Capitolul ix - Învăţământul superior - Legea 84/1995 Legea invatamantului - Republicare

M.Of. 606

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 1 Iulie 2010
CAPITOLUL IX:Învăţământul superior
Art. 55
(1)Învăţământul superior se realizează prin instituţii de învăţământ: universităţi, institute, academii de studii şi şcoli de studii postuniversitare.
(2)Misiunea instituţiilor de învăţământ superior este de învăţământ şi de cercetare sau numai de învăţământ.
Art. 56
(1)[textul din Art. 56, alin. (1) din titlul II, capitolul IX a fost abrogat la 20-oct-2005 de Art. 39 din capitolul VI din Ordonanta urgenta 75/2005]
(2)Înfiinţarea şi funcţionarea facultăţilor, a colegiilor şi specializărilor universitare se fac potrivit legii.
(3)Înfiinţarea departamentelor universitare se aprobă de senatele universitare.
(4)Înfiinţarea departamentelor universitare pentru pregătirea personalului didactic se aprobă de Ministerul Educaţiei Naţionale, la propunerea senatelor universitare.
Secţiunea 1:Organizarea învăţământului universitar
Art. 57
[textul din Art. 57 din titlul II, capitolul IX, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-oct-2005 de Art. 20 din capitolul VI din Legea 288/2004]
Art. 58
(1)Învăţământul universitar de stat este gratuit, pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern, şi cu taxă, conform legii.
(2)În învăţământul universitar de stat gratuit se percep taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare prevăzute de lege, admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, care depăşesc prevederile planurilor de învăţământ. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru activităţi neincluse în planul de învăţământ, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
(3)Cuantumul taxelor şi scutirea de la plata acestora se stabilesc de senatele universitare.
Art. 59
(1)Pot participa la admiterea în învăţământul universitar absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenţa fiecărei instituţii de învăţământ superior, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale. Admiterea se poate organiza în două sesiuni.
(2)Absolvenţii de liceu, cu diplomă de bacalaureat, care au obţinut în unul dintre ultimii 4 ani de studii distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale, la concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic au dreptul de a se înscrie în învăţământul universitar fără susţinerea admiterii.

(3)Absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat, care au obţinut, în cel puţin unul din ultimii 2 ani de studii, premii la olimpiade şcolare, la concursuri artistice sau sportive, de nivel naţional sau pe grupe de ţări, pot fi admişi în învăţământul universitar, conform criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale şi criteriilor specifice elaborate de senatele universitare.
(4)În învăţământul universitar de stat condiţiile de admitere, reţeaua şi cifrele de şcolarizare se fac publice cu cel puţin 6 luni înainte de începerea anului universitar.
Art. 60
(1)Activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă. Formele de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă pot fi organizate de instituţiile de învăţământ superior care au cursuri de zi.
(2)[textul din Art. 60, alin. (2) din titlul II, capitolul IX, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-oct-2005 de Art. 20 din capitolul VI din Legea 288/2004]
(3)Diplomele şi certificatele de studii eliberate de instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile legii, pentru aceeaşi specializare sunt echivalente, indiferent de forma de învăţământ absolvită.
(4)Nomenclatorul specializărilor şi al grupelor de specializări se stabileşte de Ministerul Educaţiei Naţionale împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, cu consultarea Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare, a instituţiilor de învăţământ superior şi a altor factori interesaţi.
(5)Absolvenţii cu diplomă de licenţă pot urma o a doua specializare, în condiţiile stabilite în Carta universitară.
(6)Absolvenţii cu diplomă ai colegiilor universitare pot urma o a doua specializare în cadrul învăţământului universitar de scurtă durată, în condiţiile stabilite în Carta universitară.
Art. 61
(1)În instituţiile de învăţământ superior pot fi înscrişi şi studenţi străini, în conformitate cu prevederile legale.
