADICĂ

Examene morfopatologice efectuate la bovinele moarte în perioada de supraveghere după introducerea de animale prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe, cu precizarea tipului celular de proliferare.

Examene morfopatologice, necropsie, metoda HEA, metoda Romanwsky-Giemsa/ Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, metoda Van Gieson, după caz, pe probe de miocard, pulmon, ficat, splină, rinichi, alte organe, ţesuturi care prezintă modificări cu aspect neoplazic.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

1. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României, se efectuează: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

2. Acţiunile de inspecţie planificată, precum şi cele de evaluare rapidă, se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse;

3. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

c) în abatoare pe animale din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de aşteptare după import sau comerţ intracomunitar.

4. Examene efectuate de către medici veterinari oficial din cadrul DSVSA.

2. Serologică: La animalele provenite din comerţ intracomunitar în care evoluează boala, în procent de 1%.

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere şi cele destinate examenelor virusologice în vederea precizării diagnosticului în cazul suspiciunii de boală, se trimit la IDSA. 2. Atunci când este cazul, cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise la laboratoare de referinţă şi cheltuielile sunt suportate de către DSVSA.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medicii veterinari oficiali ai DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor din exploataţii comerciale, nonprofesionale şi de agrement aflate pe teritoriul României. 2. Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive, găini, bibilici, curci, fazani, prepeliţe, struţi, porumbei şi păsări de agrement prin: a) examene anatomopatologice; b) examene virusologice; c) supravegherea virusologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa asociaţiilor de profil, se efectuează pe tampoane cloacale la o prevalenţă de 10% cu o confidenţă de 95%; d) în exploataţiile comerciale, evaluarea imunităţii postvaccinale prin RIHA se efectuează astfel: (i) exploataţiile de reproducţie şi selecţie 30-50 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie; (ii) exploataţiile de găini, ouă consum 10-25 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie; (iii) exploataţiile de pui carne 30 probe/serie, după vârsta de 28 zile; e) supravegherea serologică prin RIHA, în exploataţiile nonprofesionale este efectuată la 14 - 21 zile, după cea de a 2-a campanie de vaccinare, numai din localităţile situate pe o rază de 3 km în jurul exploataţiilor comerciale. Numărul maxim de probe este 30/localitate, prelevate randomizat din minimum 5 exploataţii nonprofesionale.

1. LNR din cadrul EDSA întocmeşte lista laboratoarelor judeţene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiţionarea, expedierea şi graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR. 2. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică prevederile: a) Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 19 iulie 2006; b) Planului de contingenţă al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin Decizia Comisiei Europene nr. 24/2007/CE, pentru aprobarea planurilor de contingenţă pentru influenţă aviară şi pesudopesta aviară. c) Manualului de Instrucţiuni pentru Boala de Newcastle. 3. Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze: a) categoria de vârstă a păsărilor; b) profilul exploataţiei; c) programul de vaccinare, schema de vaccinare, aplicat; d) vaccinul folosit; e) data vaccinării.

1. Inspecţia şi/sau alte metode de examinare clinică, necropsia şi prelevarea de probe se efectuează de către: a) medicii veterinari oficiali, b) medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, în situaţiile stabilite de către DSVSA. c) recoltarea probelor în scopul supravegherii serologice se efectuează de medicii veterinari oficiali. 2. Se interzice cu desăvârşire recoltarea probelor de aceiaşi medici care au efectuat vaccinarea.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului, aflate pe teritoriul României: a) în exploataţiile comerciale industriale de porcine;

1. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse;

1. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi medicii veterinari oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase.

2. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

c) în abatoare de porcine.

2. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi medicii veterinari oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul ante mortem şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase.

3. Examenele anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. Serologică: a) la 1% pe an de la porci de reproducţie în vârstă de 150 -160 zile din exploataţii comerciale de porcine cu activităţi de reproducţie şi selecţie; b) pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar, în procent de 0, 5%, din Statele Membre unde a evoluat boala şi 1% prin comerţ din ţări terţe.

1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere se aplică prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor legislaţiei comunitare. 2. Examenele serologice pentru supravegherea efectivelor importate se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă, 3. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de EDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale. 4. Probele serologic pozitive sau suspecte prin ELISA vor fi retestate.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

5. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor care furnizează date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României: a) în unităţile desemnate să efectueze carantină pentru animale nou introduse din ţări situate pe continentele contaminate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

b) în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de carantină, nou introduse din ţări situate pe continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase.

1. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în perioada de carantină.

1. Acţiunile de inspecţie planificate sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 2. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform prevederilor legislaţiei comunitare. 3. În unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse din ţări situate pe continentele contaminate, supravegherea serologică se efectuează pe probele prelevate pentru supravegherea febrei aftoase. 4. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de EDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA. 5. Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate; această obligaţie revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi.

3. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 4. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

2. Clinică: în zona de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.

în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform prevederilor legislaţiei comunitare

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine, aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

1. Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

b) în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile nou introduse din ţări situate la graniţa de sud, est şi de nord a României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

2. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi.

c) în abatoare.

Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de supraveghere.

3. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA

2. Serologică: 1% din efectivul de bovine, anual, defalcat pe 12 luni.

1. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de DDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA. 2. România este indemnă la pesta bovină. 3. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de om. 4. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. 5. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;

în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

4. Morfopatologică: în caz de suspiciune sau apariţie a bolii.

Se efectuează examen morfopatologic, necropsie, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de ţesut prelevat de la baza limbii şi din pleoapa a III-a.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de către medicii veterinari împuterniciţi. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei micilor rumegătoare, aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

1. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.

b) în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile nou introduse din ţări situate la graniţa de sud, est şi de nord a României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

1. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.

2. Se efectuează de medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei delibera practică împuterniciţi.

c) în abatoare, a animalelor nou introduse, în perioada de aşteptare.

2. Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de aşteptare.

3. Se efectuează de medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. Serologică: 0, 5% din efectivul de ovine şi caprine, defalcat pe 12 luni.

1. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 2. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de EDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. 4. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.

3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform legislaţiei în vigoare, precum şi a prevederilor legislaţiei comunitare în vigoare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României: în unităţile desemnate a efectua pentru animalele nou introduse, din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie.

1. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.

2. Se efectuează de medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice şi microbiologice şi/sau PCR.

Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează la DDSA.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.

De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă.

1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, din abator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, din judeţele aflate pe graniţa de sud şi est a României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc de contaminare transfrontalieră: AR, CL, CS, CT, DJ, GR, GL, OT, MH, TM şi TL;

1. Acţiunile de inspecţie planificată se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

1. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de variola ovină şi caprină.

2. Se efectuează de medicii veterinari oficial din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi.

c) anatomopatologică a animalelor importate din ţări libere de boală, dar cu risc epidemiologie de vecinătate;

2. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi cei oficiali din cadrul DSVSA pentru recunoaşterea leziunilor produse de variola ovină şi caprină.

3. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

d) în abatoare pe animale din specii susceptibile nou introduse care provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de aşteptare.

3. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi cei oficiali din cadrul DSVSA pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul ante mortem şi a leziunilor produse de variola ovină şi caprină.

4. Examene efectuate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari împuterniciţi. 2. Pentru diagnosticul virusologie probele se trimit de către LNR din cadrul DDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă.

Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

3. Morfopatologică: în caz de suspiciune a bolii.

Efectuarea de examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, pentru punerea în evidenţă a incluziunilor specifice pe probe de material biopsie, piele cu leziuni fixat, în formol.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor se realizează la LNR din cadrul IDSA.

1. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. 2. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSVSA cu avizul LNR din cadrul IDSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc de contaminare transfrontalieră;

1. Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

b) în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduce.

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină

2. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi.

2. Serologică: se testează 0, 5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot.

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la EDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de EDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă şi sunt plătite de către DSVSA. 2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei comunitare în vigoare.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul EDSA

3. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, se aplică conform prevederilor legislaţiei comunitare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse.

Acţiunile de inspecţie planificată se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

2. Serologică (ELISA gE): a) la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile comerciale de porcine, o data pe an.

Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

3. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene morfopatologice, virusologice, şi după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. Pentru animalele de reproducţie provenite din comerţ intracomunitar în care evoluează boala se testează un procent 2% din animale.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

I. La taurine şi bubaline

A. În exploataţii indemne:

1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de absorbţie, astfel:

1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru bruceloză, leucoza enzootică bovină sau febra aftoasă.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV;

b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi probe recoltate pentru LEB şi bruceloză;

2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

c) 1% din bovinele din exploataţiile pentru carne, o dată pe an în trimestrul II;

d) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de fecale; e) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi PPD-J, serologic, morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe.

2. Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac sacrificări în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic, necropsie, metoda Ziehl-Neelsen şi bacterioscopic. 3. Confirmarea bolii se realizează prin examene bacteriologice şi morfopatologice, necropsie, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată pe secţiuni de ţesuturi.

3. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi medicul veterinar din abator - recoltează probe. 5. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Supraveghere activă

B. În exploataţii suspecte de contaminare cu paratuberculoză.

1. Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploataţii în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic.

Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice ELISA pe seruri absorbite şi alergic TCS cu PPD-bovin, paratuberculină PPD şi/sau IPD aviar.

1. La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe raclat de mucoasă rectală, iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de organe.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

2. Paratuberculoză se declară oficial, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem;

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

3. Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5 % din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de paratuberculoză

C. În exploataţii contaminate

1. Examen serologic ELISA pe seruri absorbite şi alergic TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD, trimestrial, la toate bovinele în vârstă de peste 6 luni;

2. Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator.

II. La ovine şi caprine domestice

A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau suspecte de boală.

1. Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni:

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

a) berbecii şi ţapii la autorizare şi de două ori pe an cu 14 zile înainte şi după campania de montă;

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru bruceloză.

2. Testările serologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

b) 5% din oile şi caprele de reproducţie, o dată pe an;

2. Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru Brucella melitensis, Maedi-Visna sau artrita-encefalită caprină;

3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

c) 1 % din oile şi caprele din exploataţiile şi zonele cu antecedente de boală şi efective suspecte de infecţie, de două ori pe an, după terminarea fătărilor şi înaintea perioadei de montă. 2. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, se testează un procent de 1% din animale.

3. Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale şi prin examen morfopatologic, necropsie, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate.

4. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Supraveghere activă

B. În exploataţii contaminate

1. Se efectuează examen complex alergic şi serologic, trimestrial la întreg efectivul şi bacterioscopic pe probe de fecale la animalele reagente.

Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsie, bacterioscopic şi histopatologic.

Se efectuează examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopice.

2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice.

Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale,

1. Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopice. 2. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

IV. Măsuri generale:

1. Controlul eficienţei decontaminării finale.

1. LSVSA sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

2. Combaterea paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu aprobarea ANSVSA.

2. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte Ordinului preşedintelui ANSVSA 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal sau ELISA pe cumul de 10 probe, la: a) bovinele în vârstă de peste 12 luni se controlează o dată pe an, dar nu mai târziu de 12 luni calendaristice de la controlul precedent; b) bovinele de reproducţie, în cazurile de vânzare cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 de zile înainte de livrare, dacă nu au fost examinate în anul calendaristic în curs.

1. Examenele se efectuează pe probele care se recoltează în scopul examinării pentru leucoza enzootică bovină. 2. Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente prin RSAR Roz Bengal se examinează şi prin SAT, RFC sau ELISA, iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare. 3. După ce România va fi recunoscută oficial liberă de bruceloză se vor aplica prevederile pct. 8 din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Probele se examinează la LNR din cadrul IDSA şi/sau, după caz, la LSVSAJ agreate.

3. Vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat după 14-21 zile de la avort sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice.

4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort.

4. Testarea serologică a animalelor domestice şi sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe cu vârsta de peste 1 an, se face în procent de 2%.

5. Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la femele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine. Se examinează imediat şi apoi trimestrial.

5. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic la toate animalele vânate.

6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Efectivul de ovine se află sub control sanitar-veterinar oficial.

2. Supraveghere serologică o dată pe an prin testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal, astfel:

a) din turmele cu până la 1000 capete:

(i) toţi masculii necastraţi în vârstă de peste 6 luni; (ii) toate animalele nou introduse în turmă; (iii) 25% din femelele pentru reproducţie (numărul de animale testate nu trebuie să fie sub 50), iar dacă turma conţine mai puţin de 50 de femele, atunci se testează toate femelele pentru reproducţie, b) din turmele cu peste 1000 capete:

(i) supravegherea serologică se va face pe un număr reprezentativ de animale pentru a furniza un nivel de confidenţă de 99% în decelarea infecţiei cu Brucella melitensis dacă prevalenta este de peste 0, 2%. 3. Examinare serologică RSAR Roz Bengal şi RFC la toate animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei.

4. Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.

5. Examene de laborator a avortonilor proveniţi de la caprine şi ovine. 6. Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice. 7. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează în procent de 1% din animale.

1. Conform Deciziei 2007/399/CE de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind recunoaşterea oficială a statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de bruceloză Brucella. melitensis. 2. Probele pozitive, suspecte şi neconcludente se trimit la EDSA, pentru confirmarea diagnosticului. 3. În cazul în care 5% probe sunt serologic pozitive se aplică prevederile din Anexa C a Directivei Consiliului 91/68/CEE privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 46 din 19 februarie 1991. 4. Animalele cu rezultat pozitiv în RFC se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploataţie se supraveghează serologic trimestrial prin RFC.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului pentru preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Serologică prin RFC şi după caz, în funcţie de simptome şi leziuni examene bacteriologice şi histologice la: a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale, b) berbecii cu manifestări de epididimită; c) oile la 7-14 zile după avort. 2. Berbecii pentru reproducţie, proveniţi din comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se testează în procent de 2%.

1. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru paratuberculoză. 2. De la berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor morfopatologice, metoda HEA, metoda Brown şi Brenn, metoda Gridley şi bacteriologice pentru izolarea şi genotiparea Brucella ovis.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial recoltează probele 2. Examinarea probelor de ser: la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. 3. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari împuterniciţi. 4. Examinarea probelor se realizează la, LNR din cadrul IDSA şi după caz, la LSVSA agreate.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Clinic: porcine de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal şi RFC la: a) vierii de reproducţie-la intrarea în exploataţie şi apoi trimestrial; b) scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie, o dată pe an: 5 %; c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat după 7-14 zile de la avort; d) toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză. 3. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează în procent de 2% din animale.

1. Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente serologic, se trimit la EDSA pentru expertiză de laborator. 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14-21 zile de la avort şi probe de ser de la vierii cu care au fost montate. 3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicole şi evetual material seminal. 4. În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică Programul de asanare. 5. Teste serologice recomandate a fi utilizate în supraveghere sunt: a) reacţia de aglutinare rapidă pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal b) reacţia de Fixare a Complementului sau ELISA. 6. Boala se confirmă la LNR din cadrul DDSA prin examene serologice, bacteriologice, histopatologice şi PCR, după caz.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

4. În abator: a) animalele vii: se examinează ante-mortem şi post-mortem; b) carnea şi organele: se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar. 5. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreţi şi iepuri cu leziuni din fondul cinegetic.

MĂSURI

De la porcii din efectivele cu bruceloză: a) se dispune sistarea reproducţiei şi depopularea totală; b) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; c) organele cu leziuni se confiscă.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, precum şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

II. Supraveghere activă

Prin examene de laborator pe probe de secreţii prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; b) imediat după întoarcerea la stabulaţie; c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal.

1. înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile. 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Prin inspecţie şi în caz de suspiciune, prin examene de laborator.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. În abator: a) mamiferele se examinează ante şi post-mortem; b) examinarea carcaselor şi organelor.

MĂSURI

1. Recoltarea de probe din carcase şi organe de la ovine şi porcine. 2. Recoltarea de probe din apă potabilă. 3. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz la IISPV. 3. Examinarea probelor de fecale la LNR din cadrul DDSA şi/sau după caz, la LSVSA agreate. 4. Tulpinile de Campylobacter spp.caracterizate fenotipic şi genetic vor fi stocate la LNR din cadrul IDSA.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru: a) taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II;

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

b) mamele de tauri, la autorizare şi candidatele mame de tauri o dată pe an.

2. Probele de sânge se testează la LSVSA agreate şi după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Examenele virusologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA, după caz, pe probe de organe, tampoane nazale, şi secreţii uterovaginale sau prepuţiale.

c) tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;

d) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV.

2. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice.

3. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează în procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină.

2. Supraveghere de laborator: a) trimestrial la taurii şi bivolii din unităţile furnizoare de material seminal autorizate;

1. înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

b) taurii şi bivolii autorizaţi pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile: (i) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; (ii) imediat după întoarcerea la stabulaţie;

2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii. 3. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea pentru contraprobe.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

c) vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat sau la care se suspicionează infecţia.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

Supravegherea serologică, prin ED şi/sau ELISA:

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

La caprinele domestice:

1. Ţapii, cu 14 zile înainte şi după campania de montă,

1. Animalele condiţionat sănătoase se testează de 2 ori la interval de 5 luni.

2. 10%, dar nu mai puţin de 5 probe din caprele de reproducţie de peste 24 luni, din exploataţiile cu activitate de reproducţie autorizate/înregistrate, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă.

2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie.

2. Examenele se efectuează la LSVSA, iar cazurile de expertiză la LNR din cadrul IDSA.

3. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică, prin ED şi/sau ELISA la: 10%, dar nu mai puţin de 5 probe de la ovinele de reproducţie de peste 12 luni, din exploataţiile cu activitate de reproducţie autorizate/înregistrate, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă. 2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale.

1. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA abilitate de IDSA şi acreditate RENAR şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii şi depozite, o dată pe an; 2. Examenele serologice prin RFC la animalele de reproducţie cu semne clinice ce conduc la suspicionarea bolii. 3. Animalele destinate vânzării sau sacrificării se testează cu 14 zile înainte prin RFC. 4. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA;

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică prin ED testul Coggins sau ELISA cu confirmare prin ED a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:

1. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSA se trimit la EDSA pentru expertiză. 2. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul este obligat să izoleze aceste animale de alte ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor de ser şi de organe se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează: (i) cu 15 zile înainte de plecarea din depozit; (ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă; (iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit;

3. La recoltarea probelor pentru expertiză va participa o comisie formată din responsabilul pe anemia infecţioasă ecvinăşiun medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 4. Probele se trimit cu sigiliu la LNR din cadru EDSA.

b) armăsarii din staţiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an respectiv februarie-martie şi octombrie-noiembrie;

3. Localităţile indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AEE, se declară contaminate şi se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere.

c) iepele de reproducţie, o dată pe an în semestrul 1;

4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localităţi contaminate în localităţi indemne.

d)ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, de două ori pe an, respectiv februarie - martie, octombrie - noiembrie;

5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau a se monta în localităţi cu animale contaminate.

e) toate ecvideele seronegative de pe teritoriul României, cu excepţia celor sus menţionate aflate în exploatare, o dată pe an, în semestrul 1.

6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din exploataţiile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, înaintea acestui transfer.

7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduşi în efectivul de origine. 8. DSVSA stabilesc în funcţie de rezultatul examenelor de laborator şi al numărului de animale serologic pozitive încadrarea în una din cele patru zone de risc epidemiologie: a) zona de risc epidemiologie înalt, reprezentată de judeţele intens contaminate, unde prevalenţa este > de 2%, iar numărul total de reagenţi pozitivi este > 300 animale; b) zona de risc epidemiologie moderat, reprezentată de judeţe mediu contaminate, unde prevalenţa este > de 2%, iar numărul total de reagenţi pozitivi este cuprins între 100-300 animale; c) zona de risc epidemiologie slab, reprezentată de judeţe slab contaminate, unde prevalenţa este < de 2%, iar numărul total de reagenţi pozitivi este maximum 100 animale; d) zona indemnă, reprezentată de judeţe libere de AIE, unde nu există niciun reagent pozitiv.

2. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.

9. Respectarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003 privind aprobarea Planului pentru eradicarea accelerată a anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. 10. Efectuarea de examene morfopatologice, necropsie, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri.

