Legea 304/2022 privind organizarea judiciară
M.Of. 1104
În vigoare Versiune de la: 17 Iulie 2025
Legea 304/2022 privind organizarea judiciară
Dată act: 15-nov-2022
Emitent: Parlamentul
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
TITLUL I:Dispoziţii generale
CAPITOLUL I:Principiile organizării judiciare
Art. 1
(1)Organizarea judiciară reprezintă ansamblul de principii şi reguli care guvernează funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi parchetelor în activitatea judiciară, în scopul garantării respectării Constituţiei României, republicată, şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei prin înfăptuirea justiţiei ca serviciu public.
(2)Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(3)Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei şi contribuie la buna organizare şi administrare a justiţiei prin atribuţiile şi competenţele sale.
(4)Ministerul Public reprezintă în activitatea judiciară interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, exercitându-şi atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
Art. 2
(1)Justiţia se înfăptuieşte de către judecători în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
(2)Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:
a)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b)curţi de apel;
c)tribunale;
d)tribunale specializate;
e)instanţe militare;
f)judecătorii.
Art. 3
Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
Art. 5
(1)Ministerul Justiţiei contribuie la buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public şi exercită atribuţiile de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale, în limita competenţelor prevăzute de lege în sarcina sa.
(2)Ministrul justiţiei exercită autoritatea constituţională sub care îşi desfăşoară activitatea procurorii, în limita competenţelor prevăzute de lege în sarcina sa.
(3)Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii cooperează loial în exercitarea propriilor competenţe referitoare la buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.
Art. 6
Cooperarea instituţională între instanţele judecătoreşti şi parchete, pe de o parte, precum şi între instanţele judecătoreşti sau parchete şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare care îmbracă aceste forme de cooperare ori care sunt emise unilateral şi care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, se realizează, respectiv se încheie şi se emit cu respectarea garanţiilor procesuale şi a drepturilor părţilor şi ale subiecţilor procesuali.
Art. 7
Existenţa şi conţinutul actelor prevăzute la art. 6 sunt informaţii de interes public la care accesul liber este garantat, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL II:Accesul la justiţie
Art. 8
(1)Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.
(2)Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.
Art. 9
(1)Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.
(2)Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine, stare de sănătate ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.
Art. 10
Configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor.
Art. 11
Asistenţa judiciară internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.
CAPITOLUL III:Dispoziţii generale privind procedura judiciară
Art. 12
(1)Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii.
(2)Pe perioada decretării stării de asediu sau a stării de urgenţă, în condiţiile art. 93 din Constituţia României, republicată, activitatea judiciară se desfăşoară în condiţiile actelor normative care le instituie şi guvernează.
Art. 13
Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.
Art. 14
(1)Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţă publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
(2)În cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, procedurile desfăşurate prin mijloace tehnice de comunicare la distanţă sunt considerate publice.
Art. 15
(1)Şedinţele de judecată se înregistrează de către instanţă prin mijloace tehnice video sau audio.
(2)În cursul şedinţei de judecată, grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului. Părţile pot cere citirea notelor şi vizarea lor de către preşedinte.
(3)După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.
(4)Transcrierile susţinerilor verbale din timpul procesului efectuate în mod automat prin intermediul tehnologiei informaţiei, dacă o astfel de tehnologie a fost implementată la nivelul instanţei, vor fi înmânate părţilor la cerere, prin grija grefei, în condiţiile Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
(5)Dosarele cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti se întocmesc şi se arhivează în format hârtie.
(6)Fără a aduce atingere dispoziţiilor alin. (5), la nivelul instanţelor judecătoreşti se implementează, în condiţiile stabilite prin regulament adoptat prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, Dosarul Electronic Naţional, de natură să permită, cu respectarea legii, accesul părţilor, prin internet, la dosarul cauzei, comunicarea electronică a actelor de procedură, precum şi posibilitatea depunerii, în aceeaşi modalitate, a unor acte la dosarul cauzei.
Art. 16
(1)Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
(2)Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.
(3)În cazul în care una sau mai multe părţi solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.
(4)În situaţia în care toate părţile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.
(5)Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.
(6)Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română, în condiţiile art. 15 alin. (2). Obiecţiile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolvă de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţă.
(7)Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.
Art. 17
Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
Art. 18 
(3)Hotărârile judecătoreşti pot fi semnate şi cu semnătură electronică calificată sau cu semnătură electronică avansată bazată pe un certificat emis de o autoritate sau o instituţie publică din România.
(1)Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.
(2)Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.
(3)Hotărârile judecătoreşti pot fi semnate şi cu semnătură electronică calificată sau cu semnătură electronică avansată bazată pe un certificat emis de o autoritate sau o instituţie publică din România.Art. 19
(1)În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, în condiţiile legii. Completul de divergenţă se constituie prin includerea, în completul de judecată, a judecătorului din planificarea de permanenţă.
(2)Judecătorul din planificarea de permanenţă asigură compunerea completului de judecată în caz de absenţă a titularului.
(3)În situaţia incidentelor procedurale care se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţă.
TITLUL II:Instanţele judecătoreşti
CAPITOLUL I:Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
SECŢIUNEA 1:Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Art. 20
(1)În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala ţării.
(2)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
(3)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite, putând delega această calitate unuia dintre vicepreşedinţi.
(4)Cheltuielile necesare funcţionării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se finanţează din bugetul de stat.
(5)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structură Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.
(6)Şedinţele de judecată ale Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi ale Secţiilor Unite se pot desfăşura, în mod excepţional, şi prin intermediul sistemului de videoconferinţă.
Art. 21
(1)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.
(2)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.
(3)În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi completurile de 5 judecători.
(4)La începutul fiecărui an, colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, poate aproba ori, în cazurile prevăzute de lege, aprobă înfiinţarea de completuri specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, precum şi de volumul de activitate al fiecărei secţii.
(5)Înfiinţarea şi desfiinţarea completurilor de judecată în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, altele decât cele prevăzute la alin. (4), se aprobă de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
(6)În mod excepţional, în situaţia existenţei unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care soluţionează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluţionarea acestora într-un termen optim şi previzibil, colegiul de conducere, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va putea dispune repartizarea temporară în cadrul acelei secţii, pe durata unui an, a unor judecători de la alte secţii decât cea penală, desemnaţi cu acordul acestora, iar în lipsa acordului, prin tragere la sorţi.
(7)Preşedinţii de secţie convoacă judecătorii secţiei şi supun dezbaterii acestora jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alte probleme de interes general, în vederea luării măsurilor necesare pentru unificarea jurisprudenţei şi pentru buna desfăşurare a activităţii secţiei, fără a aduce atingere principiilor independenţei judecătorilor şi al supunerii lor numai legii.
Art. 22
(1)În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
(2)Magistraţii-asistenţi participă la şedinţele de judecată ale Secţiilor Unite, ale Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale completurilor de 5 judecători şi ale completurilor de judecată din cadrul secţiilor.
(3)Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă cu vot consultativ la deliberări, semnează minutele şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.
(4)Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA 2:Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Art. 23
(1)Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.
(2)Hotărârea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de ultima instanţă, este supusă căii de atac a recursului.
(3)Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunţate de aceste secţii, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Art. 24
(1)Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:
a)în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b)apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel;
c)contestaţiile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de Curtea Militară de Apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d)apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel;
e)recursurile în casaţie împotriva hotărârilor definitive, în condiţiile prevăzute de lege;
f)recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate pronunţate de curţile de apel;
g)sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept.
(2)Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, când judecă în ultimă instanţă, judecă printr-un complet diferit al acesteia recursul formulat împotriva hotărârilor pronunţate de această secţie prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Art. 25
Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
a)cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;
b)conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;
c)orice alte cereri prevăzute de lege.
Art. 26
(1)Completurile de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completurile de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.
(2)Completurile de 5 judecători soluţionează şi recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de Secţia penală, când judecă în primă instanţă, sau de un alt complet de 5 judecători.
Art. 27
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
a)soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b)sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.
Art. 28
Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau un complet de 5 judecători consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judecă cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuă.
Art. 29
(1)La sfârşitul fiecărui an sau ori de câte ori este necesar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei, precum şi celor două Camere ale Parlamentului.
(2)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifică propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.
SECŢIUNEA 3:Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Art. 30
(1)Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi colegiul de conducere. Colegiul de conducere hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei stabilite de lege în competenţa acestuia.
(2)Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
(3)Preşedintele, vicepreşedinţii, preşedinţii de secţii şi 4 judecători, câte unul de la fiecare secţie, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ.
(4)În caz de vacantare a unui loc de membru ales al colegiului de conducere se vor organiza alegeri pentru desemnarea unui nou membru, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare.
(5)În cazul în care colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul legal de membri aleşi, din motive obiective, până la constituirea colegiului de conducere potrivit alin. (3) sau (4), activitatea acestuia se desfăşoară prin participarea la şedinţele sale, cu drept de vot, a judecătorului cu cea mai mare vechime în funcţia de judecător din cadrul secţiei.
Art. 31
(1)Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a)aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b)aprobă înfiinţarea completurilor de judecată, compunerea acestora şi listele de permanenţă corespunzătoare, după cum urmează: la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, pentru completurile de 5 judecători; la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, pentru completurile specializate; la propunerea preşedinţilor de secţie, pentru celelalte completuri de judecată din cadrul secţiilor;
c)organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
d)propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e)exercită alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2)Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un vicepreşedinte desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3)Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în lipsa acestuia a unuia dintre vicepreşedinţi sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.
(4)Şedinţele Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 7 dintre membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi. Votul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este decisiv în caz de paritate de voturi.
(5)Şedinţele Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot fi ţinute în sistem de videoconferinţă, prin mijloace electronice de comunicare directă la distanţă, sau, după caz, în format mixt, cu participare fizică şi prin videoconferinţă.
(6)Membrii aleşi în Colegiul de conducere pot fi revocaţi de adunarea generală în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.
Art. 32
(1)Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este compusă din toţi judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2)Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:
a)aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;
b)aprobarea proiectului de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor;
c)alegerea şi revocarea membrilor aleşi ai Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d)alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii;
e)consultarea judecătorilor cu privire la măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f)îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
Art. 33
(1)Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor în funcţie.
(2)Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(3)Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se convoacă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din propria iniţiativă sau la cererea a cel puţin unei treimi din numărul judecătorilor în funcţie.