(2)Cetăţenii străini care studiază în România în învăţământul superior de stat, cu excepţia celor care beneficiază de burse din partea statului român, plătesc taxe de şcolarizare stabilite anual prin hotărâre a Guvernului.
Secţiunea a 2-a:
[textul din titlul II, capitolul IX, sectiunea 5 a fost abrogat la 01-oct-2005 de Art. 20 din capitolul VI din Legea 288/2004]
Secţiunea a 3-a:Învăţământul universitar de lungă durată
Art. 66
Învăţământul universitar de lungă durată se desfăşoară în universităţi, institute şi academii de studii, cu facultăţi şi specializări autorizate sau acreditate.
Art. 67
(1)Durata studiilor la cursurile de zi în învăţământul universitar de lungă durată este, în funcţie de profil, de 4-6 ani şi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Modificarea duratei studiilor se poate face numai începând cu anul I.
(2)Studiile în învăţământul universitar de lungă durată se încheie cu examen de licenţă sau de diplomă. Criteriile generale de organizare a examenului de licenţă şi de diplomă se stabilesc de Ministerul Educaţiei Naţionale, iar conţinutul acestora şi criteriile specifice, de către senatele universitare.
(3)Absolvenţii care au promovat examenul de licenţă primesc titlul de licenţiat în profilul şi în specializarea urmate.
(4)Absolvenţii care nu au promovat examenul de licenţă sau de diplomă primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de lungă durată şi copie de pe foaia matricolă. Ei mai pot susţine examenul de licenţă sau de diplomă în oricare altă sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar. Instituţiile de învăţământ superior pot organiza cursuri speciale, în condiţiile art. 58, pentru absolvenţii proprii ori din alte instituţii de învăţământ superior, în vederea pregătirii pentru examenul de licenţă, respectiv de diplomă.
(5)Titulatura diplomei de licenţă se stabileşte de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu standardele internaţionale.
(6)Studiile în învăţământul universitar cu o durată mai mare de 4 ani se încheie, după caz, cu examen de diplomă.
(7)Absolvenţii care au promovat acest examen primesc titlul de diplomat în specializarea urmată, în conformitate cu standardele internaţionale.
(8)Diplomele eliberate de instituţiile de învăţământ universitar de lungă durată până în anul 1999 inclusiv sunt echivalente cu diplomele obţinute în urma promovării examenului de licenţă, respectiv de diplomă.
Art. 68
(1)Studenţii şi absolvenţii care optează pentru profesiunea didactică au obligaţia să absolve cursurile organizate de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic.
(2)Departamentele pentru pregătirea personalului didactic funcţionează în instituţiile de învăţământ superior, pe bază de regulament, şi au planuri de învăţământ distincte, aprobate de senatul universităţii.
(3)Pregătirea studenţilor, prevăzută la alin. (1) şi (2), se realizează în regimul activităţilor didactice opţionale. Planurile de învăţământ ale departamentului sunt integrate în planurile de învăţământ ale facultăţilor de profil.
(4)Absolvenţilor Departamentului pentru pregătirea personalului didactic li se eliberează certificate de absolvire, pe baza cărora sunt abilitaţi să funcţioneze în calitate de cadre didactice.
(5)Absolvenţii învăţământului universitar pot profesa în învăţământ numai dacă au obţinut certificatul de absolvire menţionat la alin. (4) sau dacă efectuează pregătirea prevăzută la alin. (1) în primii 3 ani de la angajare.
Art. 69
Activităţile clinice din învăţământul medical superior de stat se organizează în unităţile sanitare publice atestate, care aparţin Ministerului Sănătăţii şi celorlalte ministere cu reţea sanitară proprie. Metodologia de organizare şi de desfăşurare a acestor activităţi se elaborează de Ministerul Educaţiei Naţionale şi de Ministerul Sănătăţii.
Secţiunea a 4-a:Învăţământul postuniversitar
Art. 70
(1)Învăţământul postuniversitar asigură specializarea în domeniu sau extinderea şi perfecţionarea pregătirii atestate prin diplomă obţinută la finalizarea studiilor universitare.