3. Pentru cabalinele care participă la competiţii internaţionale, testarea se execută cu cel mult 30 zile înainte de plecare, prin imunodifuzie.

4. Pentru efectivele nou introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale.

1. Se aplică prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003, cu modificările şi completările ulterioare

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. România este indemnă de morvă.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea obligatorie prin examen clinic, post-mortem şi testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor suspecte sau care urmează a fi sacrificate.

Examenele se efectuează la LSVSA pe probe recoltate pentru anemia infecţioasă ecvină.

2. Supravegherea prin testul alergic de maleinare intradermopalpebrală la ecvideele: a) folosite în scop didactic sau experimental; b) cu reacţii pozitive, suspecte sau anticomplementare la RFC. 3. Supraveghere prin examene de laborator a ecvideelor suspecte clinic şi a celor moarte în perioada de carantină profilactică. 4. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale.

Efectuarea de examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA sau HEV şi bacteriologice pe probe de organe, ţesuturi.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari împuterniciţi. 2. Examinarea probelor de ser şi de organe se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe an.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA sila LSVSA.

2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă şi PCR.

1. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice. 2. Animalele de reproducţie diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducţie. 3. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului. 4. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a) la toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin; c) supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus.

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 5 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului 2006/88/CE, ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 24 noiembrie 2006. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea şi confirmarea prezenţei septicemiei hemoragice virale - SHV - şi necrozei, hematopoetice infecţioase - NHI - la peşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 27 noiembrie 2002.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR pentru bolile peştilor din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA

3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA

4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1

2

4

3

Supraveghere activă

1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de ciprinide pentru depistarea unei boli clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei, în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediu natural. 4. Costul prelevărilor de probe şi al examenelor de laborator se vor suporta de către proprietar pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, conform părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002. 2. Notificarea imediata a apariţiei ori a suspiciunii de boală se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

4

3

Supraveghere activă

1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de ciprinide pentru depistarea unei boli clinice, conform părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei, în exploataţiile de ciprinide sau în mediu natural.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas şi branhii. O probă este constituită din 10 exemplare de peşte ce este împărţită în 2 pool-uri de organe provenite fiecare de la câte 5 peşti. Recoltarea probelor se efectuează la temperaturi ale apei de 22-27°C de două ori pe an, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori a suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epidemiologice, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 şi concomitent cu SHV şi NHI. 2. Ancheta epizootologică se efectuează de către autoritatea sanitară veterinară competentă locală. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică apariţia, bolii sau a oricare creştere a mortalităţii, 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii, DSVSA. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 4. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, se realizează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în exploataţii şi în mediul natural, se realizează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/ 2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

1. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural, se efectuează conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce stabileşte criterii pentru zonare şi supraveghere oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecţioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 11 aprilie 2006. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

I Supraveghere pasivă.

1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile şi în mediul natural se realizează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/ 2008. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii, DSVSA. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 4. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, se efectuează conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte planurile pentru prelevarea probelor şi metodele de diagnostic pentru detectarea şi confirmarea prezentei bonamiozei (Bonamia ostreae) şi marteiliozei (Marteilia refringens) la moluşte, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 17 august 2006, şi ale art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. 3 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii, DSVSA. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 4. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă.

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi ale art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de moluşte bivalve sau în populaţiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de moluşte bivalve şi/sau în mediul natural.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă.

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi ale art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă.

Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă.

Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de crustacee pentru depistarea unei boli clinice, în conformitate cu art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu art. 28 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, în perioada februarie - octombrie, la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 15 g/probă, albine vii. 3. Diagnosticul de acarapioză se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a puietului. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - septembrie, la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei. 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi rezervă de hrană, respectiv miere căpăcită. 4. Diagnosticul de loca americană se confirmă la EDSA, pentru probele pozitive.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca pentru loca americană. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Diagnosticul de loca europeană se confirmă la EDSA, pentru probele pozitive. 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm/probă, fagure cu puiet necăpăcit şi căpăcit.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau EDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul EDSA.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie - octombrie, la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei. 2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare. 3. Tratamentele pentru varrooză se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 556/2008 privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2008-2010 precum şi a normelor de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 416 din 3 iunie 2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă II. Supraveghere activă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la varooză. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varooză. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la varooză. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis de DSVSA la ANSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varooză. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la loturile de larve în fazele de creştere, la stadiul de fluture şi pe fluxul de producere a oului. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV-V; 15 fluturi vii/probă; b) 0, 25 gr. ouă.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedric 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedric 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedric 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedric 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008

1

2

3

4

Supraveghere activă

L. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a fel ca la poliedric 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedric 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Examinare clinică obligatorie, a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale, în perioada de observaţie rabică, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008.

1. În cazul suspicionării/confirmării rabiei, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008. 2. În cazul animalelor din exploataţii în care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008. 3. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug în întregime, nejupuite.

Inspecţia şi examinarea clinică se efectuează de către medicii veterinari oficiali, iar prelevarea de probe se efectuează de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

2. De laborator - prin examene histologice şi virusologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau ucise de urgenţă, care au prezentat modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

1. Probele prelevate de la animalele moarte sau ucise pentru examen histologic şi virusologie se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora. 2. Probele de creier provenite de la rumegătoarele domestice şi sălbatice se vor examina şi pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin teste de laborator.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. În fondurile cinegetice: Deţinătorii fondurilor de vânătoare au obligativitatea de a anunţa autorităţile sanitar-veterinare competente teritorial cu privire la existenţa animalelor din mediul silvatic cu modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei. Aceste animale se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor. După ucidere, se prelevează probe în vederea efectuării examenelor histologice şi virusologice.

Se efectuează examene histologice şi virusologice pe probele de creier provenite de la speciile sălbatice susceptibile la rabie. În cazul cervideelor şi altor rumegătoare sălbatice, probele se examinează şi pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin teste de laborator.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, recoltează probe în scop de diagnostic, de la animalele din fondul cinegetic, suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar. Această acţiune se realizează în colaborare cu deţinătorii fondurilor de vânătoare.

4. Supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară.

LSVSA judeţene, respectiv al municipiul Bucureşti care depistează probe pozitive va trimite o dată pe an la LNR, câte o probă, provenită de la fiecare specie de animal examinat.

Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

5. Rabia la vulpe: Supravegherea, controlul şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr. 897/2008/CE de aprobare a programelor anuale şi multianuale de eradicare, combatere şi monitorizare a anumitor boli ale animalelor şi zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2009 şi următorii ani, precum şi a contribuţiei financiare a Comunităţii la aceste programe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 322 din 2 decembrie 2008, prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice, şi în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 29/2008.

Metodologia de aplicare a Programului pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei pentru anul 2009 este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 55 din 24 ianuarie 2008.

1. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă.