SECŢIUNEA 4:Completurile de judecată
Art. 34
(1)Repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2)În cazul desfiinţării unui complet de judecată din motive obiective, repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu către completurile de judecată competente, în ordinea numerotării acestora.
(3)Schimbarea membrilor completurilor de judecată se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care vor exclude înlocuirea arbitrară a acestora.
(4)În materie penală, completurile de judecată se compun după cum urmează:
a)în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători;
b)pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători;
c)pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
d)pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2 judecători;
e)pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
f)pentru contestaţiile prevăzute la art. 2501 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în apel de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi pentru contestaţiile prevăzute la art. 2501 alin. (4) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
g)pentru judecarea recursurilor în casaţie împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după admiterea în principiu, completul de judecată este format din 3 judecători;
h)pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curţile de apel şi Curtea Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curţii Constituţionale, completul de judecată este format din 3 judecători.
(5)În celelalte materii, completurile de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii, dacă prin lege nu se prevede altfel.
(6)Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, numiţi, prin tragere la sorţi, de către preşedintele sau unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Art. 35
Procedura de judecată în cameră preliminară se desfăşoară de un judecător din completul prevăzut la art. 34 alin. (4) lit. a).
Art. 36
(1)Pentru fiecare an, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, Colegiul de conducere aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători, precum şi lista de permanenţă corespunzătoare fiecărui complet.
(2)În materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3)În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, conform reprezentativităţii stabilite anual de Colegiul de conducere, pe baza criteriilor obiective prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care exclud desemnarea arbitrară.
(4)Judecătorii care fac parte din completurile de 5 judecători sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(5)Schimbarea membrilor completurilor de 5 judecători şi înlocuirea acestora cu judecătorii din lista de permanenţă se fac, în mod excepţional, în cazurile de incompatibilitate sau de absenţă a judecătorului.
(6)În cazul eliberării din funcţie a unui judecător care face parte din completul de 5 judecători, precum şi în cazul imposibilităţii de exercitare a funcţiei pentru o perioadă mai mare de trei luni, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnează, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, un judecător dintre cei aflaţi pe listele de permanenţă, care va deveni membru titular al completului.
(7)Pentru fiecare complet de 5 judecători se constituie câte o listă de permanenţă. Ordinea înscrierii judecătorilor în lista de permanenţă corespunzătoare fiecărui complet se stabileşte prin tragere la sorţi, în şedinţa publică prevăzută la alin. (4).
(8)Tragerea la sorţi se realizează în condiţiile stabilite de Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(9)Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi sau de preşedinţii de secţie atunci când aceştia fac parte din complet, desemnaţi potrivit alin. (4). În cazul în care niciunul dintre aceştia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în funcţia de judecător a acestora.
(10)Cauzele care intră în competenţa completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat.
(11)Completurilor de 5 judecători le sunt repartizate toate cauzele înregistrate la aceste formaţiuni de judecată în anul calendaristic pentru care au fost desemnate.
(12)Cauzele repartizate completurilor de 5 judecători şi nesoluţionate până la data desemnării, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, a noilor completuri rămân a fi judecate de completurile iniţial învestite.
Art. 37
(1)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţi prezidează Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, precum şi Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, completul de 5 judecători şi orice complet în cadrul secţiilor, când participă la judecată.
(2)Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.
Art. 38
În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
CAPITOLUL II:Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile
SECŢIUNEA 1:Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor
Art. 39
(1)Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1.
(2)În cadrul curţilor de apel funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
Art. 40
(1)Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1, şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
(2)În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.
(3)În cadrul tribunalelor funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
Art. 41
(1)În domeniile prevăzute de art. 40 alin. (3), atunci când interesul general al societăţii şi volumul de activitate privind cauzele specializate justifică aceasta, se pot înfiinţa tribunale specializate.
(2)Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
(3)Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care funcţionează.
(4)Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcţionării tribunalelor specializate, potrivit art. 154, se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluţionare. Tribunalul specializat este competent şi în caz de trimitere spre rejudecare.
Art. 42
(1)Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.
(2)Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 43
(1)În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau completuri specializate.
(2)În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau completuri specializate pentru minori şi familie.
Art. 44
(1)Completurile şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judecă atât infracţiunile săvârşite de minori, cât şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor.
(2)Când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibilă disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.
(3)Dispoziţiile Legii nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Art. 45
(1)Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea preşedintelui, cu avizul colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate şi celelalte completuri ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe.
(2)La curţile de apel şi tribunale, în cazul în care prin lege specială se prevede obligativitatea constituirii completurilor specializate, acestea se înfiinţează prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.
(3)Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de nevoile instanţei şi de specializarea judecătorilor. În completurile prevăzute la alin. (2) nu pot fi desemnaţi toţi judecătorii din cadrul instanţei sau, după caz, al secţiei, cu excepţia situaţiei în care constituirea acestora nu este posibilă din cauza numărului insuficient de judecători.
(4)În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.
(5)Dispoziţiile art. 21 alin. (6) sunt aplicabile în mod corespunzător.
(6)În lipsa preşedintelui, atribuţia prevăzută la alin. (1) poate fi îndeplinită şi de vicepreşedintele instanţei sau, după caz, de unul dintre vicepreşedinţii instanţei desemnat de preşedinte să îl înlocuiască, pe baza unei delegări exprese a acestuia în acest sens.
Art. 46
În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.
Art. 47
În cauzele maritime şi fluviale, circumscripţiile tribunalelor Constanţa şi Galaţi sunt următoarele:
a)Tribunalul Constanţa: judeţele Constanţa şi Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv;
b)Tribunalul Galaţi: celelalte judeţe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.
SECŢIUNEA 2:Conducerea instanţelor judecătoreşti
Art. 48
(1)Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.
(2)Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercită, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.
(3)Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercită şi atribuţii de administrare a instanţei.
Art. 49
(1)Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite.
(2)Pentru instanţele militare, conducătorul Direcţiei instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale este ordonator terţiar de credite.
Art. 50
(1)În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi la judecătoriile din municipiul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la celelalte judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.
(2)La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.
Art. 51
(1)Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.
(2)Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.
(3)Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenţa preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere.
(4)Vicepreşedintele instanţei sau, după caz, unul dintre vicepreşedinţii instanţei desemnat de preşedinte să îl înlocuiască exercită în lipsa preşedintelui atribuţiile prevăzute de lege şi de regulamente în sarcina acestuia.
Art. 52
Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.
Art. 54
(1)În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 45.
(2)Colegiile de conducere au următoarea componenţă:
a)la curţile de apel şi tribunale: preşedintele, vicepreşedintele sau vicepreşedinţii, după caz, preşedinţii de secţie şi 2 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;
b)la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele, vicepreşedintele sau vicepreşedinţii, după caz, preşedinţii de secţie, după caz, şi 2 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
(3)În cazul în care, la judecătorii şi tribunale specializate, numărul judecătorilor este de 5 sau mai mic, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.
(4)Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul legal de membri.
(5)Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi. Votul preşedintelui instanţei este decisiv în caz de paritate de voturi.
(6)Colegiile de conducere se întrunesc trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui instanţei sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.
(7)La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
(8)În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.
(9)Membrii aleşi în colegiile de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.
(10)În caz de vacantare a unui loc de membru ales al colegiului de conducere se vor organiza alegeri pentru desemnarea unui nou membru, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare.
Art. 55
(1)La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.
(2)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
a)adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;
b)adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;
c)adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;
d)adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.
(3)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.
(4)Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau de către colegiul de conducere al instanţei.
Art. 56
(1)Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 55 alin. (1), au următoarele atribuţii:
a)dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;
b)aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c)dezbat probleme de drept;
d)analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e)formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, după caz, a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
f)aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere;
g)îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
(2)Adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor în funcţie.
(3)Hotărârile adunării generale a judecătorilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
SECŢIUNEA 3:Completurile de judecată
Art. 57
(1)Colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completurilor de judecată se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, care vor exclude înlocuirea arbitrară a acestora.
(2)Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.
Art. 58
(1)Repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2)Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.
(3)În cazul desfiinţării unui complet de judecată din motive obiective, repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu către completurile de judecată competente, în ordinea numerotării acestora.
(4)Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, sub aspect tehnic, la fiecare 2 ani.
(5)Auditarea externă se face în scopul identificării şi remedierii vulnerabilităţilor sistemului, inclusiv sub aspectul vicierii sau influenţării repartizării aleatorii.
(6)Auditarea externă se organizează şi se conduce de Ministerul Justiţiei, cu implicarea societăţii civile şi a asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, în baza unui ordin emis de ministrul justiţiei. Auditarea se va finaliza printr-un raport al auditorului, ale cărui concluzii se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei. Raportul de audit se comunică Consiliului Superior al Magistraturii în vederea adoptării măsurilor necesare pentru corectarea neregularităţilor constatate, în raport de competenţele sale.
Art. 59 (1)Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.
(2)Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători.
(3)Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
(4)Judecătorii stagiari pot participa, cu vot consultativ, la completurile de judecată compuse dintr-un judecător definitiv.
*) Prin Decizia nr. 10/2023, ICCJ admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 142 şi 144 din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 59 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, stabileşte că: "Cererea de strămutare, de competenţa curţii de apel, a unui proces aflat în etapa apelului sau a recursului se soluţionează în compunerea prevăzută de lege pentru stadiul procesual respectiv."
Art. 60
(1)Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari. Dispoziţiile art. 13 şi ale art. 57 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(2)Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
CAPITOLUL III:Instanţele militare
Art. 61
(1)Instanţele militare sunt:
a)tribunalele militare;
b)Curtea Militară de Apel Bucureşti.
(2)Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3)Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
Art. 62
(1)Instanţele militare judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc.
(2)Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.
Art. 63
La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
Art. 64
(1)În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.
(2)Tribunalele militare judecă procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.
(3)Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 54-56 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
Art. 65
Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă unică, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 54-56 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
TITLUL III:Ministerul Public
CAPITOLUL I:Atribuţiile Ministerului Public
Art. 66
(1)Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2)Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.
(3)Procurorii trebuie să respecte şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor, să respecte prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare.
(4)Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.
