Titlul ii - Instanţele judecătoreşti - Legea 304/2022 privind organizarea judiciară
M.Of. 1104
În vigoare Versiune de la: 17 Iulie 2025
TITLUL II:Instanţele judecătoreşti
CAPITOLUL I:Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
SECŢIUNEA 1:Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Art. 20
(1)În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala ţării.
(2)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
(3)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite, putând delega această calitate unuia dintre vicepreşedinţi.
(4)Cheltuielile necesare funcţionării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se finanţează din bugetul de stat.
(5)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structură Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.
(6)Şedinţele de judecată ale Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi ale Secţiilor Unite se pot desfăşura, în mod excepţional, şi prin intermediul sistemului de videoconferinţă.
Art. 21
(1)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.
(2)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.
(3)În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi completurile de 5 judecători.
(4)La începutul fiecărui an, colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, poate aproba ori, în cazurile prevăzute de lege, aprobă înfiinţarea de completuri specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, precum şi de volumul de activitate al fiecărei secţii.
(5)Înfiinţarea şi desfiinţarea completurilor de judecată în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, altele decât cele prevăzute la alin. (4), se aprobă de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
(6)În mod excepţional, în situaţia existenţei unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care soluţionează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluţionarea acestora într-un termen optim şi previzibil, colegiul de conducere, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va putea dispune repartizarea temporară în cadrul acelei secţii, pe durata unui an, a unor judecători de la alte secţii decât cea penală, desemnaţi cu acordul acestora, iar în lipsa acordului, prin tragere la sorţi.
(7)Preşedinţii de secţie convoacă judecătorii secţiei şi supun dezbaterii acestora jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alte probleme de interes general, în vederea luării măsurilor necesare pentru unificarea jurisprudenţei şi pentru buna desfăşurare a activităţii secţiei, fără a aduce atingere principiilor independenţei judecătorilor şi al supunerii lor numai legii.
Art. 22
(1)În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
(2)Magistraţii-asistenţi participă la şedinţele de judecată ale Secţiilor Unite, ale Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale completurilor de 5 judecători şi ale completurilor de judecată din cadrul secţiilor.
(3)Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă cu vot consultativ la deliberări, semnează minutele şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.
(4)Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA 2:Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Art. 23
(1)Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.
(2)Hotărârea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de ultima instanţă, este supusă căii de atac a recursului.
(3)Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunţate de aceste secţii, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Art. 24
(1)Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:
a)în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b)apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel;
c)contestaţiile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de Curtea Militară de Apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d)apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel;
e)recursurile în casaţie împotriva hotărârilor definitive, în condiţiile prevăzute de lege;
f)recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate pronunţate de curţile de apel;
g)sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept.
(2)Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, când judecă în ultimă instanţă, judecă printr-un complet diferit al acesteia recursul formulat împotriva hotărârilor pronunţate de această secţie prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Art. 25
Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
a)cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;
b)conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;
c)orice alte cereri prevăzute de lege.
Art. 26
(1)Completurile de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completurile de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.
(2)Completurile de 5 judecători soluţionează şi recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de Secţia penală, când judecă în primă instanţă, sau de un alt complet de 5 judecători.
Art. 27
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
a)soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b)sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.
Art. 28
Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau un complet de 5 judecători consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judecă cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuă.
Art. 29
(1)La sfârşitul fiecărui an sau ori de câte ori este necesar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei, precum şi celor două Camere ale Parlamentului.
(2)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifică propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.
SECŢIUNEA 3:Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Art. 30
(1)Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi colegiul de conducere. Colegiul de conducere hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei stabilite de lege în competenţa acestuia.
(2)Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
(3)Preşedintele, vicepreşedinţii, preşedinţii de secţii şi 4 judecători, câte unul de la fiecare secţie, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ.
(4)În caz de vacantare a unui loc de membru ales al colegiului de conducere se vor organiza alegeri pentru desemnarea unui nou membru, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare.