(2)Învăţământul postuniversitar se organizează în instituţii de învăţământ superior şi în şcoli de studii postuniversitare, acreditate în acest scop, şi se realizează prin: studii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare şi cursuri de perfecţionare postuniversitare.
(3)Instituţiile de învăţământ superior acreditate, care se supun periodic evaluării instituţionale, au dreptul să organizeze studii universitare de masterat, prin decizii ale senatului universitar. Studiile de masterat pot fi organizate în domeniile universitare de licenţă, precum şi în alte domenii stabilite prin ordin al ministrului de resort.

(4)Programele de masterat dintr-un domeniu se consideră acreditate, dacă cel puţin un program de masterat din acel domeniu este acreditat. Termenul-limită până la care universităţile organizatoare de studii de masterat într-un domeniu trebuie să îşi acrediteze cel puţin un program de masterat în acel domeniu este 1 octombrie 2011. După această dată pot fi organizate studii de masterat doar în domeniile pentru care s-a acreditat în prealabil cel puţin un program de masterat.
(5)La data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, un program de studiu de masterat poate fi înfiinţat şi poate funcţiona doar dacă universitatea dispune de cadre didactice titulare proprii, cu titlu de profesor sau de conferenţiar, pentru cel puţin jumătate din disciplinele aferente programului.
(6)Instituţiile de învăţământ superior care nu respectă dispoziţiile prezentului articol îşi pierd dreptul de a organiza programe de masterat în domeniile cu neconformităţi şi de a primi diplome de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

Art. 71
(1)Admiterea în învăţământul postuniversitar, cu excepţia doctoratului, se face pe baza criteriilor generale aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi a criteriilor specifice aprobate de senatul instituţiei de învăţământ superior.
(2)Admiterea la doctorat, organizarea şi desfăşurarea acestuia se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
(3)Numărul locurilor pentru învăţământul postuniversitar se stabileşte de:
a)Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru cele finanţate de la bugetul de stat;
b)senatele universitare, pentru cele susţinute prin taxe sau prin alte surse extrabugetare.
Art. 72
(1)Studiile aprofundate au durata de două sau trei semestre şi se fac în domeniul de specializare a diplomei obţinute la finalizarea studiilor universitare de lungă durată.
(2)Studiile aprofundate se încheie cu o disertaţie. Absolvenţii primesc diplomă de studii aprofundate.
(3)Studenţii înmatriculaţi la studii aprofundate de specialitate pe locurile finanţate de la bugetul de stat beneficiază de gratuitatea studiilor, precum şi de burse, în conformitate cu prevederile legii.
(4)[textul din Art. 72, alin. (4) din titlul II, capitolul IX, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-oct-2005 de Art. 20 din capitolul VI din Legea 288/2004]
(5)[textul din Art. 72, alin. (5) din titlul II, capitolul IX, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-oct-2005 de Art. 20 din capitolul VI din Legea 288/2004]
(6)[textul din Art. 72, alin. (6) din titlul II, capitolul IX, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-oct-2005 de Art. 20 din capitolul VI din Legea 288/2004]
Art. 73
(1)[textul din Art. 73, alin. (1) din titlul II, capitolul IX, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-oct-2005 de Art. 20 din capitolul VI din Legea 288/2004]
(2)Au dreptul să participe la concursul de admitere la doctorat absolvenţii cu diplomă ai învăţământului universitar de lungă durată.
(3)Conducătorii de doctorat pot fi profesori universitari titulari, asociaţi sau consultanţi ori academicieni, având titlul de doctor. Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, la propunerea instituţiilor organizatoare, şi este conferit prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(4)Doctoratul este organizat, cu şi fără frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale, la propunerea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.