Art. 67
Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:
a)efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b)conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
c)sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d)exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e)participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
f)exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
g)apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;
h)acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
i)studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
j)verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
k)exercită atribuţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
l)exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Art. 68
(1)Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
(2)În efectuarea şi supravegherea urmăririi penale, precum şi în soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate sesiza la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenţei şi imparţialităţii procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea şi supravegherea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.
(3)Măsurile şi soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate în scris şi motivat de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atunci când acesta constată că sunt nelegale sau netemeinice.
(4)Măsurile şi soluţiile adoptate de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi infirmate în scris şi motivat numai de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul-şef al direcţiei, atunci când acesta constată că sunt nelegale sau netemeinice.
(5)Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii:
a)suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii;
b)în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa, precum şi cauze obiective care împiedică rechemarea sa;
c)lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
(6)Procurorul poate sesiza la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenţei şi imparţialităţii procurorilor, măsura dispusă potrivit alin. (5) de procurorul ierarhic superior.
Art. 69
(1)Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.
(2)Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.
(3)Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.
Art. 70
(1)Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii.
(2)Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
(3)Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.
(4)Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3) atrage răspunderea juridică potrivit legii.
(5)Organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare se stabilesc prin lege specială.
Art. 71
(1)Procurorul participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.
(2)Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate sesiza la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenţei şi imparţialităţii procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.
Art. 72
În procesele penale, la şedinţa de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.
Art. 73
Procurorul exercită, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le consideră netemeinice şi nelegale.
Art. 74
(1)Ministrul justiţiei, când consideră necesar, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.
(2)Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
(3)Concluziile controlului vor fi prezentate de către ministrul justiţiei Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4)Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
CAPITOLUL II:Organizarea Ministerului Public
SECŢIUNEA 1:Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Art. 75
(1)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.
(2)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.
(3)În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.
(4)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.
(5)În perioada absenţei procurorului general sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, prim-adjunctul procurorului general îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul absenţei prim-adjunctului procurorului general sau al imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.
(6)În cazul vacanţei funcţiei de procuror general, indiferent de cauza acesteia, până la numirea unui alt procuror în această funcţie, atribuţiile ce îi revin în această calitate sunt exercitate de drept de prim-adjunctul procurorului general. În cazul vacanţei funcţiei de procuror general şi a celei de prim-adjunct al procurorului general, indiferent de cauza acesteia, până la numirea unui procuror în funcţia de procuror general sau, după caz, până la delegarea unui procuror în funcţia de prim-adjunct al procurorului general, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.
Art. 76
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţară sau din străinătate.
Art. 77
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.
Art. 78
(1)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participă la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când consideră necesar.
(2)În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul său, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).
Art. 79
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.
Art. 80
(1)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură secţii conduse de procurori-şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor sau în coordonarea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori-şefi.
(2)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează, în condiţiile legii, ca structuri cu personalitate juridică, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţia Naţională Anticorupţie.
Art. 81
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.
Art. 82
(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
(2)Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorii-şefi de secţie şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor.
(3)Dispoziţiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător. Votul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este decisiv în caz de paritate de voturi.
Art. 83
(1)Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2)Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
Art. 84
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui de referinţă. Ministrul justiţiei transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA 2:Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
Art. 85
(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se bucură de independenţă operaţională şi funcţională şi îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu al României. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism are sediul în municipiul Bucureşti. Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.
(2)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul procurorului-şef al acestei direcţii. Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism emite ordine cu caracter intern.
(3)Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este ordonator secundar de credite. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se asigură de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism fiind evidenţiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic.
(5)Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este ajutat de 2 procurori-şefi adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(6)În perioada absenţei procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, unul din procurorii-şefi adjuncţi îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, potrivit desemnării efectuate de procurorul-şef al direcţiei.
(7)Dispoziţiile alin. (6) sunt aplicabile şi în cazul vacanţei funcţiei de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, indiferent de cauza acesteia, până la numirea unui procuror în această funcţie.
(8)În cazul în care procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este în imposibilitate obiectivă de a-şi desemna înlocuitorul, desemnarea va fi făcută din oficiu de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 86
(1)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al direcţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(2)Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs. Concursul se organizează potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi regulamentului aprobat prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concurs nu se ia în considerare perioada în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie.
(3)Concursul prevăzut la alin. (2) este organizat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi constă în susţinerea unui interviu. Organizarea concursului se anunţă cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită pentru desfăşurarea interviului, prin publicare pe pagina de internet a Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism.
(4)În vederea organizării şi desfăşurării concursului, prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se constituie comisia de organizare a concursului, comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva rezultatelor verificării condiţiilor stabilite de lege pentru participare la concurs, comisia de interviu şi comisia de soluţionare a contestaţiilor privind interviul. Pentru fiecare comisie de concurs sunt desemnaţi supleanţi, prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Nu pot fi numite în comisiile de concurs persoanele care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidaţi ori cu un alt membru al comisiilor de concurs. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie de concurs.
(5)Comisia de organizare a concursului îndeplineşte toate activităţile necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a concursului, cu excepţia celor date în competenţa celorlalte comisii. Membrii comisiei de organizare a concursului se desemnează dintre procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, cu funcţii de conducere şi execuţie, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul direcţiei. Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva rezultatelor verificării condiţiilor stabilite de lege pentru participare la concurs are componenţa prevăzută pentru comisia de organizare a concursului.
(6)Comisia de interviu este alcătuită din procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, unul dintre adjuncţii acestuia şi 2 procurori din cadrul direcţiei. La susţinerea interviului participă, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din rândul psihologilor înscrişi în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România; psihologul va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.
(7)Comisia de soluţionare a contestaţiilor privind interviul este alcătuită din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(8)Procurorii îşi depun candidaturile la Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism, în termen de 10 zile de la data anunţării concursului.
(9)În termen de 5 zile de la data expirării termenului de depunere a candidaturilor, comisia de organizare a concursului verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor stabilite de lege pentru participare la concurs şi întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc aceste condiţii, care se publică pe pagina de internet a Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism.
(10)Candidaţii respinşi pot formula contestaţii în termen de 24 de ore de la publicarea listei prevăzute la alin. (9). Contestaţiile vor fi soluţionate de comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva rezultatelor verificării condiţiilor stabilite de lege pentru participare la concurs. După soluţionarea contestaţiilor se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, care se publică în condiţiile alin. (9).
(11)Candidaţii care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs susţin un interviu în faţa comisiei de interviu.
(12)Susţinerea orală a interviului se înregistrează în mod obligatoriu cu mijloace audio-video, înregistrările păstrându-se o perioadă de un an de la data desfăşurării probei.
(13)În cadrul interviului se testează abilităţile, aptitudinile şi motivaţia candidaţilor. Interviul va urmări:
a)verificarea pregătirii profesionale;
b)verificarea capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea;
c)verificarea rezistenţei la stres;
d)existenţa unei conduite morale ireproşabile, precum şi a altor calităţi specifice, respectiv: complexitatea şi diversitatea activităţilor, motivaţia candidatului, iniţiativă şi creativitate;
e)activitatea desfăşurată de candidaţi, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(14)Membrii comisiei de interviu notează fiecare candidat prin completarea unei fişe de notare nominale, care cuprinde şi numele şi prenumele membrului comisiei care a efectuat notarea şi semnătura acestuia. Punctajul maxim total ce poate fi acordat la interviu este de 100 de puncte. Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (13) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte. Punctajul obţinut de fiecare candidat este media aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei de interviu.
(15)Candidaţii pot contesta nota acordată la interviu, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe pagina de internet a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(16)Contestaţiile se soluţionează în termen de 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (15).
(17)Soluţionarea contestaţiei la interviu se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video, de către comisia de soluţionare a contestaţiilor privind interviul. Rezultatele finale ale concursului se afişează pe pagina de internet a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Art. 87
Sunt declaraţi admişi la concursul prevăzut la art. 86 candidaţii care au obţinut minimum 70 de puncte, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute şi în limita numărului de locuri scoase la concurs. La punctaje egale au prioritate, în următoarea ordine: candidaţii care au vechime mai mare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetul de pe lângă curtea de apel, la parchetul de pe lângă tribunal sau, după caz, vechime mai mare în funcţia de procuror sau judecător, candidaţii care au deţinut anterior funcţii de conducere, candidaţii care au titlul ştiinţific de doctor în drept.
Art. 88
(1)Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al direcţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, cu excepţia sancţiunii disciplinare a avertismentului.
(2)Prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei se înţelege: ineficienţa sau calitatea necorespunzătoare a activităţii de urmărire penală, a activităţii privind participarea în şedinţele de judecată sau a activităţii desfăşurate în alte sectoare, comportamentul necorespunzător în relaţia cu procurorii şi judecătorii, personalul auxiliar de specialitate, justiţiabilii şi alte persoane implicate în procesul penal, cu alte instituţii şi persoane.
(3)Eficienţa activităţii se va stabili în funcţie de: modalitatea de efectuare şi coordonare a activităţii de urmărire penală, operativitatea motivării căilor de atac declarate, termenele legale şi administrative în care se soluţionează lucrările repartizate.
(4)Calitatea activităţii se va stabili în funcţie de: măsurile şi soluţiile imputabile pentru motive de nelegalitate existente la momentul dispunerii acestora; căile de atac admise părţilor pentru motive de nelegalitate în cauzele în care procurorul nu a exercitat calea de atac; situaţiile în care procurorul nu a declarat, din motive imputabile, calea de atac sau calea de atac a fost retrasă din motive imputabile ori, din aceleaşi motive, aceasta a fost respinsă; calitatea redactării şi motivării actelor; capacitatea de interpretare a probelor; calitatea exprimării, acurateţea raţionamentului şi capacitatea de sinteză; manifestarea rolului activ şi calitatea concluziilor susţinute în şedinţele de judecată.
(5)Ori de câte ori există date sau indicii privind exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism dispune efectuarea unui control de către o comisie alcătuită din procurori anume desemnaţi, dintre care cel puţin unul cu funcţie de conducere.
(6)Durata controlului nu poate depăşi 60 de zile de la data la care a fost dispus. Aspectele constatate în urma controlului vor fi consemnate într-un raport care se va comunica procurorului vizat.
(7)Procurorul are dreptul de a consulta raportul prevăzut la alin. (6), în termen de 5 zile de la comunicarea acestuia.
