Secţiunea 1 - PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE - Norme Metodologice din 2009 de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2009

STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE

CONDUITA DE EXECUŢIE

PRECIZĂRI TEHNICE

NIVELUL EXECUŢIEI

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a stării de sănătate a animalelor din speciile domestice şi sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul României:

a) în judeţele limitrofe cu state terţe şi în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

b) în exploataţiile de animale în care se efectuează carantina pentru animalele nou introduse în efectiv.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. Serologică:

a) pe probe de sânge recoltate trimestrial de la ovine şi caprine din localităţile identificate ca ţinte pentru detecţia unor eventuale contaminări transfrontaliere de la:

i)3% din ovine şi caprine, trimestrial, din localităţile ţintă identificate în judeţele cu risc major de contaminare transfrontalieră (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IŞ, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS), situate în zona I de supraveghere;

ii)0,5% din ovine şi caprine, trimestrial, din localităţile ţintă identificate în judeţele cu risc mediu decontaminare transfrontalieră (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT), situate în zona II de supraveghere;

b) pe probe de sânge recoltate de la 2% de la animale domestice şi sălbatice din speciile receptive provenite din comerţ intracomunitar din ţările în care în ultimul an a evoluat febra aftoasă. c) pe probe de sânge recoltate de la 10% de la animale domestice şi sălbatice din speciile receptive provenite din import din ţările în care în ultimii 5 ani a evoluat febra aftoasă.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

2. Recoltarea se face în localităţile ţintă din zonele de risc I şi II ale României.

3. Numărul probelor de sânge prelevate din fiecare localitate ţintă nu va fi mai mic de 10 probe dar nici mai mare de numărul necesar pentru a detecta o prevalenţă a bolii de 5% cu o confidenţă de 95%

4. Probele trebuie trimise la LNR din cadrul EDSA în maxim 48 ore de la momentul recoltării.

5. Probele cu rezultat pozitiv sau dubios la examenul serologic se retestează. Probele rămase pozitive se supun testării imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei aftoase.

6. În cazul suspiciunilor de boală se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 15 iunie 2007, iar probele de sânge prelevate pentru efectuarea examenelor serologice şi virusologice se trimit la LNR din cadrul DDSA, conform prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 2 mai 2008.

7. LNR din cadrul EDSA comunică rezultatele obţinute la DSVSA, iar pentru probele pozitive şi la ANSVSA.

8. LNR din cadrul EDSA trimite probele pozitive la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru febra aftoasă, cu aprobarea ANSVSA.

1. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. Recoltarea probelor se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică împuternicit, sub coordonarea medicului veterinar oficial din cadrul DSVSA.

3. Virusologică: în caz de suspiciune clinică şi/sau de laborator la animalele domestice şi sălbatice receptive incriminate

9. România este indemnă la febra aftoasă şi nu introduce animale vii din specii receptive sau produse de origine animală din ţări care nu au statut de ţară liberă de febră aftoasă fără vaccinare, recunoscut oficial de OEE.

4. Clinică: în caz de suspiciune şi în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul confirmării bolii, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Se execută conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 octombrie 2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

I. Inspecţia bovinelor domestice, respectiv a taurine şi a bubalinelor.

A. În exploataţii considerate necontaminate:

1. Tuberculinare intradermică prin TU o dată pe an, la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

2. Animalele la care TU a dat rezultate neconcludente sau pozitive se retestează la 42 zile prin TCS.

3. În situaţii concrete, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului în relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi ElAs-yIFN.

4. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar vor intra:

a) bovine care au fost supuse tuberculinării intradermice, cu rezultat negativ în ultimile 30 de zile şi provin din efective libere de tuberculoză;

b) au fost izolate şi au fost supuse la cel puţin 2 tuberculinări intradermice cu rezultat negativ, la un interval de 6 luni;

c) în cazul în care bovinele nu au fost testate conform lit. a) şi b), animalele vor fi obligatoriu testate în centrul de colectare.

5. Pentru animalele provenite din comerţ intracomunitar, se testează, randomizat, prin tuberculinare un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 animale pe lot.

6. Mişcarea bovinelor pe teritoriul României se realizează numai dacă acestea au fost supuse tuberculinării intradermice cu rezultat negativ în ultimele 30 de zile, pentru animalele care nu au fost testate în anul calendaristic în curs.

7. Animalele pozitive la TCS şi/sau ElAs-yIFN se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic.

8. Animalele neconcludente la TCS şi/sau ElAs-yIFN se retestează.

9. Animalele neconcludente la două teste TCS şi/sau ElAs-yIFN sunt considerate pozitive şi trimise la tăiere de control în scop de diagnostic.

1. Planurile şi graficele de execuţie a campaniei de tuberculinare anuală sunt elaborate de medicii veterinari oficiali zonali pentru fiecare localitate în parte şi se supun avizării directorului executiv al DSVSA.

2. Controalele prin tuberculinare intradermică şi/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică şi se efectuează cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice.

3. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect, neetalonat.

4. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică sau pentru răspuns imun mediat celular:

a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi:

(i) dexametazona;

(ii) hidrocortizon;

b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după naştere;

c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.

5. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se vor preleva obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a) limfonodurile capului: retrofaringiene stâng şi drept, mandibulare stâng şi drept, parotidiene stâng şi drept;

b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior;

c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;

d) porţiuni de ţesuturi şi organe pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară.

6. Prin grija medicului oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice pulmonare se ambalează separat şi tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează, de asemenea, separat.

7. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face prin coroborarea rezultatelor examenelor anatomopatologice, histopatologice, bacterioscopice, bacteriologice şi/sau PCR.

8. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

9. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 31 octombrie 2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 31 octombrie 2005, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 289 din 30 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit execută acţiunea de tuberculinare. Acţiunea de tuberculinare se va efectua obligatoriu în coordonarea şi sub responsabilitatea unei comisii alcătuite din medici veterinari oficiali, responsabilii cu tuberculoza din cadrul DSVSA, instruiţi şi atestaţi de către DSVSA, pentru acţiunea de tuberculinare.

2. Examinare la LSVSA sub îndrumarea LNR din cadrul IDSA.

3. Tipizarea fenotipică şi genotipică a tulpinilor izolate se face la LNR din cadrul IDSA

B. În exploataţii suspecte de contaminare:

1. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice, se interzice introducerea de bovine sănătoase în aceste exploataţii.

2. Bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni, rămase în efectiv, sunt supuse testării la cel puţin 42 de zile după îndepărtarea bovinelor care au reacţionat pozitiv în vederea clarificării statusului efectivului, atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit execută acţiunea de tuberculinare. Acţiunea de tuberculinare se va efectua obligatoriu în coordonarea şi sub responsabilitatea unei comisii alcătuite din medici veterinari oficiali, responsabili cu tuberculoza din cadrul DSVSA, instruiţi şi atestaţi de către DSVSA, pentru acţiunea de tuberculinare.

C. În exploataţii contaminate:

a) se consideră exploataţie contaminată acea exploataţie în care bovinele care au fost testate şi care au reacţionat pozitiv la testul alergic au fost eliminate, iar examenul de abator şi laborator au confirmat tuberculoza;

b) toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse trimestrial testării oficiale pentru tuberculoză;

c) măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză şi popularea îngrăşătoriilor cu bovine provenite din exploataţii contaminate;

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

3. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia împreună cu DSVSA, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare.

4. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.

5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU şi/sau TCS se elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării examenului de abator, precum şi a examenului morfopatologic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată, metoda PAS sau metoda AA-PAS, alte metode pentru diagnostic diferenţial faţă de alte boli granulomatoase, după caz şi a examenului bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.

6. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice.

2. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru implementarea celorlalte măsuri de control al bolii.

3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR din cadrul IDSA.

II. Inspecţia animalelor abatorizate.

A. ANIMALE VII, respectiv bovine, caprine, porcine, păsări, iepuri şi vânat sălbatic.

Se efectuează inspecţia ante mortem şi post-mortem.

|

1. Medic veterinari oficial din cadrul DSVSA.

B. CARNE şi ORGANE

1. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

2. Păsările se supun inspecţiei individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor; în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni respectiv ficat, splină, ovare, pentru examene de laborator necropsie, bacterioscopic, histopatologic în direcţia tuberculozei.

CARNE şi ORGANE de la bovine, caprine şi porcine

1. În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau imunologice, la care după tăiere prin inspecţia post-mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următoarele limfbnoduri:

a) submaxilare, retrofaringiene, bronhice;

b) mediastinale, eventual şi limfocentrii mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portale şi retromamare.

2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfbpatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate, se recoltează numai limfonoduri cu ileziuni.

1. Medic veterinari oficial din cadrul DSVSA.

2. Examinare la LSVSA sub îndrumarea LNR din cadrul EDSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

MĂSURI:

1. Se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

2. Carcasele cu leziuni se confiscă şi se distrug.

3. Pentru carnea şi organele de pasăre măsurile care se vor lua sunt următoarele:

a) confiscarea carcasei şi organelor în întregime în caz de infecţie generalizată sau de leziuni în organe însoţite de slăbire avansată şi de infiltraţii în musculatură;

b) confiscarea organelor cu leziuni şi admiterea în consum a carcasei, după sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu prezintă modificări organoleptice.

4. Notificarea bolii se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

III. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA ANIMALE LA OM ŞI DE LA OM LA ANIMALE, în caz de suspiciune şi/sau confirmare a unui focar de tuberculoză se notifică în scris şi autoritatea de sănătate publică judeţeană.

1

2

3

4

I. Supravegherea pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

A. FORMA ENZOOTICĂ

1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2002 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supravegherea serologică la bovine, bubaline prin ELISA se realizează la: a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi o dată pe an; b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză, o dată pe an; c) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni, din efectivele supuse asanării prin extracţie, se testează de 2 ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni. 3. Pentru animalele provenite din comerţ intracomunitar, se testează, randomizat, un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.

