Titlul iii - Ministerul Public - Legea 304/2022 privind organizarea judiciară

M.Of. 1104

În vigoare
Versiune de la: 17 Iulie 2025
TITLUL III:Ministerul Public
CAPITOLUL I:Atribuţiile Ministerului Public
Art. 66
(1)Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2)Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.
(3)Procurorii trebuie să respecte şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor, să respecte prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare.
(4)Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.
Art. 67
Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:
a)efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b)conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
c)sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d)exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e)participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
f)exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
g)apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;
h)acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
i)studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
j)verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
k)exercită atribuţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
l)exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Art. 68
(1)Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
(2)În efectuarea şi supravegherea urmăririi penale, precum şi în soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate sesiza la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenţei şi imparţialităţii procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea şi supravegherea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.
(3)Măsurile şi soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate în scris şi motivat de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atunci când acesta constată că sunt nelegale sau netemeinice.
(4)Măsurile şi soluţiile adoptate de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi infirmate în scris şi motivat numai de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul-şef al direcţiei, atunci când acesta constată că sunt nelegale sau netemeinice.
(5)Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii:
a)suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii;
b)în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa, precum şi cauze obiective care împiedică rechemarea sa;
c)lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
(6)Procurorul poate sesiza la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenţei şi imparţialităţii procurorilor, măsura dispusă potrivit alin. (5) de procurorul ierarhic superior.
Art. 69
(1)Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.
(2)Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.
(3)Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.
Art. 70
(1)Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii.
(2)Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
(3)Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.
(4)Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3) atrage răspunderea juridică potrivit legii.
(5)Organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare se stabilesc prin lege specială.
Art. 71
(1)Procurorul participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.
(2)Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate sesiza la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenţei şi imparţialităţii procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.
Art. 72
În procesele penale, la şedinţa de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.
Art. 73
Procurorul exercită, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le consideră netemeinice şi nelegale.
Art. 74
(1)Ministrul justiţiei, când consideră necesar, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.
(2)Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
(3)Concluziile controlului vor fi prezentate de către ministrul justiţiei Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4)Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
CAPITOLUL II:Organizarea Ministerului Public
SECŢIUNEA 1:Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Art. 75
(1)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.
(2)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.
(3)În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.
(4)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.
(5)În perioada absenţei procurorului general sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, prim-adjunctul procurorului general îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul absenţei prim-adjunctului procurorului general sau al imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.
(6)În cazul vacanţei funcţiei de procuror general, indiferent de cauza acesteia, până la numirea unui alt procuror în această funcţie, atribuţiile ce îi revin în această calitate sunt exercitate de drept de prim-adjunctul procurorului general. În cazul vacanţei funcţiei de procuror general şi a celei de prim-adjunct al procurorului general, indiferent de cauza acesteia, până la numirea unui procuror în funcţia de procuror general sau, după caz, până la delegarea unui procuror în funcţia de prim-adjunct al procurorului general, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.
Art. 76
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţară sau din străinătate.
Art. 77
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.
Art. 78
(1)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participă la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când consideră necesar.
(2)În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul său, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).
Art. 79
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.
Art. 80
(1)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură secţii conduse de procurori-şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor sau în coordonarea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori-şefi.
(2)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează, în condiţiile legii, ca structuri cu personalitate juridică, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţia Naţională Anticorupţie.
Art. 81
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.
Art. 82
(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
(2)Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorii-şefi de secţie şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor.
(3)Dispoziţiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător. Votul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este decisiv în caz de paritate de voturi.
Art. 83
(1)Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2)Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
Art. 84
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui de referinţă. Ministrul justiţiei transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA 2:Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
Art. 85
(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se bucură de independenţă operaţională şi funcţională şi îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu al României. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism are sediul în municipiul Bucureşti. Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.
(2)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul procurorului-şef al acestei direcţii. Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism emite ordine cu caracter intern.
(3)Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este ordonator secundar de credite. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se asigură de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism fiind evidenţiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic.
(5)Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este ajutat de 2 procurori-şefi adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(6)În perioada absenţei procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, unul din procurorii-şefi adjuncţi îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, potrivit desemnării efectuate de procurorul-şef al direcţiei.
(7)Dispoziţiile alin. (6) sunt aplicabile şi în cazul vacanţei funcţiei de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, indiferent de cauza acesteia, până la numirea unui procuror în această funcţie.
(8)În cazul în care procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este în imposibilitate obiectivă de a-şi desemna înlocuitorul, desemnarea va fi făcută din oficiu de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 86
(1)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al direcţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(2)Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs. Concursul se organizează potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi regulamentului aprobat prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concurs nu se ia în considerare perioada în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie.