(5)Doctoratul se încheie cu o teză susţinută public şi evaluată de o comisie de specialişti aprobată de senatul instituţiei de învăţământ superior organizatoare. Comisia este alcătuită dintr-un preşedinte, conducătorul de doctorat şi din trei referenţi oficiali, specialişti cu activitate ştiinţifică deosebită, cu titlu de doctor în domeniu, profesori universitari, conferenţiari universitari, academicieni, cercetători ştiinţifici principali gradul I, din ţară sau din străinătate, dintre care cel puţin 2 nu funcţionează în instituţia organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusă referenţii oficiali sunt plătiţi potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(6)Titlul ştiinţific de doctor se acordă de către instituţia organizatoare şi se confirmă de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, la propunerea comisiilor de specialitate. Pe baza ordinului ministrului educaţiei naţionale instituţia organizatoare eliberează diploma de doctor.
Art. 74
(1)Şcolile de studii academice postuniversitare, organizate ca instituţii independente în ţară sau în străinătate, oferă programe de pregătire cu durata de 2-4 semestre, la forma de învăţământ de zi sau cu frecvenţă redusă, în vederea extinderii şi perfecţionării pregătirii atestate prin diploma de studii universitare de lungă durată.
(2)Studiile se finalizează cu susţinerea unei disertaţii. Absolvenţii primesc diploma de studii academice postuniversitare.
Art. 75
(1)Studiile postuniversitare de specializare pot fi urmate de absolvenţii cu diplomă obţinută la finalizarea studiilor de lungă durată. Durata studiilor, curriculumul şi modalitatea de finalizare se aprobă de senatele universitare.
(2)Absolvenţilor li se eliberează diplomă de studii postuniversitare de specializare.
Art. 76
(1)Cursurile postuniversitare de perfecţionare pot fi urmate de absolvenţii cu diplomă ai învăţământului universitar de scurtă sau de lungă durată. Durata cursurilor, programul de pregătire şi modalitatea de finalizare a studiilor se aprobă de senatul universitar.
(2)Personalul didactic cu studii universitare de scurtă sau de lungă durată din învăţământul preuniversitar participă periodic la cursuri postuniversitare de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice, conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(3)Absolvenţii cursurilor postuniversitare de perfecţionare primesc certificat de absolvire.
Art. 77
Pentru organizarea activităţilor de pregătire postuniversitară prevăzute la art. 74 instituţiile de învăţământ superior se pot asocia cu instituţii similare, precum şi cu agenţi economici din ţară sau din străinătate. În acest caz structura studiilor, structurile organizatorice şi modul lor de funcţionare şi de finanţare se aprobă de Ministerul Educaţiei Naţionale, la propunerea instituţiei de învăţământ superior iniţiatoare.
Art. 78
(1)Învăţământul postuniversitar este susţinut prin taxe sau din alte surse, cu excepţiile prevăzute de lege.
(2)Bursele de stat în învăţământul postuniversitar se obţin prin concurs.
Art. 79
Învăţământul postuniversitar medical se organizează în forme specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei Naţionale şi a Ministerului Sănătăţii.
Secţiunea a 5-a:Cercetarea ştiinţifică în învăţământul superior
Art. 80
(1)În instituţiile de învăţământ superior se pot organiza activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, creaţie artistică, proiectare, consultanţă, expertiză, alte servicii şi activităţi de producţie sau de creaţie specifice, în cadrul departamentelor, catedrelor sau în unităţi proprii de cercetare şi de producţie, inclusiv prin colaborare cu instituţii de învăţământ şi de cercetare sau cu alte persoane juridice din ţară ori din străinătate.
(2)[textul din Art. 80, alin. (2) din titlul II, capitolul IX, sectiunea 8 a fost abrogat la 30-iun-2008 de Art. 1, punctul 2. din Ordonanta urgenta 89/2008]
(3)Unităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare, de proiectare, de consultanţă, de expertiză, de producţie, de creaţie şi de prestări de servicii se înfiinţează cu aprobarea senatelor universitare. Acestea pot avea personalitate juridică şi fac parte din reţeaua Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(4)Catedrele, departamentele şi unităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare, de proiectare, de consultanţă, de expertiză, de producţie, de creaţie şi de prestări de servicii sunt încadrate cu personal didactic, personal de cercetare tehnico-administrativ şi alte categorii de personal de cercetare, după caz.