1. Examenele serologice se efectuează de regulă pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloza bovină. 2. De la bovinele la care prin examenul de abator se evidenţiază modificări cu aspect hiperplazic se prelevează şi se trimit la laborator probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe şi ţesuturi, după caz, în vederea efectuării examenelor morfopatologice pentru leucoză bovină, necropsie, metoda HEA, metoda Romanwsky-Giemsa/ Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, metoda Van Gieson. 3. În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA, toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 4. Declararea bolii se face dacă un animal a reacţionat pozitiv la examenul serologic ELISA şi ID. Dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea se face prin ID după 30 zile de la prima recoltare. 5. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la DDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR.

6. Exploataţiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, intră în regim de asanare prin extracţie.

7. Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului; 8. Bovinele pozitive la examenele serologice, din exploataţiile aflate în asanare prin extracţie, se elimină din efective prin abatorizare, sub supravegherea DSVSA; 9. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. DSVSA poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 10. Exploataţiile aflate în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă: a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare; b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacţionat negativ la 2 testări serologice, realizate conform lit. A pct. 3 cap. II din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61\2006, cu modificările şi completările ulterioare, la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia; c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigaţiile de laborator au fost negative şi au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10 lit. b); 11. De la animale reagente, tăiate se recoltează probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/ Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz. 12. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar de abator

13. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA. 3. Expertiza de diagnostic se efectuează la LNR din cadrul IDSA. 4. La recoltarea probelor pentru expertiză va participa o comisie formată din responsabili pe leucoză bovină şi un medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. Probele se trimit cu sigiliu la LNR din cadrul IDSA.

B. FORMA SPORADICĂ

Examene morfopatologice efectuate la bovinele moarte în perioada de supraveghere după introducerea de animale prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe, cu precizarea tipului celular de proliferare.

Examene morfopatologice, necropsie, metoda HEA, metoda Romanwsky-Giemsa/ Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, metoda Van Gieson, după caz, pe probe de miocard, pulmon, ficat, splină, rinichi, alte organe, ţesuturi care prezintă modificări cu aspect neoplazic.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

1. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României, se efectuează: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

2. Acţiunile de inspecţie planificată, precum şi cele de evaluare rapidă, se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse;

3. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

c) în abatoare pe animale din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de aşteptare după import sau comerţ intracomunitar.

4. Examene efectuate de către medici veterinari oficial din cadrul DSVSA.

2. Serologică: La animalele provenite din comerţ intracomunitar în care evoluează boala, în procent de 1%.

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere şi cele destinate examenelor virusologice în vederea precizării diagnosticului în cazul suspiciunii de boală, se trimit la IDSA. 2. Atunci când este cazul, cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise la laboratoare de referinţă şi cheltuielile sunt suportate de către DSVSA.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medicii veterinari oficiali ai DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor din exploataţii comerciale, nonprofesionale şi de agrement aflate pe teritoriul României. 2. Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive, găini, bibilici, curci, fazani, prepeliţe, struţi, porumbei şi păsări de agrement prin: a) examene anatomopatologice; b) examene virusologice; c) supravegherea virusologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa asociaţiilor de profil, se efectuează pe tampoane cloacale la o prevalenţă de 10% cu o confidenţă de 95%; d) în exploataţiile comerciale, evaluarea imunităţii postvaccinale prin RIHA se efectuează astfel: (i) exploataţiile de reproducţie şi selecţie 30-50 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie; (ii) exploataţiile de găini, ouă consum 10-25 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie; (iii) exploataţiile de pui carne 30 probe/serie, după vârsta de 28 zile; e) supravegherea serologică prin RIHA, în exploataţiile nonprofesionale este efectuată la 14 - 21 zile, după cea de a 2-a campanie de vaccinare, numai din localităţile situate pe o rază de 3 km în jurul exploataţiilor comerciale. Numărul maxim de probe este 30/localitate, prelevate randomizat din minimum 5 exploataţii nonprofesionale.

1. LNR din cadrul EDSA întocmeşte lista laboratoarelor judeţene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiţionarea, expedierea şi graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR. 2. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică prevederile: a) Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 19 iulie 2006; b) Planului de contingenţă al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin Decizia Comisiei Europene nr. 24/2007/CE, pentru aprobarea planurilor de contingenţă pentru influenţă aviară şi pesudopesta aviară. c) Manualului de Instrucţiuni pentru Boala de Newcastle. 3. Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze: a) categoria de vârstă a păsărilor; b) profilul exploataţiei; c) programul de vaccinare, schema de vaccinare, aplicat; d) vaccinul folosit; e) data vaccinării.

1. Inspecţia şi/sau alte metode de examinare clinică, necropsia şi prelevarea de probe se efectuează de către: a) medicii veterinari oficiali, b) medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, în situaţiile stabilite de către DSVSA. c) recoltarea probelor în scopul supravegherii serologice se efectuează de medicii veterinari oficiali. 2. Se interzice cu desăvârşire recoltarea probelor de aceiaşi medici care au efectuat vaccinarea.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului, aflate pe teritoriul României: a) în exploataţiile comerciale industriale de porcine;

1. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse;

1. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi medicii veterinari oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase.

2. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

c) în abatoare de porcine.

2. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi medicii veterinari oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul ante mortem şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase.

3. Examenele anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. Serologică: a) la 1% pe an de la porci de reproducţie în vârstă de 150 -160 zile din exploataţii comerciale de porcine cu activităţi de reproducţie şi selecţie; b) pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar, în procent de 0, 5%, din Statele Membre unde a evoluat boala şi 1% prin comerţ din ţări terţe.

1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere se aplică prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor legislaţiei comunitare. 2. Examenele serologice pentru supravegherea efectivelor importate se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă, 3. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de EDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale. 4. Probele serologic pozitive sau suspecte prin ELISA vor fi retestate.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

5. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor care furnizează date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României: a) în unităţile desemnate să efectueze carantină pentru animale nou introduse din ţări situate pe continentele contaminate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

b) în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de carantină, nou introduse din ţări situate pe continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase.

1. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în perioada de carantină.

1. Acţiunile de inspecţie planificate sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică. 2. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform prevederilor legislaţiei comunitare. 3. În unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse din ţări situate pe continentele contaminate, supravegherea serologică se efectuează pe probele prelevate pentru supravegherea febrei aftoase. 4. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de EDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA. 5. Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate; această obligaţie revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi.

3. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 4. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

2. Clinică: în zona de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.

în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform prevederilor legislaţiei comunitare

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine, aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

1. Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

b) în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile nou introduse din ţări situate la graniţa de sud, est şi de nord a României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

2. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi.

c) în abatoare.

Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de supraveghere.

3. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA

2. Serologică: 1% din efectivul de bovine, anual, defalcat pe 12 luni.

1. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de DDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA. 2. România este indemnă la pesta bovină. 3. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de om. 4. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. 5. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;

în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

4. Morfopatologică: în caz de suspiciune sau apariţie a bolii.

Se efectuează examen morfopatologic, necropsie, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de ţesut prelevat de la baza limbii şi din pleoapa a III-a.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de către medicii veterinari împuterniciţi. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei micilor rumegătoare, aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

1. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.

b) în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile nou introduse din ţări situate la graniţa de sud, est şi de nord a României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

1. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.

2. Se efectuează de medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei delibera practică împuterniciţi.

c) în abatoare, a animalelor nou introduse, în perioada de aşteptare.

2. Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de aşteptare.

3. Se efectuează de medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. Serologică: 0, 5% din efectivul de ovine şi caprine, defalcat pe 12 luni.

1. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă. 2. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de EDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. 4. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.

3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform legislaţiei în vigoare, precum şi a prevederilor legislaţiei comunitare în vigoare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României: în unităţile desemnate a efectua pentru animalele nou introduse, din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie.

1. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.

2. Se efectuează de medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice şi microbiologice şi/sau PCR.

Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează la DDSA.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.

De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă.

1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, din abator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, din judeţele aflate pe graniţa de sud şi est a României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc de contaminare transfrontalieră: AR, CL, CS, CT, DJ, GR, GL, OT, MH, TM şi TL;

1. Acţiunile de inspecţie planificată se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

1. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de variola ovină şi caprină.

2. Se efectuează de medicii veterinari oficial din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi.

c) anatomopatologică a animalelor importate din ţări libere de boală, dar cu risc epidemiologie de vecinătate;

2. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi cei oficiali din cadrul DSVSA pentru recunoaşterea leziunilor produse de variola ovină şi caprină.

3. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

d) în abatoare pe animale din specii susceptibile nou introduse care provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de aşteptare.

3. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi cei oficiali din cadrul DSVSA pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul ante mortem şi a leziunilor produse de variola ovină şi caprină.

4. Examene efectuate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari împuterniciţi. 2. Pentru diagnosticul virusologie probele se trimit de către LNR din cadrul DDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă.

Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

3. Morfopatologică: în caz de suspiciune a bolii.

Efectuarea de examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, pentru punerea în evidenţă a incluziunilor specifice pe probe de material biopsie, piele cu leziuni fixat, în formol.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor se realizează la LNR din cadrul IDSA.

1. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. 2. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSVSA cu avizul LNR din cadrul IDSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României: a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc de contaminare transfrontalieră;

1. Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

b) în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduce.

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină

2. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi.

2. Serologică: se testează 0, 5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot.

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la EDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de EDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă şi sunt plătite de către DSVSA. 2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei comunitare în vigoare.

1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul EDSA

3. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, se aplică conform prevederilor legislaţiei comunitare.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse.

Acţiunile de inspecţie planificată se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

2. Serologică (ELISA gE): a) la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile comerciale de porcine, o data pe an.

Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

3. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene morfopatologice, virusologice, şi după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. Pentru animalele de reproducţie provenite din comerţ intracomunitar în care evoluează boala se testează un procent 2% din animale.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

I. La taurine şi bubaline

A. În exploataţii indemne:

1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de absorbţie, astfel:

1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru bruceloză, leucoza enzootică bovină sau febra aftoasă.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV;

b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi probe recoltate pentru LEB şi bruceloză;

2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

c) 1% din bovinele din exploataţiile pentru carne, o dată pe an în trimestrul II;

d) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de fecale; e) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi PPD-J, serologic, morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe.

2. Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac sacrificări în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic, necropsie, metoda Ziehl-Neelsen şi bacterioscopic. 3. Confirmarea bolii se realizează prin examene bacteriologice şi morfopatologice, necropsie, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată pe secţiuni de ţesuturi.

3. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi medicul veterinar din abator - recoltează probe. 5. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Supraveghere activă

B. În exploataţii suspecte de contaminare cu paratuberculoză.

1. Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploataţii în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic.

Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice ELISA pe seruri absorbite şi alergic TCS cu PPD-bovin, paratuberculină PPD şi/sau IPD aviar.

1. La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe raclat de mucoasă rectală, iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de organe.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

2. Paratuberculoză se declară oficial, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem;

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

3. Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5 % din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de paratuberculoză

C. În exploataţii contaminate

1. Examen serologic ELISA pe seruri absorbite şi alergic TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD, trimestrial, la toate bovinele în vârstă de peste 6 luni;

2. Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator.

II. La ovine şi caprine domestice

A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau suspecte de boală.

1. Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni:

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

a) berbecii şi ţapii la autorizare şi de două ori pe an cu 14 zile înainte şi după campania de montă;

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru bruceloză.

2. Testările serologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

b) 5% din oile şi caprele de reproducţie, o dată pe an;

2. Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru Brucella melitensis, Maedi-Visna sau artrita-encefalită caprină;

3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

c) 1 % din oile şi caprele din exploataţiile şi zonele cu antecedente de boală şi efective suspecte de infecţie, de două ori pe an, după terminarea fătărilor şi înaintea perioadei de montă. 2. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, se testează un procent de 1% din animale.

3. Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale şi prin examen morfopatologic, necropsie, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate.

4. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Supraveghere activă

B. În exploataţii contaminate

1. Se efectuează examen complex alergic şi serologic, trimestrial la întreg efectivul şi bacterioscopic pe probe de fecale la animalele reagente.

Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsie, bacterioscopic şi histopatologic.

Se efectuează examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopice.

2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice.

Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale,

1. Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopice. 2. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

IV. Măsuri generale:

1. Controlul eficienţei decontaminării finale.

1. LSVSA sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

2. Combaterea paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu aprobarea ANSVSA.

2. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte Ordinului preşedintelui ANSVSA 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal sau ELISA pe cumul de 10 probe, la: a) bovinele în vârstă de peste 12 luni se controlează o dată pe an, dar nu mai târziu de 12 luni calendaristice de la controlul precedent; b) bovinele de reproducţie, în cazurile de vânzare cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 de zile înainte de livrare, dacă nu au fost examinate în anul calendaristic în curs.

1. Examenele se efectuează pe probele care se recoltează în scopul examinării pentru leucoza enzootică bovină. 2. Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente prin RSAR Roz Bengal se examinează şi prin SAT, RFC sau ELISA, iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare. 3. După ce România va fi recunoscută oficial liberă de bruceloză se vor aplica prevederile pct. 8 din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Probele se examinează la LNR din cadrul IDSA şi/sau, după caz, la LSVSAJ agreate.

3. Vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat după 14-21 zile de la avort sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice.

4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort.

4. Testarea serologică a animalelor domestice şi sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe cu vârsta de peste 1 an, se face în procent de 2%.

5. Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la femele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine. Se examinează imediat şi apoi trimestrial.

5. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic la toate animalele vânate.

6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Efectivul de ovine se află sub control sanitar-veterinar oficial.

2. Supraveghere serologică o dată pe an prin testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal, astfel:

a) din turmele cu până la 1000 capete:

(i) toţi masculii necastraţi în vârstă de peste 6 luni; (ii) toate animalele nou introduse în turmă; (iii) 25% din femelele pentru reproducţie (numărul de animale testate nu trebuie să fie sub 50), iar dacă turma conţine mai puţin de 50 de femele, atunci se testează toate femelele pentru reproducţie, b) din turmele cu peste 1000 capete:

(i) supravegherea serologică se va face pe un număr reprezentativ de animale pentru a furniza un nivel de confidenţă de 99% în decelarea infecţiei cu Brucella melitensis dacă prevalenta este de peste 0, 2%. 3. Examinare serologică RSAR Roz Bengal şi RFC la toate animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei.

4. Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.

5. Examene de laborator a avortonilor proveniţi de la caprine şi ovine. 6. Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice. 7. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează în procent de 1% din animale.