(8)După expirarea termenului prevăzut la alin. (7), comisia procedează la ascultarea procurorului vizat. Refuzul de a face declaraţii sau de a se prezenta la audiere se constată prin proces-verbal.
(9)Cu ocazia ascultării sale sau printr-o cerere separată, formulată în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării raportului, procurorul poate propune probe şi formula obiecţii împotriva constatărilor şi concluziilor raportului. Comisia dispune motivat asupra solicitărilor sau obiecţiilor procurorului şi, după caz, completează verificările în cel mult 15 zile.
(10)Raportul comisiei este înaintat procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism poate dispune motivat, o singură dată, completarea verificărilor. Completarea se efectuează de comisie în termen de cel mult 10 zile de la data când a fost dispusă.
(11)Pe baza raportului şi a probelor administrate, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism solicită Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii emiterea avizului pentru revocarea procurorului. În vederea emiterii avizului, membrii secţiei examinează întregul material rezultat în urma controlului, inclusiv obiecţiile sau punctul de vedere al procurorului. În vederea emiterii avizului, secţia procedează la audierea procurorului vizat. Neemiterea avizului în termen de 30 de zile de la data solicitării nu împiedică continuarea procedurii de revocare.
(12)Ordinul de revocare emis de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism poate fi atacat de procurorul vizat la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile prevăzute de lege. Hotărârea pronunţată este definitivă.
(13)Revocarea din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu constituie sancţiune disciplinară.
Art. 89
(1)La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii revin la parchetul de unde provin sau îşi continuă activitatea la un parchet la care au dreptul să funcţioneze, potrivit legii.
(2)De la data prevăzută la alin. (1), procurorii care au activat în cadrul direcţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţii.
Art. 90
(1)În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii.
(2)Colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este constituit din procurorul-şef al direcţiei, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţie şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor.
(3)Dispoziţiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător. Votul procurorului-şef al direcţiei este decisiv în caz de paritate de voturi.
Art. 91
(1)Adunarea generală a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se convoacă de către procurorul-şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2)Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
Art. 92
Raportul anual privind activitatea desfăşurată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aprobat de adunarea generală a procurorilor conform art. 56 alin. (1) lit. a) şi alin. (3), se înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la data de 1 februarie a anului următor celui de referinţă, în vederea examinării gradului de realizare a priorităţilor de politică penală urmărite. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie înaintează ministrului justiţiei raportul împreună cu concluziile sale, nu mai târziu de 30 de zile de la transmiterea acestuia de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Ministrul justiţiei transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului, în termen de 30 de zile de la data primirii acestuia din partea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA 3:Direcţia Naţională Anticorupţie
Art. 93
(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia Naţională Anticorupţie, ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie. Direcţia Naţională Anticorupţie se bucură de independenţă operaţională şi funcţională şi îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu al României. Direcţia Naţională Anticorupţie are sediul în municipiul Bucureşti. Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.
(2)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Direcţia Naţională Anticorupţie prin intermediul procurorului-şef al acestei direcţii. Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.
(3)Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ordonator secundar de credite. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcţiei Naţionale Anticorupţie fiind evidenţiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4)Direcţia Naţională Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
(5)Dispoziţiile art. 85 alin. (5)-(8) se aplică în mod corespunzător.
Art. 94
(1)Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al direcţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(2)Dispoziţiile art. 86 alin. (2)-(17) şi art. 87 se aplică în mod corespunzător.
Art. 95
(1)Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al direcţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, cu excepţia sancţiunii disciplinare a avertismentului.
(2)Dispoziţiile art. 88 alin. (2)-(13) sunt aplicabile în mod corespunzător.
Art. 96
(1)La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii revin la parchetul de unde provin sau îşi continuă activitatea la un parchet la care au dreptul să funcţioneze, potrivit legii.
(2)De la data prevăzută la alin. (1), procurorii care au activat în cadrul direcţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţii.
Art. 97
(1)În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii.
(2)Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este constituit din procurorul-şef al direcţiei, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţie şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor.
(3)Dispoziţiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător. Votul procurorului-şef al direcţiei este decisiv în caz de paritate de voturi.
Art. 98
(1)Adunarea generală a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie se convoacă de către procurorul-şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2)Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
Art. 99
Raportul anual privind activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie, aprobat de adunarea generală a procurorilor conform art. 56 alin. (1) lit. a) şi alin. (3), se înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la data de 1 februarie a anului următor celui de referinţă, în vederea examinării gradului de realizare a priorităţilor de politică penală urmărite. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie înaintează ministrului justiţiei raportul împreună cu concluziile sale, nu mai târziu de 30 de zile de la transmiterea acestuia de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Ministrul justiţiei transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului, în termen de 30 de zile de la data primirii acestuia din partea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA 4:Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii
Art. 100
(1)Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.
(2)Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea, potrivit anexei nr. 1.
(3)Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.
Art. 101
(1)Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structură secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri.
(2)În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii specializate.
(3)Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.
Art. 102
În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentă, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.
Art. 103
(1)Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.
(2)Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
(3)Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercită şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi al parchetelor din circumscripţie.
(4)Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită şi atribuţii de administrare a parchetului.
Art. 104
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.
Art. 105
(1)În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi parchetele de pe lângă judecătoriile din municipiul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi celelalte judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
(2)La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.
(3)La parchetele de pe lângă curţile de apel unde există un singur procuror general adjunct, în perioada absenţei procurorului general sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, procurorul general adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate. În cazul vacanţei funcţiei de procuror general, indiferent de cauza acesteia, procurorul general adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, până la delegarea unui procuror în funcţia de procuror general. În cazul în care există 2 sau 3 procurori generali adjuncţi, prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea în care se exercită conducerea parchetului de pe lângă curtea de apel.
(4)Dispoziţiile alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător şi parchetelor de pe lângă tribunale, tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii.
Art. 106
(1)Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori-şefi.
(2)Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.
(3)Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.
Art. 107
(1)În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.
(2)Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt constituite din procurorul general, adjunctul sau adjuncţii acestuia, după caz, procurorii-şefi de secţie şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor. Votul procurorului general este decisiv în caz de paritate de voturi.
(3)Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt constituite din prim-procurorul parchetului, adjunctul sau adjuncţii acestuia, după caz, procurorii-şefi de secţie, după caz, şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor. Votul prim-procurorului este decisiv în caz de paritate de voturi.
(4)Dispoziţiile art. 54 alin. (3)-(10) se aplică în mod corespunzător.
Art. 108
Dispoziţiile art. 55 şi 56 se aplică în mod corespunzător pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.
SECŢIUNEA 5:Organizarea parchetelor militare
Art. 109
(1)Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.
(2)Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3)Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
Art. 110
(1)Parchetele militare de pe lângă tribunalele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2)Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
(3)Dispoziţiile art. 105 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
(4)Procurorul militar şef secţie sau, după caz, procurorul militar şef serviciu din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator terţiar de credite pentru parchetele militare.
Art. 111
(1)Parchetele militare exercită prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 67, care se aplică în mod corespunzător.
(2)Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari participă la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 62.
(3)Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă de care exercită atribuţiile prevăzute la art. 67 lit. b).
(4)Dispoziţiile art. 107 şi 108 se aplică în mod corespunzător.
Art. 112
Când persoana cercetată este militar activ, urmărirea penală se efectuează de procurorul militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate.
Art. 113
(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
(2)Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor şi salariaţilor civili ai structurilor militarizate, parchetele militare şi secţia sau serviciul prevăzut la alin. (1) organizează şi desfăşoară, conform competenţei, activităţi comune ale procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.
TITLUL IV:Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii
Art. 114
(1)Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, formarea formatorilor, în condiţiile legii, precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor sau concursurilor, în condiţiile legii.
(2)Institutul Naţional al Magistraturii poate desfăşura acţiuni de cooperare cu instituţii de formare profesională a judecătorilor şi procurorilor din alte state, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Superior al Magistraturii. În condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Institutul Naţional al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanţilor instituţiilor din alte state la acţiunile de cooperare desfăşurate în România.
(3)Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi la recunoaşterea diplomelor.
(4)Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.
Art. 115
(1)Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un director, ajutat de 2 directori adjuncţi, numiţi şi revocaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Numirea directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.
(3)Directorul răspunde în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de întreaga activitate a Institutului Naţional al Magistraturii.
(4)În cadrul Institutului Naţional al Magistraturii funcţionează, cu rol consultativ, consiliul ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.
(5)Desemnarea judecătorilor şi procurorilor în consiliul ştiinţific se face dintr-o listă de 3 propuneri, înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor prevăzute la alin. (4).
(6)Profesorii universitari de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca vor fi recomandaţi de decanatele celor 3 facultăţi, la solicitarea institutului, transmisă cu 3 luni înainte de expirarea mandatelor.
(7)Reprezentanţii personalului de instruire din cadrul institutului sunt aleşi prin vot secret, în adunarea generală a acestuia, convocată şi prezidată de directorul institutului Naţional al Magistraturii.
(8)Reprezentantul auditorilor de justiţie este ales prin vot secret, în adunarea generală a auditorilor de justiţie, convocată şi prezidată de directorul Institutului Naţional al Magistraturii. Alegerea se face în cel mult 30 de zile de la începutul anului de învăţământ. Reprezentantul auditorilor de justiţie participă cu drept de vot la şedinţele consiliului ştiinţific al institutului în care se dezbat probleme ce privesc admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii sau orice alte probleme ce privesc auditorii de justiţie.
(9)Reprezentantul asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor este desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii dintre propunerile formulate de aceste asociaţii. Criteriile de selecţie a candidaţilor se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, după consultarea tuturor asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor.
(10)Consiliul ştiinţific îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Şedinţele consiliului ştiinţific sunt ordinare sau extraordinare şi se convoacă de directorul Institutului Naţional al Magistraturii. Consiliul ştiinţific se întruneşte lunar în şedinţă ordinară.
(11)Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.
(12)Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.
(13)Cheltuielile de transport al membrilor consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 116
(1)Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi directorii adjuncţi sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condiţiile prezentului articol.
(2)Anunţul privind organizarea procedurii de ocupare a funcţiilor vacante de director sau de director adjunct se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
(3)Candidaturile pentru ocuparea funcţiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data publicării anunţului prevăzut la alin. (2), însoţite de un curriculum vitae, un plan managerial privitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, precum şi de orice alte acte considerate relevante de către candidat.
