Secţiunea 2 - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Legea 304/2022 privind organizarea judiciară

M.Of. 1104

În vigoare
Versiune de la: 17 Iulie 2025
SECŢIUNEA 2:Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
Art. 85
(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se bucură de independenţă operaţională şi funcţională şi îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu al României. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism are sediul în municipiul Bucureşti. Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.
(2)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul procurorului-şef al acestei direcţii. Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism emite ordine cu caracter intern.
(3)Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este ordonator secundar de credite. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se asigură de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism fiind evidenţiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic.
(5)Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este ajutat de 2 procurori-şefi adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(6)În perioada absenţei procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, unul din procurorii-şefi adjuncţi îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, potrivit desemnării efectuate de procurorul-şef al direcţiei.
(7)Dispoziţiile alin. (6) sunt aplicabile şi în cazul vacanţei funcţiei de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, indiferent de cauza acesteia, până la numirea unui procuror în această funcţie.
(8)În cazul în care procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este în imposibilitate obiectivă de a-şi desemna înlocuitorul, desemnarea va fi făcută din oficiu de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 86
(1)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al direcţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(2)Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs. Concursul se organizează potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi regulamentului aprobat prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concurs nu se ia în considerare perioada în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie.
(3)Concursul prevăzut la alin. (2) este organizat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi constă în susţinerea unui interviu. Organizarea concursului se anunţă cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită pentru desfăşurarea interviului, prin publicare pe pagina de internet a Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism.
(4)În vederea organizării şi desfăşurării concursului, prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se constituie comisia de organizare a concursului, comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva rezultatelor verificării condiţiilor stabilite de lege pentru participare la concurs, comisia de interviu şi comisia de soluţionare a contestaţiilor privind interviul. Pentru fiecare comisie de concurs sunt desemnaţi supleanţi, prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Nu pot fi numite în comisiile de concurs persoanele care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidaţi ori cu un alt membru al comisiilor de concurs. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie de concurs.
(5)Comisia de organizare a concursului îndeplineşte toate activităţile necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a concursului, cu excepţia celor date în competenţa celorlalte comisii. Membrii comisiei de organizare a concursului se desemnează dintre procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, cu funcţii de conducere şi execuţie, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul direcţiei. Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva rezultatelor verificării condiţiilor stabilite de lege pentru participare la concurs are componenţa prevăzută pentru comisia de organizare a concursului.
(6)Comisia de interviu este alcătuită din procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, unul dintre adjuncţii acestuia şi 2 procurori din cadrul direcţiei. La susţinerea interviului participă, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din rândul psihologilor înscrişi în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România; psihologul va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.
(7)Comisia de soluţionare a contestaţiilor privind interviul este alcătuită din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(8)Procurorii îşi depun candidaturile la Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism, în termen de 10 zile de la data anunţării concursului.
(9)În termen de 5 zile de la data expirării termenului de depunere a candidaturilor, comisia de organizare a concursului verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor stabilite de lege pentru participare la concurs şi întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc aceste condiţii, care se publică pe pagina de internet a Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism.
(10)Candidaţii respinşi pot formula contestaţii în termen de 24 de ore de la publicarea listei prevăzute la alin. (9). Contestaţiile vor fi soluţionate de comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva rezultatelor verificării condiţiilor stabilite de lege pentru participare la concurs. După soluţionarea contestaţiilor se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, care se publică în condiţiile alin. (9).
(11)Candidaţii care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs susţin un interviu în faţa comisiei de interviu.
(12)Susţinerea orală a interviului se înregistrează în mod obligatoriu cu mijloace audio-video, înregistrările păstrându-se o perioadă de un an de la data desfăşurării probei.
(13)În cadrul interviului se testează abilităţile, aptitudinile şi motivaţia candidaţilor. Interviul va urmări:
a)verificarea pregătirii profesionale;
b)verificarea capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea;
c)verificarea rezistenţei la stres;
d)existenţa unei conduite morale ireproşabile, precum şi a altor calităţi specifice, respectiv: complexitatea şi diversitatea activităţilor, motivaţia candidatului, iniţiativă şi creativitate;
e)activitatea desfăşurată de candidaţi, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(14)Membrii comisiei de interviu notează fiecare candidat prin completarea unei fişe de notare nominale, care cuprinde şi numele şi prenumele membrului comisiei care a efectuat notarea şi semnătura acestuia. Punctajul maxim total ce poate fi acordat la interviu este de 100 de puncte. Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (13) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte. Punctajul obţinut de fiecare candidat este media aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei de interviu.
(15)Candidaţii pot contesta nota acordată la interviu, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe pagina de internet a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(16)Contestaţiile se soluţionează în termen de 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (15).