1. Conform Deciziei 2007/399/CE de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind recunoaşterea oficială a statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de bruceloză Brucella. melitensis. 2. Probele pozitive, suspecte şi neconcludente se trimit la EDSA, pentru confirmarea diagnosticului. 3. În cazul în care 5% probe sunt serologic pozitive se aplică prevederile din Anexa C a Directivei Consiliului 91/68/CEE privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 46 din 19 februarie 1991. 4. Animalele cu rezultat pozitiv în RFC se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploataţie se supraveghează serologic trimestrial prin RFC.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului pentru preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Serologică prin RFC şi după caz, în funcţie de simptome şi leziuni examene bacteriologice şi histologice la: a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale, b) berbecii cu manifestări de epididimită; c) oile la 7-14 zile după avort. 2. Berbecii pentru reproducţie, proveniţi din comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se testează în procent de 2%.

1. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru paratuberculoză. 2. De la berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor morfopatologice, metoda HEA, metoda Brown şi Brenn, metoda Gridley şi bacteriologice pentru izolarea şi genotiparea Brucella ovis.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial recoltează probele 2. Examinarea probelor de ser: la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. 3. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari împuterniciţi. 4. Examinarea probelor se realizează la, LNR din cadrul IDSA şi după caz, la LSVSA agreate.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Clinic: porcine de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal şi RFC la: a) vierii de reproducţie-la intrarea în exploataţie şi apoi trimestrial; b) scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie, o dată pe an: 5 %; c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat după 7-14 zile de la avort; d) toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză. 3. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează în procent de 2% din animale.

1. Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente serologic, se trimit la EDSA pentru expertiză de laborator. 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14-21 zile de la avort şi probe de ser de la vierii cu care au fost montate. 3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicole şi evetual material seminal. 4. În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică Programul de asanare. 5. Teste serologice recomandate a fi utilizate în supraveghere sunt: a) reacţia de aglutinare rapidă pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal b) reacţia de Fixare a Complementului sau ELISA. 6. Boala se confirmă la LNR din cadrul DDSA prin examene serologice, bacteriologice, histopatologice şi PCR, după caz.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

4. În abator: a) animalele vii: se examinează ante-mortem şi post-mortem; b) carnea şi organele: se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar. 5. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreţi şi iepuri cu leziuni din fondul cinegetic.

MĂSURI

De la porcii din efectivele cu bruceloză: a) se dispune sistarea reproducţiei şi depopularea totală; b) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; c) organele cu leziuni se confiscă.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, precum şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

II. Supraveghere activă

Prin examene de laborator pe probe de secreţii prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; b) imediat după întoarcerea la stabulaţie; c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal.

1. înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile. 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Prin inspecţie şi în caz de suspiciune, prin examene de laborator.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. În abator: a) mamiferele se examinează ante şi post-mortem; b) examinarea carcaselor şi organelor.

MĂSURI

1. Recoltarea de probe din carcase şi organe de la ovine şi porcine. 2. Recoltarea de probe din apă potabilă. 3. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz la IISPV. 3. Examinarea probelor de fecale la LNR din cadrul DDSA şi/sau după caz, la LSVSA agreate. 4. Tulpinile de Campylobacter spp.caracterizate fenotipic şi genetic vor fi stocate la LNR din cadrul IDSA.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru: a) taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II;

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

b) mamele de tauri, la autorizare şi candidatele mame de tauri o dată pe an.

2. Probele de sânge se testează la LSVSA agreate şi după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Examenele virusologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA, după caz, pe probe de organe, tampoane nazale, şi secreţii uterovaginale sau prepuţiale.

c) tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;

d) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV.

2. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice.

3. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează în procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină.

2. Supraveghere de laborator: a) trimestrial la taurii şi bivolii din unităţile furnizoare de material seminal autorizate;

1. înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

b) taurii şi bivolii autorizaţi pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile: (i) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; (ii) imediat după întoarcerea la stabulaţie;

2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii. 3. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea pentru contraprobe.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

c) vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat sau la care se suspicionează infecţia.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

Supravegherea serologică, prin ED şi/sau ELISA:

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

La caprinele domestice:

1. Ţapii, cu 14 zile înainte şi după campania de montă,

1. Animalele condiţionat sănătoase se testează de 2 ori la interval de 5 luni.

2. 10%, dar nu mai puţin de 5 probe din caprele de reproducţie de peste 24 luni, din exploataţiile cu activitate de reproducţie autorizate/înregistrate, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă.

2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie.

2. Examenele se efectuează la LSVSA, iar cazurile de expertiză la LNR din cadrul IDSA.

3. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică, prin ED şi/sau ELISA la: 10%, dar nu mai puţin de 5 probe de la ovinele de reproducţie de peste 12 luni, din exploataţiile cu activitate de reproducţie autorizate/înregistrate, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă. 2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale.

1. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA abilitate de IDSA şi acreditate RENAR şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii şi depozite, o dată pe an; 2. Examenele serologice prin RFC la animalele de reproducţie cu semne clinice ce conduc la suspicionarea bolii. 3. Animalele destinate vânzării sau sacrificării se testează cu 14 zile înainte prin RFC. 4. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale.

Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA;

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică prin ED testul Coggins sau ELISA cu confirmare prin ED a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:

1. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSA se trimit la EDSA pentru expertiză. 2. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul este obligat să izoleze aceste animale de alte ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor de ser şi de organe se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează: (i) cu 15 zile înainte de plecarea din depozit; (ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă; (iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit;

3. La recoltarea probelor pentru expertiză va participa o comisie formată din responsabilul pe anemia infecţioasă ecvinăşiun medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 4. Probele se trimit cu sigiliu la LNR din cadru EDSA.

b) armăsarii din staţiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an respectiv februarie-martie şi octombrie-noiembrie;

3. Localităţile indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AEE, se declară contaminate şi se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere.

c) iepele de reproducţie, o dată pe an în semestrul 1;

4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localităţi contaminate în localităţi indemne.

d)ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, de două ori pe an, respectiv februarie - martie, octombrie - noiembrie;

5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau a se monta în localităţi cu animale contaminate.

e) toate ecvideele seronegative de pe teritoriul României, cu excepţia celor sus menţionate aflate în exploatare, o dată pe an, în semestrul 1.

6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din exploataţiile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, înaintea acestui transfer.

7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduşi în efectivul de origine. 8. DSVSA stabilesc în funcţie de rezultatul examenelor de laborator şi al numărului de animale serologic pozitive încadrarea în una din cele patru zone de risc epidemiologie: a) zona de risc epidemiologie înalt, reprezentată de judeţele intens contaminate, unde prevalenţa este > de 2%, iar numărul total de reagenţi pozitivi este > 300 animale; b) zona de risc epidemiologie moderat, reprezentată de judeţe mediu contaminate, unde prevalenţa este > de 2%, iar numărul total de reagenţi pozitivi este cuprins între 100-300 animale; c) zona de risc epidemiologie slab, reprezentată de judeţe slab contaminate, unde prevalenţa este < de 2%, iar numărul total de reagenţi pozitivi este maximum 100 animale; d) zona indemnă, reprezentată de judeţe libere de AIE, unde nu există niciun reagent pozitiv.

2. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.

9. Respectarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003 privind aprobarea Planului pentru eradicarea accelerată a anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. 10. Efectuarea de examene morfopatologice, necropsie, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri.

3. Pentru cabalinele care participă la competiţii internaţionale, testarea se execută cu cel mult 30 zile înainte de plecare, prin imunodifuzie.

4. Pentru efectivele nou introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale.

1. Se aplică prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003, cu modificările şi completările ulterioare

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. România este indemnă de morvă.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea obligatorie prin examen clinic, post-mortem şi testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor suspecte sau care urmează a fi sacrificate.

Examenele se efectuează la LSVSA pe probe recoltate pentru anemia infecţioasă ecvină.

2. Supravegherea prin testul alergic de maleinare intradermopalpebrală la ecvideele: a) folosite în scop didactic sau experimental; b) cu reacţii pozitive, suspecte sau anticomplementare la RFC. 3. Supraveghere prin examene de laborator a ecvideelor suspecte clinic şi a celor moarte în perioada de carantină profilactică. 4. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale.

Efectuarea de examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA sau HEV şi bacteriologice pe probe de organe, ţesuturi.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari împuterniciţi. 2. Examinarea probelor de ser şi de organe se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe an.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA sila LSVSA.

2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă şi PCR.

1. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice. 2. Animalele de reproducţie diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducţie. 3. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului. 4. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a) la toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin; c) supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus.

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 5 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului 2006/88/CE, ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 24 noiembrie 2006. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea şi confirmarea prezenţei septicemiei hemoragice virale - SHV - şi necrozei, hematopoetice infecţioase - NHI - la peşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 27 noiembrie 2002.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR pentru bolile peştilor din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA

3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA

4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1

2

4

3

Supraveghere activă

1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de ciprinide pentru depistarea unei boli clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei, în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediu natural. 4. Costul prelevărilor de probe şi al examenelor de laborator se vor suporta de către proprietar pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, conform părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002. 2. Notificarea imediata a apariţiei ori a suspiciunii de boală se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

4

3

Supraveghere activă

1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de ciprinide pentru depistarea unei boli clinice, conform părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei, în exploataţiile de ciprinide sau în mediu natural.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas şi branhii. O probă este constituită din 10 exemplare de peşte ce este împărţită în 2 pool-uri de organe provenite fiecare de la câte 5 peşti. Recoltarea probelor se efectuează la temperaturi ale apei de 22-27°C de două ori pe an, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori a suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epidemiologice, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 şi concomitent cu SHV şi NHI. 2. Ancheta epizootologică se efectuează de către autoritatea sanitară veterinară competentă locală. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică apariţia, bolii sau a oricare creştere a mortalităţii, 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii, DSVSA. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 4. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, se realizează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

1. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în exploataţii şi în mediul natural, se realizează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/ 2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

1. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural, se efectuează conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce stabileşte criterii pentru zonare şi supraveghere oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecţioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 11 aprilie 2006. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

I Supraveghere pasivă.