(4)În termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor, direcţia de resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmeşte un referat privind îndeplinirea condiţiei art. 115 alin. (2), pe care îl înaintează de îndată Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarele candidaţilor. Pe baza referatului întocmit, Plenul validează lista candidaţilor. În termen de 3 zile de la validarea listei candidaţilor, Consiliul Superior al Magistraturii publică pe pagina sa de internet lista cu candidaţii înscrişi ce îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru numirea în funcţie şi planurile manageriale privitoare la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei depuse de către candidaţi.
(5)În vederea numirii în funcţie, candidaţii susţin un interviu în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Interviul are ca scop verificarea aptitudinilor manageriale ale candidaţilor.
(6)Interviul constă în:
a)susţinerea planului managerial sub următoarele aspecte: prezentarea sintetică a atribuţiilor şi structurii organizatorice a institutului; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora; propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a institutului; compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al directorului Institutului Naţional al Magistraturii, dacă este cazul;
b)verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând în esenţă capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă;
c)verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care s-a depus candidatura.
(7)Membrii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii vor adresa candidatului întrebări referitoare la planul managerial şi la împrejurări rezultate din prezentarea acestuia.
(8)La interviu poate participa şi un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care poate adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.
(9)Candidatul declarat admis la interviu va fi numit în funcţia de conducere prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul în care au fost depuse mai multe candidaturi pentru aceeaşi funcţie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii selectează una dintre candidaturi, motivând alegerea acesteia; hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii va cuprinde şi o analiză detaliată a tuturor candidaturilor depuse, cu justificarea respingerii celorlalte candidaturi.
(10)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune delegarea persoanelor enumerate la art. 115 alin. (2), cu acordul acestora, în funcţiile de director, respectiv director adjunct, pe o perioadă determinată, până la ocuparea posturilor în condiţiile prezentului articol. Dispoziţiile alin. (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător.
(11)Judecătorii şi procurorii numiţi sau delegaţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) vor fi detaşaţi la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile legii.
(12)Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi adjuncţii acestuia pot fi revocaţi din funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în conformitate cu criteriile legale de revocare a judecătorilor şi procurorilor din funcţiile de conducere de la instanţe şi parchete, care sunt aplicabile în mod corespunzător.
Art. 117
(1)Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi are rol consultativ cu privire la problemele care privesc organizarea şi funcţionarea institutului.
(2)Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
(3)Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator terţiar de credite.
Art. 118
(1)Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
(2)Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 119
(1)Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile legii, cu acordul lor, în cadrul institutului, la propunerea directorului Institutului Naţional al Magistraturii. Statutul personalului de instruire se adoptă de directorul Institutului Naţional al Magistraturii, cu consultarea consiliului ştiinţific.
(2)Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.
(3)Personalul de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii este evaluat profesional o dată la 3 ani de consiliul ştiinţific, în funcţie de rezultatele evaluării acesta putând fi menţinut în această calitate în cadrul institutului. Criteriile şi procedura de evaluare se stabilesc prin statutul prevăzut la alin. (1).
Art. 120
Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, la plata cu ora, se face în funcţie de activităţile desfăşurate şi de indemnizaţia brută lunară maximă a unui judecător cu funcţie de execuţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu vechimea cea mai mare în muncă şi în funcţie, astfel:
a)în cazul activităţilor de predare de tip curs sau conferinţă, orele efectuate se înmulţesc cu un coeficient de 2,5;
b)în cazul activităţilor de seminar, precum şi al altor activităţi didactice şi/sau conexe procesului de formare iniţială şi continuă, orele efectuate se înmulţesc cu un coeficient de 1,5;
c)celelalte activităţi specifice formării iniţiale şi continue vor fi cuantificate pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a consiliului ştiinţific al institutului.
TITLUL V:Asistenţii judiciari
Art. 121
Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pentru un mandat de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b)sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
c)nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d)cunosc limba română;
e)sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
Art. 122
(1)Asistenţii judiciari se bucură de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.
(2)Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistenţilor judiciari.
(3)Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuită şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor judiciari.
(4)Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
(5)Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
(6)În cazul în care un tribunal sau un tribunal specializat, care judecă în primă instanţă, potrivit legii, cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, nu poate funcţiona normal din cauza absenţei temporare a unor asistenţi judiciari, a existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea situaţii, la propunerea preşedintelui instanţei respective pot fi delegaţi asistenţi judiciari de la alte instanţe.
(7)Delegarea asistenţilor judiciari se dispune de preşedintele instanţei la care aceştia sunt încadraţi, pe o perioadă de cel mult 60 de zile, şi poate fi prelungită, cu acordul asistentului judiciar, cu cel mult 60 de zile într-un an.
(8)Asistenţii judiciari sunt incluşi în programele de formare profesională continuă ale Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de specificul activităţii acestora.
Art. 123
Asistenţii judiciari exercită atribuţiile prevăzute la art. 60 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
Art. 124
(1)Asistenţilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
(2)Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei, după cercetarea disciplinară prealabilă a faptei. Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează, la cererea ministrului justiţiei, de către preşedintele tribunalului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea asistentul judiciar sau de către un judecător desemnat de acesta.
(3)În cadrul cercetării disciplinare prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor acestuia sunt obligatorii. Refuzul asistentului judiciar de a face declaraţii ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării.
(4)Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia de către ministrul justiţiei. Cercetarea se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
(5)La finalizarea procedurii de cercetare a faptei, persoana care a efectuat cercetarea disciplinară prealabilă întocmeşte un referat în care se consemnează rezultatele activităţii desfăşurate. Referatul se înaintează ministrului justiţiei în termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării cercetării.
(6)Pe baza referatului prevăzut la alin. (5), ministrul justiţiei poate dispune aplicarea uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute de lege ori clasarea sesizării. Sancţiunea disciplinară se aplică în termen de 30 de zile de la data primirii referatului, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii faptei.
(7)Actul de aplicare a sancţiunii disciplinare poate fi atacat în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă potrivit legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.
(8)Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.
(9)Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.
Art. 125
(1)Asistenţii judiciari sunt supuşi unor evaluări privind calitatea activităţii din 2 în 2 ani. Prima evaluare a asistenţilor judiciari se face la un an de la numirea în funcţie.
(2)Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de preşedintele tribunalului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea asistentul judiciar. Procedura, criteriile şi calificativele de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor prevăzute de lege se aplică în mod corespunzător şi asistenţilor judiciari, raportat la atribuţiile exercitate de aceştia potrivit legii.
(3)Asistenţii judiciari nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la ministrul justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare. În soluţionarea contestaţiei, ministrul justiţiei poate solicita conducătorului tribunalului orice informaţii pe care le consideră necesare şi va proceda la audierea asistentului judiciar. În soluţionarea contestaţiei, ministrul justiţiei poate:
a)respinge contestaţia ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă;
b)admite contestaţia.
(4)În cazul admiterii contestaţiei potrivit alin. (3) lit. b), ministrul justiţiei poate:
a)modifica raportul de evaluare, acordând un alt calificativ;
b)desfiinţa raportul de evaluare şi dispune refacerea evaluării, în situaţia în care constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influenţeze calificativul acordat.
(5)Asistentul judiciar care primeşte în urma evaluării calificativul "nesatisfăcător" este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către ministrul justiţiei.
(6)Rezultatul evaluării asistenţilor judiciari se analizează în cadrul comisiei de dialog social constituite, potrivit legii, la nivelul Ministerului Justiţiei.
Art. 126
Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:
a)condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;
b)condiţiile de detaşare şi transfer ale asistenţilor judiciari.
TITLUL VI:Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor
Art. 127
(1)Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a)registratura;
b)grefa;
c)arhiva;
d)biroul de informare şi relaţii publice;
e)biblioteca.
(2)Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 152 alin. (1) şi art. 153 alin. (1).
(3)Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.
(4)Instanţele şi parchetele militare au în structură şi un compartiment de documente clasificate.
(5)În cadrul parchetelor pot fi numiţi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
(6)Specialiştii prevăzuţi la alin. (5) au calitatea de funcţionar public.
(7)Funcţia de specialist în cadrul parchetelor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(8)Funcţia de conducere de specialist şef serviciu în cadrul parchetelor se echivalează cu funcţia publică generală de şef serviciu, iar funcţia de specialist şef birou se echivalează cu funcţia publică generală de şef birou. Funcţia de execuţie de specialist se echivalează cu funcţiile de execuţie de clasa I, grad profesional superior, conform dispoziţiilor art. 392 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(9)Vechimea în specialitate necesară exercitării funcţiilor de specialist şef serviciu, specialist şef birou şi specialist este cea prevăzută la art. 468 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.
(10)Nivelul studiilor necesare exercitării funcţiilor prevăzute la alin. (8) se stabileşte după cum urmează:
a)clasa I, studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă şi studii universitare de master absolvite cu diplomă în domeniul administraţiei publice, managementului sau în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice sau cu diplomă echivalentă, conform prevederilor art. 153 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul funcţiilor de specialist şef serviciu şi specialist şef birou în cadrul parchetelor;
b)clasa I, studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în cazul funcţiei de specialist.
Art. 128
(1)Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
(2)Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.
Art. 129
(1)Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.
(2)Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.
(3)La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.
(4)Personalul de specialitate informatică din cadrul curţilor de apel, tribunalelor şi tribunalelor specializate este subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei.
(5)Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate proveni şi din rândul militarilor activi.
Art. 130
(1)Grefierii care participă la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.
(2)La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură în mod gratuit.
(3)La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
Art. 131 (5)Ministerul Justiţiei, prin compartimentul de specialitate informatică, cu consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate informatică din cadrul acestuia, stabileşte normele privind avizarea şi autorizarea, sub aspect tehnic şi al securităţii tehnologiei informaţiei, a soluţiilor informatice dezvoltate de specialiştii IT din cadrul instanţelor judecătoreşti.
(1)În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.
(2)Numărul specialiştilor IT se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3)În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.