(3)Concursul prevăzut la alin. (2) este organizat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi constă în susţinerea unui interviu. Organizarea concursului se anunţă cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită pentru desfăşurarea interviului, prin publicare pe pagina de internet a Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism.
(4)În vederea organizării şi desfăşurării concursului, prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se constituie comisia de organizare a concursului, comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva rezultatelor verificării condiţiilor stabilite de lege pentru participare la concurs, comisia de interviu şi comisia de soluţionare a contestaţiilor privind interviul. Pentru fiecare comisie de concurs sunt desemnaţi supleanţi, prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Nu pot fi numite în comisiile de concurs persoanele care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidaţi ori cu un alt membru al comisiilor de concurs. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie de concurs.
(5)Comisia de organizare a concursului îndeplineşte toate activităţile necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a concursului, cu excepţia celor date în competenţa celorlalte comisii. Membrii comisiei de organizare a concursului se desemnează dintre procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, cu funcţii de conducere şi execuţie, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul direcţiei. Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva rezultatelor verificării condiţiilor stabilite de lege pentru participare la concurs are componenţa prevăzută pentru comisia de organizare a concursului.
(6)Comisia de interviu este alcătuită din procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, unul dintre adjuncţii acestuia şi 2 procurori din cadrul direcţiei. La susţinerea interviului participă, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din rândul psihologilor înscrişi în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România; psihologul va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.
(7)Comisia de soluţionare a contestaţiilor privind interviul este alcătuită din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(8)Procurorii îşi depun candidaturile la Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism, în termen de 10 zile de la data anunţării concursului.
(9)În termen de 5 zile de la data expirării termenului de depunere a candidaturilor, comisia de organizare a concursului verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor stabilite de lege pentru participare la concurs şi întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc aceste condiţii, care se publică pe pagina de internet a Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism.
(10)Candidaţii respinşi pot formula contestaţii în termen de 24 de ore de la publicarea listei prevăzute la alin. (9). Contestaţiile vor fi soluţionate de comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva rezultatelor verificării condiţiilor stabilite de lege pentru participare la concurs. După soluţionarea contestaţiilor se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, care se publică în condiţiile alin. (9).
(11)Candidaţii care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs susţin un interviu în faţa comisiei de interviu.
(12)Susţinerea orală a interviului se înregistrează în mod obligatoriu cu mijloace audio-video, înregistrările păstrându-se o perioadă de un an de la data desfăşurării probei.
(13)În cadrul interviului se testează abilităţile, aptitudinile şi motivaţia candidaţilor. Interviul va urmări:
a)verificarea pregătirii profesionale;
b)verificarea capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea;
c)verificarea rezistenţei la stres;
d)existenţa unei conduite morale ireproşabile, precum şi a altor calităţi specifice, respectiv: complexitatea şi diversitatea activităţilor, motivaţia candidatului, iniţiativă şi creativitate;
e)activitatea desfăşurată de candidaţi, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(14)Membrii comisiei de interviu notează fiecare candidat prin completarea unei fişe de notare nominale, care cuprinde şi numele şi prenumele membrului comisiei care a efectuat notarea şi semnătura acestuia. Punctajul maxim total ce poate fi acordat la interviu este de 100 de puncte. Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (13) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte. Punctajul obţinut de fiecare candidat este media aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei de interviu.
(15)Candidaţii pot contesta nota acordată la interviu, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe pagina de internet a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(16)Contestaţiile se soluţionează în termen de 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (15).
(17)Soluţionarea contestaţiei la interviu se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video, de către comisia de soluţionare a contestaţiilor privind interviul. Rezultatele finale ale concursului se afişează pe pagina de internet a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Art. 87
Sunt declaraţi admişi la concursul prevăzut la art. 86 candidaţii care au obţinut minimum 70 de puncte, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute şi în limita numărului de locuri scoase la concurs. La punctaje egale au prioritate, în următoarea ordine: candidaţii care au vechime mai mare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetul de pe lângă curtea de apel, la parchetul de pe lângă tribunal sau, după caz, vechime mai mare în funcţia de procuror sau judecător, candidaţii care au deţinut anterior funcţii de conducere, candidaţii care au titlul ştiinţific de doctor în drept.
Art. 88
(1)Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al direcţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, cu excepţia sancţiunii disciplinare a avertismentului.
(2)Prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei se înţelege: ineficienţa sau calitatea necorespunzătoare a activităţii de urmărire penală, a activităţii privind participarea în şedinţele de judecată sau a activităţii desfăşurate în alte sectoare, comportamentul necorespunzător în relaţia cu procurorii şi judecătorii, personalul auxiliar de specialitate, justiţiabilii şi alte persoane implicate în procesul penal, cu alte instituţii şi persoane.