1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor şi speciilor receptive din fondul cinegetic.

Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. În caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge, splină, os lung nedeschis.

1. De la cadavre nedeschise probele de sânge se recoltează prin puncţie venoasă. 2. De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recoltează prin puncţie cardiacă sau pe tampoane.

1. Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA. 3. Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise la LNR din cadrul IDSA, pentru studii suplimentare.

3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente şi tonsile; b) lichid de puncţie din zona edemastoasă.

INSPECŢIA ANIMALELOR ÎN ABATOR

I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem.

Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. CARNE ŞI ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

MĂSURI:

1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru. 2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului 3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă şi se distrug.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator şi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale. 2. O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral: a) boala Marek; b) leucoze aviare.

1. Se efectuează examene morfopatologice, necropsie, metoda HEA, metoda Romanwsky-Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, metoda Van Gieson, după caz, pe probe de organe, ţesuturi care prezintă modificări cu aspect neoplazic. 2. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la EDSA, secţia de morfopatologie.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă.

1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor de producţie induse de retrovirusuri, precum şi carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori în cazul carnasierelor. 2. Supraveghere prin examene morfoclinice şi morfopatologice post-operator sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om - animal, animal - om în apariţia bolilor leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie virală. 3. Tumorile diagnosticate anatomoclinic şi necropsie sunt investigate morfopatologic.

1. Se efectuează examene morfopatologice (necropsie, metoda HEA, metoda Van Gieson, Met. Romanowsky-Giemsa/Pappenheim, metoda Lillie-Pasternack, după caz, precum şi alte metode, pentru precizarea diagnosticului. 2. Examenele morfopatologice ale tumorilor provenite de la carnasiere, cu excepţia celor provenite din cănise, se efectuează la cererea proprietarilor de animale, contra cost. 3. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA şi IDSA. 4. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

1. Probele prelevate de la mamiferele de producţie se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Probele prelevate de la de carnasiere se trimit de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea incidenţei cazurilor clinice la bovine, ovine şi caprine în abatoarele autorizate.

1. Identificarea obligatorie prin marcarea individuală a câinilor din exploataţii şi stâni.

1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

II. Supraveghere activă.

Supravegherea prin examen ELISA-coproantigen a tuturor câinilor din exploataţii şi/sau stâni, de două ori pe an, după tratamentele antiparazitare.

2. Deparazitarea obligatorie, de şase ori pe an a tuturor câinilor identificaţi în exploataţii şi/sau stâni. 3. Examenul se efectuează pe probe de materii fecale prelevate individual.

3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă în condiţii de linişte epidemiologică

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

1. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

I. La bovine:

1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la: a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an în trimestrul IV;

b) 5 % numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boala în ultimii 5 ani; c) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică.

1. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei. 2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira interrogans: a) pomona; b) icterohaemorhagiae; c) canicola; d) Wolffi; e) hardjo; f) grippotyphosa; g) australis; h) autumnalis; i) bataviae. 3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import: a) pomona; b) ichterohaemorhagiae; c) canicola; d) wolffi; e) hardjo; f) ballum; g) sejroe; h) bataviae; i) australis; j) gnppotyphosa; k) autumnalis.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

2. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala.

Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

II. La cabaline:

1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care: a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat recent boala.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2. Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conţine 6 serotipuri: a) armăsarilor reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, exploataţia nonprofesională; b) 5% din numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani; c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică.

1. Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans: a) pomona; b) icterohaemorhagiae; c) canicola; d) hardjo; e) grippotyphosa; f) australis.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

III. La porcine:

1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care: a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat recent boala.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

2. Pentru supravegherea serologică prin RMA:

a) 5 % vierii, vieruşii nevaccinaţi antileptospiric sau 2 % din cei vaccinaţi de două ori pe an, în trimestrele II şi IV în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creşte procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe; b) 5 % din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creste procentul astfel încât să se examineze minimum 5 probe; c) 5 % din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare - cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare; d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală; e) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică; f) la solicitare, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

1. Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans: a) pomona; b) icterohaemorrhagiae; c) canicola; d) hardjo; e) grippotyphosa; f) australis.

2. Pentru cabalinele introduse prin comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovine din import.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. Supraveghere morfopatologică: a) a avortonilor; b) când se suspicionează boala, în cazul înregistrării de mortalităţi la purceii sugari şi tineret.

Se efectuează examene morfopatologice necropsie, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

IV. La canide:

Supraveghere clinică, anatomopatologică, serologică, hematologică şi histologică.

Examenele serologice se efectuează cu setul de 4 serotipuri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola şi seiroe.

Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

INSPECŢIA ANIMALELOR ÎN ABATOR

I. ANIMALE VII Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante- şi post-mortem.

I. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele, porcinele, în caz de suspiciune se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. CARNEA ŞI ORGANELE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNEA ŞI ORGANELE în cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate, pentru examen morfopatologic, necropsie, metoda HEA, metoda Levaditti.

Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

III. MĂSURI:

1. Carnea şi organele se confiscă în totalitate, precum şi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii. 2. Grăsimea se dă în consum după topire. 3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSAnr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, bacteriologic şi morfopatologic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsie, metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II Supraveghere activă

1. Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al oilor.

1. Examenele de laborator se efectuează pe avortoni, placente prelevate de la ovinele care au avortat.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA. 3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice, fagice, genotipizării şi a monitorizării antibiorezistenţei.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

1. În caz de suspiciune, la interval de 21 zile se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge şi examene virusologice.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 5% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale nevaccinate.

1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuterniciţi şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Supravegherea serologică se efectuează la DDSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 zile.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Avortonii se examinează prin examen morfopatologic şi virusologie.

Se efectuează examene morfopatologice necropsie, metoda HEA pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod.

2. Examenele virusologice şi serologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA. 3. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare a: a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă; b) la 10% din iepele mame din herghelii şi din unităţile specializate, o dată pe an, cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă.

1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 14 zile şi virusologice. 2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine. 3. Armăsarii de sport şi pentru reproducţie reacţionaţi serologic pozitiv se retestează prin seroneutralizare după 14 zile în vederea stabilirii dinamicii anticorpilor. 4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate serologic negative iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate serologic pozitive şi se testează virusologie. 5. Armăsarii vaccinaţi nu se testează serologic. 6. Armăsarii serologic pozitivi se testează virusologie prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal 7. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi. 8. Animalele cu titru constant sau în remisiune sunt considerate negative. 9. Iepele reacţionate seropozitiv prin ELISA se retestează prin seroneutralizare de 2 ori la interval de 14 zile pentru stabilirea dinamicii anticorpilor. 10. Iepele la care titrul este constant sau în scădere sunt negative, celelalte se menţin izolate până stabilizarea titrului de anticorpi, în această perioadă fiind interzisă utilizarea la montă. 11. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie. 12. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploataţii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii. 13. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator. 14. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus. 15. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Pentru circulaţia intracomunitară/ export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA 3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării, serologice, fegice, genotipizate şi a monitorizării antibiorezistenţei.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, în special a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie; 2. Supravegherea clinică pasivă efectuată de către proprietarii de cabaline ori reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virus West Nile

Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a cabalinelor aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele în care au fost depistate în anii anteriori evidenţe ale circulaţiei virale: BR, BT, BZ, CL, CS, CT, DJ, IF, GL, GR, NT, PH, OT, SV, SM, TL, VS, MB;

Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

b) toate cabalinele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate ecvideele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.

Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

Se efectuează de medicii veterinari oficiali şi/sau de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

2. Supravegherea serologică se efectuează în perioada mai - octombrie, astfel: a) în judeţele în care au fost depistate în anii anteriori evidenţe ale circulaţiei virale: BR, BT, BZ, CL, CS, CT, DJ, IF, GL, GR, NT, PH, OT, SV, SM, TL, VS, MB: (i) 3% din cabalinele adulte; (ii) 0, 5% din ovinele adulte; (iii) 0, 02% din pasările de curte adulte, galinacee şi palmipede situate în gospodăriile populaţiei, b) în restul judeţelor: (i) 2 % din cabalinele adulte; (ii) 0, 01% din pasările de curte adulte, galinacee şi palmipede situate în gospodăriile populaţiei, pe probe prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA, pe probe de seruri prelevate pentru supravegherea altor viroze majore. 2. Testarea serologică se efectuează, în perioada mai - octombrie. 3. Unităţile epidemiologice şi localităţile ţintă se stabilesc de către LNR din DDSA.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA. 3. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

3. Supraveghere virusologică şi prin teste de biologie moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.

4. Probele pentru examene virusologice se testează la LNR din IDSA.

4. Supravegherea entomologică prin capturare şi identificare săptămânală a vectorilor.

5. Unităţile epidemiologice şi punctele de capturare se stabilesc de către LNR din EDSA

6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

Diagnostic etiopatogenetic:

I. La iepurii domestici.

1. Supravegherea morfopatologică pe animale moarte. 2. Supravegherea serologică prin RSAR la constituirea crescătoriei;

1. În unităţile în care se practică vaccinarea nu se efectuează examene serologice sau alte examene de laborator. 2. Examenul morfopatologic se efectuează necropsie, metoda HEA, metoda Brown şi Brenn pe probe de splină, limfonoduri.

1. Medicul de liberă practică împuternicit. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, pe aceleaşi probe pe care se execută şi examinările serologice pentru bruceloza şi boala virală hemoragică.

II. La iepurii sălbatici găsiţi morţi şi/sau vânaţi, prin examene bacteriologice şi morfopatologice, la solicitare.

3. Examenele se efectuează în laboratoare agreate.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Examen serologic, clinic, anatomopatologic şi bacteriologic în efectivele din cănise de reproducţie şi al tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la cerere.

1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

2. Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere: a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice; b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari.

2. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia de seroaglutinare RSAR cu antigen colorat cu Roz - Bengal.

2. Examen anatomopatologic la iepurii domestici şi sălbatici morţi.

1. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC. 2. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina şi uter, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi morfopatologic, necropsie, metoda HEA, metoda Brown şi Brenn.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul EDSA. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

3. În abator

a) animalele vii se examinează ante-mortem şi post-mortem; b) carnea şi organele se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar

MĂSURI

1. De la iepurii din efectivele cu bruceloză: a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; b) organele cu leziuni se confiscă.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Ancheta epizootologică se efectuează conform art. 29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural se realizează conform Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supravegherea pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, se realizează conform prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural se realizează conform prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică prelevează probele şi notifică la DSVSA suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 4. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, se realizează conform Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 2. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural se realizează conform Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/ 2008.

2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 2. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

3

4

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural se realizează conform Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/ 2008. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 2. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural se realizează conform Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA

1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 2. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Examen clinic şi anatomopatologic. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în unităţile de moluşte bivalve şi în mediul natural.

1. Notificarea obligatorie a suspiciunii, a apariţiei bolii şi a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică la DSVSA suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 4. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în unităţile de moluşte bivalve şi în mediul natural.

1. Notificarea obligatorie a suspiciunii, a apariţiei bolii şi a creşterii mortalităţii 2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică la DSVSA suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 4. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Examen clinic şi anatomopatologic. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în unităţile de moluşte bivalve şi în mediul natural.

1. Notificarea obligatorie a suspiciunii, apariţiei bolii şi a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor se realizează de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică la DSVSA suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 4. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Examen clinic şi anatomopatologic. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în unităţile de moluşte bivalve şi în mediul natural.

1. Notificarea obligatorie a apariţiei, suspiciunii de boală sau a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. DSVSA efectuează ancheta epizootologică. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supravaghere activă

1. Examen clinic şi anatomopatologic. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în unităţile de moluşte gasteropode şi în mediul natural.

1. Notificarea obligatorie a apariţiei, suspiciunii de boală sau a creşterii mortalităţii. 2. Prelevarea probelor de la moluşte gasteropode muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice în vederea realizării examenului parazitologic pentru Cryptobia helicis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 2. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supravaghere activă

1. Examen clinic şi anatomopatologic. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în unităţile de batracieni şi în mediul natural.

1. Notificarea obligatorie a apariţiei, suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar de liberă practică împuternicit. 2. Prelevarea probelor de la batracienii muribunzi şi/sau cu modificări anatomopatologice, în vederea realizării examenului parazitologic pentru trematode şi acantocefali şi bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 2. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în unităţile de crustacee şi în mediul natural.

1. Notificarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii. 2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de raci şi/sau cu modificări anatomopatologice. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 2. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau EDSA recoltează probele.

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator.

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru nosemoza albinelor.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă.

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele.

II. Supraveghere activă.

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator.

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooza albinelor.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă.

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele.

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator.

1. Examenele de laborator se efectuează din 10 g/probă albine moarte şi porţiuni de min. 10/15 cm/probă, fagure cu puiet în diferite stadii de dezvoltare.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă.

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau DDSA recoltează probele.

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator.

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru loca americană şi/sau 10-15 botei.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

L. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de albine vii, minimum 25g/probă.

recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

1. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele.

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator.

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedric

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă.

Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare şi avortoni.

Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s-a confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic, necropsie, metoda HEA, metoda Romanowsky-Giemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe aceleaşi probe de creier trimise la laborator pentru EST.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, la IDSA.

INSPECŢIA ANIMALELOR ÎN ABATOR

I. ANIMALE VII Inspecţia ante- şi post-mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către autoritatea sanitar-veterinară competentă.

1. ANIMALE VII - bovine, ovine şi porcine. Supraveghere prin examene de laborator.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUIT Examinarea probelor se efectuează la IISPV şi LSVSA.