(4)În vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
(5)Ministerul Justiţiei, prin compartimentul de specialitate informatică, cu consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate informatică din cadrul acestuia, stabileşte normele privind avizarea şi autorizarea, sub aspect tehnic şi al securităţii tehnologiei informaţiei, a soluţiilor informatice dezvoltate de specialiştii IT din cadrul instanţelor judecătoreşti.(6)Dotarea tehnică necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.
(7)Specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
TITLUL VII:Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor
Art. 132
(1)Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.
(2)Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului afacerilor interne, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3)Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.
Art. 133
(1)Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale.
(2)Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonată preşedinţilor instanţelor militare sau conducătorilor parchetelor militare.
(3)Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii se asigură, în mod gratuit, de către poliţia militară.
(4)Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă militară sau parchet militar va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 134
Poliţia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru buna desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.
Art. 135
Modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Ministerul Afacerilor Interne.
TITLUL VIII:Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelor
CAPITOLUL I:Organizarea compartimentului economico-financiar şi administrativ
Art. 136
(1)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un compartiment economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.
(2)Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcţionează.
(3)Compartimentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea asigură activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.
(4)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi ordonatorilor de credite pentru instanţele şi parchetele militare.
Art. 137
(1)Poate fi numită în funcţia de manager economic persoana care îndeplineşte cel puţin condiţiile prevăzute de lege pentru ocuparea funcţiei publice generale de conducere de director şi pentru ocuparea funcţiei de conducător al compartimentului financiar-contabil şi a fost admisă la concursul organizat, potrivit legii, de către:
a)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;
b)curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;
c)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale;
d)Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru managerul economic al acestei direcţii;
e)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru managerul economic al acestei direcţii.
(2)Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.
(3)Personalul din cadrul compartimentului economico-financiar şi administrativ este încadrat, prin concurs, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.
(4)Funcţia de manager economic se echivalează cu funcţia publică de director din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile legale referitoare la recrutarea, cariera şi salarizarea directorilor din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 385 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi funcţiei de manager economic.
Art. 138
Managerul economic are următoarele atribuţii principale:
a)conduce compartimentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul căruia funcţionează;
b)răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează;
c)îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;
d)organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
e)coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţia instanţei sau parchetului în cadrul căruia funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora; de asemenea, ia măsuri pentru asigurarea ordinii, curăţeniei şi a pazei bunurilor în sediile instanţelor şi parchetelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;
f)ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;
g)organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;
h)urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
i)organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţelor şi parchetelor din circumscripţia instanţei sau parchetului în cadrul căreia funcţionează şi controlează efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 139
Managerii economici şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilă şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 140
Prin derogare de la prevederile legislaţiei în domeniul finanţelor publice, preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
Art. 141
(1)Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în structură un compartiment economico-administrativ.
(2)Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale:
a)întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţei sau parchetului;
b)asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţei sau parchetului;
c)asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
d)asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediul instanţei sau parchetului;
e)întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamităţi.
CAPITOLUL II:Bugetele instanţelor şi parchetelor
Art. 142 (10)În aplicarea dispoziţiilor prezentului articol referitoare la gestionarea bugetului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sprijinul logistic, resursele umane şi materiale vor fi asigurate de Ministerul Justiţiei pentru o perioadă de până la 6 luni, de la momentul aplicării prezentului articol. Alte aspecte tehnice sau administrative rezultând din aplicarea dispoziţiilor alin. (2) se reglementează prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.*) Termenul prevăzut la art. 142 alin. (10) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară se prorogă până la data de 30 iunie 2024. Până la termenul prevăzut la alin. (1), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are obligaţia de a derula şi încheia procesul de dobândire a deplinei capacităţi instituţionale necesare gestionării bugetului prevăzut la art. 142 alin. (2) din Legea nr. 304/2022.
(1)Activitatea instanţelor este finanţată integral de la bugetul de stat.
(2)Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instanţe, precum şi cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins în bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este gestionat de aceasta, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti cu privire la aceste categorii de cheltuieli.
(3)Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru alte categorii de cheltuieli decât cele prevăzute la alin. (2) este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite pentru aceste categorii de cheltuieli.
(4)Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile şi în ceea ce priveşte activităţile finanţate integral din venituri proprii, potrivit art. 67 şi 68 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, înfiinţate pe lângă instanţele judecătoreşti.
(5)Drepturile salariale sau alte drepturi de natură salarială ale judecătorilor de la instanţele prevăzute la alin. (2), inclusiv dobânzi şi alte drepturi intrinseci legate de drepturile salariale, se asigură de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar actele privind salarizarea şi alte drepturi de natură salarială ale judecătorilor acestor instanţe se emit de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(6)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se subrogă de drept în toate drepturile şi obligaţiile Ministerului Justiţiei decurgând din aplicarea prevederilor alin. (2), inclusiv în cele de natură procesuală şi cele care decurg din hotărâri judecătoreşti şi alte titluri executorii.
(7)În aplicarea prezentului articol, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor sunt abilitate să introducă modificările corespunzătoare în structura posturilor şi a cheltuielilor de personal, precum şi în volumul şi structura bugetelor ordonatorilor de credite.
(8)Prevederile prezentului articol se aplică începând cu data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2023. În acest scop, proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei şi cel al Ministerului Justiţiei pe anul 2023 vor cuprinde modificările prevăzute în prezenta lege.
(9)Obligaţiile stabilite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin alte legi speciale în sarcina ordonatorilor de credite se pun în aplicare potrivit competenţelor de gestionare a bugetului stabilite de prezentul articol.
(10)În aplicarea dispoziţiilor prezentului articol referitoare la gestionarea bugetului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sprijinul logistic, resursele umane şi materiale vor fi asigurate de Ministerul Justiţiei pentru o perioadă de până la 6 luni, de la momentul aplicării prezentului articol. Alte aspecte tehnice sau administrative rezultând din aplicarea dispoziţiilor alin. (2) se reglementează prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.*) Termenul prevăzut la art. 142 alin. (10) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară se prorogă până la data de 30 iunie 2024. Până la termenul prevăzut la alin. (1), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are obligaţia de a derula şi încheia procesul de dobândire a deplinei capacităţi instituţionale necesare gestionării bugetului prevăzut la art. 142 alin. (2) din Legea nr. 304/2022.Art. 143
(1)Activitatea parchetelor este finanţată integral de la bugetul de stat.
(2)Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având calitatea de ordonator principal de credite.
(3)Bugetele instanţelor şi parchetelor militare sunt gestionate de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.
Art. 144
(1)Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.
(2)Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.
(4)Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(5)Proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aprobă de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor.
(6)Proiectele de buget anual ale instanţelor militare se elaborează de Curtea Militară de Apel, iar cele ale parchetelor militare de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea instanţelor militare, respectiv a parchetelor militare, şi se transmit ordonatorului principal de credite.
(7)Cheltuielile de funcţionare ale instanţelor şi parchetelor militare se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
Art. 145
(1)Fiecare instanţă şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al compartimentului economico-financiar şi administrativ.
(2)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secţiei pentru judecători sau al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.
Art. 146 (2)Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
(1)Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.(3)Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aprobă, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.
Art. 147
(1)În cazul în care buna funcţionare a instanţelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma:
a)numirii în funcţii de conducere;
b)numirii ca procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
c)detaşării;
d)alegerii în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
e)suspendării din funcţie, în condiţiile legii;
f)vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.
(2)Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanţă sau, după caz, parchet, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.
(3)După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la instanţa sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat să îi asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5), în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă sau parchet.
(4)Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), se constituie un fond de rezervă de 150 de posturi de judecător şi 50 de posturi de procuror, finanţate de la bugetul de stat. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.
(5)Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor şi parchetelor prin ordin al ministrului justiţiei, în situaţia în care la instanţele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.
(6)În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecător sau procuror repartizate în condiţiile alin. (5) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.
Art. 148
(1)Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se aprobă prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2)Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se aprobă cu avizul conform al Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3)Statele de funcţii şi de personal pentru parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.
(4)Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru parchete se aprobă cu avizul conform al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.
TITLUL IX:Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 149
Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri:
a)oficiile registrului comerţului;
b)alte structuri înfiinţate prin lege specială.
Art. 150
(1)În cadrul curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor pot funcţiona asistenţi ai judecătorilor, ale căror statut şi atribuţii sunt reglementate prin lege specială.
(2)Asistentul judecătorului are rolul de a-l sprijini pe judecător în îndeplinirea de către acesta a atribuţiilor sale judiciare, desfăşurându-şi activitatea sub îndrumarea şi supravegherea judecătorului.
Art. 151
(1)Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.
(2)Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.
(3)Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.
Art. 152
(1)Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc:
a)organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor;
b)modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe completuri de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii;
c)atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal;
d)organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a adunărilor generale ale judecătorilor;
e)vacanţa judecătorească;
f)modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
g)modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentului economico-financiar şi administrativ din cadrul instanţelor judecătoreşti.
(2)Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Justiţiei şi se aprobă prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 153 (2)Regulamentele de ordine interioară prevăzute la alin. (1) se aprobă, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul conform al ministrului justiţiei, prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)Prin regulamentele de ordine interioară ale parchetelor şi direcţiilor specializate se stabilesc:
a)organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii, precum şi a parchetelor militare;
b)atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor-şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;
c)organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor;
d)ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e)modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
f)modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.
(2)Regulamentele de ordine interioară prevăzute la alin. (1) se aprobă, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul conform al ministrului justiţiei, prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 154
Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate, judeţele şi localităţile în care vor începe să funcţioneze, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 155
Tribunalele specializate care funcţionează la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă să funcţioneze, soluţionând cauzele de competenţa lor, potrivit legii.
Art. 156
Procurorii în funcţie în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor în care sunt numiţi.
Art. 157
(1)Până la data intrării în vigoare a legii privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, prevăzută la art. 70 alin. (5), ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 49/2022 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală le sunt aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile art. 10 alin. (2)-(5), (61)-(8) şi art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită în mod corespunzător competenţele stabilite pentru procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
(2)Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) sunt detaşaţi în cadrul parchetelor, la propunerea nominală a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii o singură dată pentru o perioadă de 3 ani, cu acordul acestora.
(3)Numărul ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul parchetelor prevăzuţi la art. 11 din Legea nr. 49/2022 se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, iar repartizarea acestora se face prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 158
Pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv în cadrul Structurii de sprijin a procurorilor europeni delegaţi în România din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, rămân aplicabile dispoziţiile prevăzute în legile speciale aplicabile acestora.