(5)În cazul în care colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul legal de membri aleşi, din motive obiective, până la constituirea colegiului de conducere potrivit alin. (3) sau (4), activitatea acestuia se desfăşoară prin participarea la şedinţele sale, cu drept de vot, a judecătorului cu cea mai mare vechime în funcţia de judecător din cadrul secţiei.
Art. 31
(1)Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a)aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b)aprobă înfiinţarea completurilor de judecată, compunerea acestora şi listele de permanenţă corespunzătoare, după cum urmează: la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, pentru completurile de 5 judecători; la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, pentru completurile specializate; la propunerea preşedinţilor de secţie, pentru celelalte completuri de judecată din cadrul secţiilor;
c)organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
d)propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e)exercită alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2)Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un vicepreşedinte desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3)Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în lipsa acestuia a unuia dintre vicepreşedinţi sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.
(4)Şedinţele Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 7 dintre membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi. Votul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este decisiv în caz de paritate de voturi.
(5)Şedinţele Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot fi ţinute în sistem de videoconferinţă, prin mijloace electronice de comunicare directă la distanţă, sau, după caz, în format mixt, cu participare fizică şi prin videoconferinţă.
(6)Membrii aleşi în Colegiul de conducere pot fi revocaţi de adunarea generală în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.
Art. 32
(1)Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este compusă din toţi judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2)Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:
a)aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;
b)aprobarea proiectului de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor;
c)alegerea şi revocarea membrilor aleşi ai Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d)alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii;
e)consultarea judecătorilor cu privire la măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f)îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
Art. 33
(1)Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor în funcţie.
(2)Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(3)Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se convoacă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din propria iniţiativă sau la cererea a cel puţin unei treimi din numărul judecătorilor în funcţie.
SECŢIUNEA 4:Completurile de judecată
Art. 34
(1)Repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2)În cazul desfiinţării unui complet de judecată din motive obiective, repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu către completurile de judecată competente, în ordinea numerotării acestora.
(3)Schimbarea membrilor completurilor de judecată se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care vor exclude înlocuirea arbitrară a acestora.
(4)În materie penală, completurile de judecată se compun după cum urmează:
a)în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători;
b)pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători;
c)pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
d)pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2 judecători;
e)pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
f)pentru contestaţiile prevăzute la art. 2501 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în apel de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi pentru contestaţiile prevăzute la art. 2501 alin. (4) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
g)pentru judecarea recursurilor în casaţie împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după admiterea în principiu, completul de judecată este format din 3 judecători;
h)pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curţile de apel şi Curtea Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curţii Constituţionale, completul de judecată este format din 3 judecători.
(5)În celelalte materii, completurile de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii, dacă prin lege nu se prevede altfel.
(6)Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, numiţi, prin tragere la sorţi, de către preşedintele sau unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Art. 35
Procedura de judecată în cameră preliminară se desfăşoară de un judecător din completul prevăzut la art. 34 alin. (4) lit. a).
Art. 36
(1)Pentru fiecare an, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, Colegiul de conducere aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători, precum şi lista de permanenţă corespunzătoare fiecărui complet.
(2)În materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3)În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, conform reprezentativităţii stabilite anual de Colegiul de conducere, pe baza criteriilor obiective prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care exclud desemnarea arbitrară.
(4)Judecătorii care fac parte din completurile de 5 judecători sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(5)Schimbarea membrilor completurilor de 5 judecători şi înlocuirea acestora cu judecătorii din lista de permanenţă se fac, în mod excepţional, în cazurile de incompatibilitate sau de absenţă a judecătorului.
(6)În cazul eliberării din funcţie a unui judecător care face parte din completul de 5 judecători, precum şi în cazul imposibilităţii de exercitare a funcţiei pentru o perioadă mai mare de trei luni, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnează, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, un judecător dintre cei aflaţi pe listele de permanenţă, care va deveni membru titular al completului.