2. CARNEA ŞI ORGANELE în caz de suspiciune, se recoltează capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se reexaminează şi după păstrarea la frigider la 4-8 °C timp de 2-4 zile.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUIT în caz de suspiciune, se recoltează probe.

III. MĂSURI:

1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 2. În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum, se confiscă şi se distrug. 3. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală se trimit la IISPV pentru confirmarea bolii.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

A. La ovine: Supravegherea serologică prin ELISA la: a) 5 % din probele recoltate pentru Brucella melitensis b) 5% de la toate oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort.

1. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru bruceloză.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA şi/sau la LSVSA după caz

B. La porcine: Supraveghere serologică prin ELISA la: a) 5% de la vierii pentru reproducţie din efectivele de reproducţie unde au fost înregistrate avorturi; b) 5% de la scroafele de reproducţie, la 7-14 zile după avort.

2. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru examenul pentru bruceloză.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA şi/sau, după caz, la LSVSA.

C. La carnasiere pisici. Supraveghere serologică la cerere.

Examenele ELISA se efectuează la cerere, contra cost, la LNR din cadrul IDSA sau LSVSA

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Material seminal congelat din comerţ intracomunitar sau import: 1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit de la bovine în cadrul comerţului intracomunitar, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor, aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, ce transpune Directiva 407/88/CEE care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 194 din 22 iulie 1988, cu amendamentele ulterioare; 2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din ţări terţe, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Supravegherea comerţului intracomunitar se efectuează pe baza certificatului de sănătate din ţara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă condiţiilor de calitate.

Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medici

II. Supraveghere activă

1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie, la solicitare.

2. Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uman al laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare celule somatice.

veterinari oficiali din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor privind analiza potabilităţii apei.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de DSVSA.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi din cadrul DSVSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Elaborarea şi respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploataţiile de animale şi în PEF. 2. Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienţei decontaminării.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA

Supravegherea activă

1. Prin verificarea eficienţei decontaminării: a) în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate; b) în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare profilactică. 2. Elaborarea de instrucţiuni specifice.

Examenele se efectuează conform metodelor acreditate.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind: a) aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic; b) accesul în exploataţiile de animale; c) livrările de animale şi produse; d) condiţiile de igienă din adăposturi, spaţiile de prelucrare şi incinte; e) parametrii de microclimat f) atestările medicale privind sănătatea personalului; g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate; h) potabilitatea apei; i) salubritatea furajelor; j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie; k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor; l) controlul privind condiţiile sanitare veterinare pentru funcţionarea târgurilor, bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale; m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara lor; n) controlul legalităţii comerţului intracomunitar, importului, tranzitului şi a exportului, verificarea documentară şi fizică; o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor, p) protecţia mediului, q) controlul şi supravegherea privind: (i) vânzările şi cumpărările de animale; (ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie; (iii) respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală; (iv) controlul respectării interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului. 3. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar-veterinar. 4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii. 5. Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor. 6. Ecarisarea corespunzătoare a exploataţiilor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului. 7. Asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare. 8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative: a) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare veterinare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 273 din 10 octombrie 2002, cu amendamentele ulterioare, b) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea L nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; c) Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor în timpul transportului internaţional, revizuită, semnată la Chişinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea L nr. 316 din 7 aprilie 2006. d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea L nr. 1196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările ulterioare, e) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiza a probelor din apele de suprafaţa destinate producerii de apă potabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; f) Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea L, nr. 428 din 28 mai 2005, cu modificările şi completările ulterioare; g) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare; h) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare, privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare; i) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare; j) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind probarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care stabileşte metoda analitică de determinare a constituenţilor de origine animală pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005; k) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea, punerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006; 9. Se identifică şi se apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor, în timpul transportului.

1. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. Protecţia animalelor în timpul transportului prin: a) controlul îndeplinirii de către mijloacele de transport şi a containerelor pentru animale a condiţiilor de transport prevăzute de legislaţia în vigoare, pentru efectuarea unor astfel de activităţi, precum ventilaţie, luminozitate, hrană, îngrijire, apă pe căi rutiere, maritime, aeriene, feroviare; b) controlul densităţii de încărcare a animalelor în mijloace de transport în funcţie de specie, vârstă, greutate, categorie de producţie, mărimea corporală şi stare fiziologică; c) controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea şi descărcarea animalelor în/şi din mijloacele de transport; d) controlul intervalelor de oprire, odihnă, furajare, adăpare şi îngrijire a animalelor în timpul transportului acestora; e) controlul condiţiilor adecvate pentru transport; f) controlul documentelor de autorizare a transportatorilor de animale şi a mijloacelor de transport a animalelor de către DSVSA; g) controlul înregistrării mijloacelor de transport destinate transporturilor de animale pe distante de până la 65 de km; h) controlul autorizaţiei mijlocului de transport, a certificatului de competenţă profesională, pentru conducătorii auto şi însoţitori a documentelor de mişcare şi veterinare pentru transporturile cu o durată mai mică de 8 ore; i) controlul autorizaţiei mijlocului de transport, a jurnalului de călătorie, a certificatului de competenţă profesională pentru conducătorii auto şi însoţitori şi a altor documente însoţitoare pentru transporturile cu o durată mai mare de 8 ore; j) controlul punctelor de control pentru transportul de animale, sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare, autorizaţie sanitar-veterinară, condiţii de sănătate şi bunăstarea animalelor, precum şi igiena adăpostirii, furajării, adăpării; k) întocmirea evidenţei mijloacelor de transport autorizate şi înregistrate pentru transportul animalelor; 1) evidenţa transportatorilor de animale autorizaţi de către compartimentul de bunăstare a animalelor din cadrul DSVSA. m) completarea fişei anuale de raportare privind respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei animalelor în timpul transportului cu precizarea numărului de animale transportate pentru sacrificare, exportate, importate pentru creştere, alte animale transportate, a numărului de inspecţii în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate, a numărului de sancţiuni aplicate în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate, n) controlul modului de gestionare a animalelor bolnave sau moarte în timpul transportului.