1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile şi în mediul natural se realizează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/ 2008. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii, DSVSA. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 4. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, se efectuează conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte planurile pentru prelevarea probelor şi metodele de diagnostic pentru detectarea şi confirmarea prezentei bonamiozei (Bonamia ostreae) şi marteiliozei (Marteilia refringens) la moluşte, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 17 august 2006, şi ale art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. 3 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii, DSVSA. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 4. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă.

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi ale art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de moluşte bivalve sau în populaţiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de moluşte bivalve şi/sau în mediul natural.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă.

Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi ale art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă.

Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere pasivă.

Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de crustacee pentru depistarea unei boli clinice, în conformitate cu art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu art. 28 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, în perioada februarie - octombrie, la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 15 g/probă, albine vii. 3. Diagnosticul de acarapioză se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a puietului. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - septembrie, la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei. 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi rezervă de hrană, respectiv miere căpăcită. 4. Diagnosticul de loca americană se confirmă la EDSA, pentru probele pozitive.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca pentru loca americană. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Diagnosticul de loca europeană se confirmă la EDSA, pentru probele pozitive. 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm/probă, fagure cu puiet necăpăcit şi căpăcit.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau EDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul EDSA.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie - octombrie, la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei. 2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare. 3. Tratamentele pentru varrooză se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 556/2008 privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2008-2010 precum şi a normelor de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 416 din 3 iunie 2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă II. Supraveghere activă

Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la varooză. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varooză. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la varooză. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis de DSVSA la ANSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varooză. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la loturile de larve în fazele de creştere, la stadiul de fluture şi pe fluxul de producere a oului. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV-V; 15 fluturi vii/probă; b) 0, 25 gr. ouă.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedric 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedric 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedric 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedric 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008

1

2

3

4

Supraveghere activă

L. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a fel ca la poliedric 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedric 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

Supraveghere activă

1. Examinare clinică obligatorie, a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale, în perioada de observaţie rabică, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008.

1. În cazul suspicionării/confirmării rabiei, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008. 2. În cazul animalelor din exploataţii în care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008. 3. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug în întregime, nejupuite.

Inspecţia şi examinarea clinică se efectuează de către medicii veterinari oficiali, iar prelevarea de probe se efectuează de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

2. De laborator - prin examene histologice şi virusologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau ucise de urgenţă, care au prezentat modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

1. Probele prelevate de la animalele moarte sau ucise pentru examen histologic şi virusologie se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora. 2. Probele de creier provenite de la rumegătoarele domestice şi sălbatice se vor examina şi pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin teste de laborator.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. În fondurile cinegetice: Deţinătorii fondurilor de vânătoare au obligativitatea de a anunţa autorităţile sanitar-veterinare competente teritorial cu privire la existenţa animalelor din mediul silvatic cu modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei. Aceste animale se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor. După ucidere, se prelevează probe în vederea efectuării examenelor histologice şi virusologice.

Se efectuează examene histologice şi virusologice pe probele de creier provenite de la speciile sălbatice susceptibile la rabie. În cazul cervideelor şi altor rumegătoare sălbatice, probele se examinează şi pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin teste de laborator.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, recoltează probe în scop de diagnostic, de la animalele din fondul cinegetic, suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar. Această acţiune se realizează în colaborare cu deţinătorii fondurilor de vânătoare.

4. Supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară.

LSVSA judeţene, respectiv al municipiul Bucureşti care depistează probe pozitive va trimite o dată pe an la LNR, câte o probă, provenită de la fiecare specie de animal examinat.

Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

5. Rabia la vulpe: Supravegherea, controlul şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr. 897/2008/CE de aprobare a programelor anuale şi multianuale de eradicare, combatere şi monitorizare a anumitor boli ale animalelor şi zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2009 şi următorii ani, precum şi a contribuţiei financiare a Comunităţii la aceste programe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 322 din 2 decembrie 2008, prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice, şi în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 29/2008.

Metodologia de aplicare a Programului pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei pentru anul 2009 este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 55 din 24 ianuarie 2008.

1. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

1

2

3

4

I. Supraveghere pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

II. Supraveghere activă.

1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor şi speciilor receptive din fondul cinegetic.

Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. În caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge, splină, os lung nedeschis.

1. De la cadavre nedeschise probele de sânge se recoltează prin puncţie venoasă. 2. De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recoltează prin puncţie cardiacă sau pe tampoane.

1. Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA. 3. Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise la LNR din cadrul IDSA, pentru studii suplimentare.

3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente şi tonsile; b) lichid de puncţie din zona edemastoasă.

INSPECŢIA ANIMALELOR ÎN ABATOR

I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem.

Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. CARNE ŞI ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

MĂSURI:

1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru. 2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului 3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă şi se distrug.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.