(5)Studenţii pot participa la contractele de cercetare-dezvoltare şi inovare din departamente, catedre şi laboratoare, precum şi la activităţile de producţie şi servicii din ateliere sau unităţi de producţie, de creaţie şi de prestări de servicii ale instituţiei de învăţământ superior, fiind remuneraţi în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(6)Modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor prevăzute la alin. (1), precum şi modul de funcţionare a unităţilor prevăzute la alin. (3) se stabilesc prin regulamente aprobate de senatul universitar.

Art. 81
(1)Programele de cercetare ştiinţifică fundamentală, precum şi alte programe de interes deosebit sunt finanţate, pe bază de contracte, din fondurile alocate anual, direct Ministerului Educaţiei Naţionale, de la bugetul de stat, separat de finanţarea procesului de învăţământ. Finanţarea contractelor de cercetare se face în mod competitiv, pe baza evaluărilor făcute de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice Universitare.
(2)Programele de cercetare tehnologică avansată, programele de cercetare aplicativă, precum şi activităţile de proiectare, consultanţă, expertiză, altele decât cele având ca beneficiar Ministerul Educaţiei Naţionale, sunt finanţate, pe bază de contracte încheiate direct cu beneficiarii cercetărilor sau ai activităţilor respective, din fondurile de la bugetul de stat şi din fondul special de cercetare, alocate altor ministere, precum şi din alte surse.
(3)În cazul contractelor de finanţare sau de granturi, încheiate între Agenţia Naţională pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare*), pe de o parte, şi unităţile menţionate la art. 80 alin. (1), (2) şi (7), pe de altă parte, rezultatele cercetărilor aparţin executanţilor.
_______________________
*) În conformitate cu prevederile art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 30 decembrie 1998 şi aprobată prin Legea nr. 157/1999, atribuţiile fostului Minister al Cercetării şi Tehnologiei au fost preluate de Agenţia Naţională pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare.
(4)Activitatea de cercetare ştiinţifică desfăşurată în institutele de cercetare ale Ministerului Educaţiei Naţionale este finanţată de la bugetul de stat, pentru programele solicitate de acest minister, şi din alte surse, pentru programele comandate de terţi.
Art. 82
(1)Veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ superior, realizate din activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, de creaţie artistică, de proiectare, de consultanţă sau de expertiză, precum şi din contracte pentru alte servicii ştiinţifice, didactice sau de producţie şi prestări de servicii, se pot evidenţia în conturi distincte la bănci comerciale, în condiţiile prezentei legi.
(2)Din veniturile prevăzute la alin. (1) se pot finanţa următoarele categorii de cheltuieli, având drept obiect: dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare, didactice, de producţie şi servicii, precum şi pentru plata personalului angajat în aceste activităţi, burse de cercetare şi instruire, informare şi documentare, taxe pentru participarea ca membru în organisme, organizaţii şi instituţii de profil, organizarea şi/sau participarea ia manifestări cultural-ştiinţifice interne şi internaţionale, editarea de carte didactică şi de specialitate.
(3)Veniturile proprii realizate şi neutilizate la finele anului se reportează cu aceeaşi destinaţie în anul următor.

Secţiunea a 6-a:Structura instituţiilor de învăţământ superior
Art. 83
Instituţia de învăţământ superior cuprinde, de regulă, mai multe facultăţi, colegii universitare, departamente, catedre, unităţi de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi de microproducţie.
Art. 84
(1)Facultatea reprezintă unitatea funcţională de bază a instituţiei de învăţământ superior şi are în componenţă una sau mai multe secţii de specialitate. Facultatea este organizată pe departamente şi catedre. Activitatea didactică în cadrul facultăţii se desfăşoară pe ani de studii, serii de predare, grupe şi subgrupe.