(3)Eficienţa activităţii se va stabili în funcţie de: modalitatea de efectuare şi coordonare a activităţii de urmărire penală, operativitatea motivării căilor de atac declarate, termenele legale şi administrative în care se soluţionează lucrările repartizate.
(4)Calitatea activităţii se va stabili în funcţie de: măsurile şi soluţiile imputabile pentru motive de nelegalitate existente la momentul dispunerii acestora; căile de atac admise părţilor pentru motive de nelegalitate în cauzele în care procurorul nu a exercitat calea de atac; situaţiile în care procurorul nu a declarat, din motive imputabile, calea de atac sau calea de atac a fost retrasă din motive imputabile ori, din aceleaşi motive, aceasta a fost respinsă; calitatea redactării şi motivării actelor; capacitatea de interpretare a probelor; calitatea exprimării, acurateţea raţionamentului şi capacitatea de sinteză; manifestarea rolului activ şi calitatea concluziilor susţinute în şedinţele de judecată.
(5)Ori de câte ori există date sau indicii privind exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism dispune efectuarea unui control de către o comisie alcătuită din procurori anume desemnaţi, dintre care cel puţin unul cu funcţie de conducere.
(6)Durata controlului nu poate depăşi 60 de zile de la data la care a fost dispus. Aspectele constatate în urma controlului vor fi consemnate într-un raport care se va comunica procurorului vizat.
(7)Procurorul are dreptul de a consulta raportul prevăzut la alin. (6), în termen de 5 zile de la comunicarea acestuia.
(8)După expirarea termenului prevăzut la alin. (7), comisia procedează la ascultarea procurorului vizat. Refuzul de a face declaraţii sau de a se prezenta la audiere se constată prin proces-verbal.
(9)Cu ocazia ascultării sale sau printr-o cerere separată, formulată în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării raportului, procurorul poate propune probe şi formula obiecţii împotriva constatărilor şi concluziilor raportului. Comisia dispune motivat asupra solicitărilor sau obiecţiilor procurorului şi, după caz, completează verificările în cel mult 15 zile.
(10)Raportul comisiei este înaintat procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism poate dispune motivat, o singură dată, completarea verificărilor. Completarea se efectuează de comisie în termen de cel mult 10 zile de la data când a fost dispusă.
(11)Pe baza raportului şi a probelor administrate, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism solicită Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii emiterea avizului pentru revocarea procurorului. În vederea emiterii avizului, membrii secţiei examinează întregul material rezultat în urma controlului, inclusiv obiecţiile sau punctul de vedere al procurorului. În vederea emiterii avizului, secţia procedează la audierea procurorului vizat. Neemiterea avizului în termen de 30 de zile de la data solicitării nu împiedică continuarea procedurii de revocare.
(12)Ordinul de revocare emis de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism poate fi atacat de procurorul vizat la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile prevăzute de lege. Hotărârea pronunţată este definitivă.
(13)Revocarea din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu constituie sancţiune disciplinară.
Art. 89
(1)La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii revin la parchetul de unde provin sau îşi continuă activitatea la un parchet la care au dreptul să funcţioneze, potrivit legii.
(2)De la data prevăzută la alin. (1), procurorii care au activat în cadrul direcţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţii.
Art. 90
(1)În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii.
(2)Colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este constituit din procurorul-şef al direcţiei, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţie şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor.
(3)Dispoziţiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător. Votul procurorului-şef al direcţiei este decisiv în caz de paritate de voturi.
Art. 91
(1)Adunarea generală a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se convoacă de către procurorul-şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2)Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
Art. 92
Raportul anual privind activitatea desfăşurată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aprobat de adunarea generală a procurorilor conform art. 56 alin. (1) lit. a) şi alin. (3), se înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la data de 1 februarie a anului următor celui de referinţă, în vederea examinării gradului de realizare a priorităţilor de politică penală urmărite. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie înaintează ministrului justiţiei raportul împreună cu concluziile sale, nu mai târziu de 30 de zile de la transmiterea acestuia de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Ministrul justiţiei transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului, în termen de 30 de zile de la data primirii acestuia din partea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA 3:Direcţia Naţională Anticorupţie
Art. 93
(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia Naţională Anticorupţie, ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie. Direcţia Naţională Anticorupţie se bucură de independenţă operaţională şi funcţională şi îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu al României. Direcţia Naţională Anticorupţie are sediul în municipiul Bucureşti. Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.
(2)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Direcţia Naţională Anticorupţie prin intermediul procurorului-şef al acestei direcţii. Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.