(7)Pentru fiecare complet de 5 judecători se constituie câte o listă de permanenţă. Ordinea înscrierii judecătorilor în lista de permanenţă corespunzătoare fiecărui complet se stabileşte prin tragere la sorţi, în şedinţa publică prevăzută la alin. (4).
(8)Tragerea la sorţi se realizează în condiţiile stabilite de Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(9)Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi sau de preşedinţii de secţie atunci când aceştia fac parte din complet, desemnaţi potrivit alin. (4). În cazul în care niciunul dintre aceştia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în funcţia de judecător a acestora.
(10)Cauzele care intră în competenţa completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat.
(11)Completurilor de 5 judecători le sunt repartizate toate cauzele înregistrate la aceste formaţiuni de judecată în anul calendaristic pentru care au fost desemnate.
(12)Cauzele repartizate completurilor de 5 judecători şi nesoluţionate până la data desemnării, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, a noilor completuri rămân a fi judecate de completurile iniţial învestite.
Art. 37
(1)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţi prezidează Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, precum şi Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, completul de 5 judecători şi orice complet în cadrul secţiilor, când participă la judecată.
(2)Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.
Art. 38
În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
CAPITOLUL II:Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile
SECŢIUNEA 1:Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor
Art. 39
(1)Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1.
(2)În cadrul curţilor de apel funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
Art. 40
(1)Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1, şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
(2)În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.
(3)În cadrul tribunalelor funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
Art. 41
(1)În domeniile prevăzute de art. 40 alin. (3), atunci când interesul general al societăţii şi volumul de activitate privind cauzele specializate justifică aceasta, se pot înfiinţa tribunale specializate.
(2)Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
(3)Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care funcţionează.
(4)Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcţionării tribunalelor specializate, potrivit art. 154, se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluţionare. Tribunalul specializat este competent şi în caz de trimitere spre rejudecare.
Art. 42
(1)Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.
(2)Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 43
(1)În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau completuri specializate.
(2)În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau completuri specializate pentru minori şi familie.
Art. 44
(1)Completurile şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judecă atât infracţiunile săvârşite de minori, cât şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor.
(2)Când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibilă disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.
(3)Dispoziţiile Legii nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Art. 45
(1)Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea preşedintelui, cu avizul colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate şi celelalte completuri ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe.
(2)La curţile de apel şi tribunale, în cazul în care prin lege specială se prevede obligativitatea constituirii completurilor specializate, acestea se înfiinţează prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.
(3)Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de nevoile instanţei şi de specializarea judecătorilor. În completurile prevăzute la alin. (2) nu pot fi desemnaţi toţi judecătorii din cadrul instanţei sau, după caz, al secţiei, cu excepţia situaţiei în care constituirea acestora nu este posibilă din cauza numărului insuficient de judecători.
(4)În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.
(5)Dispoziţiile art. 21 alin. (6) sunt aplicabile în mod corespunzător.
(6)În lipsa preşedintelui, atribuţia prevăzută la alin. (1) poate fi îndeplinită şi de vicepreşedintele instanţei sau, după caz, de unul dintre vicepreşedinţii instanţei desemnat de preşedinte să îl înlocuiască, pe baza unei delegări exprese a acestuia în acest sens.
Art. 46
În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.
Art. 47
În cauzele maritime şi fluviale, circumscripţiile tribunalelor Constanţa şi Galaţi sunt următoarele:
a)Tribunalul Constanţa: judeţele Constanţa şi Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv;
b)Tribunalul Galaţi: celelalte judeţe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.
SECŢIUNEA 2:Conducerea instanţelor judecătoreşti
Art. 48
(1)Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.
(2)Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercită, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.
(3)Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercită şi atribuţii de administrare a instanţei.
Art. 49
(1)Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite.
(2)Pentru instanţele militare, conducătorul Direcţiei instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale este ordonator terţiar de credite.
Art. 50
(1)În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi la judecătoriile din municipiul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la celelalte judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.
(2)La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.
Art. 51
(1)Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.