Art. 159
(1)În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin comun al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al ministrului afacerilor interne, se vor reglementa măsurile de cooperare pentru desemnarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute la art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală în cadrul Ministerului Public.
(2)Până la intrarea în vigoare a ordinului comun, ofiţerii şi agenţii de poliţie îşi continuă activitatea în cadrul Ministerului Public, potrivit dispoziţiilor art. 661 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 160
Managerii economici din cadrul instanţelor şi parchetelor, precum şi specialiştii din cadrul parchetelor în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a promovării concursului organizat în acest scop, se consideră că îndeplinesc condiţiile legale de studii şi vechime pentru ocuparea funcţiilor în care sunt numiţi.
Art. 161
(1)În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.
(2)Toate hotărârile adoptate de colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi parchetelor până la data intrării în vigoare a prezentei legi, referitoare la problemele generale de conducere a instanţei sau parchetului, inclusiv hotărârile colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti având ca obiect compunerea completurilor de judecată pe anul în curs, rămân aplicabile.
Art. 162
Până la data aplicării dispoziţiilor art. 142:
a)bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti cu privire la acele categorii de cheltuieli;
b)actele privind salarizarea şi alte drepturi de natură salarială ale judecătorilor din cadrul instanţelor judecătoreşti prevăzute la lit. a) se emit de ministrul justiţiei;
c)statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.
Art. 163
Atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la art. 142 alin. (3) vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data şi în condiţiile prevăzute prin lege specială.
Art. 164
(1)Dispoziţiile prezentei legi privind implementarea Dosarului Electronic Naţional la nivelul instanţelor judecătoreşti se aplică de la 1 ianuarie 2024.
(2)Până la data prevăzută la alin. (1):
a)fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 15 alin. (5), prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se pot adopta reguli adecvate privind implementarea, la nivelul instanţelor judecătoreşti, a unor aplicaţii informatice de natură să permită, cu respectarea legii, accesul părţilor, prin internet, la dosarul cauzei, comunicarea electronică a actelor de procedură, precum şi posibilitatea depunerii, în aceeaşi modalitate, a unor acte la dosarul cauzei;
b)se adoptă regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (6).
Art. 165
Echivalarea funcţiilor publice specifice ale specialiştilor din cadrul parchetelor cu funcţiile publice generale, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, nu afectează drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 166
Avizele din procedurile reglementate de prezenta lege pentru care nu se prevede caracterul lor conform sunt consultative.
Art. 168
(1)Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)Prin excepţie de la alin. (1), dispoziţiile prezentei legi privind calculul vechimilor fără luarea în considerare a perioadei cât procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026. Până la această dată, în calculul vechimii prevăzute de prezenta lege se ia în considerare perioada cât procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie.
(3)În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se adoptă sau, după caz, se modifică ori se completează actele normative subsecvente care nu sunt în acord cu prezenta lege.
(4)Până la adoptarea actelor prevăzute la alin. (3), regulamentele şi actele normative subsecvente rămân în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei legi.
(5)La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 661 care se abrogă la 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
-****-
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ION-MARCEL CIOLACU p. PREŞEDINTELE SENATULUI, ALINA-ŞTEFANIA GORGHIU |
ANEXA nr. 1:
A.JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ ALE ACESTORAJudeţul | Judecătoria | Localitatea de reşedinţă | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Alba | Alba Iulia | municipiul Alba Iulia | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Câmpeni | oraşul Câmpeni | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Aiud | municipiul Aiud | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Blaj | municipiul Blaj | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sebeş | municipiul Sebeş | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Arad | Arad | municipiul Arad | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ineu | oraşul Ineu | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Lipova | oraşul Lipova | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Gurahonţ | comuna Gurahonţ | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Chişineu-Criş | oraşul Chişineu-Criş | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Argeş | Piteşti | municipiul Piteşti | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Câmpulung | municipiul Câmpulung | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Curtea de Argeş | municipiul Curtea de Argeş | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Costeşti | oraşul Costeşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Topoloveni | oraşul Topoloveni | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Bacău | Bacău | municipiul Bacău | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Oneşti | municipiul Oneşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Moineşti | municipiul Moineşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Podu Turcului | comuna Podu Turcului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Buhuşi | oraşul Buhuşi | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Bihor | Oradea | municipiul Oradea | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Beiuş | municipiul Beiuş | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Marghita | municipiul Marghita | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Aleşd | oraşul Aleşd | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Salonta | municipiul Salonta | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Bistriţa-Năsăud | Bistriţa | municipiul Bistriţa | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Năsăud | oraşul Năsăud | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Beclean | oraşul Beclean | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Botoşani | Botoşani | municipiul Botoşani | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Dorohoi | municipiul Dorohoi | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Săveni | oraşul Săveni | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Darabani | oraşul Darabani | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Braşov | Braşov | municipiul Braşov | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Făgăraş | municipiul Făgăraş | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Rupea | oraşul Rupea | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Zărneşti | oraşul Zărneşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Brăila | Brăila | municipiul Brăila | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Făurei | oraşul Făurei | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Buzău | Buzău | municipiul Buzău | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Râmnicu Sărat | municipiul Râmnicu Sărat | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Pătârlagele | oraşul Pătârlagele | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Pogoanele | oraşul Pogoanele | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Caraş-Severin | Reşiţa | municipiul Reşiţa | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Caransebeş | municipiul Caransebeş | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Oraviţa | oraşul Oraviţa | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Moldova Nouă | oraşul Moldova Nouă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Călăraşi | Călăraşi | municipiul Călăraşi | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Olteniţa | municipiul Olteniţa | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Lehliu-Gară | oraşul Lehliu-Gară | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cluj | Cluj-Napoca | municipiul Cluj-Napoca | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Turda | municipiul Turda | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Dej | municipiul Dej | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Huedin | oraşul Huedin | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Gherla | municipiul Gherla | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Constanţa | Constanţa | municipiul Constanţa | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Medgidia | municipiul Medgidia | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Hârşova | oraşul Hârşova | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mangalia | municipiul Mangalia | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Covasna | Sfântu Gheorghe | municipiul Sfântu Gheorghe | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Târgu Secuiesc | municipiul Târgu Secuiesc | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Întorsura Buzăului | oraşul Întorsura Buzăului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Dâmboviţa | Târgovişte | municipiul Târgovişte | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Găeşti | oraşul Găeşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Pucioasa | oraşul Pucioasa | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Răcari | oraşul Răcari | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Moreni | municipiul Moreni | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Dolj | Craiova | municipiul Craiova | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Băileşti | municipiul Băileşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Filiaşi | oraşul Filiaşi | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Segarcea | oraşul Segarcea | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Calafat | municipiul Calafat | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Galaţi | Galaţi | municipiul Galaţi | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tecuci | municipiul Tecuci | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Târgu Bujor | oraşul Târgu Bujor | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Lieşti | comuna Lieşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Giurgiu | Giurgiu | municipiul Giurgiu | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Bolintin-Vale | oraşul Bolintin-Vale | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Gorj | Târgu Jiu | municipiul Târgu Jiu | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Târgu Cărbuneşti | oraşul Târgu Cărbuneşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Novaci | oraşul Novaci | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Motru | municipiul Motru | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Harghita | Miercurea-Ciuc | municipiul Miercurea-Ciuc | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Odorheiu Secuiesc | municipiul Odorheiu Secuiesc | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Topliţa | municipiul Topliţa | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Gheorgheni | municipiul Gheorgheni | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Hunedoara | Deva | municipiul Deva | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Hunedoara | municipiul Hunedoara | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Petroşani | municipiul Petroşani | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Orăştie | municipiul Orăştie | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Brad | municipiul Brad | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Haţeg | oraşul Haţeg | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ialomiţa | Slobozia | municipiul Slobozia | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Urziceni | municipiul Urziceni | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Feteşti | municipiul Feteşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Iaşi | Iaşi | municipiul Iaşi | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Paşcani | municipiul Paşcani | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Hârlău | oraşul Hârlău | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Răducăneni | comuna Răducăneni | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ilfov | Buftea | oraşul Buftea | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cornetu | comuna Cornetu | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Maramureş | Baia Mare | municipiul Baia Mare | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sighetu Marmaţiei | municipiul Sighetu Marmaţiei | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Vişeu de Sus | oraşul Vişeu de Sus | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Târgu Lăpuş | oraşul Târgu Lăpuş | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Dragomireşti | oraşul Dragomireşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mehedinţi | Drobeta-Turnu Severin | municipiul Drobeta-Turnu Severin | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Strehaia | oraşul Strehaia | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Orşova | municipiul Orşova | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Vânju Mare | oraşul