2. Se vor respecta următoarele acte normative: a) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1255/97/CE privind criteriile comunitare prevăzute pentru punctele de control şi de modificare a planului de rută prevăzut în Anexa la Directiva 91/628/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 174 din 2 iulie 1997, cu amendamentele ulterioare; b) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. l/2005/CE, privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe şi de modificare a Directivelor 64/432/CEE şi 93/119/CE şi a Regulamentului nr. 1255/97/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 3 din 5 octombrie 2005 şi a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1255/97/CE, cu amendamentele ulterioare; c) Regulamentul Comisiei nr. 639/2003 de stabilire a normelor de aplicare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1254/1999 al Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele privind bunăstarea animalelor vii din specia bovină în timpul transportului pentru acordarea restituirilor la export, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 93 din 10 aprilie 2003; d) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, cu modificările şi completările ulterioare; e) Legea nr. 71/2006; Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare; f) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare şi autorizare sanitar-veterinară a unităţilor şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 22 martie 2007, cu modificările ulterioare; g) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 201/2007 privind Procedura de eliberare a Certificatului de competenţă profesională pentru conducătorii şi însoţitorii de pe vehicule rutiere care transportă animale vii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 21 decembrie 2007.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Evidenţa laboratoarelor sau a institutelor în care se realizează experimente pe animale; 2. Evidenţa metodelor de experimentare utilizate; 3. Evidenţa speciilor şi numărul de animale utilizate pentru experimentare; 4. Evidenţa avizelor ANSVSA pentru experimentele pe animale şi controlul respectării celor aprobate.

1. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, cu modificările şi completările ulterioare; 2 Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 471/2002; 3. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. 4. Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 143/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24 septembrie 2002.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

Conform recomandărilor producătorilor de vaccin

1. Vaccinarea se execută obligatoriu o dată pe an, pe întreg teritoriul României, în perioada martie - mai, înainte de ieşirea la păşunat, la animalele din specii receptive, conform recomandărilor producătorului de vaccin. 2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicaţiilor stabilite de producător.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1

2

3

I. ÎN EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE:

Se execută obligatoriu, 3 vaccinări/an: a) campania de vaccinare în lunile februarie - martie; b) campania de vaccinare în lunile iunie - iulie; c) campania de vaccinare în lunile octombrie-noiembrie.

1. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populaţiei se avizează, de DSVSA. 2. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle; 3. Vaccinarea contra bolii de Newcastle, se realizează astfel: a) primele două vaccinări din viaţa unei păsări, se realizează cu vaccin viu atenuat preparat dintr-o tulpină lentogenă; b) a treia vaccinare din viaţa unei păsări se realizează cu vaccin viu atenuat sau inactivat. 4. În intervalele dintre vaccinările programate se efectuează vaccinări de completare.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

II. ÎN EXPLOATAŢIILE AVICOLE COMERCIALE

A. În judeţele/exploataţiile indemne de boală de Newcastle

1. Pui de carne:

a) obligatoriu 2 vaccinări, la vârsta de 9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene;

b) căile de vaccinare: oculo-nazal sau prin aerosoli; fiind exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut;

c) opţional se pot aplica 3 vaccinări, la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile.

2. Găini de reproducţie - părinţi rase uşoare şi grele

Obligatoriu:

a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staţiile de incubaţie, 9 zile, 24 zile, 42 zile, 84 zile şi la transfer;

b) vaccinul se administrează în masă - sub formă de aerosoli sau individual oculo-nazal sau injectabil;

c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată opţional de 2 vaccinări, 32 - 36 săptămâni şi 42- 48 săptămâni cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene.

3. Găini ouătoare

Obligatoriu:

a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staţiile de incubaţie, 9 zile, 24 zile, 42 zile, 84 zile şi la transfer;

b) vaccinul se administrează masai - sub formă de aerosoli sau individual, oculo-nazal sau injectabil;

c) după transferul păsărilor se efectuează vaccinări la interval de 2-3 luni.

B. În judeţele/exploataţiile cu antecedente de boală de Newcastle în ultimile 12 luni

Pui de carne:

a) obligatoriu 3 vaccinări la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini lentogene;

b) opţional, vaccinarea la vârsta de o zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil, cu vaccin inactivat.

1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitar-veterinar, se aplică la propunerea administraţiei acestora, cu aprobarea obligatorie a DSVSA care verifică existenţa şi funcţionalitatea aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării. 2. Pentru exploataţiile profesionale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice. 3. În exploataţiile avicole şi grădinile zoologice autorizate sanitar-veterinar.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 2. La acţiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunităţii postvaccinale participă medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1. Conform recomandărilor producătorilor de vaccin

I. Vaccinarea animalelor domestice.

1. Vaccinarea antirabică a câinilor şi pisicilor în vârsta de peste 3 luni se efectuează o dată pe an. 2. Vaccinarea antirabică a câinilor şi pisicilor din curţi, exploataţii sau stâni se efectuează în campanie, în perioada octombrie-decembrie, cu completări lunare pentru animalele ajunse la vârsta de vaccinare sau nou introduse, nevaccinate. 3. Campaniile de vaccinare antirabică a câinilor şi pisicilor din curţi, exploataţii sau stâni se raportează la sfârşitul acesteia la DSVSA.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic.

1. Vaccinarea orală a vulpilor se aplică de două ori pe an în lunile mai-iunie, octombrie-noiembrie, conform Programului pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr. 897/2008/CE. 2. După finalizarea campaniilor de vaccinare, după minim 45 de zile, se efectuează obligatoriu vânători de control a eficienţei vaccinării.

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1

2

3

I. ÎN EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE DE PORCINE:

Vaccinarea de urgenţă se face în campanii cu completări lunare utilizându-se vaccin viu atenuat

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA 2. Acţiunea de recoltare a probelor de sânge, destinate evaluării imunităţii postvaccinale se execută de medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

II. LA MISTREŢI:

Vaccinarea de urgenţă se realizează cu momeli vaccinale.

1. Aplicarea momelilor vaccinale se face de către gestionarul fondului de vânătoare sub coordonarea medicului veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Acţiunea de recoltare a probelor destinate evaluării imunităţii postvaccinale se execută de medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

a)

MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞL PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1. Prelucrarea statistică a datelor obţinute din activităţile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om. 2. Efectuarea de analize epidemiologice. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.

Se execută la

ANSVSA - UEC

b)

MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de laboratoarele judeţene. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor şi informarea populaţiei.

Se execută la IDSA.

c)

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA, ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI SĂNĂTATEA PUBLICĂ

1. Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DSVSA şi raportarea semestrială la IDSA şi IISPV. 2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului înconjurător; se va face pe circumscripţii şi localităţi. 3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA şi IDSA: semestrial în zone cunoscute ca poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei a animalelor, a) Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi, b) Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară. 4. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.

Se execută la DSVSA, iar sinteza datelor la IDSA.

d)

MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE

1. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se raportează semestrial la IDSA. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor şi informarea populaţiei.

Se execută la IDSA.

e)

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ

1. Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.

IDSA

f)

MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR

1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi utilizare a produselor furajere. 2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de nutreţuri combinate. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor. 4. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.

DSVSA

g)

MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL IGIENEI ŞI SĂNĂTĂŢII PUBLICE

1. Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi furaje se realizează de IISPV şi se raportează trimestrial la ANSVSA. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.

IISPV

h)

MONITORIZAREA REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM

1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la DDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene, Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, izolate de LSVSA. 2. înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.

Se execută la IDSA şi IISPV, în funcţie de agenţii zoonotici izolaţi.