(2)Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.
(3)Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenţa preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere.
(4)Vicepreşedintele instanţei sau, după caz, unul dintre vicepreşedinţii instanţei desemnat de preşedinte să îl înlocuiască exercită în lipsa preşedintelui atribuţiile prevăzute de lege şi de regulamente în sarcina acestuia.
Art. 52
Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.
Art. 54
(1)În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 45.
(2)Colegiile de conducere au următoarea componenţă:
a)la curţile de apel şi tribunale: preşedintele, vicepreşedintele sau vicepreşedinţii, după caz, preşedinţii de secţie şi 2 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;
b)la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele, vicepreşedintele sau vicepreşedinţii, după caz, preşedinţii de secţie, după caz, şi 2 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
(3)În cazul în care, la judecătorii şi tribunale specializate, numărul judecătorilor este de 5 sau mai mic, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.
(4)Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul legal de membri.
(5)Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi. Votul preşedintelui instanţei este decisiv în caz de paritate de voturi.
(6)Colegiile de conducere se întrunesc trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui instanţei sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.
(7)La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
(8)În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.
(9)Membrii aleşi în colegiile de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.
(10)În caz de vacantare a unui loc de membru ales al colegiului de conducere se vor organiza alegeri pentru desemnarea unui nou membru, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare.
Art. 55
(1)La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.
(2)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
a)adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;
b)adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;
c)adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;
d)adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.
(3)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.
(4)Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau de către colegiul de conducere al instanţei.
Art. 56
(1)Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 55 alin. (1), au următoarele atribuţii:
a)dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;
b)aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c)dezbat probleme de drept;
d)analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e)formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, după caz, a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
f)aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere;
g)îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
(2)Adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor în funcţie.
(3)Hotărârile adunării generale a judecătorilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
SECŢIUNEA 3:Completurile de judecată
Art. 57
(1)Colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completurilor de judecată se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, care vor exclude înlocuirea arbitrară a acestora.
(2)Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.
Art. 58
(1)Repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2)Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.
(3)În cazul desfiinţării unui complet de judecată din motive obiective, repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu către completurile de judecată competente, în ordinea numerotării acestora.
(4)Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, sub aspect tehnic, la fiecare 2 ani.
(5)Auditarea externă se face în scopul identificării şi remedierii vulnerabilităţilor sistemului, inclusiv sub aspectul vicierii sau influenţării repartizării aleatorii.
(6)Auditarea externă se organizează şi se conduce de Ministerul Justiţiei, cu implicarea societăţii civile şi a asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, în baza unui ordin emis de ministrul justiţiei. Auditarea se va finaliza printr-un raport al auditorului, ale cărui concluzii se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei. Raportul de audit se comunică Consiliului Superior al Magistraturii în vederea adoptării măsurilor necesare pentru corectarea neregularităţilor constatate, în raport de competenţele sale.
Art. 59 (1)Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.
(2)Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători.
(3)Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
(4)Judecătorii stagiari pot participa, cu vot consultativ, la completurile de judecată compuse dintr-un judecător definitiv.
*) Prin Decizia nr. 10/2023, ICCJ admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 142 şi 144 din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 59 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, stabileşte că: "Cererea de strămutare, de competenţa curţii de apel, a unui proces aflat în etapa apelului sau a recursului se soluţionează în compunerea prevăzută de lege pentru stadiul procesual respectiv."
Art. 60
(1)Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari. Dispoziţiile art. 13 şi ale art. 57 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(2)Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
CAPITOLUL III:Instanţele militare
Art. 61
(1)Instanţele militare sunt:
a)tribunalele militare;
b)Curtea Militară de Apel Bucureşti.
(2)Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3)Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
Art. 62
(1)Instanţele militare judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc.
(2)Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.
Art. 63
La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
Art. 64
(1)În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.
(2)Tribunalele militare judecă procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.
(3)Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 54-56 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
Art. 65
Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă unică, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 54-56 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.