(2)Facultăţile se individualizează prin:
a)condiţii de admitere şi absolvire;
b)programe de studiu;
c)domenii de specializare.
(3)Facultatea cuprinde personal didactic şi studenţi, cercetători ştiinţifici şi proiectanţi, personal auxiliar şi administrativ.
Art. 85
Colegiul universitar este unitatea funcţională subordonată instituţiei de învăţământ superior sau facultăţii.
Art. 86
Departamentul constituie o structură subordonată instituţiei de învăţământ superior sau, după caz, facultăţii, având funcţii didactice, de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi de producţie. Organizarea şi funcţionarea departamentelor se stabilesc de senatele universitare.
Art. 87
Catedra este unitatea structurală de bază a facultăţii sau, după caz, a departamentului, care realizează activităţi de învăţământ şi de cercetare. Catedra cuprinde personal didactic şi, după caz, personal de cercetare, de proiectare şi auxiliar, dintr-o disciplină sau dintr-o familie de discipline.
Art. 88
(1)Instituţiile de învăţământ superior sau componentele acestora au dreptul de a organiza şi de a administra unităţi şi centre de cercetare, centre pentru pregătirea resurselor umane, unităţi de producţie, respectiv de microproducţie, loturi experimentale sau structuri instituţionale, singure sau în colaborare cu persoane juridice.
(2)Instituţiile de învăţământ superior au dreptul de a organiza, în colaborare cu instituţii similare din ţară şi din străinătate, programe de învăţământ universitar şi postuniversitar, conform metodologiei stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Secţiunea a 7-a:Autonomia universitară
Art. 89
(1)Autonomia universitară constă în dreptul comunităţii universitare de a se conduce, de a-şi exercita libertăţile academice fără nici un fel de ingerinţe ideologice, politice sau religioase, de a-şi asuma un ansamblu de competenţe şi obligaţii în concordanţă cu opţiunile şi orientările strategice naţionale ale dezvoltării învăţământului superior, stabilite prin lege.
(2)Autonomia universitară se corelează cu principiul răspunderii personale şi publice pentru calitatea întregii activităţi didactice şi de cercetare ştiinţifică pe care o desfăşoară instituţia respectivă de învăţământ superior.
Art. 90
(1)Comunitatea universitară este constituită din personal didactic, personal didactic auxiliar, personal de cercetare ştiinţifică, de proiectare, precum şi din cei care studiază în instituţia respectivă.
(2)Comunitatea universitară foloseşte în activitatea sa personal administrativ.
Art. 91
(1)Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotărilor de orice fel şi cu orice destinaţie, folosite de instituţia de învăţământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăţită să le utilizeze.
(2)Fac excepţie de la prevederile alin. (1) spaţiile şi dotările aferente care aparţin Ministerului Sănătăţii şi ministerelor cu reţea sanitară proprie, în care se desfăşoară învăţământul medical superior de stat.
Art. 92
(1)Ansamblul de drepturi şi obligaţii, precum şi normele care reglementează viaţa comunităţii universitare în spaţiul universitar propriu sunt cuprinse în Carta universitară a instituţiei de învăţământ superior, adoptată de senatul universitar, în condiţiile legii.
(2)Autonomia universitară vizează domeniile conducerii, structurării şi funcţionării instituţiei, ale activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică, ale administrării şi ale finanţării.