Vânju Mare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Baia de Aramă | oraşul Baia de Aramă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mureş | Târgu Mureş | municipiul Târgu Mureş | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sighişoara | municipiul Sighişoara | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Reghin | municipiul Reghin | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Târnăveni | municipiul Târnăveni | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Luduş | oraşul Luduş | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Neamţ | Piatra-Neamţ | municipiul Piatra-Neamţ | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Roman | municipiul Roman | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Târgu-Neamţ | oraşul Târgu-Neamţ | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Bicaz | oraşul Bicaz | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Olt | Slatina | municipiul Slatina | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Caracal | municipiul Caracal | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Corabia | oraşul Corabia | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Balş | oraşul Balş | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Prahova | Ploieşti | municipiul Ploieşti | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Câmpina | municipiul Câmpina | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Vălenii de Munte | oraşul Vălenii de Munte | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mizil | oraşul Mizil | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sinaia | oraşul Sinaia | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Satu Mare | Satu Mare | municipiul Satu Mare | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Carei | municipiul Carei | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Negreşti-Oaş | oraşul Negreşti-Oaş | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sălaj | Zalău | municipiul Zalău | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Şimleu Silvaniei | oraşul Şimleu Silvaniei | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Jibou | oraşul Jibou | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sibiu | Sibiu | municipiul Sibiu | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mediaş | municipiul Mediaş | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Agnita | oraşul Agnita | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Avrig | oraşul Avrig | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sălişte | oraşul Sălişte | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Suceava | Suceava | municipiul Suceava | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Câmpulung Moldovenesc | municipiul Câmpulung Moldovenesc | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Rădăuţi | municipiul Rădăuţi | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Fălticeni | municipiul Fălticeni | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Vatra Dornei | municipiul Vatra Dornei | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Gura Humorului | oraşul Gura Humorului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Teleorman | Alexandria | municipiul Alexandria | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Roşiori de Vede | municipiul Roşiori de Vede | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Turnu Măgurele | municipiul Turnu Măgurele | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Videle | oraşul Videle | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Zimnicea | oraşul Zimnicea | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Timiş | Timişoara | municipiul Timişoara | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Lugoj | municipiul Lugoj | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Deta | oraşul Deta | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sânnicolau Mare | oraşul Sânnicolau Mare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Făget | oraşul Făget | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tulcea | Tulcea | municipiul Tulcea | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Babadag | oraşul Babadag | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Măcin | oraşul Măcin | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Vaslui | Vaslui | municipiul Vaslui | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Bârlad | municipiul Bârlad | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Huşi | municipiul Huşi | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Vâlcea | Râmnicu Vâlcea | municipiul Râmnicu Vâlcea | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Drăgăşani | municipiul Drăgăşani | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Horezu | oraşul Horezu | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Brezoi | oraşul Brezoi | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Bălceşti | oraşul Bălceşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Vrancea | Focşani | municipiul Focşani | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Panciu | oraşul Panciu | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Adjud | municipiul Adjud | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Bucureşti | Judecătoria Sectorului 1 | municipiul Bucureşti | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Judecătoria Sectorului 2 | municipiul Bucureşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Judecătoria Sectorului 3 | municipiul Bucureşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Judecătoria Sectorului 4 | municipiul Bucureşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Judecătoria Sectorului 5 | municipiul Bucureşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Judecătoria Sectorului 6 | municipiul Bucureşti | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
B.TRIBUNALELE, TRIBUNALELE SPECIALIZATE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE ŞI TRIBUNALE SPECIALIZATE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
Judeţul | Tribunalul şi tribunalul specializat | Localitatea de reşedinţă |
Alba | Alba Iulia | municipiul Alba Iulia |
Arad | Arad | municipiul Arad |
Argeş | Argeş | municipiul Piteşti |
Bacău | Bacău | municipiul Bacău |
Bihor | Bihor | municipiul Oradea |
Bistriţa-Năsăud | Bistriţa-Năsăud | municipiul Bistriţa |
Botoşani | Botoşani | municipiul Botoşani |
Braşov | Braşov | municipiul Braşov |
Brăila | Brăila | municipiul Brăila |
Buzău | Buzău | municipiul Buzău |
Caraş-Severin | Caraş-Severin | municipiul Reşiţa |
Călăraşi | Călăraşi | municipiul Călăraşi |
Cluj | Cluj | municipiul Cluj-Napoca |
Constanţa | Constanţa | municipiul Constanţa |
Covasna | Covasna | municipiul Sfântu Gheorghe |
Dâmboviţa | Dâmboviţa | municipiul Târgovişte |
Dolj | Dolj | municipiul Craiova |
Galaţi | Galaţi | municipiul Galaţi |
Giurgiu | Giurgiu | municipiul Giurgiu |
Gorj | Gorj | municipiul Târgu Jiu |
Harghita | Harghita | municipiul Miercurea-Ciuc |
Hunedoara | Hunedoara | municipiul Deva |
Ialomiţa | Ialomiţa | municipiul Slobozia |
Iaşi | Iaşi | municipiul Iaşi |
Ilfov | Ilfov | oraşul Buftea |
Maramureş | Maramureş | municipiul Baia Mare |
Mehedinţi | Mehedinţi | municipiul Drobeta-Turnu Severin |
Mureş | Mureş | municipiul Târgu Mureş |
Neamţ | Neamţ | municipiul Piatra-Neamţ |
Olt | Olt | municipiul Slatina |
Prahova | Prahova | municipiul Ploieşti |
Satu Mare | Satu Mare | municipiul Satu Mare |
Sălaj | Sălaj | municipiul Zalău |
Sibiu | Sibiu | municipiul Sibiu |
Suceava | Suceava | municipiul Suceava |
Teleorman | Teleorman | municipiul Alexandria |
Timiş | Timiş | municipiul Timişoara |
Tulcea | Tulcea | municipiul Tulcea |
Vaslui | Vaslui | municipiul Vaslui |
Vâlcea | Vâlcea | municipiul Râmnicu Vâlcea |
Vrancea | Vrancea | municipiul Focşani |
Bucureşti | Bucureşti | municipiul Bucureşti |
C.CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL, CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
Curtea de apel | Tribunalele şi tribunalele specializate cuprinse în circumscripţia curţii de apel | Localitatea de reşedinţă | |
1. | Curtea de Apel Alba Iulia | Alba, Sibiu, Hunedoara | municipiul Alba Iulia |
2. | Curtea de Apel Piteşti | Argeş, Vâlcea | municipiul Piteşti |
3. | Curtea de Apel Bacău | Bacău, Neamţ | municipiul Bacău |
4. | Curtea de Apel Oradea | Bihor, Satu Mare | municipiul Oradea |
5. | Curtea de Apel Suceava | Suceava, Botoşani | municipiul Suceava |
6. | Curtea de Apel Braşov | Braşov, Covasna | municipiul Braşov |
7. | Curtea de Apel Bucureşti | Bucureşti, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman | municipiul Bucureşti |
8. | Curtea de Apel Cluj | Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj | municipiul Cluj-Napoca |
9. | Curtea de Apel Constanţa | Constanţa, Tulcea | municipiul Constanţa |
10. | Curtea de Apel Craiova | Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt | municipiul Craiova |
11. | Curtea de Apel Galaţi | Galaţi, Brăila, Vrancea | municipiul Galaţi |
12. | Curtea de Apel Iaşi | Iaşi, Vaslui | municipiul Iaşi |
13. | Curtea de Apel Târgu Mureş | Mureş, Harghita | municipiul Târgu Mureş |
14. | Curtea de Apel Ploieşti | Prahova, Buzău, Dâmboviţa | municipiul Ploieşti |
15. | Curtea de Apel Timişoara | Timiş, Arad, Caraş-Severin | municipiul Timişoara |
ANEXA nr. 2:CIRCUMSCRIPŢIILE INSTANŢELOR MILITARE, ALE PARCHETELOR DE PE LÂNGĂ ACESTEA ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
Nr. crt. | Instanţa militară şi localitatea de reşedinţă | Parchetul militar şi localitatea de reşedinţă | Circumscripţia teritorială |
I.1. | Tribunalul Militar Bucureşti Sediul: municipiul Bucureşti | Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti Sediul: municipiul Bucureşti | Argeş |
Călăraşi | |||
Giurgiu | |||
Ialomiţa | |||
Ilfov | |||
Olt | |||
Teleorman | |||
Vâlcea | |||
Municipiul Bucureşti | |||
Constanţa | |||
Tulcea | |||
Brăila | |||
Buzău | |||
Dâmboviţa | |||
Prahova | |||
I.2. | Tribunalul Militar Cluj Sediul: municipiul Cluj-Napoca | Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj Sediul: municipiul Cluj-Napoca | Braşov |
Covasna | |||
Sibiu | |||
Alba | |||
Bistriţa-Năsăud | |||
Cluj | |||
Sălaj | |||
Harghita | |||
Mureş | |||
Bihor | |||
Maramureş | |||
Satu Mare | |||
I.3. | Tribunalul Militar Iaşi Sediul: municipiul Iaşi | Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi Sediul: municipiul Iaşi | Bacău |
Neamţ | |||
Suceava | |||
Vrancea | |||
Botoşani | |||
Galaţi | |||
Iaşi | |||
Vaslui | |||
I.4. | Tribunalul Militar Timişoara Sediul: municipiul Timişoara | Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara Sediul: municipiul Timişoara | Dolj |
Gorj | |||
Hunedoara | |||
Mehedinţi | |||
Arad | |||
Caraş-Severin | |||
Timiş | |||
II. | Curtea Militară de Apel Bucureşti Sediul: municipiul Bucureşti | Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti Sediul: municipiul Bucureşti | Competenţă teritorială generală |
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1104 din data de 16 noiembrie 2022
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »
Acte numărul de obiecte din listă: (62)
Proiecte legislative numărul de obiecte din listă: (3)
- Proiect de lege privind desfiintarea unei judecatorii si a parchetului de pe langa aceasta
- Propunere legislativa pentru organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Mediu, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative
- Propunere legislativa pentru organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Mediu, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative
Modificat de numărul de obiecte din listă: (6)
- Legea 132/2025 privind desfiinţarea unei judecătorii şi a parchetului de pe lângă aceasta
- Legea 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale şi prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea
- Ordonanță de urgență 127/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare
Modificate de acest act numărul de obiecte din listă: (30)
- Legea 228/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul penal în vederea transpunerii unor directive ale Uniunii Europene
- Legea 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei
- Ordonanță de urgență 12/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (4)
- Decizia 297/2025 [R] în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind interpretarea dispoziţiilor art. 49 alin. (1), art. 70 alin. (4), art. 75 alin. (4), art. 82 alin. (3) şi art. 93 alin. (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, anexei nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare
- Norma din 2024 privind avizarea şi autorizarea, sub aspect tehnic şi al securităţii tehnologiei informaţiei, a soluţiilor informatice dezvoltate de specialiştii IT din cadrul instanţelor judecătoreşti
- Regulament din 2024 de ordine interioară al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
Abrogate de acest act numărul de obiecte din listă: (19)
- Legea 120/2020 pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
- Decretul 375/2020 privind promulgarea Legii pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
- Legea 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei
Jurisprudenţă numărul de obiecte din listă: (463)
Hotarari judecătoresti numărul de obiecte din listă: (463)
- Decizie nr. RJ 5824gg933/2025 din 04-dec-2025, Curtea de Apel Pitesti, lovirea sau alte violente (art.193 NCP) (Penal)
- Sentinta nr. RJ 58249dg77/2025 din 03-dec-2025, Tribunalul Dolj, contestatie decizie de pensionare (Asigurari sociale)
- Sentinta nr. RJ e9d4eg387/2025 din 03-dec-2025, Tribunalul Dolj, contestatie decizie de pensionare (Asigurari sociale)