(3)Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ordonator secundar de credite. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcţiei Naţionale Anticorupţie fiind evidenţiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4)Direcţia Naţională Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
(5)Dispoziţiile art. 85 alin. (5)-(8) se aplică în mod corespunzător.
Art. 94
(1)Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al direcţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(2)Dispoziţiile art. 86 alin. (2)-(17) şi art. 87 se aplică în mod corespunzător.
Art. 95
(1)Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al direcţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, cu excepţia sancţiunii disciplinare a avertismentului.
(2)Dispoziţiile art. 88 alin. (2)-(13) sunt aplicabile în mod corespunzător.
Art. 96
(1)La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii revin la parchetul de unde provin sau îşi continuă activitatea la un parchet la care au dreptul să funcţioneze, potrivit legii.
(2)De la data prevăzută la alin. (1), procurorii care au activat în cadrul direcţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţii.
Art. 97
(1)În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii.
(2)Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este constituit din procurorul-şef al direcţiei, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţie şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor.
(3)Dispoziţiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător. Votul procurorului-şef al direcţiei este decisiv în caz de paritate de voturi.
Art. 98
(1)Adunarea generală a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie se convoacă de către procurorul-şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2)Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
Art. 99
Raportul anual privind activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie, aprobat de adunarea generală a procurorilor conform art. 56 alin. (1) lit. a) şi alin. (3), se înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la data de 1 februarie a anului următor celui de referinţă, în vederea examinării gradului de realizare a priorităţilor de politică penală urmărite. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie înaintează ministrului justiţiei raportul împreună cu concluziile sale, nu mai târziu de 30 de zile de la transmiterea acestuia de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Ministrul justiţiei transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului, în termen de 30 de zile de la data primirii acestuia din partea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA 4:Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii
Art. 100
(1)Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.
(2)Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea, potrivit anexei nr. 1.
(3)Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.
Art. 101
(1)Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structură secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri.
(2)În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii specializate.
(3)Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.
Art. 102
În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentă, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.
Art. 103
(1)Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.
(2)Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
(3)Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercită şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi al parchetelor din circumscripţie.
(4)Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită şi atribuţii de administrare a parchetului.
Art. 104
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.
Art. 105
(1)În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi parchetele de pe lângă judecătoriile din municipiul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi celelalte judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
(2)La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.
(3)La parchetele de pe lângă curţile de apel unde există un singur procuror general adjunct, în perioada absenţei procurorului general sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, procurorul general adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate. În cazul vacanţei funcţiei de procuror general, indiferent de cauza acesteia, procurorul general adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, până la delegarea unui procuror în funcţia de procuror general. În cazul în care există 2 sau 3 procurori generali adjuncţi, prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea în care se exercită conducerea parchetului de pe lângă curtea de apel.
(4)Dispoziţiile alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător şi parchetelor de pe lângă tribunale, tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii.
Art. 106
(1)Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori-şefi.
(2)Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.
(3)Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.
Art. 107
(1)În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.
(2)Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt constituite din procurorul general, adjunctul sau adjuncţii acestuia, după caz, procurorii-şefi de secţie şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor. Votul procurorului general este decisiv în caz de paritate de voturi.
(3)Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt constituite din prim-procurorul parchetului, adjunctul sau adjuncţii acestuia, după caz, procurorii-şefi de secţie, după caz, şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor. Votul prim-procurorului este decisiv în caz de paritate de voturi.
(4)Dispoziţiile art. 54 alin. (3)-(10) se aplică în mod corespunzător.
Art. 108
Dispoziţiile art. 55 şi 56 se aplică în mod corespunzător pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.
SECŢIUNEA 5:Organizarea parchetelor militare
Art. 109
(1)Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.
(2)Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3)Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
Art. 110
(1)Parchetele militare de pe lângă tribunalele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2)Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
(3)Dispoziţiile art. 105 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
(4)Procurorul militar şef secţie sau, după caz, procurorul militar şef serviciu din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator terţiar de credite pentru parchetele militare.
Art. 111
(1)Parchetele militare exercită prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 67, care se aplică în mod corespunzător.
(2)Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari participă la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 62.
(3)Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă de care exercită atribuţiile prevăzute la art. 67 lit. b).
(4)Dispoziţiile art. 107 şi 108 se aplică în mod corespunzător.
Art. 112
Când persoana cercetată este militar activ, urmărirea penală se efectuează de procurorul militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate.
Art. 113
(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
(2)Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor şi salariaţilor civili ai structurilor militarizate, parchetele militare şi secţia sau serviciul prevăzut la alin. (1) organizează şi desfăşoară, conform competenţei, activităţi comune ale procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.