(3)Autonomia universitară se realizează, în principal, prin:
a)stabilirea structurii interne a instituţiei de învăţământ superior, conform legii;
b)programarea, organizarea, desfăşurarea şi perfecţionarea procesului de învăţământ; stabilirea planurilor de învăţământ şi a programelor analitice în acord cu strategiile şi cu standardele naţionale ale dezvoltării învăţământului superior; organizarea admiterii candidaţilor la studii şi definirea criteriilor de evaluare a performanţelor academice şi profesionale ale studenţilor;
c)proiectarea, organizarea şi stabilirea formelor de învăţământ postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi cu alte autorităţi publice, agenţi economici, organizaţii profesionale şi patronale recunoscute la nivel naţional, a domeniilor în care se utilizează diplomele şi certificatele proprii emise;
d)selectarea şi promovarea personalului didactic ori ale celorlalte categorii de personal angajat, precum şi stabilirea criteriilor de apreciere a activităţii didactice şi ştiinţifice; acordarea titlurilor didactice, ştiinţifice şi onorifice, în condiţiile legii;
e)organizarea cercetării ştiinţifice şi a documentării; organizarea activităţilor de editare şi de tipărire; organizarea activităţilor audiovizuale; stabilirea programelor de cooperare cu alte instituţii de învăţământ superior şi de cercetare, din ţară şi din străinătate;
f)eligibilitatea tuturor organismelor de conducere prin vot secret;
g)stabilirea necesităţii financiare şi materiale; folosirea fondurilor şi gestionarea lor, cu respectarea prevederilor legale; găsirea şi stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea şi controlul serviciilor economico-gospodăreşti;
h)soluţionarea problemelor sociale ale comunităţilor universitare; acordarea burselor de studiu şi de cercetare, inclusiv a celor provenite din fonduri proprii;
i)organizarea de manifestări şi activităţi ştiinţifice, culturale şi sportive;
j)înfiinţarea de fundaţii, conform legii; stabilirea şi folosirea unor însemne şi simboluri proprii;
k)asigurarea ordinii şi disciplinei în spaţiul universitar.
(4)În plan financiar autonomia universitară se realizează ca drept de gestionare, potrivit legii şi răspunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul public naţional sau provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor realizate din taxele în valută de la studenţi şi cursanţi străini, potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul Educaţiei Naţionale.
Art. 93
(1)Membrii comunităţii universitare au dreptul de a lua parte la conducerea treburilor universitare; organismele de conducere se aleg prin vot secret, potrivit Cartei universitare, pentru perioade de 4 ani.
(2)Organele alese, cu excepţia rectorului, se confirmă de către senatul universitar. Rectorul se alege de către senat şi se confirmă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului. O persoană nu poate ocupa funcţia de decan sau de rector mai mult de două mandate succesive complete. Rectorul poate fi revocat din funcţie de către senatul universitar prin aceeaşi procedură folosită la numire.

(3)Ministrul educaţiei naţionale îl poate suspenda din funcţie, din motive justificate, pe rectorul unei instituţii de învăţământ superior, de stat sau particular, acreditată. Hotărârea de revocare sau de menţinere în funcţie a rectorului se ia de către senatul universitar, în cel mult 30 de zile de la data comunicării ordinului de suspendare.
Art. 94
(1)În senatele universitare şi în consiliile facultăţilor studenţii sunt reprezentaţi în proporţie de o pătrime din numărul membrilor acestor consilii şi senate, în condiţiile stabilite de Carta universitară.
(2)Protecţia membrilor comunităţii universitare în activitatea profesională şi în spaţiul universitar este înscrisă în Carta universitară. Abaterile de la deontologia universitară se analizează şi se soluţionează la nivelul consiliilor facultăţilor şi al senatului.
(3)Membrii comunităţii universitare sunt obligaţi să respecte regulamentele interne ale instituţiei de învăţământ superior, stabilite în conformitate cu Carta universitară.
Art. 95
Spaţiul universitar este inviolabil. Accesul în spaţiul universitar este permis numai în condiţiile stabilite prin lege sau prin Carta universitară.
Art. 96
La nivel naţional autonomia universitară se manifestă prin relaţia directă a rectorului instituţiei de învăţământ superior cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi prin alegerea reprezentanţilor instituţiei în organismele profesionale, conform legii.

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (3)
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (3)