(17)Soluţionarea contestaţiei la interviu se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video, de către comisia de soluţionare a contestaţiilor privind interviul. Rezultatele finale ale concursului se afişează pe pagina de internet a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Art. 87
Sunt declaraţi admişi la concursul prevăzut la art. 86 candidaţii care au obţinut minimum 70 de puncte, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute şi în limita numărului de locuri scoase la concurs. La punctaje egale au prioritate, în următoarea ordine: candidaţii care au vechime mai mare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetul de pe lângă curtea de apel, la parchetul de pe lângă tribunal sau, după caz, vechime mai mare în funcţia de procuror sau judecător, candidaţii care au deţinut anterior funcţii de conducere, candidaţii care au titlul ştiinţific de doctor în drept.
Art. 88
(1)Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al direcţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, cu excepţia sancţiunii disciplinare a avertismentului.
(2)Prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei se înţelege: ineficienţa sau calitatea necorespunzătoare a activităţii de urmărire penală, a activităţii privind participarea în şedinţele de judecată sau a activităţii desfăşurate în alte sectoare, comportamentul necorespunzător în relaţia cu procurorii şi judecătorii, personalul auxiliar de specialitate, justiţiabilii şi alte persoane implicate în procesul penal, cu alte instituţii şi persoane.
(3)Eficienţa activităţii se va stabili în funcţie de: modalitatea de efectuare şi coordonare a activităţii de urmărire penală, operativitatea motivării căilor de atac declarate, termenele legale şi administrative în care se soluţionează lucrările repartizate.
(4)Calitatea activităţii se va stabili în funcţie de: măsurile şi soluţiile imputabile pentru motive de nelegalitate existente la momentul dispunerii acestora; căile de atac admise părţilor pentru motive de nelegalitate în cauzele în care procurorul nu a exercitat calea de atac; situaţiile în care procurorul nu a declarat, din motive imputabile, calea de atac sau calea de atac a fost retrasă din motive imputabile ori, din aceleaşi motive, aceasta a fost respinsă; calitatea redactării şi motivării actelor; capacitatea de interpretare a probelor; calitatea exprimării, acurateţea raţionamentului şi capacitatea de sinteză; manifestarea rolului activ şi calitatea concluziilor susţinute în şedinţele de judecată.
(5)Ori de câte ori există date sau indicii privind exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism dispune efectuarea unui control de către o comisie alcătuită din procurori anume desemnaţi, dintre care cel puţin unul cu funcţie de conducere.
(6)Durata controlului nu poate depăşi 60 de zile de la data la care a fost dispus. Aspectele constatate în urma controlului vor fi consemnate într-un raport care se va comunica procurorului vizat.
(7)Procurorul are dreptul de a consulta raportul prevăzut la alin. (6), în termen de 5 zile de la comunicarea acestuia.
(8)După expirarea termenului prevăzut la alin. (7), comisia procedează la ascultarea procurorului vizat. Refuzul de a face declaraţii sau de a se prezenta la audiere se constată prin proces-verbal.
(9)Cu ocazia ascultării sale sau printr-o cerere separată, formulată în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării raportului, procurorul poate propune probe şi formula obiecţii împotriva constatărilor şi concluziilor raportului. Comisia dispune motivat asupra solicitărilor sau obiecţiilor procurorului şi, după caz, completează verificările în cel mult 15 zile.
(10)Raportul comisiei este înaintat procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism poate dispune motivat, o singură dată, completarea verificărilor. Completarea se efectuează de comisie în termen de cel mult 10 zile de la data când a fost dispusă.
(11)Pe baza raportului şi a probelor administrate, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism solicită Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii emiterea avizului pentru revocarea procurorului. În vederea emiterii avizului, membrii secţiei examinează întregul material rezultat în urma controlului, inclusiv obiecţiile sau punctul de vedere al procurorului. În vederea emiterii avizului, secţia procedează la audierea procurorului vizat. Neemiterea avizului în termen de 30 de zile de la data solicitării nu împiedică continuarea procedurii de revocare.
(12)Ordinul de revocare emis de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism poate fi atacat de procurorul vizat la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile prevăzute de lege. Hotărârea pronunţată este definitivă.
(13)Revocarea din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu constituie sancţiune disciplinară.
Art. 89
(1)La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii revin la parchetul de unde provin sau îşi continuă activitatea la un parchet la care au dreptul să funcţioneze, potrivit legii.
(2)De la data prevăzută la alin. (1), procurorii care au activat în cadrul direcţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţii.
Art. 90
(1)În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii.
(2)Colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este constituit din procurorul-şef al direcţiei, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţie şi 2 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor.
(3)Dispoziţiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător. Votul procurorului-şef al direcţiei este decisiv în caz de paritate de voturi.
Art. 91
(1)Adunarea generală a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se convoacă de către procurorul-şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2)Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
Art. 92
Raportul anual privind activitatea desfăşurată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aprobat de adunarea generală a procurorilor conform art. 56 alin. (1) lit. a) şi alin. (3), se înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la data de 1 februarie a anului următor celui de referinţă, în vederea examinării gradului de realizare a priorităţilor de politică penală urmărite. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie înaintează ministrului justiţiei raportul împreună cu concluziile sale, nu mai târziu de 30 de zile de la transmiterea acestuia de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Ministrul justiţiei transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului, în termen de 30 de zile de la data primirii acestuia din partea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.