Capitolul i - Atribuţiile Ministerului Public - Legea 304/2022 privind organizarea judiciară
M.Of. 1104
În vigoare Versiune de la: 17 Iulie 2025
CAPITOLUL I:Atribuţiile Ministerului Public
Art. 66
(1)Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2)Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.
(3)Procurorii trebuie să respecte şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor, să respecte prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare.
(4)Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.
Art. 67
Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:
a)efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b)conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
c)sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d)exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e)participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
f)exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
g)apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;
h)acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
i)studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
j)verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
k)exercită atribuţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
l)exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Art. 68
(1)Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
(2)În efectuarea şi supravegherea urmăririi penale, precum şi în soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate sesiza la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenţei şi imparţialităţii procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea şi supravegherea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.
(3)Măsurile şi soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate în scris şi motivat de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atunci când acesta constată că sunt nelegale sau netemeinice.
(4)Măsurile şi soluţiile adoptate de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi infirmate în scris şi motivat numai de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul-şef al direcţiei, atunci când acesta constată că sunt nelegale sau netemeinice.
(5)Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii:
a)suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii;
b)în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa, precum şi cauze obiective care împiedică rechemarea sa;
c)lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
(6)Procurorul poate sesiza la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenţei şi imparţialităţii procurorilor, măsura dispusă potrivit alin. (5) de procurorul ierarhic superior.
Art. 69
(1)Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.
(2)Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.
(3)Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.
Art. 70
(1)Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii.
(2)Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
(3)Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.
(4)Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3) atrage răspunderea juridică potrivit legii.
(5)Organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare se stabilesc prin lege specială.
Art. 71
(1)Procurorul participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.
(2)Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate sesiza la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenţei şi imparţialităţii procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.
Art. 72
În procesele penale, la şedinţa de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.
Art. 73
Procurorul exercită, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le consideră netemeinice şi nelegale.
Art. 74
(1)Ministrul justiţiei, când consideră necesar, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.
(2)Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
(3)Concluziile controlului vor fi prezentate de către ministrul justiţiei Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4)Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.